Prezentare generală

Fondul Monetar Internaţional (FMI) este o instituţie financiară internaţională care

reuneşte 190 de ţări membre, înfiinţată în 1945, în urma Conferinţei monetare şi
financiare a Naţiunilor Unite de la Bretton Woods (SUA). FMI are ca
principale obiective promovarea cooperării monetare internaţionale, facilitarea
expansiunii şi creşterii echilibrate a comerţului internaţional, promovarea stabilităţii
cursurilor de schimb, furnizarea de asistenţă în scopul creării unui sistem multilateral
de plăţi şi punerea la dispoziţie a resurselor sale ţărilor membre care se confruntă cu
dezechilibre ale balanţei de plăţi. În atingerea acestor obiective, FMI îndeplineşte 3
funcţii principale: supraveghere, creditare şi asistenţă tehnică. De la înfiinţarea sa,
scopurile urmărite de FMI au rămas neschimbate, dar operaţiunile sale au evoluat
pentru a răspunde cerinţelor economiei mondiale în schimbare.
FMI răspunde în faţa guvernelor din ţările membre. Organismele de conducere sunt:
Consiliul Guvernatorilor, Comitetele Ministeriale (Comitetul Financiar şi Monetar
Internaţional şi Comitetul de Dezvoltare) şi Consiliul Director. În vârful structurii
organizatorice se află Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii băncilor
centrale sau miniştrii de finanţe din fiecare dintre statele membre. Guvernatorii se
întâlnesc în fiecare an, de regulă în cadrul Întâlnirilor de Primăvară şi Anuale ale
FMI şi Băncii Mondiale. Consiliul Director, format din 24 de membri, conduce
activităţile curente şi exercită atribuţiile delegate de către Consiliul Guvernatorilor.
Începând cu 1 octombrie 2019, directorul general al FMI este Kristalina Georgieva
din Bulgaria.
 
Fondul Monetar Internaţional (FMI) este o organizaţie internaţională care are
obiectivul de a promova cooperarea monetară internaţională, de a înlesni expansiunea
şi creşterea echilibrată a comerţului internaţional, precum şi de a promova stabilitatea
valutară. Republica Moldova a acceptat Statutul FMI prin Hotărârea Parlamentului nr.
1107 din 28 iulie 1992, iar la 12 august 1992 a devenit membru al FMI. BNM, în
calitatea sa de agenţie fiscală a Republicii Moldova în cadrul FMI, este împuternicită
să efectueze, în numele Republicii Moldova, toate operaţiunile şi tranzacţiile
autorizate conform Statutului FMI.
În cadrul FMI, Republica Moldova face parte din grupa de ţări (constituenţă) care
include: Andorra, Armenia, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Croația,
Georgia, Israel, Luxemburg, Republica Macedonia de Nord, Muntenegru, România,
Regatul Țărilor de jos şi Ucraina.
Poziția de guvernator al Republicii Moldova în cadrul Consiliului de Guvernatori al
FMI este deținută de către dl Octavian Armașu, Guvernatorul BNM, iar cea de
guvernator supleant – de către dl Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator al BNM.
Cota actuală a Republicii Moldova la FMI constituie 172,5 milioane Drepturi
Speciale de Tragere (DST), ceea ce reprezintă 0,04 la sută din capitalul FMI. Această
cotă a intrat în vigoare la 17 februarie 2016 după ce Republica Moldova și-a majorat
cota sa anterioară de 123,2 milioane DST. Majorarea respectivă s-a produs în
contextul a 2 reforme importante inițiate de FMI în anul 2010 – Cea de-a
Paisprezecea Revizuire Generală a Cotelor și Reforma Consiliului Executiv al FMI.
În rezultatul implementării reformelor menționate, capitalul FMI a fost dublat (de la
238,5 miliarde DST la 477 miliarde DST), cotele țărilor membre au fost ajustate
pentru a reflecta mai exact poziția acestora în economia globală, iar Consiliul
Executiv al FMI a devenit mai reprezentativ. Țara noastră și-a exprimat susținerea
pentru aceste reforme prin adoptarea Legii nr. 109 din 11 mai 2012 cu privire la
majorarea sumei de subscripție a Republicii Moldova la Fondul Monetar International
și a Legii nr. 118 din 24 mai 2012 pentru acceptarea Amendamentului la Statutul
Fondului Monetar International privind reforma Consiliului Executiv.
Pe 30 iunie 1995 Moldova a acceptat prevederile Articolului VIII al Statutului FMI.
Prin aceasta, Republica Moldova se angajează să nu recurgă la introducerea de
restricţii cu privire la efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii
internaţionale curente şi să nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau
practici valutare multiple, fără aprobarea / consultarea FMI.
Din momentul aderării la FMI, Republica Moldova a beneficiat de asistența financiară
a acestei organizații pentru susținerea diverselor programe și politici economice ale
autorităților naționale. Această asistență a fost oferită prin intermediul următoarelor
instrumente de finanțare ale FMI: Mecanismul de finanțare compensatorie și
excepțională (Compensatory and Contingency Financing Facility – CCFF),
Mecanismul finanțării reformelor structurale (Systemic Transformation Facility –
STF), Acordul Stand-by (Stand-By Arrangement – SBA), Mecanismul de finanțare
extinsă (Extended Fund Facility – EFF), Mecanismul de reducere a sărăciei și creștere
economică (Poverty Reduction and Growth Facility – PRGF; din 2009 acest
instrument este numit Mecanismul de creditare lărgită (Extended Credit Facility –
ECF)), Mecanismul de creditare rapidă (Rapid Credit Facility – RCF), Instrumentul
de creditare rapidă (Rapid Financing Instrument – RFI).
Anual, FMI acordă Republicii Moldova consultări în domeniul politicii economice și
financiare, conform prevederilor Articolului IV al Statutului FMI, care reglementează
relațiile de cooperare dintre țările membre și FMI.
BNM este un participant activ în cadrul Standardului Special de Diseminare a Datelor
(Special Data Dissemination Standard – SDDS), la care a aderat în luna mai 2006 și
prin intermediul căruia, în mod periodic, sunt puse la dispoziția publicului date
privind indicatorii economici, financiari și socio-demografici în scopul asigurării
transparenței politicilor și performanțelor macroeconomice ale țării.
 Urmare consecințelor crizei financiare, FMI a extins proiectul cu privire la indicatorii
financiari de stabilitate (Financial Soundness Indicators – FSI), lansând invitația de
participare la proiectul nominalizat mai multor țări, printre care și Republicii
Moldova. Astfel, BNM a fost desemnată instituția responsabilă de compilarea
informației aferente FSI și transmiterea acesteia FMI. Obiectivul de bază al FSI este
de a promova analiza macroprudențială și de a evalua punctele forte și
vulnerabilitățile sistemelor financiare.
În cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaționale în
domeniile relevante pentru activitatea FMI, Republica Moldova a participat la diverse
programe, inclusiv:
 Programul FMI și al Băncii Mondiale (din 2004) de evaluare a sectorului financiar
(Financial Sector Assessment Program - FSAP), fiind actualizat în 2007 și în 2014.
 Raportul privind respectarea standardelor și codurilor (Report on the Observance of
Standards and Codes (ROSC) Data Module), prin care experții FMI au realizat în iulie
2005 o evaluare a calității statisticilor macroeconomice elaborate în Republica
Moldova.
FMI a acordat Republicii Moldova asistență tehnică într-un șir de sectoare, inclusiv în
cel al politicii monetare/organizării băncii centrale, sistemului de raportare monetară,
supravegherii bancare etc.
Forme de asistență financiară
Există două moduri în care FMI poate transfera resurse, procedura de cumpărare
directă , neutilizată în practică , care prevede cumpărarea de către statul membru a
monedei străine care i-a fost acordată de Fond într-o singură soluție. Cealaltă
procedură se bazează pe aprobarea unui acord, acordul stand-by , cu care Fondul
decide suma împrumutului și perioada în care statul care solicită împrumutul poate
retrage resursele, de la 18 luni la 3 ani. Aranjamentele extinse au fost ulterior
aprobate, prelungind perioada de retragere la 4 ani. Aprobarea unui astfel de acord
urmează această procedură:

 este inițiat de statul membru care solicită asistență prin intermediul directorului

general ;
 secretariatul trimite o misiune la stat și inițiază consultări cu ministrul economiei
 se întocmește un document programatic, așa-numita scrisoare de intenție, semnată
de ministrul economiei și guvernatorul BCE .
Scrisoarea de intenție indică strategiile și obiectivele care trebuie puse în aplicare
pentru corectarea dezechilibrului balanței de plăți, ținând cont de circumstanțele
specifice fiecărui stat. Statul are responsabilitatea primară în a decide măsurile pe care
intenționează să le adopte, totuși trebuie considerat că secretariatul trimite misiunea
statului care are deja un proiect de scrisoare de intenție. Documentul este
prezentat directorului general și distribuit directorilor executivi. Ulterior,
Secretariatul își pregătește propunerea de decizie, care este apoi aprobată de Consiliul
executiv al FMI. Unele strategii indicate în scrisoarea de intenție sunt raportate ca
măsuri la care este supusă condiționalitatea.
Instrumentul condiționalității
Politica condiționalității este cerută de fond pentru ca un stat membru să își
reorienteze politicile economice către stabilitate. Există două tipuri de
condiționalitate:

 condiționalitatea cantitativă sau bazată pe rezultat , care prescrie obținerea unui

rezultat dat și privește variabilele macroeconomice cantitative, cum ar fi
cheltuielile publice, datoria publică;
 condiționalitatea calitativă sau bazată pe acțiune , care necesită acțiune și se
referă la variabile structurale, cum ar fi reforma serviciului public, de exemplu.

Concluzii
Fondul Monetar Internațional este puternic criticat de mișcarea globală și de unii
iluștri intelectuali precum laureatul Nobel Joseph Stiglitz , laureatul Nobel Amartya
Sen , Noam Chomsky și Jean-Paul Fitoussi . Criticii acuză Fondul Monetar că este o
instituție manipulată de puterile economice și politice din așa-numitul nord al lumii și
că înrăutățește condițiile țărilor sărace, mai degrabă decât să lucreze în interesul
general.
Mai mult, sistemul de vot (care favorizează în mod clar țările „occidentale”) este
considerat de mulți drept nedrept și nedemocratic. FMI este acuzat că a luat deciziile
sale într-un mod opac și că le-a impus guvernelor alese democratic, care își pierd
astfel suveranitatea asupra politicilor lor economice.
Instituțiile Bretton Woods au fost concepute pentru a crea un sistem de coordonare și
control al politicilor economice ale statelor la nivel internațional care să evite
repetarea unor crize economice dezastruoase, precum cea din 1929 . În special,
Fondul Monetar a trebuit să se ocupe de economia monetară , în timp ce Banca
Mondială de Reconstrucție și Dezvoltare , creată și la sfârșitul Conferinței menționate
anterior, a trebuit să își asume rolul de garant al solidității statelor pentru a facilita
investițiile străine.
În practică, sistemul conceput la Bretton Woods, care se baza pe rapoarte de schimb
fixe între valute, toate legate de dolar, care la rândul lor era legat de aur, s-a prăbușit
odată cu suspendarea standardului de schimb al aurului (adică convertibilitatea
dolarului în aur) de Richard Nixon în 1971 . 
Acest lucru a condus la o regândire a rolului FMI, care astăzi este preocupat în
principal de împrumuturile acordate statelor membre în cazul unui dezechilibru al
balanței de plăți . FMI este, de asemenea, implicat în restructurarea datoriei externe a
țărilor din așa-numita lume a treia . FMI impune de obicei „planuri de ajustare
structurală” acestor țări ca condiții pentru obținerea de împrumuturi sau condiții mai
favorabile pentru rambursarea datoriilor, care sunt cel mai controversat aspect al
activității sale. Aceste planuri sunt de fapt modelate pe o viziune neoliberală asupra
economiei și pe convingerea că piața liberă este cea mai bună soluție pentru
dezvoltarea economică a acestor țări. Printre principalele puncte, acestea includ de
obicei devalorizarea monedei naționale, reducerea deficitului bugetar care urmează să
fie realizată cu reduceri mari ale cheltuielilor publice și creșteri ale impozitelor (și,
prin urmare, privatizări masive), eliminarea oricărei forme de control al prețurilor. 

Bibliografie
 https://koaha.org/wiki/Fondo_monetario_internazionale
 https://www.bnm.md/ro/content/relatia-republicii-moldova-cu-fondul-
monetar-international-fmi
 https://www.mae.ro/node/1473
 https://www.bnr.ro/Fondul-Monetar-International-(FMI)--1447.aspx