Verificarea machetei protezei

totale
Brinza Camelia Mona
Rezident anul I
Protetica Dentara
Etape:
• Controlul ocluzorului/articulatorului si al modelelor
• Controlul extraoral al machetelor – pe model si detasate de pe model
• Controlul intraoral al machetelor:
- Controlul ocluziei
- Controlul fizionomiei
- Controlul foneticii
• Situatii in care este nevoie remontarea dintilor
• Indicatii de foliere sau gravarea modelului
Inainte de sedinta de control a machetei protezei, trebuie sa
aflam si sa avem in vedere urmatoarele elemente:
• Cerintele pacientului: pentru unii pacienti conteaza estetica (femeile), pentru alti pacienti
functionalitatea. De asemenea, uneori, nu pacientul este cel care decide, ci sotia/sotul (pentru unii
pacienti este mai importanta parerea partenerului de viata- in aceste cazuri putem invita aceasta
persoana sa participe la sedinta de verificare a machetei.
• Sa avem pregatite toate materialele si instrumentele necesare, avand in vedere si faptul ca uneori
sunt necesare unele modificari.
• Sa confirmam cu tehnicianul ca machetele vor fi gata la momentul programarii sedintei.
• Sa verificam machetele inainte de sosirea pacientului in cabinet, pe modelele montate in articulator.
• Sa avem in vedere faptul ca asteptarile pacientului sunt foarte mari in aceasta etapa si trebuie sa
acordam timp pentru a fi siguri de corectitudinea rezultatului pe care il vom obtine si pentru a realiza
eventualele imbunatatiri. Este prima etapa in care se materializeaza toate datele obtinute la sedintele
anterioare.
Controlul articulatorului/ocluzorului si al modelelor

- Ocluzorul sa nu aiba nici un fel de joc in balama, iar

contrapiulita sa fie fixata
- Planul median al modelelor sa coincida cu planul median al
ocluzorului
- Pe modele sa fie trasate reperele: linia mediana, linia
caninilor, linia planului de ocluzie, linia surasului, curbura
sagitala a crestei edentate mandibulare.

- Modelele sa fie fixate ferm in pozitie.

- Se verifica pinul incizal al articulatorului: pinul incizal sa fie
in contact cu placuta incizala.
- Se verifica inclinarea pantei condiliene
- Baza machetelor se sprijina adecvat pe model si dintii se
intalnesc in relatie centrica.
- Miscarile de lateralitate se realizeaza fara blocaje
cuspidiene.
Controlul propriu-zis al machetelor
• Controlul bazelor din ceara:
- Trebuie sa respecte limitele functionale ale
campului protetic ( sa intre pana in fundurile
de sac ale modelelor functionale, sa acopere
zonele de sprijin: 2/3 anterioare ale
tuberculilor piriformi, santurile
pterigomaxilare si restul zonei de inchidere
palatinala posterioara)
- Papilele interdentare sa fie modelate convex
- Versantele vestibulare sa fie modelate
convex
- Versantul lingual al machetei mandibulare sa
fie modelat concav
- Aprecierea prin palpare a grosimii bazei,
verificarea marginilor ( sa nu fie ascutite,
taioase), aprecierea limitelor de inchidere
marginala.
Controlul propriu-zis al machetelor
• Controlul arcadelor artificiale:
- Verificarea respectarii indicatiilor legate de forma, dimensiune, culoare, cuspidare a
dintilor.
- Linia interincisiva trebuie sa corespunda cu cea de pe model.
- Cei 6 dinti frontali trebuie sa ocupe spatial dintre cele doua linii ale caninilor.
- Curbura vestibulara a celor 6 dinti frontali trebuie sa fie simetrica.
- Inaltimea dintilor frontali trebuie sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia
surasului.
- Curbura incizala trebuie sa respecte indicatia data de medic in fisa ( convexitatea in
jos sau dreapta)
- Sa se respecte indicatiile legate de supraocluzia frontala si inocluzia sagitala.
- Dintii sa nu fie montati pe tuberozitate sau pe tuberculii piriformi ( distal, fiecare
machete trebuie sa aiba un spatiu de minimum 1 mm neacoperit de dinti).
- Dintii laterali sa fie montati pe mijlocul crestei
- Dintii laterali sa respecte regula lui POUND
- Cuspidarea dintilor laterali sa respecte indicatia din fisa.
- Directia curburii sagitale sa fie paralela cu muchia crestei mandibulare.
Controlul propriu-zis al machetelor
• Controlul ocluziei:
- Machetele vor fi plasate in articulator si se verifica absenta contactelor ocluzale intre
dintii anteriori, iar la nivelul dintilor posteriori se verifica calitatea contactelor ocluzale
stabilite intre cuspizii de sprijin si zonele lor de receptie antagonista. Verificarea este
initial vizuala, prin inspectie si se adreseaza atat zonei vestibulare, cat si celei linguale.
Inspectie dinspre lingual
Aceasta inspectie se completeaza prin testarea contactelor ocluzale cu ajutorul hartiei
de articulatie (sau chiar cu ajutorul unui silicon fluid) intepusa intre acadele dentare si
simularea miscarilor cu ajutorul articulatorului.

Simularea dinamicii mandibulare

Controlul intraoral al machetelor
• Se realizeaza in prezenta pacientului.
• Inainte de verificare trebuie sa-i oferim pacientului cateva informatii:
aceasta este doar o macheta, doar dintii sunt cei care se vor plasa si in
proteza finala, dar restul este doar o macheta care ne ajuta sa
verificam ca totul este conform planului. Este o macheta din ceara,
deci nu va suporta forte prea mari, se poate deforma, prin urmare
trebuie sa avem grija sa realizam doar miscarile indicate. Macheta are
o culoare mult mai inchisa, culoare bazei protezelor finale va fi mult
mai estetica, mult mai apropiata de culoare gingiei naturale.
• Pentru a evita deformarea machetelor, se vor lua unele precautii.
Machetele se racesc cu un jet de apa. Pacientul este rugat sa
clateasca cu apa rece. La fiecare 2 minute, machetele se vor scoate si
se vor raci, iar pacientul va clati cu apa rece.
Controlul intraoral al machetelor
a. Controlul machetei mandibulare:
- Controlul extinderii se face cu gura intredeschisa, pentru a nu pune in
tensiune musculature de la periferia campului protetic.
- Se aplica machete pe camp si se inspecteaza lungimea marginilor. Se
pot utiliza si testele Herbst si se scurteaza marginile machetei daca e
nevoie.
- Stabilitatea se evalueaza in repaus, in dinamica si in timpul aplicarii
presiunii functionale.
- Mentinerea machetei: nu se poate verifica in aceasta etapa;
mentinerea este deficitara din cauza dificultatii in obtinerea unei sigilari
marginale eficiente, rolul principal jucandu-l gravitatia.
Deplasari ale machetei in repaus

In sus si inapoi Margini vestibulare prea lungi

Dintii anteriori montati prea vestibularizati
Curbura vestibulara inadecvata

In afara + desprindere posterioara Limba nu are loc in zona anterioara

Dintii anteriori montati prea lingualizat
Montaj posterior prea ingust

Desprindere de pe camp Margini vestibulare prea lungi

Margini linguale prea lungi
Montaj posterior prea in exterior
Montaj posterior prea in interior
Deplasari ale machetei in Deplasarea machetei Etiologie
timpul miscarilor functionale
Protactia limbii Deplasarea machetei inainte Regiunea retro-milohioidiana prea voluminoasa
Frenul limbii nu este liber, degajat

Deschiderea ampla a gurii Deplasare in sus si inainte Rafeul pterigo-mandibular nu este liber, degajat
Regiunea laterala vestibulara prea extinsa

Deschiderea ampla a gurii Deplasare in sus si inapoi Dintii inferiori sunt prea inclinati vestibular
Profil extern incorect

Limba in lateral. Spre obraz Deplasare ipsilaterala Versantul lingual ipsilateral este prea voluminous

Limba in lateral, spre obraz Deplasare controlaterala Marginea linguala contro-laterala este prea lunga
Deplasari ale machetei in timpul Etiologie
exercitarii presiunilor
Presiune exercitata la nivelul incisivilor Basculare spre anterior Dintii prea vestibularizati, in
afara crestei
Absenta inchiderii marginale in
zona linguala
Presiune exercitata la nivelul premolarilor Basculare spre lateral Dintii plasati prea vestibular

Presiune exercitata la nivelul molarilor Basculare antero-posterioara Primul molar plasat prea distal
Molarul doi plasat in dreptul
trigonului retromolar

Presiune exercitata la nivelul molarilor Basculare vestibulara Primul molar montat prea
extern
• b.controlul machetei maxilare:
- Controlul extinderii: baza machetei superioare trebuie sa
aiba o lungime si o grosime concordante cu ale fundurilor
de sac si trebuie sa ocoleasca frenul buzei superioare si
bridele. Baza machetei trebuie sa se extinda distal,
cuprinzand intreaga zona de inchidere palatinala
posterioara. Se aplica proteza pe camp si se indeparteaza
buza superioara pentru a inspecta extinderea marginilor si
se realizeaza miscari pentru a verifica daca macheta se
mentine pe camp.
- Controlul mentinerii: nu se poate verifica in aceasta etapa,
mentinerea machetei este deficitara prin absenta inchiderii
palatinale posterioare. Totusi, macheta trebuie sa aiba o
mentinere minima: sa ramana pe camp cand pacientul
deschide gura. Lipsa mentinerii pe camp a machetei
superioare face imposibila verificarea ocluziei. (se pot
utiliza adezivi de proteza).
- Controlul stabilitatii: in repaos, in timpul miscarilor
functionale si prin presiuni alternative.
Deplasari ale machetei in repaus Etiologie

Desprindere de pe camp in zona frontala Dintii anteriori montati in afara crestei,

prea vestibularizati
Marginea prea groasa

Desprindere de pe camp in zona posterioara Dintii posteriori montati in afara

crestei
Inchidere posterioara deficitara

Desprindere de pe camp in totalitate Margini prea lungi

Montajul dintilor in afara crestei
Deplasari ale machetei Etiologie
superioare in timpul miscarilor
functionale
Retractia buzei superioare – suras Deplasare in jos si inapoi Dintii anteriori sunt plasati in
fortat afara crestei, prea
vestibularizati
Margini prea groase
Protactia buzei superioare – mimarea Desprindere de pe camp Premolarii sunt montati prea
fluieratului vestibularizati

Tractiuni ale buzei superioare Desprindere de pe camp Frenul buzei superioare nu a

fost ocolit
Nu este permis jocul
formatiunilor mobile de la
periferia campului
Deschidere ampla a gurii Desprindere de pe camp Inchidere palatinala
posterioara deficitara

Miscari de lateralitate ale mandibulei Basculare Marginile machetei in zona

retrotuberozitara sunt prea
groase, interefa cu apofiza
Presiuni exercitate pe machete Deplasari ale machetei Etiologie
maxilara
Presiuni verticale nivel incisiv Desprinderea machetei in zona Dintii montati in afara crestei,
posterioara prea vestibular
Inchiderea palatinala
posterioara deficitara

Presiuni oro-vestibulare in zona incisivilor Desprinderea machetei in zona Dintii montati in afara crestei,
posterioara prea vestibular
Inchiderea palatinala
posterioara deficitara

Presiuni la nivelul Desprinderea machetei unilateral in zona Caninii montati prea vestibular
Caninilor posterioara Inchiderea marginala
vestibulara controlaterala
insuficienta sau eronata

Presiuni la nivelul Desprindere in zona Molarii sunt montati in afara

molarilor posterioara crestei
Inchiderea marginala
vestibulara controlaterala
insuficienta sau eronata
Controlul estetic
• Sunt inserate ambele arcade in cavitatea orala a pacientului.
• Se va inspecta din fata si din profil, static si dinamic, in relatie centrica
si de postura.
• Se va solicita cooperarea pacientului, cat si a unor rude sau
cunostinte, utilizandu-se toate mijloacele pentru refacerea fizionomiei
la parametrii optimi.
• Examenul din fata: se urmareste:
- Armonia faciala in ansamblu
- Plenitudinea partilor moi
- Atenuarea santurilor fetei , in concordanta cu varsta
biologica a pacientului
Controlul estetic
• Examenul din profil:
- Se analizeaza linia profilului, redarea esteticii faciale in general, in
relatie centrica, in relatie de postura, in timpul surasului. Se
urmareste:
- Treapta labiala, in raport cu modul de montare al dintilor
- Relieful buzelor
- Santurile nazo-labial si labio-mentonier
- Marginea vestibulara a machetei superioare sa nu bombeze prea mult
sub pragul narinar, realizand o treapta.
Controlul estetic
• Examinarea pacientului cu gura intredeschisa:
- Plasarea liniei mediene in planul medio-sagital al fetei
- Latimea celor 6 frontali superiori sa se incadreze intre cele doua
comisuri bucale
- Curbura vestibulara sa fie simetrica
- Gradul de vizibilitate al dintilor in repaus, in timpul vorbirii si in suras
- Respectarea culoarului neutral: intre fetele vestibulare ale
premolarilor si obraji sa existe un spatiu – coridorul buccal ( pentru a
evita aspectul de gura plina de dinti)
- Respectarea indicatiilor legate de alegerea si montarea dintilor in
raport cu varsta, sexul paientului, in raport cu aspectul somatic
general
Inainte de aplicarea machetelor Cu machetele in cavitatea orala

Inainte de aplicarea machetelor Cu machetele in cavitatea orala

Individualizari ale montarii dintilor
• Se pot realiza anumite modificari, artificii, pentru a reda aspectul de
naturalete, dar in anumite limite, pentru a nu prejudicia mentinerea si
stabilitatea protezei pe campul protetic.
 Controlul ocluziei
• Se recomanda pacientului sa inchida gura incet, oprindu-se la primul contact si fara a exercita presiuni prea mari.
In acest timp, medicul conduce barbia pacientului apasand mandibula spre posterior.
• Se plaseaza degetul mare pe barbie si se repeta miscarea de ghidare a mandibulei pana cand musculatura
pacientului se relaxeaza.
• Daca macheta maxilara are o mentinere minima, atunci ne vom concentra asupra mentinerii machetei
mandibulare, in timpul ghidajului mandibulei.
• Daca mentinerea este deficitara la ambele machete, va fi nevoie sa oferim suport ambelor machete in inducerea
relatiei centrice.
A. dimensiunea verticala a ocluziei:
• Se coreleaza cu aspectul fizionomic si cu fonatia:
- Daca DVO este micsorata:
• Aspectul fetei este imbatranit
• Santurile peribucale sunt accentuate
• Rosul buzei este diminuat
- Daca DVO este prea mare:
• Pacientul are un facies crispat
• Buzele nu intra in contact
• Dintii sunt prea vizibili
- Daca machetele se mentin pe camp se poate utiliza testul Silverman-
dintii trebuie sa se apropie fara sa se ciocneasca/ testul Buchman-
Ismail.
Corectarea greselilor:
• DVO prea mica: se lipesc doua benzi de ceara pe
fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor si se
determina din nou relatia intermaxilara. Macheta inferioara este introdusa
pe model si modelul superior este scos din ocluzor si remontat. Dupa
reghipsarea modelului superior, se scoate fasia din ceara si se repozitioneaza
dintii la noua dimensiune de ocluzie.
• DVO prea mare: trebuie scosi dintii machetei inferioare din ceara si
inlocuiti cu o bordura de ocluzie si se inregistreaza raportul intermaxilar
corect.
B. Controlul componentei orizontale a ocluziei
- Se insera ambele machete in cavitatea orala si pacientul este rugat sa inchida gura cu dintii laterali
in contact si mandibula retrudata. Se observa angrenajul dintilor laterali. Se verifica daca dintii sunt
in intercuspidare maxima. Acest angrenaj poate fi real – cand bazele machetelor sunt bine aplicate
pe suprafetele de sprijin sau fals- cand bazele sunt la distanta de suprafetele de sprijin.
- Pentru a diferentia aceste doua situatii se foloseste proba spatulei: se incearca introducerea unei
spatula intre dintii laterali- proba spatulei trebuie sa fie negativa, ceea ce inseamna ca angrenajul
dintilor este corect.
- Daca proba spatulei este pozitiva unilateral: se aplica ceara moale pentru amprentarea spatiului
dintre arcade si se trimite la laborator pentru remontare.
- Cand proba spatulei este pozitiva bilateral: este necesara redeterminarea relatiilor intermaxilare
cu sabloanele de ocluzie.
• Cand nu exista coincidenta perfecta intre RC si IM, dar diferenta este
de 1 mm, se pot face mici modificari pentru perfectarea relatiei de
ocluzie:
- Slefuiri selective dupa ce au fost identificate obstacolele cu hartia de
articulatie sau ceara
• Cand exista discrepante mari intre RC si IM se recomanda o noua
determinare a relatiilor intermaxilare.
• Cea mai frecventa situatie este inregistrarea unei pozitii cu mandibula
in propulsie, iar in etapa de verificare a machetelor, cand pacientul
inchide gura cu machetele cu dinti, redesteptandu-se memoria
ocluzala, pacientul este capabil sa inchida corect => inocluzie sagitala
de 2-6/7 mm. Se verifica daca nu cumva machete s-a deplasat de pe
camp si daca inocluzia sagitala persista, se corecteaza interpunandu-
se ceara pe dintii mandibulari.
 La verificarea ocluziei se Au fost indepartati dintii laterali pentru a permite corectia DVO. Incisivul Reverificarea dupa
observa: ocluzie central superior este plasat corespunzator pentru o mai buna pozitie si montarea corecta a
deschisa frontala, over- vizibilitate. dintilor.
jet marit, cu contacte
doar posterioare.

Se aplica ceara pe suprafetele ocluzale pentru inregistrarea interocluzala in vederea remontarii. Machetele
trebuie sa fie stabile in afara cavitatii orale. Se scoate modelul maxilar din articulator si se remonteaza cele
doua modele in pozitia corecta.
 Controlul fonetic
• Se poate realiza doar daca cele doua machete se mentin pe camp.
• Se cere pacientului sa numere de la 55 la 65:
- Sunetele labio-dentale evalueaza vizibilitatea si pozitia dintilor anteriori superiori in relatie cu buza inferioara.
- Sunetele linguo-dentale evalueaza inaltimea dintilor frontali superiori si inferiori si spatiul minim de vorbire.
- Sunetele sibilante trebuie sa fie clare. Daca emisia este suierata: exista un spatiu prea mare intre varful limbii si
regiunea retroincisiva ( frontalii superiori sunt prea vestibularizati sau frontalii inferiori prea lingualizati). Daca emisia
este ca un zazait: intre varful limbii si reg. retroincisiva este un spatiu prea mic.
- Daca pronuntia lui V seamana cu F: dintii superiori sunt prea scurti.
- Daca pronuntia lui F seamana cu V: dintii superiori sunt prea lungi.
- Daca pronuntia lui T seamana cu D: dintii superiori sunt prea oralizati.
- Daca pronuntia lui D se aude ca un T: dintii sunt prea vestibularizati sau macheta este prea groasa in zona rugilor.
- Daca pronuntia lui K se aude modificat: machete superioara este prea extensa sau prea groasa in regiunea
posterioara.

Frontalii superiori nu sunt vizibili sufficient in timpul pronuntiei numerelor 50-59. Dupa remontare, gradul de vizibilitate este normal
Data transmise laboratorului pentru realizarea
protezelor finite:
• Date transmise pe model:
- Forma si profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara-
gravarea modelului
- Zonele de despovarare
- Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei
• Date transmise prin fisa de laborator:
- Materialul din care se va realiza baza protezei si culoarea
- Detalii asupra localizarii si grosimii zonelor de foliere
- Anumite particularitati
Forma si profunzimea zonei de inchidere
palatinala posterioara
• Sunt reperate santurile pterigo-maxilare si marcate cu creionul mecanic. Pacientul este rugat sa
pronunte AH prelungit pentru a repera limita posterioara ce va fi unita ca santurile pterigo-
maxilare.
• Se aplica macheta pe camp, pacientul scoate limba si limita trasata se va imprima pe macheta. Se
scurteaza ceara la aceasta linie si se repune pe model si cu ajutorul unei spatule se marcheaza pe
model limita posterioara. Apoi se determina limita anterioara prin metoda Valsalva si se
transpune pe model la fel ca limita post.
• Profunzimea gravarii trebuie sa fie 2/3 din depresibilitatea tesuturilor. Profunzimea maxima este
la nivelul limitei posterioare si scade progresiv pana la disperaritie spre limita anterioara.
Zonele de despovarare
• Sutura intermaxilara
• Torusul palatin/mandibular
• Papila retroincisiva
• Exostozele
• Gaura mentoniera
• Crestele milohioidiene ascutite
- Grosimea folierii poate varia de la 0.25 la 1 mm.
Bibliografie
• Aspecte practice in protezarea edentatiei totale. Mihaela Pauna,
Elena Preoteasa, Ed. Cermaprint, Bucuresti, pag 187.
• Prothèse complète, réalité clinique, solutions thérapeutiques. Olivier
Hue, Marie-Violaine Berteretche. Quintessence Int. 2004.
• Complete dentures, Hugh Devlin, Springer, 2002.
• Prosthodontic Treatment for edentulous patients, thirteenth edition,
G.Zarb, J.A.Hobkirk, S.E. Eckert, R.F. Jacob, A.H. Fenton, S.Koka,
Elsever, 2004.
• Clinica si terapia edentatiei totale. V.Burlui, S.M.Silvas, Ed.Apollonia,
2003.