Sunteți pe pagina 1din 51

BIOTEHNOLOGII — generalități

P r o f . u n i v . d r. C r e a n g ă S t e o f i l

B i o t e h n o l o g i a ⏤ e ste
o tehnologia bazată pe biologie și bioinginerie, cu
aplicabilitate în agricultură, medicină, industria
alimentară, ştiinţe ― (Wikipedia).

1
Biotehnologia ⏤
r e a l i z e a z ă o integrare a biologiei, biochimiei,
microbiologiei şi ingineriei genetice ș.a. ── în scopul
obţinerii unei aplicaţii tehnologice (industriale), cu
ajutorul microorganismelor, culturilor de celule şi
părţilor componente ale acestora ─ (Federaţia
Europeană de Biologie).

Indiferent la care din definiţii ne referim ──


biotehnologia înseamnă de fapt manipularea
organismelor vii sau a materiilor organice în
beneficiul omului.

2
Exemple:

── Utilizarea drojdiilor pentru obţinerea


alcoolului, berii, pâinii, produselor fermentate, etc;

── Utilizarea unor microorganisme (bacterii,


ciuperci) pentru distrugerea unor agenţi patogeni
(antibiotice, antagonism microbian în general);

── Clonarea plantelor şi animalelor ;

── Biotehnologii de reproducere, fertilizare


in vitro, transfer de embrioni,

── Biotehnologii de sinteză artificială a


cărnii, laptelui, alte produse animaliere.
3
Etimologie:

• Bios (gr.) – viaţă,

• Logos (gr.) – ştiinţă,

• Technologia (gr.) – studiu tehnic al utilajelor,


maşinilor, materialelor.

⏤ ştiinţă a naturii, de laborator,

⏤ ştiinţă pluridisciplinară,
tehnică - ştiinţa inginereasca.

4
ü Procesul de baza în
b i o t e h n o l o g i e ⏤ procesul biologic.

ü Procesul de bază în tehnologia chimică ⏤ îl


reprezintă procesul chimic.

Există posibilitatea ca un produs anume să nu


fie obţinut numai prin biotehnologii ── sau intregul
proces de obţinere să nu fie unul biotehnologic.

Există numeroase produse (ex. vitamina C)


── la care procesul tehnologic de obţinere conţine
unele etape biotehnologice ⏤ realizate cu
microorganisme, iar alte etape sunt obţinute pe cale
chimică.
5
Pentru a putea manipula în orice fel,

resursele naturale sau organismele ca atare,

sau prin modificarea genetică a

orgsanismelor (transgeneză) —

6
ü Cercetarea este realizată în:

1. Universităţii şi institute de cercetare;


2. Corporaţii mari; 3. Companii mici.

ü Se concentrează pe cercetări în domeniul:

– Sănătate/ medicină,
– Alimentaţie,
– Ştiinţa mediului ― (degradare xenobiotice,
conservarea biodiversităţii),
– Agricultură.

7
Biotehnologiile sunt cunoscute din cele
mai vechi timpuri deşi nu au fost denumite aşa —
— (prepararea pâinii, producerea vinului, berii,
produselor lactate).

Organismele modificate genetic (GMO)


sunt consumate ZILNIC de milioane de oameni ——
(din toate țările dezvoltate).

— Aprox. 56% din totalul culturilor de soia


sunt modificate genetic (în special în USA).

8
2017

Culturile modificate genetic au fost


cultivate pe o suprafaţă mai mare de 167 million ha
în 18 ţări (o creştere de 15% faţă de 2015).

– USA deţine mai mult de 60% din totalul


suprafeţelor cultivate cu plante modificate
genetic.

9
Pionieri ai Biotechnologiilor:

Antony van Leeuwenhoek: 1675

ü A descoperit bacteriile utilizând un


microscop simplu.

Gregor Mendel: 1863

ü Călugăr austriac care a realizat primele


experimente de genetică cu plante de mazăre.

ü Este fondatorul geneticii ca știință.

10
Louis Pasteur: 1870

ü A infirmat teoria generaţiei spontane,

ü A descris rolul bacteriilor în alterarea diferitelor


substrate,

ü A descris baza ştiinţifică a fermentaţiei,

ü A creat vaccicul antirabic.

Robert Hooke: 1665

ü A inventat microscopul optic,

ü A realizat prima observare a celulei – în ţesutul


suberos (plută).

11
James Watson & Francis Crick: 1953
ü Au descoperit structura dublu helicoidală a
moleculei de ADN.

Paul Berg: 1972


ü Cercetător la Universitatea Stanford, a
dezvoltat tehnologia ADN recombinat –
introducerea de material genetic de la un
organism la altul.

12
1750 î.e.n.

ü O r i g i n e a “ b i o t e h n o l o g i i l o r ” —— se
regăsește în metodele de producere a alimentelor,
creşterea animalelor şi cultivarea plantelor:

– Utilizarea bacteriilor pentru producerea produselor


lactate (ulterior şi sterilizarea lor),

– Utilizarea enzimelor naturale în iaurt,

– Utilizarea drojdiilor pentru producerea pâinii,

– Utilizarea fermentaţiei pentru producerea vinului şi


berii.

13
1869
A fost descoperit ADN-ul în spermatozoizii de
somon.
1919
Este utilizat pentru prima dată termenul de
“biotehnologie” —— de către un inginer agronom
maghiar.
1940-1960
Cele mai multe cercetări sunt orientate în
direcţia înţelegerii structurii şi funcţiei ADN-lui.
1980
Curtea Supremă a USA a aprobat patentarea
organismelor modificate genetic.
14
1996
Descoperirea unei gene asociate cu boala
Parkinson —— a deschis calea pentru studiul
componentei genetice a unor boli şi posibile căi de
tratament.
1997
ü Obţinerea primului animal clonat: oaia Dolly în
Scoţia.
ü Comercializarea primelor plante modificate
genetic: soia Roundup Ready® (rezistenţă la
ierbicidul Roudup) şi Bumbacul Bollgard® rezistent
la insecte.

15
2000
ü Primul genom complet secvenţiat:
Arabidopsis thaliana.
ü Producerea orezului “Golden rice” ( cu
conținut îmbogățit în vitamina A, prin inginerie
genetică).
2003
ü Producerea peştilor GloFish® — crescuţi
pentru testarea poluării apelor.
ü Peştii conţin o genă ce codifică o proteină cu
fluorescenţă naturală — emit fluorescenţă roşie,
în condiţii de poluare.

16
2004

ü Aprobarea primului medicament antiogenic


— pentru tratarea cancerului, numit Avastin ®
(bevacizumab).

ü Secvenţarea genomului şobolanului.

2006 — prezent

ü Secvenţierea genomului uman (2006).

17
În prezent sunt secvenţiate:

• 17 genomuri de protiste,

• 18 genomuri de plante,

• 4 genomuri de alge,

• 17 genomuri de ciuperci,

• 27 genomuri de mamifere,

• 8 genomuri de insecte,

• 5 genomuri de nematode,

• 11 genomuri alte animale.

18
Aplicabilitate în medicină:

ü Factori ai coagulării (Factor VIII şi Factor IX) —


— majoritatea produse în present cu animale
modificate genetic ⏤ (tratament în hemofilie).

19
ü Agenţi trombolitici (activatorul
plasminogenului), Hormoni (insulina, glucagonul,
hormon de creştere, gonadotropine): majoritatea
produse în prezent cu celule de E. coli modificate
genetic.

ü Interferoni (Interferon -α, -β, -γ): obţinuţi in


cantitate mare cu celule de E. coli modificate
genetic.

De asemenea, cu ajutorul tehnologie ADN


recombinat —— s-au produs interferoni hibrizi,
ce reunesc proprietăţile moleculelor de la care s-
a pornit (protecţie antivirală şi antiproliferativă).
20
ü Interleukine (Interleukina-2).

ü Vaccinuri (antigenul de suprafaţă a HVB):


incluzând vaccinurile clasice dar si cele
subunitare — (conţin numai molecula sau
particula imunogenă).

ü Anticorpi monoclonali: produşi în prezent


prin tehnologie AND-ului recombinat cu celule de
E. coli modificate genetic.

21
ü Produşi adiţionali (enzime terapeutice) ——
produse pentru suplinirea enzimelor absente şi
ameliorarea unor boli, dar şi dezvoltarea terapiei
genice pentru corectarea defectelor genetice.

ü Antibiotice şi alte substanţe antimicrobiene.

Prin biotehnologii au fost create mai


mult de 200 terapii noi, vaccinuri ——
produse pentru tratamentul
cancerului, diabetului, HIV/SIDA,
bolile autoimune.

22
ü În prezent există peste 400 produse sau
medicamente obţinute prin biotehnologii care
sunt în curs de testare, pentru mai mult de
200 de boli —— diferite tipuri de
c a n c e r, boala A l z h e i m e r, boli
cardiovasculare, diabet, scleroza
multiplă, artriă, SIDA, COVID 19.

23
ü Ex. Controlul sângelui la recoltare în centre
de transfuzii.

ü Teste rapide de detectare a unor boli


(glicemie), dar şi kituri rapide dozare a insulinei.

ü Teste de sarcină.

ü În 1982, producerea insulinei umane cu


celule de E. coli recombinată ── a constituit
prima terapie bazată pe biotehnologii.
A fost primul hormon obţinut la scară
industrială.
24
ü Insulina recombinată a fost produsă de
firmele Genentech şi Eli Lilly and Co.

ü În prezent forma Eli Lily produce o nouă


insulina: Humalog® (un analog al insulinei
umane) ── modificată prin îndepărtarea
Lys(B28), Pro(B29), din poziţiile 28, 29 ale
lanţului B al insulinei ─ (pentru creşterea
eficienţei produsului, este mai rapid absorbită şi
efectele sunt mai rapide).

ü Este sintetizată în celule recombinate de E.


coli.

25
Aplicabilitate în agricultură:

ü Multiplicare, selecţie de noi soiuri valoroase;

ü Micropropagare;

ü Selecţie asistată de markeri moleculari;

ü Transformare genetică.

26
Compuşi majori:

1. Alimente de origine vegetală:

ü Culturi intensive;

ü Transformare genetică (aplicaţii).

2. Alimente de origine animală

ü Produse lactate;

ü Produse pe bază de carne.

27
3. Ameliorarea, selecţia asistată de markeri
moleculari a unor genotipuri valoroase de plante
şi rase de animale

Markerii moleculari permit selecţia rapidă a


genotipurilor valoroase prin asociere cu caracterele
de interes.

Avantajele selecţiei asistate de


markeri moleculari:

• Se reduce intervalul de timp necesar


identificării şi selecției genotipurilor valoroase;

• Se reduce suprafaţa de cultură necesară


culturilor;
28
• Se reduce numărul lucrărilor aplicate culturilor;

• Se pot selecta organisme super-producătoare


de anumiţi compuşi utili ── sau rezistente la boli,
secetă, factori de stress fără trasformare genetică;

• Se reduce poluarea mediului înconjurător ──


prin limitarea tratamentelor chimice a culturilor.

• Se pot obţine rase valoroase de animale ──


cu producţie îmbunătătţită de anumiţi produşi utili
omului.

• Obţinerea unor rase rezistente la boli,


patogeni ── rase de animale de companie, pentru
concurs sau ornamentale.

29
4. N u tra ceu tice (alimente funcţionale,
suplimente alimentare)

• Valorificarea resurselor biologice prin


biotehnologii specifice;

• Culturi neconvenţionale pentru producerea de


biomasă: culturi in vitro de organe, ţesuturi şi
celule vegetale.

30
Clasificare

• Suplimente nutritive ce contribuie la reglarea


metabolismului ── (Spirulina-aminoacizi, acizi
omega-3, antidiabetice);

• Suplimente nutritive cu rol antioxidant ──


(flavonoide, polifenoli, ex. resveratrol);

• Suplimente nutritive cu rol energetic (pentru


sportivi);

• Coloranţi alimentari naturali.

31
5. Securitate alimentară
Dezvoltarea de metode şi tehnici noi ──
destinate controlului şi asigurării calităţii produselor,
substanţelor şi proceselor biotehnologice.

Fibre naturale
Vegetale:

• In, cânepă, bumbac, iută, rafie, sisal,

• Pentru industria textilă, hartie, etc.

32
Animale:

• Lână, caşmir, angora, mohair,

• Mătase,

• Catgut (aţă chirurgicală, fără efect imunogen şi


resorbabilă).

Plante ornamentale:

• Cultura intensivă,

• Micropropagare in vitro,

• Manipulare genetică – soiuri, variante


ornamentale noi, rezistenţă la diferiţi factori
(patogeni, secetă, ofilire prematură etc).
33
6. Biocombustibili
• Plante lemnoase,
• Cărbuni,
• Biodisel obţinut din plante.

7. Farmaceutice şi medicamente ilegale


(droguri)

8. Tipuri de medicamente pe bază de plante

ü Stimulatoare – cocaină, cofeină, nicotină,


ü Convulsive – stricnină,
ü Analgezice narcotice – opium, morfină, codeină,

34
ü Psihedelice (halucinogene) – THC
(Tetrahydrocannabinol), mescalină, atropină,
scopolamină, LSD (Lysergic Acid Diethylamide),
ü Agenţi antipsihotici – resperină,
ü Sedative şi compuşi hipnotici – valeriana.

10. ’’Droguri legale’’


ü Cafeaua ── (prepararea boabelor de cafea
include şi o etapă fermentativă până la
comercializare).

ü Tutunul ── (cultura şi prelucrarea plantelor


până la produsul finit).

35
Aplicabilitate în industrie:

• Manufactură,

• Biomateriale,

• Biocombustibili,

• Industria extractivă.

36
Aplicabilitate:

• Biotehnologie marină,

• Biotehnologie acvatică.

37
Cuprinde:
ü Tehnologiile în acvacultură ── obţinerea de
producţii superioare, manipularea genetică a
peştilor pentru a creşte în greutate, (pentru
creşterea numărului de icre, pentru creşterea
toleranţei la temperaturi scăzute în vederea
extinderii arealelor în apele reci ale globului
pământesc).

ü Tehnologii de introducere în cultură a unor


specii în interes comercial ── (scoici, crabi, creveţi,
homari, languste, fructe de mare).

ü Tehnologiile de producere a hranei pentru


animalele acvatice.
38
• Domeniu interdisciplinar ce utilizează
tehnici computaţionale utilizate în biologie,

• Permite organizarea şi prelucarea rapidă


a datelor,

• Estimarea şi verificarea rezultatelor,

• Simularea experimentală.

39
ü Bioinformatica este absolut necesară
pentru desfăşurarea exeperimentelor şi
interpretarea ştiinţifică rezultatelor din domeniul
biotehnologiilor.

Aplicabilitate:

• Genomică structurală şi funcţională,

• Proteomică,

• Metabolomică.

40
1. Conservarea biodiversităţii

• Identificarea corectă a genotipurilor


valoroase.

• Investigarea variabilităţii genetice


intrapopulaţionale şi interpopulaționale.

• Conservarea in situ şi ex situ.

• Bănci de germoplasmă.

41
2. Degradarea xenobioticelor

• Dezvoltarea unor tehnologii de – epurare


a mediului înconjurător,

• Dezvoltarea unor tehnici de – diagnostic


ecotoxicologic.

42
3. Diagnostic molecular

Dezvoltarea unor metode de diagnostic ──


cu aplicabilitate în medicina umană şi veterinară:

• Diagnosticul molecular al unor agenţi patogeni


── în vederea implementării diagnosticului clinic şi
instituirea tratamentului în timp record;

• Diagnoza rapidă şi specifică ── a rezistenţei


la antibiotice a agenţilor patogeni cauzatori de
infecţii;

• Dezvoltarea de biotehnologii pentru ──


obţinerea de biopreparate utile pentru tratamentul
bolilor omului şi animalelor.
43
Dezvoltarea unor metode de diagnostic
cu aplicabilitate în agricultură

• Diagnosticul molecular al unor agenţi


patogeni (bacterii, fungi, virusuri) ── în
vederea instituirii tratamentelor fitosanitare de
combatere;

• Dezvoltarea de biotehnologii ── pentru


obţinerea de biopreparate fitosanitare
nepoluante.

44
• A apărut după anul 2000,

• A furnizat prin miniaturizare: microelectronice,


microcipuri şi microcircuite.

ü Asociază nanotehnologia cu biologia


moleculară ── pentru dezvoltarea de
nanostructuri pe bază de molecule (lipide, cristale
lichide, ADN, ARN).

45
Aplicaţiile bionanotehnologiilor

• Creşterea puterii şi a vitezei de diagnosticare


a bolilor.

• Crearea unor bio-nanostructuri ── pentru


obţinerea unor molecule funcţionale în celule.

• Îmbunătăţirea specificităţii medicamentelor


── în vederea reducerii timpului în care sunt
eliberate la ţintă.

46
• Miniaturizarea biosenzorilor ── prin
integrarea elementelor biologice şi electronice
într-un singur component minim.

• Obţinerea de biomateriale cu proprietăţi


deosebite ── (materiale antiglonţ, antirupere,
antispargere folosite la costruirea navetelor
spaţiale, pelicule şi vopsele speciale).

47
48
49
C G G
A
ADN Dublu Helix
T
C

C
T

A
A
G

T
T

G
A
T
C

C
T

A
A
G G
C
T

G
A
T
C

C
T A
A
GT C G
A

A
T

T
C
A
G
51

S-ar putea să vă placă și