Sunteți pe pagina 1din 220

I

7,
.:
;

.
I

-.

Ill -

CONST. L. HRISTEA
APICULTOR

- =

Q ,,-..:.-,
:

dbT-,-&q,&
I

*
.

/'

t*

s * ,

L2..4/.(A1-<

\li,J*:u& .f
t

-- .f,

&N,(d,pJ

p *

STUPARITUL'
Tratat complet de apiculturSi cu 400 cligee.
....
*-'
s.,;

. ..

ci

-.. r
-,-.
'-,
.

..&-

I-

!
,

',i
i:
.r

. .

. t

'

. .
' i

.,

,.?...I 6
I-

-/

ltC.
+,
+.

~,

L~

f . ..,.&)? '<:
' '

<

i * * ;

. .. f

C
u

.. _
. I

G.'

',+

, ':&..

I
1.

.+ - . ..: , ' .. . .. .
#

. ,

a.

.:

EDI'J'IA I-a
.L

$$;?$
'

.
,

. ,
!

.. . !
,

/ . ,

, ,

.. .. " \" .,'

,
, \

..:;.

\~

,'

. *;.; a;., ,

..
.'. ,:.

..$<

:,

..

,. .
" . .'., .,.

-. '.. .
, ..
,
'

~,

*. ,
t , .

". % ."

.:':I.:,,
d.,".

. 2 2 . .' .,:

.
,
,

.
. i

'

.
,

.-I.,.

' ., .
.

. :* :-...;+ ... ; :
,

' .' t ., .
...i .
. .

. . . ,, ..'

-.

B A R L A D
ATELIERELE ..FRATII

&::, ; *
,.

..

CHI RIAC''

. .

:.I-

. , .

. .
.
,% ,.

,&.-

1 9 3 5

.. , I
'

i?.., ;:i:,.,:,i.s ,;;,y;;L'>Air'& ,!' , .


*,& '

;...

&.

.\:.

.u .i

-'d3~,
,

.
,

111

,
. . .

i .

..

. : , . ,. . .

:.

...
.

.
.
.

.
*, '<
;"
-iI 7 i ) * . ~ . & e * . ~ - ,q ii & 1

* . ./j";< .,
,

-.

<,L,,

~,
: ;1

. . .

!.:

,-. ,
,

$,*, .?:;,\. *~ + * .
,,

1':

. -"'
-

.Y;..,C

'i'i

. r ~ ,

i .
A'...,'

'.

& :

.Ui..l. ,...r;.

.
+ ., ?

~,p:. * ,
L.

&gp.d.G; .-

,: -

~', -

:.;

. .

. . , ,

,.:.,
.
~

.'

4, ., : ; :
I.

'-".'
,

;<:; .
J

< ' ,3 & ; x-j + :

.,

r'

% '

:
.h

\\

'

DE ACELA$ AUTOR. CRESTEREA REGINELOR. Partes I-a. Editura agricolg a Ziarului Universul". CRESTEREA REGINELOR. Partea 11-a. ,, STUPII SISTEMATICI. EDUCATIA CASATORIEI. Studiu social.
,) 91
p9

11

Toate drepturile reze~ate

I -. '.: \ in-

Majesfiftii Sale Regina Elisabefa Principesa' de Rornrinia - lnalta Sicpdna',


#.

fi
lament.

Enchind aceasld lucrare fostul, Sdu adminisfrafor do-

menial, E semn de uddncd recuno$fin/d $i nefiirrnurif ,deuon

AUTORUL

CUVANT ~NAINTE
i

. . . . .

Pag.

PARTEA
PLANUL

GA
19
1
I

CAPITOLUL I

LUCRARII

CAPITOLUL I1

Ordinul hymenopteric

a) Ca vieafg de exterior b) Ca vieatii de interior c) Ca organizatie intimii-anatdmicl CAPITOLUL 111

. . . . . . . . 24 . . . . . . . 24 . . .. . 2 7

. . . . .
. . . .

29
31

*
-I

Istorianaturali a albinelor
CAPITOLUL IV

. . . . . .
. . . . . . . . . . . . . .

Felurite rase de albine a) Rasa comuna 1 2 Rasa de Banat b) Rasa italiang c) Kasa cipriotg d) Rasa caucaziank e) Altesubdiviziuni de rase. 1. Apis dorsata 2. Apid indica 3. Apis florea

. . . 39 . . . 40 . . . . . . 40 . . . . . . . . . 40 . . . . . . . . . . 40 . . . 41 CAPITOLUL V Regina $i vieata ei . . . . 42 a) Un ioiu . . . . . . . . . . .42 . . 48 b) Nagterea unei regine . . . . c) Fecundarea reginei . 51 d) Functiile unei reginel . . . . . . . . . 56 e) Ouatul reginei . . ,* 59 0 Rostul alirnentatiei reginei . . . . . . . 61 g) Ovarele $i oul . . . . . . . . . 64 h) Celula germinativa' . . . . , . 64 . . . . . . . . . . . 68 i) Ovarele
\
4 . .

. . . . . . . . . . . . . . .

. 37. . 37 . 37 . 38

. -..
.
4 * :
!
'

'

4 ,
'6

"

$, $, .,
i*

i l

.
p

-.
<

\I,

*
.

*g.

^*

,
4
d

.,.
, .: +. ''
*:. ,
-<

'.
%,

6.

. . '. ,

cs>

" j %& * -*

i*;,, J.dl

.A:

.,%$

. . . . . . . , . ,&&:.. I) Alte particularitsti gsstincte ale reginqi . . . 69 , ;


j)- O u l sau ovulul
'-.*

ik,?;'A , ! -

v,

stu up^^ LC

c nfstea 2
>
7

;."' ....*

:fb

;'*.

>,+ 6.'-":
'

<

k?&!:;dt,
.. .. . . .
3.

Il
. .
m) Cum moare regina

Pag.

. . . . . . . .

72
76

CAPITOLUL VI

'
5

. .

.. . ,. ,
.

.\

Albinele ouiitoare

. . . . . . . . . .

.
.,a.

CAPITOLUL V11

y I.;;':..,- . -.

. . ..

; .<
, ,
I

.'.
L
-I

Triritorul: Rostulqi vieata lui

.
I

. a) Organul fecundator a1 trbntorului

i C. '
,

,
!
,
,

... . :
.,
.

~. .

b) Cum se face fecundatia c) Moartea trbntorului


Albina lucritoare

. . . . . . . . 84 . . . . . . . . . . . 89

. . . .
.

80 80

, ,

L -'

. ..li
,..

, i.

. i

.
x,.
$:

,,

: .. ': : !

.,.t.>

:
,

,
I
I

-" ?,:
'/

.
,
,

!'?.
.

, . -.!

:..

>,\.:.k .
.
1

i'L-t:.

,,..,,
.

.
j

.i..j. .;. ..
",(.
, . ,

. .
'
..
+

..

a) Cum se fecundeazd gi se desvoltl oul 92 9 8 1 . Condi#ile de desvoltare a oului 2. Evolufia oului yi fazele lui p8n2i la naqferea albinei 99 b) Alciituirea anatomic2 exterioarii a albinei 106 1. Capul albinei 17 0' 2 Toracele 110 3. A rip ile .I12 4. Picioarele 112
~

.
A

..,r . \ .

... ,: -

,:.i::;', .... ./ p~,;:;::


j

,.

. . . \ . , ...
,
' ;

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. Abdomenul . . . . . . . . . . . c) Alcltuirea anatomici. intern5 a albinei . 1. Creerul . . . . . . . . . 2 Aparaful digestiv . . . 3. Aparatul 'respirator ~i circulator. . . . . 4. Aparatele de semnalizare yi c ~ l e cerifere . . 5. Sistemul nervos . . . : . . . . 6. Arnieh de apcirare yi de atac ale albinei .
'

CAPITOLUL Vlll

..

. .. .h. .
..
~. .

~ 7 Aparaful muscular .

. 92 . .'. . . . . . 115 . 117 117 . 121 . 126 . 129 129 . 130 . . . . . . . . .138

CAPITOLUL .IX
..

... - .
,i
,)

./:,

>.pr '9
.1"

:-' ,
, ,c

&&@
,

A, Albinele tinere
,

,.
,
,

.
,

' .

.. ;

.:.

,,> \ .:.

. .> .

:1 ,
>..

I:.
,~.;

,.

:!.:>: . .L 1 ... , ,:.:,-..


...LC, .
,

. ,

,,..<.-:.
, -. .,,:. .

'

..ga.;.

".:-

., .

.. . .
'

.,
.

. . . . . . . . . . . . .144 a) Doicile . . . . . . . . . . . 144 b) Curteni3'il.e. . . . . . . . . . . .146 . '. . . . . . . . . 147 . c) Jwciugele . . - .149 d) Rbndbitele .sau.curlfitoarele . . . . . . . . ., . ,. 152 ,e) striijerele f) Ventilatoarele . . . . : . . . - . 153
&**

VIEATA ALBINELOR $1 FUNCTIILE CE LE ~NDEPLINESC STUP IN 141

g) Ceresele

. . . . . . . . . . . .155..

. 1

. . . . .

r-- -

h) Ingineritele $i zidgritele 1. Ctimtimfele fagurilor B. Albinele in floarea vlrstei

. . . . . . . ,a) Sacagitele . . . . . b) CulegStoarele de polen . . I. Polenul gi fecundarea florilor I[. Albina chimistti . . . c) Culeggtoarele de :propolis .
V. Cum se cllide~fe fagure un
e) Magazionerele

III. Cum fabricti'albinele ceara ' . . IV. Rolul reginei in consfrucfia fagurilor

. . . . . . . . . 157 U. Glandele cerifere . . . . . . : . 157


I. Ce esie ceara

Pag.

... : . ,

.t:"'
.-,., . . T

- '7% -..-

I. Ce-i propolis-ul? . . . . . d) Culeggtoarele de nectar I. Nectarul $i transformarea lui in miere

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . .

C. Albinele b i t r h e
a) Moartea albinei

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PARTEA 11-A #NUL fNTAlU


CAPITOLUL I
I

STUPINA SAU PRISACA a) Cuno~tinfe generale

A. .Flora melifer& $i celelalte conditii B. Locul prisgcii $i organizarea lui


k

. . . . . . . . . . . .

. .

+ '.,.fa

a) Apa b) Arboret C) Plante primejdioase vietii albinelor d) Pgsgri insectivore e) Stupgrie deschiss sau Pnchisg?
CAPlTOLUL I1

. . . . . . . . . -. . . . . .

. . . . . . 226
UNEI
I

. . . . . . . . . . . .

-212 212 . 214 221 222 223

PREGAT~RIPENTRU ORGANIZAMA PRISACI PRIMITIVE


-

CONSTRUIREA

STUPILOR PRIMITIVI
..;
.

."&
1

A. stupi primitivi din sclndurii

B Stupi primitivi- din paie .


s,
.
\\

:/d . %.. - .,
2,,

C. Stupi primitivi din riichitEi,


I

. . . . . .. . . . 234
,

. *.

.h 1
,\. ?I.

c-.

,, .

...
.

.
1
"

.)'ti, . .

. . .

'

::

. . . .

*
t'.

-.
~

.
9

..+:; : +%, . . :b?$.&<, , .y ? ..&*:m: *, 239: ;- ,. . , .'. ?,A *I.i


'

. c,

.
c,>.;

. ......; . ..., .

,,

3 . . . -<

- ..
'

7.

:K-

- . ;

:'L.;

. ,_,.

' F
,
.

\ , , . . +;.;:
'

~. .......
I - j , .

2.

.I

. :

--.

. .:+ . :
,

r*: ! .*$$

.*

.;,

. .. . . ,. > ., . . . . . :
;,<,-i;: : ~~;,,:.:-'" ,

'

.p

,.
,

,,

..

. I . ) , . .

..... . -. . . . . . . . .
..
'

) .

i ' . . , . '
,

i:.
"

:
,

.
..

.
.

' ,,,,A,..
. I

I '

.
Pag.
.
,

. ,
,

., .
-

,
.

.... ...,. . ;. .. .
I

>I.-..
1
; A

. .. ':,
I

. .

IV

,!

':~;;z';.\..~i$k 'Construirea glugilor de paie .pentru acoperit ,, ,' , ;. .


. . . . . .. .
'I

.I . . .

I
I
'..a.

. .

stupii primitivi ' E. Stupi primitivi din scorburi de copacl


CAPITOLUL 111

. . . . . . . . . . 241 .
PR~M~TIVE

. . . 243
-

..

>.

CONDUCEREA UNEI PRISACI

LUCRARI DE PRIMAVARA
A. Orlnduirea locului prislicii primitive
a) Pregtitiri pentru transportul stupilor B. Cum se cerceteazk qi se aleg stupii primitivi I. Stup slab 1 . S t u p muribund de foame 1

.
I

. . . . 246 . 247 . . . . . . . . . .250 . . . . . . 250


.
.

. 245

C. Transportul stupilor primitivi


cr

.-,

a) fntbrirea pentru drum a fagurilor nesiguri b) Asezarea stupilor in caruta , D. Aqezarea q i orientarea stupilor in prisac5

. 255 . . 255

-I

?. -

. tI

E Cum s H u r n b l h cu albinele .
6

4:

C.
I

...
,

~'

. . . . . . . . . . F. Ajntorarea albinelor I. Adgpiitorul . . . . . . . . . 11. Hrinitorul cu polen . . . G. Cum se fac qi se noteaz& observatiile . H. Pregiitirea stupilor slabi pentru hr&nit . I. Cu? f " ~ ~ & n t r . & i t . . I. ,Furtiqagul albine or . . . . . . . I. Semnele furtigagului . . . , . . 1 . Mbsurile pentru jnltiturarea f u r t i ~ a g u h i. 1 1 1 Cum putem stbrpi furti~agulPnceput . 1.
CAPITOLUL IV
,

. . . . 259
. . . . . .

256 257

,,

'

. . 269 . . 271 . . 272 J. Hrlinirea stupilor slabi . . . . . . . . 275 L. Cum s e d& primiivara o regin& unui stup primitiv 277 M. Curiititul periodic a1 fundurilor . . .280
LUCRARI DE VARA

. 261 . 261 .264 . 265 . 266 . 267 . 268

A ,

1,

A,, Aqezarea cutiilor de recolti la stupii primitivi 282 B. Roirea artificial& 285 c , 292 C. Trlntoritul stupilor primitivi

. . . . . . . .
.
,

D, Roitul natural
( .

. . . . . . . . .294- .
a

294 ,295 298 303 .308 .SO9 310 313 E. Roiul secundar 34 1 F. Ce f acem cu roinrile tertiare qi cum oprim roitul 3 318 G, Munca roiului in noua sa locuintii 320 H. Recoltarea stupilor primitivi 321
Pregiitiri pentru roitul natural Semnele roitului natural Care sunt cauzele ce provoacd roitul Prinderea $i a~ezarea roiului P stup n e)Cumputemademeni'roiuri!e f) Oprirearoiurilor dinsbor . g) Cum se despart doug roiuri unite h) Cum putem cunoagte provenienta unui roiu
a) b) c) d)
I

. . . . . . . . . .

I I

:'
,
, I

1
I

. . . . . . . . . . . .
CAPITOLUL V
*

LUCRARI DE TOAMNA $1 DE IARNA


A. Hrbirea de toamni a stupilor slabi

+,

. 325
.
.325

,
.'

,.....

. ',,.
.,
s

, ,

. . . . . . . - . -. , . . B. Iernarea stupilor primitivi . a) erna area stupilor primitivi afar5 . . b) .lernarea stupilor primitivi P casti . . n
PARTEA 111-A ANUL AL WILEA
CAPITOLUL' 1
1 .
.'
I

a) Hrdnirea,'obi$nuitg cu miere sau cu s i ~ o p de zahdr b) H e &a si * tm

.
.

y (',; .
,.,
1
I

. ...' .

. . 330 c) Cum se orgnduiesc stupii primitivi pentru iernat . 330


'

. 326 , r ~ , . 329 . . 329


..i :

._,

5f; .:

, t .,

.
..
.,,
,
'

'% .

4'

.-.

>

STUPII SISTEMATICI
Istoricul stupiiritului sistematic ,
CAPITOLUI. 11

r. . . . . . . .333
*

. -. , +. ..! .\,? . .. , - . -<<'


' ' . , 2 .

' I
.....,

. . . .
,

..
\ ,

'

. -.
C>~-V

De ce-s mai buni stupii sistematici declt cei primitivi

.343

.
,& > $\
.

CAPITOLUL 111

C0NL)ITIILE PE CARE TREBUlE SA LE ~NDEPLINEASCAUN STUP


.

..
,

.:.74,.
!

: . . : . . . . . 345 .. a) Capacitatea stupului . . . . . . . . . . 345. , ,; ,.;. .. b) Mobilitatea pdrfilor ce alclituiesc stupul . . . ; '3-47 .-'; : . xi1,,;$;-*:;\. 4 B. Condipi de amhnunt . . . . . .,. . . . . .,p:,;s*?$i;;i L : !:;hi+!
!~.

A. Condivi genetale

,;.c

. :

b ~ ' : .

~'

\. ,

. .. .-.

'

. :

-.

.~ *..; ,

% .,

,, :

;,? :; ,

$ ,

;. .

,
'

. ..

:,/
.

-*

...
Y

) "

;*,

"

'

..

.r

:,,,.

;f , : c5

,
. . c:

_ ,. ) + .

+.

,3 . . -c

.>., . - .;'1*': .y;:.


$3 3

,f

, ,

.=:kJ ="T,

A . S T U P I ORIZONTALI
I Stupul Layens

. . . . . . . . . . 399 a ) Istoricul sbu . . . . . . . . . . . 399 b) Dimensiunile stupului . 401c) Ramele stupului . . . 401 d ) Fundul stupului . . . . . . . . . 402 e) Corpul stupului . . . . . . . . . 402 f ) Urdinigul . . 403 g) Capacul . . . . . . . . . . . 404' h)FoloaselestupuluiLayens . 405 I1. Stupul Sagot . . . . . . . . . . 406 111. Stupul Hermes . . . . . . . . . . . 407 IV. Stupul Derosne . . . . . . .407 V. Stupul Wells . . . . . . . . . . 407 B. STUPI VERTICAL1 . 408 I. Stupul divizibil . . . . . . . . . . 409 I1. Stupul Berlepsch . . . . . . . . . 411 I11. Stupul Burki-Jecker . . . . . . . . 412 IV. Stupii Gerstung. Levitchi $i regnicolor unguresc. 412 V. Stupul Voirnot . . . . . . . . . . 412 VI. Stupul Langstroth . . . . . . . . . 413 VII. Stupul Dadant . . . . . . . . . . 417 a) Corpul . . . . . . . . . . . 419 b) . Fundul . . . . . . . . . . . 420 c) Capacul . . . . . . . . . . . 420 d) R a m a . . . . . . . . . . . 421
VfII Stupul trapezoidal
a) Corpul b) Fundul c) Particularitiitile stupului trapezoidal 1 Urdiniqul , . 2 Sccindura de sbor 3 Camera de aer qi sisfemul de uentila#ie 4 Evacuarea aufornat~ d) ' R a m a

. . . . . . . . 399

. 422 . . . . . . . . . . . .424

. . .

. . . . . . . . . . . 426 . . 427 . . . . . . . . . . 427 . 428 . . 428 . . .429 . . . . . . . . . . .430


I

...
i*I

PARTEA IV-A
' .

'.

CAPITOLUL I

'

FORMAREA $I

:'*
.
"

A Ce ma'terialne trebuio pentru mnstrtlirra unui stup 4 3 7 ' ~ : ~ .>,$ ..*

ORANDUIREA UNEI PRISACI SISTEMATICE

..

* ....
bT
-

...

VID
'B. Cum se construieste un stup sistematic

/'

Pag.

440'

. C

C, Pregitirea unei camere speciale pentru laborator 442

PREGATIRI PENTRU MUTATIA COLONIILOR DIN STUPI PRIMITIVI f~ STUPI SISTEMATICI


A. Pregiitirea ramelor

. . . . . . . . B. Fabricarea fagurilor presav .


a) fnzestrarea ramelor cu ~ i p c i b) Lzestrarea ramelor cu shmii I. Ga'urirea ramelor . ' II. Fixarea cuieor III. Cum .se htind siirmele

. 447 . . 447 . . . . . 448 . . . . .449 . . . . . 450 . . . . . .450 451 a) Alegeiea cerei pentru fabricatie . . 451 b) Mijloacele practice de . a cunoa~teceara fal$i'ficati 452 c) Cantitatea de cearii trebuincioasii uiui stup. . 456

=r

. . . . . . . 465 C, Fixarea foilor de cearg presatii in rame . . . 468 a) Ce unelte sali instrumente ne trebuiesc? . . 468 I. $ablonuldesciindurii . . . .468
2. Ibricul 469 3. Pintenul Voiblet 470 b) Cum se fixeazii foile de cearii presatii f n ramele de cuib, cbt $i fn cele ale magaziei de recolt& 471 I. Fixarea cu ,aparatul electric 474 II. Fixarea cu ajutorul unui aclhnulator 475

Ritsche f ) Cum se fac fagurii presati cu presa cilindricg I. Fabricarea foilor netede de cearci II. fntipcirirea fundurilor de celub pe foile netede de cearci, la presa cu val@ri

. . . . . . . . .

.457 460 461

. . . . . . . . . . . . .

.
4

* . . . . . . . .

CAPITOLUL 111

CONDUCEREA UNEI

PRISACI SISTEMATICE

LIGARIRI DE PRIMAVARA $1 LUGRARILE fN PRlSACA


A. Cum se scot stupii de la iernat vi avezarea lor in prisacii 478 B. Cum putem cunoaqte primivara situatia stupilor ? 483

. . . . . . . . . . I. Semnele fundului . . . . . . . . . 483

*QJ"

Pag.
) r

. . . . . . . . . . b) Biiziiitul albinelor . - c ) Ciochitul in doaga slupului . . . . . . d ) Activitatea albinelor . . C. PregHtiri pentru prima viziti de primHvarEi . a) Curiit;tul fundurilor . .
11. Semnele exterioare
a) Greufateu sfupului

. 488
.488

% .

b). Sf~tu~ic~u -prjV;,rr.................... de la vizita


CAPlTOLUL 1V

- ,

. . 491

.488 . 489 . 490 .490

488
-

.. . ..-' . . -. .
~.

$4 . .
..
i.'

..

..

--

. .-.; . . ,>
.
I..:
~

' c

LA STUPII DADANT '$1 LAYENS


A. Cum s H te porti cu albinele a) Miisuri contra atacului albinelor b) Dibiicia stuparului B. Pumul a) Cum sii afumgm albinele b) Combustibilul . c) Afumltorul ,

-.

. . . . . . . . . I . . . . . . . . . . L Afurntjtorul Bingham ....:..... II. AfumXorul Layens . . . . . . . . . C. Ridic5torul de rame. : . .-. . . D. Care e cea mai bun5 poiipe a apicultorului la deschiderea stupului . . . . . . . . .504 E. Cum s H deschidem stupul . . . . . . . . . 504' F. .Cercetarea stupului . 505 G. Interven* neapHrat trebuincioase la stupii cu situafi proaste . . . . . . . . . .506 a) Stupi-cu faguri mucegiiiti . 505 I . Lipsa polenului +-i ajutoraria ~ o l o n i i i c upast5 gi sirop . . . .. ' . . . . . . ' . .507 .
'

497 497 498 499 499 500 501 501 502 503

... c
.

- . .. ..

..

,,;. ..

-.

:-, + .
.
A.

... . .

.
. . .

. ._.,

-\. .

. ..
%

.:
~

>

,I

..... .
:

.... ,. . ,.

. . .: ..:.-.\ .

...
+

-.=

. . . . . ..
- 7

..J

., .

. . ....
, '

.~. .....
<.

.
C

b) :Stupi avbnd rame CU- 'celule de trlntor .pjn mijlo- ... . cul -cuibului . . .. . . . . . . . . . . ........ . 509 c) Stupi s l p . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 510 .:.. .. 511 I. Hrttni a cu- rniere m rame gata'.ccipcicite - ~

.'

II. f i ~ n i r b a 's.i ~ p de iahdr pus direct inr&6 h~ . III. Hriinirea cu felurite sisteme de hrcinitoare
.

. .
~"-7%

-.-,.*.
'

. 512

. ..: ..

* .

<,

.
.:*I

. . . . . : .

I. Hriinitohl peritm urdinig . 2: H ~ n i t o r u l Alexarider . 3; ~ ~ i a ' n i t d n & ~ & i f t l e ..


.

s;
.

;,

;-.:
,

.... '

,. ,. . ::;:i, .: , :' "


:
~

... ,

.. .--,,

- . .:.. j

... . . . . . . .
. .

,: . .

. . . . . . .: .
, .
L

. . . . . . . . . . . . ..
,
'

. . 517 .; ?
...
.

. 516

. . . . .-.
. . J

'-:

-; ;:. ;; 517 . :,.;<,~-:+;;: ,5.fi<..;c:: :;.-, .ky:*G-, :.~..


,

.' . ...--*~ . . -ky . . sZ.< '


'

.h-. ; . . z

'.'

.
~

. ;-. . . . . .+ I ,
,

-~

. .

__ . .. :
C .,

:r-

.-

, ..
. .

:.

.. -

. , -5 . * - 1

,.. .*,
.2

...

-.

.;...:

-<&&::

,,;$a:<::<~i;-, . . ;
..?,.,:
m.

.. . - . :. . F. . - . . >?f.+?,. , . . . . . . . . . .... . . . ; , : .. : . .~, . . . . . . ....;..,';\; .7.~;. . . . . ..--; : : ~,.,.. , : ; ;;::+ &. ) .: ........
,
:
I . .

;* ->:, : ...... ;a

, 5%;.:; .,... -- . iy$;+~


&. .
:

y *

,, . ?

.>-. ; -'?;?-?~

::,..,.L ,,'.+*-

,?..--

. :~

..
.:
A';

d ,i

.'

,.,

,
.
.

..
,

. . .
.

, , .

.
,

\ /

. . :

.
+

I ,

'>

*,-+.
..
'

:.r.;;'<.,.I.',
" -. .. .

.,:;&: . ...

. ;

. .
-

.
-

.
. .

.-

'

. . .. . ,.
7

. .

X
Pag.

\-

.
-9

-.:
1.

.
-

>

= ,

* -.*
L
L

..
T

' +

*.
/

,
I 1

4. Hr~nitorulMiller yi Sibenfhal. 5. Hra'nitorul Hill . IV. Hra'nirea cu zaha'r de ca'pa'fbna' ' V. Hra'nircra cu zaha'r cubic . VI. Hra'nireu cu qerbef de zahdr ( c a d i ) 1. Cum se prepara' ~erbetul 2. Cum se da' gerbeful d) Stupi muribunzi d e foame - . . . e) Stup mort f) Stupi orfani I. Cauzele - II. Mijloaceie de indr@plnre

. . . . - ., . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.

. . . . 519 . 519 . . . . 2 .. . . '51520 : 2


. 523

' r

. . . . . . . . .530 . . . . . , . 531

. 522 526 . . -528 . 529' . 530

.
.

&.

.L..

INTRODUCEKEA 532 Cafe-i timpul qel mai prieMc idtroducerii reginelor 534 \ 1 Metodele directe de introdwere . . 535 536 1 1. Mefoda arnefirii ra furn de salpetru 2. Metoda lui ~ l r i % ' - ~ 536 . 3. Metoda lui Doolittle 537 4. Mefoda slropirii cu apii zaharafci 537 5 Metoda iui Froissard . 531 6. Mefoda lui Snrnuel Sirnrnins'. . 538 7. Mefoda lui Rooth 538 8. Mefoda lui Smelgrave 539 ; 11 Metode indirecte de introducere , , 539 I

KEGLNELOIC . . . .

1 /

'

.
..
- , a -

!
P

. -

(I) Coliviile sau b ) Colivii simple

I . -

, ---, ~

a.

'

.-.
I

, :
r_

." 1

'

.
1

g ) Stup cu regin2 epuizat2 . . . a 3 I. Unde pufem g k i r e g i n a .546 'II. Felurife mefode pentru ga'sirea reginei in stup, 547 ' 1. A~ezarea unui f a b r e go1 in mjflo&I iuibului 547 2. Apezarea unPi rnagazii goale deasupra sfupului-547 3. fnlocuirea stupniui populaf cu un stup gal 547 4. Mefoda lui Dadanf : 548 h) Stup besmetic , ,548 I. Infroducerea unei regine fecundate 549 II. frnpreunarea stupilor besmeiici 550

.. . . . . . . . . 540 . 540 . c) Colioii automate 1. C u ~ c aA'sprea . . . . . . . . . . 541 541 2. CUSW Piana sau Gaspir . . . . . . . 5 4 ,3. C u ~ c aMaisonneuve . . . . . . . . .542
..:..
. .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .' . . . . . . . .. . . . . . . . . . cu~tile

. . .

.
,.
-

.
.

. ........

...

'

. .

1. Irnpreunarea pri . 2 impreunarea c . u iz 3 fmpreunarea pen rame cu ~ u i e t . . 4 Tmpreunareci prin schimbared stupilor . .i) Stupi bolnavi

. . , . 551 . , . 551 . . . 552 . . . 553


,
'

. 550

/,

,\,,. .,.
--

. BOALELE ALBINELOR . . . 553 a) Notiuni pregititoare . . . .553 ..:a _. b) Bacteriile . . . . . . . . . . . 559 _ .a$ I. Grupul animal . . . . . . . . . .559 ~. . II. Grupul vegetal ;. 560 . .r.-.! . ..! &, ; .. . .., . A. Miisuri higienice pentru preintiimpinarea boalelor 561 . a ) Misuri higienice privitoare. la prisaci 561 \-. 1. Distanfa dintre stupi . . ' . ; . . ; 561 . 2. . Colorarea . gi idesenarea sccindurilor de sbor 362 '..,i, . -. -. 3; Cumtenia . . l ' 562 4. Picioareh stupilor 562 . . . - '. .,., 5. Adiipa"toru1 ,563 6. Lampa ucigiifoare de gciselnzye . : . .563 '. :. b) Mgsuri higie&ice privitoare la stupi 563 .1. Construc#ia strtpilor. . . . . . . . 663 2( Curii#enia . ; . . . . . . . . . 564 . . ,3. Numerotarea accesoriilor sfupilor 564 -. c) M ~ S ~higieqice. priuitoarela 6eata; intirikari a , X . ~i ... coloniilor : . . . . . . . . -* . ,564 1. Popula#ia s t u ~ u l u i. . . . . . . . . . . . . . .565 . . . . . , .. . .... 2. Regina. gi puferea coloniei 565 . .. 3. Stcirpireh. furtigagului 567 , .+ . .. 4. St6rpirea piidwhilw albinelor --..-.-. . 567 . ,,>.; .,,, , . ,.".: 5s 5. n l i i t u r a e a r r . : 568' . . 's. , . .\.'. d) Mdsuri higienice , privitoare a vieata"individua1ii ! , -. a a i e o 568 ..~ . <? .. .- . . . 1.: Aerisirea i 568 . -. . ., ... 2.;Hrcinfrea 569 . .... . .\:.?.,; . ...~,. , , . . . ... . . . , 3.; Linigfea coloniei in fimpul iernii 570 . ... . . . . . . . . e) ,Alte m2suri higienice privitoare la prisaci ~ i s t u p i 570 . .. .. .. . . , 570 . ', . ~,,;.'$ I. F o r m ' , ; . 5 , ,,'.. 2. $lopred de puc)oascj 571 ' , ,. - . ,' :.: .. ... : B; M&surT%igiedce dZ'%rdia general in caz de ,. ,,<<..? epidemic. 5 . : . :. . : ; ; , .,< .:-.:. 71. , . . --/ c . .; ,-*: -. a) -StArpirea furtiSagului, A 572';:'.;- .: ;-:;,:. : . . . .. . . . . . < . , , : .:,> : -. *.: ~ ;; -:.;..-' : .. . . . . ~. ., , ,>: +?*<.+

?I .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.

>

. ,

. . . . . . . . . . . . . .

'

'

.\

. . : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ". . . .
7

*.

.
,, $
,

.CI

<

-,

-1%.

gL.

..\,.A

.......,.I

_i

. '

, . _ I

. . . ..........
. .
'

. . . ./. . .
.
. . . .

r; '

'

'

.. $

, .

>

- . I

Y, ..-,

.~. . , .

, . ~

-_
,

, - . . \. . . . . . :' - ,\b .-, .!?g-' ,


.
~

, :!,.I**? .:*<,:.-$.#: 2 , ,. .. : +-.. , , ,..s? ,

-I..<?,'

..YV

...

,: ..

. ~.. ....
- .

... .

.....
+_.,.

.;* . .... : .. . .
. :3 . ?--,.
"

.:.- . . .
7 . :
.\

.,. . :,..

'.

..
.

. . . . .

' .-. .

..

. .-; .
.>-.

.- .

.....

.: .576 . . 578 h) Distrugerea coloniilor . . ~ . . . 578 . . i) Unirea stupilor slabi . . . . . . . . 578 j) Zn~esnirea aerisirii 1). fnlsturarea reginei bolaave . . . . . . . ' 579 . A, B-OALELE A BR L. d . p V 1 , b i a r e e m Z i n t e r i a -s a) Cauzele . . . . . , . . . . . ,. .. 580 560
.

se dii o reginii fecundat& c) Cum trebuie . ,& umblgm la stupii bolnavi . . . d) .fntkebuintarea scnielor e)Analizialbinelorbofnave - f ) Distrugerea coloniilor bolnave g) Stbrpirea trlntorilor

b) ~ t u ~ i l b r - li orhni

. . 573 . . . 573 . . . . . . .573 . . . . . .574


'

, 572

...

:\ .

L %.'. ,. ... .. . .,
s
.T-

.. . .

.
.

. .- .
...
y
&

.t, ,.I. ...

.
.

+. ;

.-.. .. .. . . . .
.., .t . ..
r '.
: ><>

, . ,. .

. . . . . .
;:

t %.---

: .

w.
. . .

I,&.;
..

. .; . . , . .
. . .. . . i.' . [ :
,

.-

. . *. .:.

. . . . . . . . 580' . . . . . . . . . . . . . . 581. . . . . . . . . . . .581 . , :. . . . . . . . . . . 581 5. Iernarea indelungaia' gi hrana de props fa' calitate . 582 6. Vizita -prea de iimpuriu . . . . . . . .583 . . . . . . . . . .583 7. Lipsa reginei b) Tratamentul . . . . . . . . . 584 . II. ~ o x s s t i ~ . $ r . . . . . . . - . . . . . . . . . . . 585 : a) Tratamentul . . . . . . . . . . . 586 1 . fnla'ftzrarea furfisagului gi a albinelor bolnave . 586 2. Siropul medicamentos . , . 586
I : Frigul
.

.-

>

. . . ..2. Umezeala 3. Llrdini~ rnic , , 4 . Sgomoful ., .


.

1 ,

: !.:.
. . - .. . .

,:..

.-

,<, :

ri.:..
..:
+-.
r..

.. .ax. .

. . . . .. .., , . .. ,. . :

1.
1

~.*

s:..
.. ...
'

,,
5 , .

, ~: ,.. : . .... .<.

9%

:.x.

. s >' : ,: v -. .- - .
,

-. I,

'

- . -.
il

-. -

3. Praful de ipeca 1 1 Bdala de Mai 1. a) Tratamentul 1 . FormoluI qi floarea d e pucioasa' IV. hchircirea $i chelia albhelor ., V. Nosema a) Simptomele b) Tratamentul ' special I. Distrugerm :coloniilor bblriave ... 2. Naftol-ul gi salol-ul . 3. Esenfa de eucalipt 4. Hra'nirea cu simp de zaha'r .VI.Amibiosa

. . . . . . . . . . . . 588 .

. 586 . . . . . . . . . . .587 . . . . . . ~ . . . . .587 . . . . .. .. . ..587 . 588

I.*.
'

.F;.,
.

. . . . . . . . . . . . -594. 594 . . . . . . . . . . . . .595 a ) 1. Secarea apelor . . , - . . . . : . . . . .596 Tratamentul . sta'ta'toare . . . . . . .'597 ' *
..'.
.

. . . .590' . .594 . . . .594 . . . 594


.
,

.,

2 Schirnbarea reginei 3. Alfe rndsuri de preinfcirnpinarea boalei VII. Acariosa

. . . . . . . . . a) Fmptomele . . . . . b) Tratamentul . . 1. Tratarnentul lui Angeloz . 2. Tratarnenful lui Froow .


a) Tratamentul

B. BOALELE PUIETULUI I. Pietrificarea puietului .


1 . Puietul viros 1

I.

. . . . . . CELE TREI PESTE.. Pesta europeani . . . . . . . a) C u m se riispdnde~temicrobul b) Tratamentul . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . .

. . . . .

1. Regina trebuie irnpiedecatii de a mai oua 2. Infroducerea unei regine de rasii ifalianii 3. Polenul proaspiit 4. Forrnolul 5. Tratarnentul lui Baldenspergher 6. TraturnentulluiAngeloz. 7. Alte rniisuri 11. Pesta americani
a) Tratamentul 1. Formolul

. . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . .

1 1 Sackbrood-ul 1.
a) Tratamen tul

. . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . . .
, - ,, * .

I. Piduchele a lnei
. .

.
h-.
*.
,

. . . . . . . . . 622 a) C u m se rispdndesc a c e ~ t i paraziti . . 623 . . . . . . . . . . 624 b) Tratamintul . . . . 624 1, Trafamentul cu sirop pi naHalinci 2.-Tratarnentul cu furn de tufun pi camfor . . 625 3. Disfrugerea larvelot cu sulfur6 de carbon . . 625 . . . . 626 4, Colonii p u f e ~ i c e bine poPul& pi If. Trihodes apianus . . . . . . . . . 6 2 6 . . . . . . . 627 III. Fluturele de giselniti a) Cum se Pnmulteqte . . . . . . .628 . . . . 630 . b) M h u r i .de apiirare. fmpotriva lui
. - .

J"y?$,L&R"-. ..

>-.

42!_

-...--.,..

.;

. -:,;
..
1:

-A

-. . ..

.: ., -.:,

..

- . -. -

. .

.
.
:
,

. -

. 1. Colonii puternice .
.

..

.
,

.
, ;

. ;.

. . . . ., . .
,

,-c:,,,. ,-.
.

..

.-.. .,.
: . 1

...

. . . . -

<r

; ;. ; ;,

+.;, .

...

y::.
I.'

. . . . . ; . . .. . . . : . , . . '-.4rF: - : : , <* . . . : : .. ..,..,.. .. . :. . .. .. ..,...:...<>... . . . ?..: -. ., ......... - . ?.:g ..7 . . .;... . . .,:.. ':: . . ....&*..-. ..-. .:. ..:,:-: .....; :. ,;,>..;.- . .~;.:.,:;. ,... .;,. - ~;. . . . . . : ,. : .~ . ;-.. -; . .:,;\,:,;, - - . , ;, :.+,. . . . .... -- - .... , . ' . ~. .. ~ > .

. )

. .

. :

-.

.. .

.. . . 630' .+*".
?

*L .?:

.>%
!

' - + .... ; .w:..e. - -P . ,:<*7- ."


.
.

.. . . < , ~--i g .
.

I.,<:, 2

,<"
;

7: .

L A

-.

-:

.'

,.

--:,..A

h\-

a<

.*. .
*

XIV
3. 4. 5.' 6.

...
- '. * ,. ,-. .

_-

-t'

.
,
t
"

7 .

:,-k
.'

2 Clrr6fitea fundurilor . 630 Curdfirea erefilor gi ramelor stupilor atacafi 630 Cum putem ri fagurii d e . atacul gciselnifelor 631 fnlhhrrarea rarneloi neocupate de d i n e L 631 Distrugerea flufurelui cu uleiu mineral ~i cu pcicurd 631 7.'Stcirpirea gciselnifelor cu ajutotvl musculifei . . . . . . . .631 ~ibrachis"

. . . . . . .

-.
1'

I .
,
a<
%,a.

,- * i:z-.

-7

*. .a
I

'

-I

.
.

>

.a .

.1 ;'
v ,, . )

IV. Fluturele cap-de-mort .633 a) Miisuri ce trebuiesc luate pentru 'stiicpirea lui . 633 V. Alte insecte apivore 633 . 634 a) Cum putem lupta impotriva acestor insecte 1. Cum le putern stcirpi cuiburile cu- sulfur6 de carbon 634 VI. P$ianjenii ; 635 VII. Furnicile .635 635 a) Cum putem feri stupii de furnici? '1. Aqezarea stupilor pe picioare inzestrate cu manfoane de fablci 635 636 2. Arseniatul de sodiu ~i BuZfura de carbon VIII. Pgsirile apivore 636 a) Prigoriile 637 1. Cum fenm albinele , de ele ,637 b) Alte piisiiri apivore 637 IX. Sopiirla ~i ,Broasca raioasi, .637 X. Soarecii 637 a) Cum Ii putem'Pmpiedeca d(! a piitrunde P stup 638 n

. . . . . . . . . . - .

. .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .
.

. . . .

\.

4 -

CONTINUAREA VIZITEJ DE PRIMAVARA , LA STUPII 3 E ALTE ,MODELE

.-. .

A. Vizitarea stupilor Langstroth

. bili .

. . . . . . 638 . . 640 . 641


. . . . 644

ltarea cuibului P primgvarii 642 n

AU MUTATlh STUPILOR DIN


PRlMITlVl IN SISTEMRTICI

2
,'

-\

..

A. Transvazarea direct& , a) De ce avem nevoie l aceastii operatie - a


-

b) PregLtiri pentru transvazarea directs

. . 645 . . . 646'

645 -

i-. I,< .

$.

!,t

.,

C)

lnstrumentele treb4ncioase la operatia transvazgrii .647

. . . . . . . . .

d ) C u m se face mutatia fagurilor

,648

e) Curn s'e face ~nutatiaalbinelor i-n stupul siste-

, matic -649 1. Mutaiia albinelor m prisaca', cu urdini~ul. deschis 649


'

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . 3 Transvazarea indirect5 . : . . .651 a) Metoda prin suprayunerea stupuluiprimitiv . . 651 b) Metoda p i n Buprapunerea stupului sistematic . 653
,

'

2. Mutafia albinelor in laborafor, cu urdini~ul inchis 650


,

'S

- -i

CAPITOLUL v . A DOUA VEITA DE P R L ~ V P ; ~


.a

: .+ . . . . .@ . . .;
.
i,

.!.: . $.$ :;.


&'

.
'

-LC .

a). Miisuri pentru p r e i n t ~ m ~ i n a r efurtipgului a b) Care e ..rostul vizitei din Aprilie '-

. .

. .

.
.

%,
,\ -

'
.

D. Vizitarea stupilor . divizlbili


.
.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . B.. ~Litarda stapilor Layens . . .668 C. Vizikrea stupiloi Langstroth . . . .671


3

A. Vizitarea. stupii'or.~adarit; :
..

. : . . . . 659
,

. 656

.658 ..
, .

,.
I

. ..& +
.
% I

..,
, ,

. . .. .
. . .

a) Cum trebuie cercetatii o ram5 660 b) Mgtirea cuibului 661 c) fnlocuirea ramelor rele 662. .. d) Complectarea proviziil~r 663 e ) Schimbarea reginelor epuizate, pe cale natural5 664 -. f) Reunirea stupilor sistematici nedesvolt ajuns 1:Ptima metoda' . . . . 2. A do& metodd, fa lui Lay&) . . . 668 3;' A treia 'met6d~' ajutorut fa'inei de grciu) : 668 , (cu'

.
'

-,

-- ,.

, .,I .,

,: .
.

.. . T .I fi i

,'.L::, . .

..- .

.s.-. . . ..

....
I

'

- ,-I

. < , .

'

- '

',

.,.

.'6 1-..

,-.: &jzeQ-? .;,'A.R


.

. . . . . .673
.

. . ... .. , .

..-2

::

. .,

I.~. .Roirea-artificial5 miktii, intre,+kthpii primftivi ~ i . . .... . . . sistematici . . 673 a) Coridit;ile,. 673

, .:.

..............

. . - .
. . . .

'

.,
. .

-, .

: :I

. - ,,

,. .
..

Is) Chnd
,., ..

se face roirea artificial3. kixtii . . . . . . . 673 .

, .

. .

. ,

I . . ~ o i r e .prin.'muta#ie a sirrip16- . . . . . . . . . 2. Roirea prin. mufatie dub@ ,. . -.. II;.'Roirea artificial5 intre. stupii sistematici
:

.. . . . .

', . .:>,: . .:.;. : . .. _:, . .. . . , . *L&'4& :


. . ,f
. +
(

. .

' . '

? 2 , ,
'' ,

? .

< .

-.
,

a) Cum se face roirea 1,. Roirea prin mutafie 2. Roirea prin mufafie-dubla'
-.b .
-

. 1. . . . . . . . . simplii . . . . . . . . . 680

674 675 677 68, 7.

.
,

.... .. ..~,P.I., : /.. :fd ..-:...... -

i.. -., ,,

:,-'Q;;~

..
.; .

, .

.
,

. 68y.
. . 1 ~ .. .,

. .

.
'

. .
.- > . . .

-0-

~. ..

;
8

, .., .. . , : ,. : .. .

.-. .. . .. ,.

,.*,. ,. ,, . . * ?,
z

.. .
. . .,

..

. . -, . .. . ...% . -. ,
, ,

....

... .... .,\. .. " :"!\, . I, . .


,< ,:

>. ' ;:,,

.. .'<: .. , . . *

,<:7-~::~:.

'. . . . :. . . . . .. '.. \*.*&&* , . .


,
'. "

.
,
2

. .

.. L -..:. -. ' . -.-

.:

. . , .

.. . .-.

. .

,; , ,

:..

. . . . .. . . . . . ...+,.
;
,',

... .

,
.
.

. A 1 .

:* .

. , +> I

..

.~..

-.
-

. ..?i-<.: ' > (*'? >. . ..-. --, . . . . . ..


. I .

,..>>~.*??,. .- . , . *. ~- -: : , . . . . . .

< :

(.-

. -.

, ;

.-' ,&k

Pag.
'a

A. Pregitiri pentl'u recolta de Mai, in regiunile cu


s a l c h , sparcetii $i m u ~ t a r
-a)

. 682
685

Stimularea

B. Prima recoltl de Mai la stupii Dadant a) Asezarea ramelor cu foi de cearZi presatii

b) Asezarea magaziilor de recoltii

C. Recolta de Mai la stupii Layens D. Recolta de Mai la stupii Langstroth E. Recolta de Mai la stupii divizibili.
CAPITOLUL VI

. . . . . 685 689 . . . . 690


.
'

. . 685 . .

. 692

LUCRARI 'DEV
-.: . -.' ,; .....
?. .

. .-...
.>

,..j..:.-

. .. . . . . .
,I_

. . . . . . .
* .

.':

,.

.. . .
t

. I .

, ..,., - 1, : j+
~

. . . , .-.. . ,. . .
;
:
a

..

'

'. ;,

.
,

. . . , . ......... .. . . . . . ,. ; . .... $ .. . .. .. . . . . . . ., '


._I_

. . . .

,.;.,
i.

b). in China . c) fn America d) Ce este apicultura pastoral5 e) Ce mssuri .t&uie sg lugm cdnd transportgm stupii.? . . . . f) Cum s5 a~ezgrnstupii fn c h u t e .g)Cum .se face. trahsportul
,
,

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . . . . . . .
. . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .

~RA LA PADURE

,. :

. i .
,'

'

,
;

-jar.,>

,?--I. , ' I ...... ..


. .

. .

'

~> [.;:

, .

- .. .. .
. * :

..............
t

.-. . . .. ... . :
'.

. .?
., L

' ,

A. Transportarea 'stupilor Layens 8. Transportarea -stupilor Langstroth C. .Transpertarea .stupilor divizibili D. CLnd trebuie si transportiim stupii E Aqezarea stupilor in pldure . F. P ~ r ~ ~ ~ @ w q , @ W u i p s l

a )
. .-.-.
,..~.,... .......
. V
&.~.

-.
.

d:

......

.:

? -

...
T.,

4..

. . . A A. hzestrarea sectiunilor . . . . a) Ce sunt sectiunile . . . -, b) Cum se fac dectiunile . . I


. .

...... . . . . . . . . . . . ' . . . . . ......... fnzestraren st&ilor cu magazii de recoltB. 1. b) Folosirea fagurilor gata cliiditi .- . . c) Aerisirea . . . . . . . . . . . d)A~ezareastupilorla urnbt-2 . . . . .
't

e) O r anizarea' coloniei

B. PREG TIRI PENTRU MAREA RECOLTA

.;<B.Orgnduirea definitivii a stupilor

. "*-

a) OrAnduireastupilor Dadant. % :

. . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

XVII
I . AlcZtuirea depozitului de rame man' b) Ordnduirea stupilor Layens C) OrAnduirea stupilor Langstroth d) Orbnduirea stupilor divizibili C. APARITIA MARELUI CULES a) Ultimile preggtiri . b) Operatiile la stupii Dadant, fn timpul recoltei 11. ROIREA STUPILOR SISTEMAl'ICI
, CAPITOLUL VII

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .
. .

. . .

<

a) CAnd e r 5 t mlerea A. EXTRACTIA MlEREI . , a) Camera de extractie . . b) Cum se recoltau stupii altidati c) Sculele trebuincioase la recoltarea mierei 1. Extracforul . . 2. Desccipciciforul I. Vasul descGpp'citor II. Desccipciciforul-plan~etci . III. Desccipcicitorul italian 3.Cufitelepentrudesccipcicit 4. Butoiul pentru transporful mierei 5. Pcilnia pmtru turnat mierea 6. Roaba de transport , 7. Trusa cu felurite unelte 8. Isgonifoarele , I. lsgonitorul Porter. II. Isgonitorul Heyrand III. Isgonitorul Maisonneuve d) Cum se poate face recoltarea fir5 isgonitoare 1. Cu ajutorul pcinzei fenicate

RECOLTAREA STUPlLOR --S*lhlWI'

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . . . 741 . . . .741 . . . . 742 . . 743 . . . ,743 . . . . . ,747 . . . . . . 747 . . . . . 748 . . . . . . 748 . . . . . .749 . . . . 750 . . . . . 750 . . . . . 750 ... . . . . 7 5 1 . . . .. 751 . . . . . . 752 . . . . . . 753 . . . . . 753 . . . . . 754
754

-.

Peg. 720 720 721 726 727 727 727 . 732


A

I
\

2.Cuajutorulafumiitorului , .755 e) Cum si ridicim magaziile de recolt2 ri . 755 1. Recoltarea stupilor Dadant @ trapezoidali 756 a) Ridicareafmagaziilor de recoltg 756 t b) Transportarea magaziilor cu roaba P camera n 757 de extractie c) Descipicirea , 757 d) A~ezareararnelor descipicite tn extractor gi

. . .
. .

. . . .

. . . . .

. .

. . . . . .

. .

,
t

'

. . . . . 759 111. Recoltarea stupilbr Layens . . . . . . 759 B. TOPIREA CAPACELELOR FAGURILOR RECOLTAT1 CU TOPITORUL SOLAR . . 760 C. ,RECOLTAREA S E C T I ~ I L O R . . . . . 761 D. DEPOZITAREA MIEREI f~ MATURATOARE 763' a) Granularea nlierei . . .. . . . . . 764
11. Recoltarea stupilor Langstroth

'\

I <

. . . . . . . . . b) Calitatea mierei . . . . .. . . c) Felul mierei . . . . . . . . d) Miere cristalizatii $i necristalizatii . . e) Sfaturi cu privire la vdnzarea mierei . f) fnf~ti~area produselor . . . . . g) Ambalajul . . . . . . . . h) Cum sg expediem bidoanele cu miere .
CEREA RECOLTEI . yy.y . SYI-811* " -*-& :
p1et11
\

CAPITOLUL Vlll

. . 766 . . 767

.
. . . . . . . . . . .

. . 767

. 767 . . 768

. . . A. Mierea in medicin%. . . . . . . I. Mierea $n qreintdmpinarea diabetului . 11. Mierea ca aliment . . . . . . 1 1 Mierea .yi untura de pe~te . . . . 1. 1V:Mierea la sugaci . . . . . . . V. Mierea In tratamentul feluritelor boale . . VI. Mierea ca leac in popor . . . . . B. Expozi#iile ' . . . . . . . . . . C. Desfacerea sectiunilor . . . . ,. . . D. Pretul , . . . . . . . . . . E Mierea falvificatii vi mijoacele de ckoavtere . a) Analizele chimice . . . . . . . . 1. Mierea arnestecatii cu sirop de feculci . . 2 Mierea fakificafi cu sirop de gluc&ci . . . Mierea fal~ificatcicu arnidon . . . . P. Mierea falqificafii cu gelatini . .. .. .. falqificatii cu\dextrinii 5 Mierea 6 Mierea falqificatii cu zaha'r inuertit . . . .
'

i) Cum sii expediem butoaiele cu miere j) fndem~nareagi omenia stuparuiui 1) Publicitatea $i reclama . . . .

'

. 778 . 778 . 779 .781 779 . 784 . 786


. 786 . 787
,787

. 768 . 769 . 771 . 772 . 772 . 774 . 775 . 776 . 777 . 778

. 787 . 787 . 787

. 788 . 788

ULTIMILE LUCRARI DE V A ~ A DUPA RECOLTA 789

XIX
A. Dscarea florilor cu polen . . B. Formarea depozitului cu rame de rezervii C Ramele cu polen . . . . . . D. Studii pentru selectionarea albinelor

. . . . 786 . . 789 . . . . 790 . . . . 791 a) Observatiile din partizile coloniilor . . . . 791 b) Obseryatiile f5cute cu ajutorul glosometrului ., 793 c) Observatii indirecte . . . . . . . . 796 I. Puterea de iieafii a coloniilor sau durafa uiefii albinelor. . . . . . . . . . . 796 I. Desuoltarea corpului albinelor . . . . . 797 I III. Experienfele lui Baudoux . . . . . . 799 IV. fmblinzlreh albinelor . . . . . . . 801 E, Lupta ishpotriva g&selni@lor apgrarea fagurilor 802 qi a) A~ezareaplansetelor . . . . . . . . 802 b) Cum putem feri fagurii de atacul giiselnifelor . 803 1 . A~ezareafagurilor . . . . . . . . . 803 2 ~rzarnentulcu sulfura de carbon' . . . . 803 . 3. Tratamentul cu paradiclorurbenzenul . . . . 804 4 Tratamentul cu fumui de pucioasii . . . . 805 . F. Deparazitarea coloniilor niipsdite de priduchi- . 806 G. Hriinirea stimulenti . . . . . . . . 806 a) Echilibrarea stupilor . . . . . . . . 808 H. hmultirea stupilor prin cumprirare de roiuri . 809 a) Scoaterea albinelot din stup . . . . . . 810 b) ASezarea roiurilor cumpiirate, fn stupi . . . 810
'

Pag.

\ ~ . . \ ~ o ~ i r e a qi transformarea e cerei i
ah~le~erea fagurilor : b) S f ~ r ~ m a r e a fagurildr c) Topirea fagurilor . 1. Topirea primitive 2. lopirea sistemaficc? .d) Turnarea cerei topite in forme I. Fomele pentru topit ceara 1. Topitoml francez ' 2 Topitorul eluefian . 3. Topiforul Rooth

CAPITOLUL I X

LUCRARI DE TOAMNA

. . . . . . . .

B. .Feluritele folosinti ale

. . . . . . . . . . . . . . . cerei .

. . . .
,

1 4 3 ~I ~
+ . -

.' .

a) LurnlnZrile de cear5 819 b) Fabricarea fagurilor presati 820 c) Ceara albd 820 d) Ceara de altoit 821 e) Ceara pentru mobile 821 f) Lac pentru mobile . 821 g) Ceara de parchete 821 h) Ceara im~ermiabildpentru sticle 822 i) . Piele impermiabili 822 , j) Ceara in medicini 822 1 Contra tusei ~i pentru expectorafie 822 2 Plasture (ernplastru) 822 3 Alifie pentru boale de piele 822 4 Contra sbcirciturilor 823 5 Cold-crem 823 6 Felurite unguente (alifie. ir) 823 I Unguent cu acetat de plumb 823 /I Unguent aromatic 823 111 Unguent basilic 823 IV Unguent emolienf sau alifie de spermanfef 823 V Unguent sirnplu 823 ~ l HLDROMELUL (VINUL DE MIERE) 7 . . . 824 a) Conditii generale 827 A Hidromelul fabricat cu struguri (Metoda Godon) 831 a) Pregdtirile 831 b) Sdrurile Gastin 831 c) Strugurii $i fermentalia 832 d) Pritocirea 833 e ) fnlocuirea strugurdor cu fructe 834 B Metoda fermentatiei cu ajutorul polenului (Metoda 835 Derosne $i Layens) a) Pregdtirea maielei 835 b) Pregdtirea solutiei 835 c) Pregitirea mustului 835 d) Limpezirea 836 C Hidromelul dupi metoda Jacquemine 836 a) Pregdtirea maielei 837 b) Keguli ce trebuiesc respectate la pregiitirea ninielei 837 c) Pregdtirea mursei 838 (I) (.r.il,iren fermentii{iei . . . . . . . . 838

. . . . . . . . . . . . . . . .

. .

. .

. . . . .

. .

. .

. . . ' . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.

. . . . . . . . . .

.
.

. .

e) F'ritocirea . I Hidromel dulce 11 Hidromel spumos

I1. OTETUL DE MIERE


111 TURTA DULCE

. . . . . . . . . . . . . . 839

839 839

. . . . . . . . 840
.

. . . . . . 845 VlZlTA DE T O A M N A A STUPILOR $I PREGATIRI D E IERNARE . . . 846 a) Cum ierneazii albinele Pn stup . 847 b) Legile unei bune ierniiri . . . . 848 1 . Populafia coloniei . . . . . . . . 848 2. Hrana coloniilor . 850 3. Buna ozenduire a stupului . . 851 ... .4. Aerisirea stupului . . . 856 4: Pregdtiri pentru iernarea coloniilor cu refine. de rezerva' . . . . . . . . . . 859 5. L i n i ~ t a coloniei in timpul iernii . . . . 859 JERNAREA ALBlNELOR . . . . . 860 A. Iernarea afar& . . . . . . . . . . 860
a) Cum se face turata dulce
Y _ . .

a) Fabricarea ofetului din miere b) Fabricarea otetului din hidrornel

. . . . . 841 . . . . . . . . . 844

. 840

..

B Iernarea iniiuntru

. 861

PARTEA VA ANUL AL TREILEA


CAPITOLUL 1
k

CREsTEREA REGINELOR A STUPUL-PEPINIERA . . . . A Descrierea stupului-pepinierii . .

. 867 .
. . . .

.
I

a) Exteriorul 1 Corpul propriu-zis 2 Urdinip.nile 3 Fundul 4 Capacul . b) Interiorul 1 Planqetele 2 Ramele 3 Diafragmele

. . . .

. .
.

. . . .

. . . . .

B Cum am populat la inceput stupul-pepinierii

. . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.870 . 870 . 871 . 871 . 873 . 874 .874 . 875 . 875

... .. -

. .876

875
..
&b

a) Observatii asupra selectionirii 876 b) Alegerea reginelor pehtru priisit 877 t c) A~ezareareginelor selectionate P stupi n 878 d) Operatiile de primivarg 878 B. OPERATIILE DE CRESTEREA' REGINELOR 880 "' i A. Lucriiri pregiititoare . . 880 a) Pregitirea ramelor speciale de cre~tere 880 b) Asezarea ramelor operate h cuib 882 c) Orfanizarea stupului'pepinieri 882 A, d) HrAnirea stupulhi-pepinieri 882 e) fnliturarea botcilor de pe ramele vecine 882 . \ B. Formarea nucleelor , ; 884 a) Desplrt;rea coloniei in nuclee 884 b) Condi$ile . , 884 884 I . M6suri pentru a preintcimpina'unirea iucleelor 2. Temperatura 885 3. Nectarul . . .885 4. fmp6rfirea albinelor in huclee 885 C. Altoirea botcilor regale . 887 a) Altoirea botcilor direct Pn ram2 887 b) Altoirea botcilor cu ajutorul dis'pozitivelor mobile 888 c) Altoirea botcilor cu ajutorul potiragului demontabil Maisonueuve , 889 D. Primirea botcilor regale 891 a) Cum s i umblim la stupii cgrora le-am dat o regini . . 891 E Fecundarea reginelor . , 892 a) Pregitiri pentru fecundarea reginelor 892 1 . Asigurarea intoarcerii din sborul de fecundare i stup n . 892 I. Agezarea paravanelor qi vopsirea urdi&gurilor 892 II. Altemarea fecund&% reginelor 893 III. Insemnarea urdinigurilor cu obiecfe felurite 894 2. M6suri privitoare la trcintorii selec#iona#i 895 F. Operafiile ce se fac dupii fecundare 896 a) Ridicarea oblona~elor .896 b) fyemnarea sau marcarea reginelor 896 c) Retezarea aripel?. , , , 897 G. Care este rostul unui dtup-pepinierii , 898
I
\-

. . . . . . . . . . . . . . . . . . -. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

XXII
Pag.

. . . . . . . . . . . . .

. .

. . . . . . . . . .

. .

. . . . . . .

&

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

xsm
. . . . . . B. Ce este ' cre~tereaintensivii . : . . C. Metodele de cre~tere intensivii . . . a) Metoda americani (Doolittle-Pratt) . . 1. Neajunsurile acestei metode . . . . b) Metoda lui Pridgen . . . . . . c) Metoda lui Alley . . . . . . d) Metoda lui Heyrand . . . . . .
A. Lucriiri pregiititoare

Pag.

. . 902 . . 903 . . 905 . . 906 . . 912 . . 913 . . 914 . . 917 ' I Uneltele folosite in rnetoda Heyrand . . . . 917 . 1. Decupa'torul de celule . . . . . . 917 2 Port-celulele . . . . . . . . . 917 . 6 ) Metoda Maisonneuve . . . . . . . 921 I Uneltele folosite in rnetoda Maisonneuve . . . 921 . 1. Tubu~orul . . . . . . . . . 921 2 C l e ~ t i p r u l . . . . . . . . . 922 . 3 Potira~uldemontabil . . . , . . . 922 . 4 Ldrgitorul . . . . . , . . . . 922 II. Operafiile acestei metode . . . . . . 922 D Stupi de fecundare . . . . . . . . . 930 a) Stupi de fecundatie simpli sau individuali . . 931 b) Stupi de fecundatie colectivi . . . . 931 c) Stupi de fecundatie erec chi sau gemeni . . . 933 E Coliviile sau cuytile de pistrare. . . . . 936 . a) Cu~tile colective . . . . . . . . . 937 b) Custile individuake . . . . . . . . 937 F, ~ e c ~ d a r e a reginelor cu trgntori selectionati . 938 G Pregiitiri pentru iernarea nucleelor . . . . 941 . H Iernarea nucleelor . . . . . . . . 942 . Bibliograf ie . . . . . . . . . . 943 Indicele alf abetic . . . . . . . . 945

Cunoagterea vietii albinelor tine de atbt de muitii vreme, fncbt nici mintea omeneascii n'a fnsemnat pe pietre ori alte mijloace de comunicare a celor vechi, dovada unui fnceput; totul se pierde h negura vremurilor. Se gtie numai cii Egiptenii, Asirienii, Babilonienii, popoare care au triiit cu mii de ani hainte de veacul nostru, cinsteau mult cultura albinelor, de pe urma ciirora triigeau gi un mare folos. Au scris fnaidtagii aga cum au putut gi ei, lhisgnd totugi urmagilor hsemngri vrednice de lauds gi ca scriere gi ca te-. meinice cunogtinte. Istoricul Herodot a1 vechilor Greci spune cii albiniiritul pe vremea lui era una din cele mai bgnoase hdeletniciri, iar numgrul stupilor c l t gi a1 albinelor de prin 6nuturile noastre era aga de mare, cii nu puteai umbla deadreptul peste campii. Mai tbrziu, nehtrecutul cbntiiref a1 naturii, poetul latin Vergilius, a hchinat albinelor, in frumoasa sa operZi, Georgicele, o paste fntreagii, in care cele mai gustate $i alese versuri zugriivesc minunata lor via@. Citindu-le, ai impresia unui cbntec dulce gi adokmitor ca zumzetul de albine, ce umple prkaca h noaptezi caldii de vark clnd se hfrgfe$te cu seninul cerului, mireasma plmbntului gi parfumul florilor. Vergilius e ckl dintaiu scriitor, care; poetizbnd' via@ a-. cistor gbze, a dat fntbile cunogtinfi xkai sigure, de cliipul curn se pbate conduce o prisacii. *) .Acolo ztfliim, pentru fntbia
') Prisaoa e cuvAni m o l d o ~ e n e s cc a r e are16 l o c u l unde se q h slupiii. In a l l e p5rli se mai zice s t u p l n a ,

..
, '.

..
. ,
~
,,

'

.. .

,.''

. .

, ,

..
,

> -, .
._1

...

..

... c,1,
,

.
\

~.

. :

, ,.,

,.

.
I

. .,.... .. .
$,:
)

5 i

. .
: ,' ,
;:(:
,

' '\,
, . .~. . ,
.+\,
, ,
'

oars, de minunata ordine ce domnegte fn cetatea cu zeci de mii de. ogtene harnice gi viteze, gi tot acolo autorul ne desscrie rolurile prin care trece, fn scurta ei via@, o albins, dAndu-ne totodatii gi o sumedenie de sfaturi practice, care pang azi au riimas adeviiruri nesdruncinate g cu sfintenie i urmate de prisecarii, nogtri. Vremile de restrigte, prin care a trecut avoi omenirea, sbuciumul rnai tuturor popoarelor din cauza niiuiilirilor barbare, gi apoi, preocuparea de noi weziiri gi noi statorniciri, au fiicut ca secole fntregi, degi .stuparc se ocupau mereu de cregterea albinelor, nimeni sii nu mai scrie nimic despre ele. Un cglugiir necunoscut din evul me\diu, a lgsat scrii fn latinegte o cwulie demnii de luat fn seamii. Dela el gi pAni fn secolul a1 18-lea, nimeni nu s'a mai ocupat de viata liiuntricii a stupului. Atunci, un hviitat mare, olandezul Swaderi man, ngscocind microscopul, cu bare a pntut vedea alGtuirea florilor sau cum e fiiuritii fniiuntrul ei o musculitii ori o al. bin& -, a dovedit cii stupul e ciiliiuiit nu de unrege, aga cum spuneau fnaintagii fnc i i 4 e lor, ci de o reginii; ea e mama tuturor albinelor din stup gi e 8ingura 'care prinimensul numsr a1 ouiilor depuse, duce la nesfargit' viata coloniei. S a stabilit pentru' prima oar& .c& dansa e cea care dii stupului, prin minunatele' ei fnsugiri de fnmultire, striiluciri

/i,
I .

#
.

P..:
. ,, ,

y:,
: I

t',

'

. , .. 1 . ., . ,' ; . i .
,

.,

.
*.

t::.
,

.,

1. . .
1

nefntrecute, ca apoi, cAnd qa ar pieri fAr2 urmagii, totul sg se niirue. . De atunci studiul albiqdritului a iiigit spre cunogtinti sigure, cu temeinice principii ciiliiuzitoare, care au riimas pe aceiag pozitie gi pAnii* azi. Incbtul cu fncetul s'au ridicat pionierif, caqe, fn sfoeiiri fiicute deosebit, unul fntr'un colt a1 lumii, altul fn cellilalt, gi-au trudit mintea sii dea acestei vechi hdeletniciri, impuls de via & nou& Crist, erlepsch gi Dzierzon fn Germania, Layehs ~LI Franta, Bertrand h Elvetia, Hrusca fn Cehoslovacia, Mehring fn Bavaria, Langstroth, Dadant gi Root fn America gi atltia altii, au fiicut pe rbnd, fel de fel de stupi sishmatici, fel de fel de magini de 'scos mierea fiirii sii strici fagurii, au tipiirit foi de cear& cu prese anumite, ca s l fndrumeze gi i

11
! . I 1

>

,'

sii hdemne albinele la clgditul frumos a1 fagurilor fn rame . drepte ori trapezoidale, rame pe care le scoti cAnd vrei, le cercetezi, vezi cum merge colonia, $i apoi le avezi la locul lor, fnchizlnd stupul, pentruca viafa din el sb-gi urmeze munca pling de rodnicie gi voe $i a$a a propgqit stupgritul fn ultimul secol prin alte tgri, cb de unde fnainte un stupar, care vroia sg facg miere mulG trebuia s i aibg prisaci fntinse $i locuri bune, din care Z albinele ,s&-gitragg nectarul, acum; fntr'o prisacL cu un numgr restrgns de stupi, puqi fntr'o regiune bung, se poate scoate bsutit. In minunata revistg francezg .Vie A la Campagne" din 1931 fn numkul 340, Maisonneuve, fgcgnd o descriere a unei stupgrii din Landes-Franfa, spune cb acolo fn anii buni se produc aeci de vagoane de miere. In 1927 unii stupi au dat pbna la 253 Kgr. miere; fn acela$ an stupgria. unui anume Grandel, pe care o descne, a dat o medie de 160 Kgr. de fiecare colonie. Stup6 cre~teauf fiecare zi fntr'o m&urb n nebchipuiG; cei agezaG pe cAntarele de control, fnregistrau o ui-care ce mergea de la 7 pAng la 9 Kgr. 1 zilnic. N'am crede-o, dacg articolul n'ar fi semnat de consilierul de curte Maisonneuve, savantul apicultor, recunoscut ca atare m toat5 lumea stupkeascg. Desigur cii aceia au fost ani exceptional;, dar fn F r a n ~ , media anualg a stupilor, ca produc ,ie, ca ani buni, cu ani r&, e de 35 Kgr. de stup, iar fn America, e r a cu regiuni melifere foartt htinse ~i bogate, se obtine normal o medie aproape dublg. La noi, care tr&m la o latitudine aproape ca a Frantei, & n'ar lipsi, ba din contra -, ca productia 'sg fie mai ,mad"ca acolo. Miinoasa noastrL tarin&, u d a a de atgtea rauri ~i pArae, smgltaG de corolile atAtor milimne de flori, c i ~ dealurile acoperite de p ~ d u &bogate i nectar,, cu n Sesurile gi fgnefele pline de ierburi $i burueni mirositoare, ere-$ scald2 In 'soa* nesfArgit de variatele lor culori gi paffumuri, au fgc'ut sb se s p u d cu drept cuvgnt, cii aci e pra blagoslovitl de Domnul, a laptelui gi mierei. ' De aci, de la noi, plecau ,corgbii bgrdiinoase, pline ' cu ceara ~i mierea gesudor ~i muntilor nogtri, $ cu ele se pig-

> -

'

'\

bT

,
F

I '
-4

-A

>

11

, .

'1
7

'

,
c

<

i
/

.;*'

k)~

A 7

."
-5

\A

\ L

. b.
\ \

*i>

C ' ,

. .
i

"

*i

teau pegchegele gi birurili sultanilor, care-gi hdulceau mesele gi fgi luminau seraiurile acelei vieti largi gi bogate de altg datii. Pe atunci nu era sdtean care sb nu aibg o micL prisac& pe\lbngil casii ori Kvadii, ~i chiar P pgduri, fn mijlocul n poenilor cu floare la tot pasul, sateau stupii ascungi h iarbii pang la brbu, stdjuiti de vre-un biitrbn sfiitos cu barba albii colilie, care de dimineatti $i pbnii'n noapte, P i giisea de treabg g cu tovarg~elesale dragi, albinele. BZtrAnul aduna de pe crengde copacilor sburdalnicii roi, P descbnta cu vorbe de vrajii stropindu-i cu apa Snmieresi mas a busuiocului, gi potopul acela de aripi bbzbitoare venea de se ageza sfios, ori pe buduroiul gata pregiitit, ori pe crengile aluaului din prisacg. Se tot mlrea numgrul stupilor pAnii toamna, cbnd venea bstutul roilor; f n a i se alegeau cei mai buni de siimbntl pentru la anul viitm; iar din ceilalfi, prisecarii, uciziind albina cu fumul de pucioasii, fi fntorceau cu gura P sus gi scoteau toti , n fagurii aceia albi gi frumogi, de mierea parfumatii a flo.rilor din fAnefe. Budanele se umpleau piing h gurii gi plecau la vale fn ciirute ce scktbiau sub greutate, fn chiotele ~i hazul tuturor, ca la un cules de vie. Drumul plin de praf a1 Galatilor era neobosit de Sirul chutelor, care duceau produsele prisgcilor romanegti, cu mierea limpede gi plinii de parfumul cbmpulor noastre, ori sloiurile de cearg galbene ca gofranul. $i se fntorceau sHtenii nogtri cu. chimirude pline de bgnet, atbt cbt a r fi luat pe zece chute de piiine, $i huzurul pornea i gospodgrie adus pe aripioarele strgvezii, ori fn gun qulitele fnfundate ale acestor mucenice ale muncii, albinele. Domnia fanariotg, cu urmlririle de venituri de ori ce naturz, a descurajat pe stuparii nogtri. Igi dgdea seama hriiparita stiipanire, cii acolo era un isvor de cagtig gi a pus atunci diiri mari pe el, gifncji aga de mari, cii 1-a secjituit cu totul. Ce bung lectie ar fi sii o $tie orice stgpdnire de ori-' unde gi oricbnd, pentru tot greul prin care trece orice plugar l Dintr'o pornire spre lupG, care adesea on merge a$a de departe incat omul fgi neglijeazz Pnsu~iinterasul sbu, oamenii depe atunci, asupriti de atatea dgri aplisbtoare, au 14-

sat s i se pustiasci prisicile gi ei sii p i r i s -asci aceasti minoasi fndeletnicire. Din ce fn ce numirul stupilor s'a fmpufinat; bbtrbnii n'au mai fnvgtat pe tineri megtegugul; o boali veniti rnai tbrziu a distrus o mare parte din prisici; lumea s'a descurajat, iar noi am ajuns fn halul de azi, cbnd abia de rnai auzi c i la zece sate se rnai gisegte clte un stupar cu o prisaci mare 9i frumoasi. A rnai venit apoi $i exploatarea nemiloasi a pidurilor, care nu numai c i s'au tiiat pentru foc sau lucru, dar s'au scos chiar din ridicini, ca fn locul lor s i se puni cerealele, ce ar fi rnai binoase decbt pidurile. Islazurile ~ ' a u arat gi ele; fbnetele pline de flori gi erburi fnalte, unde se pierdeau hergheliile de cai $i cirezile de cornute, au fnceput a fi $i ele desfundate, $i, fncetul cu fncetul, floare dupi floare, totul a pierit sub brazda cotropitoare gi licomia de cbgtig a vechilor arendavi, fncbt rar de rnai vezi azi cbte una ce-9i ridici sfioasii fruntea din lanurile de secari ori grbu. Doak haturile bucifilor, cele ale loturilor gi ale r i ~ i ~ i i l oopcinele $i marr, ginele de drum, de rnai au pe ele cbteva flori. $i atunci stai gi te intrebi, de unde rnai aduni atbta miere neobositele albine, ce sboari kilometri fntregi, pentru a aduce fn taini6le fagurilor, aceasti comoari strivezie gi parfumati a florilor, gi cum de rnai rimbne $i azi stupiritul o ramurg hsemnati de productie $i cbgtig plugiresc? Ce trebue sg fi fost alti-dati, cbnd tot cbmpul $i pgdurea erau numai ale lor gi se defitau fn parfum $i dulceatil fn ciuda culturilor, care au luat locul fbnetelor cu flori, , $i fn ciuda nemilo$ilor distrugitori de piiduri, care parJci-gi puseseri fn gbnd s i despoae tara de cea rnai frumoasg podoabi a ei, stufoasa coami a dealurilor gi a mun6lor nogtri, pidurea -, vifn ciuda atbtor strlmtoriri ce-i vin din toate p g d e , mica gi harnica noastri albin&, cutreeri fn lung $i lat clmpiile, iar' toamna stupii gem de miere, gi albingritul rimane un hsemnat isvor de clgtig, spre care a r t r e b ~ i s i se fndrepte c l t mai mu16 oameni dela fari, spre folosul pungii lor gi propgvirea @I%. Desigur cg pentru a ajunge ,acolo, va trebui mulG muncti, rabdare gi rnai cu seqm4 Pndemn gi a j u t ~ r din partea condu-

- -

, /,

..

,
I

T j
\

-11

,L"\

dtorilor. Pe oxice cale trebue deschis gustul gi laimuritii lumea satelor de folosul mare pe care-1 vom avea poxmind spre un stupiirit rnai rational gi pe o scar& rnai intins& folos direct pentru buna stare $i pentru hdestularea casei siiteanului. Cine nu cunoagte puterea miraculoasL a unei piciituri de miere, tezaurul de siingtate, energie gi putere, ce-1 are in ea? Cdt ar folosi fn alimentatia aga de redusii $is putin substan6alii a copiilor de la tariil Nu e i vorbesc de enormele c+tiguri, pe care Statul le-ar avea depe urma unei bune fndrumiiri a acest2i miinoase ramuri de productiune plugkeascii ! Canada, viizdnd cbt e de fnapoiatg sub raportul stupiiritului, cheltuevte, de zece ani fncoace, cbte 27.000 dolari pe an, cu public~fiuni grituite, premii, stupi oferiti fncepiitorilor, regine selebfionate trimise cu preturi mici stuparilor, asistent5 gratuitii a unui institut de cerceGri apicole, etc. De unde cu dou& decenu fn urmii avea 41.000 de stupi, azi, dupii o nouii statisticii, numiirul lor a crescut pbng la 169.000 de stupi, 'cu o producfie de trei milioane $i jumitate Kgr. miere anual. Cu banul cheltuit cu rost, la timp $i cinstit, s'a Pnfiiptuit, fntr'un timp atdt de scurt, o operii aga de mgreatii! $i la noi, cgte nu s'ar rnai putea face! Desigur cii progresul aci merge rnai pe indelete, ciici e ,nevoe ~i de educa6e gi de exemplul dat ; totugi, el trebue sg meargii cu un ritm rnai accentuat, rnai vioi, ca s& prindem pasul vremii gi %ii nu ne ia altii fnainte. Mai e mult oare pbnii acolo? $i mult, gi pu$n I Mult, de vom merge agale cu lenea gi-nepiisarea ce ne stgpdnegte, putin, dacii cu pas vioi $i miisurat, ne urmiirim fink, ne piistriirn niidejdea fn inimii $i dorinta de a ajunge rnai curbnd pe cei dinaintea noastrii 1 $i asta fmi scoate din minte o povestire &tit&odatii, nu vtiu unde : 1 U n cliliitor ce biitea odatii drumul Atenei, a fntdlnit f cale-i un filozof. n Cat timp oare h i trebue pdnii sii ajung P orqul n lui Pericle? Mergil P rsspunse filozoful. i .

D a r bine, nu-mi dai cu aceasta nici un rgspuns fntrebiirii mele; zise striiinul. Mergi! 5 riispunse din nou biitrbnul: $i ciiliitorul, crezbnd cii are aface cu vre-un biitrbn ce gi-a pierdut mintea, ridicii din umeri gi pleci mai departe. Dar abia ficu zece pagi gi filosoful din spate fi strigii: Vei ajunge la Atena fn mai putin de patru ceasuri. Ciiliitorul, mirat; se opri fn drum $i fl fntrebil din nou : Dar de ce nu mi-ai spus-o cAnd te-am fntrebat adineaori ? x Cum puteam oare sii gtiu aceasta fnainte de a te vedea cbt de repede mergi ? riispunse . filozoful.

I
i

1!
,
.
,

'

Ca sb ne atingem 6nta pe care 0' dorim gi sb gtim fn cbt timp vom ajunge la ea, avem nevok sL cunoavtem fntli miisura gi ritmul in care fntelegem sii mergem. Ceasurile vor fi ani, gi anii d e c e ~ sau secole, daci vom rbmbne fn starea i de llncezealii gi indiferentii, gi dacii atbt viata de sat, c l t gi de Stat, vor riimbne nepiisiitoare fafat5 de orice initiativb gi achvitate rodnicii fnceputii pe alocuri, gi cu atbt rnai mult se va hfiiptui atunci, cAnd buniivointa, stiiruinta, buna chibzuialii gi mai cu seams fndeninul $i ajutorul, vor veni la timp vi se vor folosi bine. Dbndu-mi seamii de fnsemniitatea unui studiu complect gi potrivit nevoilor prezente pentru stupiiritul rombnesc, de ani de zile scriu gratuit articole prin gazete, pagini agricole gi .publica~uni specialitate, precum gi brovuri eftine gi la de fndenibna tuturor, privitoare la aceastii frumoasii $i biinoasii hdeletnicire. 0 mdnii de oameni de inimii, strbnqi fntr'o societate centrali de apiculturii l a . Bucuregti, avbnd gi un organ propriu, , , ~ o m b n i a ~ ~ ~ i c oluptZ din greu cu nevoile gi lipsa de alii", jutor din partea sktului, precum gi cu nepiisarea publicului. facem aci o operii national2 de redegtep. $i ei, gi eu, voim tare a dragostei pentru albine gi s redeschidem un nou isvor. A de venituri pentru cetiiteni gi stat.

- -

.
8

.. :i .
,

i
8-

. :. :! . ,, -. .<:..
~
\

:,,-

.
,,

V..

,' ,

...
, .

~..-' 5 ,

;;;.I .
:

,~

,.1

'<

.. . , ,. , , '
.< '
.,,,,

,..; ... : : ; >! .! . .~


,

,:;':i3

Scot de sub teascuri, cu acest gAnd, prezentul studiu, in care e tot ce h aproape douiizeci de ani de stupiirit am aduriat ca gtiinp pswticb. gi te~retics, la care se adbug&,
/

,.:?
.

,1 'I
.: ,

; , >

"

I
I

.
.

:
,

:,
,
,i

,.

'
, ,
I

.. . .-r . .
I

. .

,
,.
1

,,: . . . , , ..'. ,
I,.

.j

r ,

..,

"

. .

. .
>.'

,,:

,. .',

ceea ce-i ese&al, o piitimagz dragoste pentru aceste micute sburiitoare cu aripile striivezii ca lumina, a acestor ,,bgutoare de rouii", cum le numegte-marele Maeterlink, gi cu care h i fmpletesc viata de t a d , fn singuriitatea unui colt din Moldova. In ele h giisesc, privindu-le, un isvor nesecat de niii dejdi, de fndemnuri de bine, de munc$ de curaj gi voe bun& ~i nici o clip5 fn via* mea n'am fncercat, fn toviiriigia lor, vreo deceptie ori necaz. t Am ciiutat fn aceastz lucrare sii unesc cele douii feluri de scris a literatuni apicole din lume, pe care m'am striiduit sii o cunosc pe cbt mi-a fost cu putinfii; astfel, unii scriitori au poetizat numai splendida via@ a acestor mucenice, f s r i a da vreo n0t;une de tehnicd, pe cbnd alfii, hitin potriv$ in recea descriere a atbtor operat;uni, n'au coborit nici un pic din mireasma-fmbiitiitoare a florilor, nimic din triisiirirea gi wata acestei minuni, ce estupul, gi, ?n descrieri sumare, s'au miirginit doar sd ne ariite cum se face una sau alta din cutare $i cutare lucrare fn stupiirit. Dacd, citind pe cei dintbi, nu riimbi decbt cu dragostea g dorinta de a vedea albinele la i muncd $i a le studia pe teren, cercetbnd tratatele celorlalt;, fntbmpini adesea oboseala unei ingiriiri de situatii, care uneon te face sii lagi cartea din rnbini, gAsind'o fiirii interes gi plictisitoare. Eu, dupd trei-patru ani de stupgrit, abia m'am hotgrit sii studiez gi sii urmiiresc de aproape acele piirti din tratate care vorbeau de morfologia albinei. Mi se pdreq anevoios gi plic!isitor de citit : cum, e ut.l sistem nervos, sau cum actioneazi o antend, cum se articuleazii tarsul gi cum acul veninos lucreazii P apirarea fiintei. n Cbnd am pornit la lucru, m'am g ~ n d i t toate acestea la g mi-am propus sg dau o forms noug acestei ciir6: sii fmi preun frumosul cu practicul, poezia cu tehnica. Am ciiutat aci de asemenea, pe cbt mi-a stat fn putintii,' sii fnliitur neologismele, aceasfi niivalii de &orbe streine, ce-a prins, dela o vreme sii ne cotropeasci graiul, fiicbndu-1 aproape de nefnteles .$i siipbnd o adeviiratii priipastie fntre piitura cult2 g popor. In aceastl lucrare, menitb sii fie cercei tat& $i de cei ce nu cunosc decbt dulcea limbii rombneascii, n a fntrebuinfat neologisme, decbt acolo unde, pentru ter'm

^*

menii gtiintifici, n'am putut gasi cuvbntul romAnesc, care sg arate lgmurit .nofiunea potrivitii. Cetitorii vbr aprecia mgsu~afn care am reugit. Eu fnsg mi-am pus aci tot sufletul gi dragostea ce am pentru albinele mele, toate cunogtintele teoretice gi practice pe care le-am dobAndit pang azi. Multumirea mea va fi cu adevirat mare, atunci c h d voiu afla cg publicul cetitor a &sit, fn acest tratat, un fndreptar, o bung c51guzg gi care i-a deschis gustul pentru a fncepe, cu un ceas rnai devreme, sg studieze gi s&iubeascg via@ acestor minunate insecte, aga de blbnde gi bune, ce aduc atgta bine gi atbtea foloase materiale. Aceste foloase fnsg nu se mirginesc numai la c%tigul propriu zis ce-1 putem avea prin desfacerea produselor unei prissci, ci gi prinajutorulindirect pe care albinele P1 aduc fn cbmpul plugarului. Fecundafia florilor face ca fructele s5 lege mult rnai sigur gifntr'o cantitate rnai mare. In America, de pildg, marii cultivatori de portocali plstesc stupardor sg ving cu stupi: fn nesfArgitele lor planta$ii, pentrd a asigura florilor o fecundare gi rodnicie cAt rnai mare. In ultimul timp s'a stabilit cu preciziune cg floarea soarelui, pusii fn preajma unei prisgci, produce mult rnai mult decbt cea de la o dist a n g mare, pe care albinele n'o cerceteazii ~i deci nu aduc, fn felul acesta, eleme2tul fecundator fiecgrei floricele fnparte, spre a face sg Iege sgmtlnta, pe toatg suprafata florii. Mai de luat fn se2mg sunt fnsii fndemnurile morale pe care albinele ni le dau prin felul 9x1 care ele fnieleg sg trgiascg. Viata de munci hcordatii gi piing de devotament pentru colectivitatea, pentru casa, stupul, cetatea fn care a deschis o c k , a iubit-oi a clgdit la ea, a apgrat-o gi a lhat-o urmagilor rnai fnfloritoare, rnai piing de huzur gi de ngdejdi pentru un %tor perpetuu, nu e oare exemplul cel rnai viu pentru noi oarnenii, ca, din toate ce avem ca him&, suflet, putere, muncg, ssl consacrh, dacg nu totul, cel pu% o paste, acestei colectivitgti, ce, dacg pentru albinii e stupul, pentru noi e tara cgreia sg-i fnchinHm,-ca gi albinele, stupului lor,grija gi dragostea noastrii, tot devotamentul gi tot ce avem n d mai bun fn fin@ noastg trecgtoare. Eu h i aduc aci partea mea de contributie, fn care am

Y.?;

',
I.'

.-..
,
. .

,.

.--A ',..%. .
,

- - -.. .
-

.-.

,.

-.. . ._ . ..,. ..-, - .. ,:: - ' . . _-../.x,.> '

.
.

i)-.-.--.. .

. .

.-

.-

. -

pus o fntreagg simGre gi sufletul meu htreg, h slujba unor fnvA&ninte pe care le-am dobgndit de-a-lungul anilor. -Am scrk ace as^ carte cu ggndul la copilulmeu, Cglin, pentru care mii strgduesc, ca de mic sg-i sgdesc P him& n dramstea de stup .$i de albine, ca sg-1 fac ~i pe el o albinii harnicg ce va'sg contribue cu stropul sgu de miere, la fagurul in care eu am adunat o cornoar& parfumatii dk hv5titLminte folositoare ?i bune pentru aceastii colectivitate ce e Tara $ Neamul meu. "$i acelasi lucru B doresc tuturor celor ce vor citi-o. 1934 Oct. 14

.C.

L H. .

PARTEA I
CAPITOLUL I Cllin fntr'o searit, c h d abia se ffitorsese dela studii,-sg fncep de acum a cunoaste atbt viata albinelor, cbt $i practica stuplritului ! E pentru mine, care de mic copil am trzit aproape de ele, a dorint&, ce se leag& cta planul fntregei mele viet; de viitor, pe care vreau sii mi-o triiiesc cu ele, fn preajma lor $i prin ele, ~i cred c acum cAnd fs mare gi cu studiile terminate, nici o A piedicl nu-mi mai sf2 i cale, ca sii-mi realize2 aceastl doting. n

- Ce fericit a$ fi eu, tat3,-fncepu

PLANUL LUCRARII
'

.-

1 i
I

i
,

.
r

. .

%.

In adbncul sufletului meu, spusa copiIului a fiicut sii tresarg lic&irea unei bucurii ce par'cii sta sb izbucneascii. De atbta tirnp gbndurile $i d o h f e l e mele erau fntr'o continul f r b h t a r e pentru viata de mbine a bsatului meu, viaH pe care a$ fi voit s l i-o orbnduesc ~i sii iio pregztesc sbrios. Gbndul de a-1 face un cbt mai bun apicultor, 1-am avut totdeauna. Asta m'a fiieut chiar, ca orele mele & .libertatk s l le consacru studiului ain5nunt;t atbt a vie$ii acestor minunate 1 insecte, cbt $i al.colectivit3~ carqvi duc existen*. i n Azi, cbnd .n&diijdkescc i st.iipln~,c, fntr'o miisurl oarecare, gipractica gi 9&ia, cred cii voiui-8bea fndemgnarea, rlbdarea gi. sbrguinfa .Gi i-o pot transmite q a fel, fnegt din easg nu reese doar .recea.teorie ori s i d f ' i 'practic$ cipe ambndouz sg 1,. fncheg cu. cimentul unei p.@&nice iubiii pentru aceasts gbz$ iubire $i admiratie ,de magie.dnsemn$tate pentru un bun' apicultor ~i pentru o bun& r6Kgit5 fn fndeletnicirea sa. . -. Sunt de aceeagi pl$&, Clliie, cu dorin* t 9i vom a studia l m p ~ u n ud plan dek:lucru, pentru ca s l pofi ajunge l la InfZiptuirea nizuinfei talw,P
-

I
I

tI

I
I

4 j
. .I
. ,

I ,

.-

' 1
.

;:I

: ]
,
'

, .

:
. . ..

. . .. .

1
i

,.' :
.
-'

..

'

'

'

,I
.,:',*!
x;
.' , >

y.:i/ -,

.:

c ..
:

. .* . .. .,

+.;.. . ,
. ..

~. . : .: +.

'u < .

:.
'

20

: ,

Dupii doug zile, am chemat pe biiiat fn biroul meu. IatA, Cgline, ce-am hotgrit sd fac $i cum am chibzuit mai bine, ca sg poti ajunge gi t un bun-stupar, Sg $tii u cii P acest plan intrg doi factori esential;: tirnpul 9: riibdan rea. S5 nu te sperii dacd fi-oi spune cg deplina fnvgtdturd a stupgritului, abia fn trei ani vei putea-o cunoaqte bine. Vom Prnph-6 deci lucrgrile fn aceastg duratg de timp, pentru ca, prip urmdrirea lor 4 de aproape ~ipracticarea fen luritelor operafiuni, sg te g&e$ti pe calea ces bung. Vei Pncepe f prima jumiitate de an, adicg pAng P toamn n na aceasta, sg te familiarizezi cu albinele, deslugindu-ti 2n linii largi, orginea gi istoria albinei, pAni la formarea acestei colectivitiifi, ce se chiamd colonie. Privind e*) din prisaci, vom studia pe , argtbadu-le Pnsu~irile, calocuitoarele acestei racterele, anatomia $i tot rostul lor, precum gi a progeniturii care le asigurd v.'itorul.

Fig. Nr. 1 Stup d e observafie ") *) Slupul d e obserpalie e o simp16 IBdifi prevlz"tB c n geamuri ; in;udlru ea a r e numai o singuri ram6 cu fagure; populatla aceslui slup e redusi ca num6r d e albine, ins6 complect6 c a organizare. Cine vrea s i sibdieze viala albinelor, dB cele d o u i obloane de pe fereslre d e o parle, gi inainlea ochilor i s e d e s f i g o a r i viala unui stnp, cu to1 c e harnica lui populafie lucreazi, in vederea scopului lor unic : propigirea gi perpetuaree micii lor republice. *') Cligeu Dadant ,L'abeille el la Ruche'.

Odatg cunoscute $i date toate aceste explicatii, ne vom preocupa de alegerea unui loc potrivit pentru o prisacg, $i fti voiu arlta cerintele gi conditiunile prielnice pentru ca viitoarea ta fndeletnicire sd-ti reugeascg pe deplin ; vom studia deci locul ~i flora. Toate acestea ne vor lua tot timpul, pbni fn primgvara u rmgtoare. Stgpbni pe aceste cuno~tinfe privitoare la individ gi mediul sgu prielnic, vom ~treceapoila praclica apicolfi cea rnai simpl8, cca a sgtenilor nogtri -, conducbn8 dupi sfaturile mele, o mici prisaci primitivg. E neapgratg nevoe faci practica cu astfel de stupi, cgci .primitivulu, prin greutgfile ce-ti scoate fn calea dorintelor tale de a cunoaste viata din lguntru, te va face s2 piitrunzi rnai cu greu, dar rnai sigur -, fn atbtea taine. Ce bine ffi va prinde practica primitivg, vei vedea-o atunci, cbnd, dupg ea, vei fncepe-o pe cea sistematicg. E destul si-ti spun cg astfel vei invgfa una din cele r a fnsemnate pg~$ ni ale stupgritului: gtiinw de a cunoagte pe dinafar5 gi fgrg sg deschizi stupul, ceea ce se petrece in tntunericul acela, fn care doar numai ochigorii depringi ai gbzelor noastre, pot sg deslugeasci. fntorci un stup primitiv gi, degi priv<$ti cu atentie, nu vezi decbt fundul fagurilor, $i totugi, trebue s i gtii cum merge fntreaga colonie, cBre poate are nevoe de ajutorul tgu. Cum vei face-o ? Studiind viata stupului dupg aparentele sale exterioare, du~kactivitateaalbinelor, du@ cantitatea d e s 'G , len ce-o c a r a , w num5rul culeggtoarelor ce pleacd la c h p .$i milte altele c e : @ i ~ o ~ u " h G ? ' E % n ~ u ~ o s & n toate ~ p. d acestea, atunci cbnd vei face stupgrit sistematic, nu .vei rnai fi nevoit, ca toatg vremea, pentru un nimic, sg deschizi mereu stupul. Albinelor nu le place acest amestec nehcetat al unei fiinte streine fn gospodgria lor, gi bunul mers a1 coloniei se va resimti cu atbt rnai mult, cu cbt curiozitatea stuparului va fi mai mare. fn vederea scopului de a - organiza deci o micg prisacg ~ prirnitivg pentru studiu, vei merge cu mine f primgvara urn mgtoare la un stupar vecin, gi vom cumpgra cdteva budnroae cu albine. Ve3. avea atunci prilejul sg cunoyti atltea si-

r'-.. : .
j .

.
-

tuatii cbte se pot prezenta fntr'o prisacg primitivg, gi-$i voiu ehlica toate cele trebuincioase, pentru ca buna rbnduialii sii domneascii fn toate coloniile. Te voiu fnviip cum sii alegi stupii, atunci cbnd vrei sii-i cumperi; vei vedea durn se fmpachetead, cum se transportii gi cum se ageazii fn prisaca bine randuitii h c 4 de mai fnainte. Odatii veniti acasg cn stupii primitivi, fi vom conduce un an fntreg, dar te voiu liisa sii te lovegti de. toate greutiitile, fiiebnd toate operafi;le, fncercbnd toate ciile- de exploatare gi experimentand toate situatiile ce se vor prezenta. Vom hrii. . ni pe cei slabi; vorn reuni pe cei besmetici ; vorn da regine celor ce n'au; vorn adzuga magazine de miere celor ce l e , trebue; vorn liisa o parte sii roiascii pentru a+ putea da seama unde-ti este folosul mai mare : h roiu 6au fn recola ; vorn opri din roit pe cei care se istovesc printr'o repetaa migratiune; ii vorn apii~a boale gi furtigag; fi vorn recolta de pe cei buni; 5 vorn alege pe cei slabi gi, fn sfhgit, fi vorn pregiiti pe toti pentru o bung iernare. IaG ce tre$ue sii gtii fn stupiiritu1 primitiv. Apoi, m'am gbndit sii te hvgt rnai htbi cum se conduc acegti stupi, pentru ca, tr&nd fntr'un mediu de tar&, sg p o sfitui pe siitenii tiii cum sii fa& gi ei un stupgrit pri~ mitiv rnai rational gi, prin urmare, sg se pdatii apropia b e tul cu fncetul de cel sistematic, pbnii la care rnai au fnci multe de hvgpt. fn iarna anului acela gi In primivara celui-urmitor, vorn pregiiti totul ca s i pornegti spre o apiculturti sistematicii. Vom studia rnai fntai care sunt stupii sistematici, de cbte feluri sunt, ce caractere importante au, care e cel rnai potrivit unei. exploatlri apicole inicii sau mare, gi, dupi ce ne vorn hoar1 asupra celui rnai bun sistem, vorn trece la constructia gi pregiitirea lui pentru primiivarii. In acelaqi timp vorn pregiiti totul: vorn fntinde sbrmele fn rame, vorn cumpiira ceara, - pe care te voiu Pnviip cum sL o analizezi,-vom lucra fagurii presati gi vorn pregiiti ramele In care urmeazii sii punem fagurii scogi din stupii primitivi prin transvazare. *)
'

.d

'

.*) Transvazare e operafia d e scoatere a unui roiu de albine din stuput siiu prirnitiv gi mularea lui intr'un stup sistematic, in ramele ciiruia s e pun gi fagurii prirnitivi c u miere, puet gi polen, legindu-i, fie c u sBrm6, fie c u gipci subfiri d e lemn. pin6 cBnd albinele ii lipesc in Fame.

,-. .
-.,

-. .
,

..

.
,

t:.

. >.

:~ ,

Cdnd va veni primlvara gi toate vor fi gata, la h p u l potrivit, vom muta coloniile din stupii primitivi fn cei' sistematici, gi, din ace1 moment, prisaca ta fmpreunii cu a mea, vor merge mdng fn mdng printr'o sene de operatiuni gi felurite situatii. Astfel, pbng fn iarna celui de a1 doilea -an, ve1 trece prin tot virul de fncercgri trebuincioase deplinelor cunogtinte $i practici ce se cer unui prisecar cu stupi sistematici, dela vizita de primiivarg, pan5 la recolta vi iernarea lor, terminlnd cu desfacerea gi transformarea feluritelor produse ale prisicilor noastre. Pentrucg se nirnere~tecg in anul urmgtor, adicg cel de a1 treilea a1 studiului nostu, e timpul sii schimb o parte din reginele stupilor mei, y e i putea ~i tu sg urmgregti aceastii insenmat& practicii a cregterii reginelor, mai mult decdt-trebuincioasg pentru o bung reugitg i stupgrit. n fn felul acesta, timp de trei ani, irei putea sg ajungi sg-6 vezi visul cu oc&, sg-6 conduci singur $i prin propriile tale cunogtin6, prisaca, pe care o vei m k i cdt vei voi, cgci egti sigur cl.$atuncinu vei fntdmpina neplgceri, ci vei avea totdeauna multe satisfactii morale gi mai ales materiale.

I
I

C A P I T O L U L I1

. i

E,,
-.

.-. \

' "

Ordinul Hymenopterrc. Seara, fn pridvorul r5coros a1 casei noastre, unde ne-am adunat cu tofii, am fnceput s5-i dau lui Cglin cele dintbi no$uni de apiculturg. $tii desigur, Csline, dar e nevoe s5-t; rearnintesc ,- cii albinele fac parte din acea clasii mare a insectelor gi anume din numerosul ordin a1 hymenopterelor, caracterizat prin aceea cii au patru aripi membranoase. Fac parte dinfamilia Apidelor, genul Apis, iar albina noastrii domestic5 e din speta : Melifica. Ele sunt bune surate cu furnicile, viespile gi toate albinele siilbatiee, dela singuratica Xilocopti, ce-gi face cuibul fn lemn, pAng la Dosipode gi Halicte, Prosope, Panurge gi Meliponite, ce reprezintg o scar5 crescbndii de perfect;onare P felul lor de traiu, pAnb la desgvgrgita noastrii albinii. n Desigur cii te-ai fntrebat gi tu, Ciiline, cum poate fi oare furnica categorisitii drept sorl bung cu albina, gi cum s'au fiicut apoi deosebiri aga de mari fntre aceste insecte cuprinse fntr'un singur ordin? Acestea le vom studia ceva mai departe. Deocamdati s5 vedem care sunt caracteristicele ce le unesc fntre ele, adicg tr5sbturile generale ce le apropie. ~ a % i a f dde exlerior. a) Hymenopterele, aproape toate, triiesc maiamult sau mai putin bine organizate, fntr'un fel de republic; mici sau mari, gi de unde sunt fnliiturate elementele fzrii folos sau a ciiror ..prezenti nu e trebuincioasii decbt vremelnic. Aceste republic;, - ' . i,: i . . dupi un grad mai inapoiat sau mai fnaintat de civilizat;e, ::.- $-au organizat viata in comun. Astfel Xilocopele singuratice, . *. ., :spre iarni, se aduni la rbdbcina unui soiu de liliac pentru .. .

;,
):'

; .

a trece iarna la un loc, pe ~ 2 n d Dosipodele, Halictele, Coletele,PanGgele, fie tlmporar, fie permanent, f$i duc un traiu aproape fn comun. Astfel Panurgele,- zice Peretz,*)-,fn ce privevte mun- , ca celulelor, fiecare se poarti ca $i cum ar fi singuri; dar toate se folosesc de o intrare comung, deci de munca uneia singure $i economisesc astfel timpul v osteneala de a-$i face i fiecare o altg galerie de egire. Ar fi interesant de qtiut dacg munca acestei galerii nu se face cumva de toate laolala ~i daci rnai multe femele nu se htelegpentru a munci cu rlndulu. Perfecfia acestor republici fn treapta cea rnai de sus * a scgrii unei civilizatii, o .detin fnsi furnicile $i albinele, unde munca, afecfiunea, unirea, devotamentul, sunt factorii care formeazg gi cimenteazd coeziunea lor. b) Hymenopterele se fnmultesc prinpumeroasa prbilg a unei regine, care depune un numir rnai mic ori rnai mare de 01-15. La anumite date $i la unele specii, cum sunt albinele domestice, reginele depun p l n i la 3.500 de oug pe zi Clnd locul din colonie ajunge sg fie prea mic pentru.0 populatie ce cregte fntr'o a$a de mare mgsurii, fnclt albindle nu rnai pot depune munca la care sunt chemate tocmai din lips% de loc, o parte dm colonie, se desmembreazii, roe~te, emigreazg ~i pleaci sg-$i organizeze o noui casi. Cu ele merg fnsotindu-le una sau rnai multe mame, care se aleg fntre ele, $i astfel, o a l a cetate risare ca din vis, pornind muncg $i progres, acolo unde pdni atunci era singuritate $i pustiu. c) Mama coloniei, rnai la toate hymenopterele, se fecun. d e a d o singurg datg fn via@ ei $i e fn stare ca 4-5 ani, $ la udtele furnici $i zece ani, sg depung un ngmgr atbt de mare de oug, fncdt s i asigure fn toaa aceasti duraa de timp, refmprospgtarea continuii a coloniei cu elemente n ~ i , tinere, viguroase gi harnice. d) Toate hymenopterele f$i clidesc locuinfe miiestre. Xilocopa f$i sfredelevte migglos celula fn lemnul uscat a1 copacilor ori sclndurilor, fmbriclnd interiorul' cu un giulgiu de c e a r t $i $i duce acolo singuratica sa Gat5 pang vine . timpul rece. Dosipodele .$i Halictele precum $i Bondarii fgi clgdesc

'

') Perelz, au'torul cunosculei ciifji apicole: ,Les Abeilles',

case fn phAnt, ee adunii h colonii mari gi fgi zidesc un fel

de faguri rudimentan gi fiirii ordine, a ciiror compozitie e din

Fig. Nr. 2 - Cuib de bondari ')

cearii .$i o materie lemnoasii, ca hlrtia sau cartonul. Viespel~ adunate fn societiiti mai restrlnse ori mai mari, Igi cliidesc, ! a adiiposturi, - dintr'o substan ii le a_s& ce-i fn combinabe cu saliva lor, arhitectomce cui uri i form2 de clopot, fn n care fagurii paraleli gi orizontali stau fn etaje frumos suprapuse, sprijinite de pilagtri puternici. Alte specii fgi fac locuinta fn form3 de conuri etajate, care sunt striibgtute de -0singurs uli@ medianii din vlrf qi pang la bazii, a.$a h c l t olliclnd poate fi miirit acest frumospalat babilonian, prin adiiugarea unui nou etaj Pn partea lui inferioarii.

Fig. Nr. 3 Fig. Nr. 4 Cuib in form5 d e clopol c~iidild e viespi") Cuib piramidal d e viespi ') Cligeu Arnold ,Le Rucheru. ") Cligeu din Bouvier. .Communisme chez l e s insedes",

$i de data aceasta, furnicile $i albinele stau fn culmea civilizat;ei, ca ordine $i arhitecturg. Cele dintli, furnicile terestre sau sburgtoare, fac palate cu etaje scobite P lemn sau n fn pgmlnt. Clnd folosesc pim%ntul pentru constructie, $1 cimenteazd cu o anumitd saliva $i-i dau o astfel de triini-cie, h a t nici o vremuire, oricAt a r fi ea de rea, nu le poate distruge mgeastra lor locuintb. Astfel, sunt unele furnici australiene, Eutermele, precum $i Termitele din Africa, care-$ fac cuibul halt de clte 4-5 metri, $i, clnd ai privi de sus o adunare de rnai multe cuiburi de acestea, ai crede cu drept cuvant cg ~ c & I oe un sat omenesc. Albinele f$i clgdesc din ceara ce singure o produc, rninunafi faguri drepfj $i cu chilioare cxagonale, fn locuinfe adgpostite de furtuni $i ploi, punlndu-$i f n ele de o parte hrana pentru pui, cat $i cea pentru iernarea coloniei, hrang pe care o adund fn special pentru viitoarea progeniturii" ce ya apare P primiivar5, $i care consum5 o n mare parte din toaG munca anului din urmg. C a uiutd de inferior. a) Mai toate Hymenopterele au o minunatg organizatie a muncii, fiecare fgurind o anumitg lucrare, dupd zdrsta ce-o are, treclnd din funcGe in functie, fnceplnd cu cele mai grele pentru ca, spre bgtrlnete, sii le rsmlnd cele rnai ugoare $i care le cer sfortgri rnai reduse, deci au o diviziune a mun. --- cii Pmpbrtitii pe categorii $i vlrste. b) Au de asemenea un simt a1 curgteniei, dus la extrem -----la unele din specii; astfel, furnicile se spa15 unele pe altele, iar albinele nu fngddue nici cea rnai micii necuriitenie fn stup. E cunoscuti de toti stuparii pgfania voarecelui ce-a intrat fn locuinta lor, fn care $i-a g&it moartea : albinele P fac un &uli giu de cearg care-1 izoleazg complect de lumea de afard, @ulgiu sub care descompunerea nu se rnai poate face, $i deci nu rnai poate fi stricat aerul din stup. c) Toate au un simt practic de prevedere, adunlndu-$i P n hambare, rnai rudimentare ori mdestrit constr uite, hrand chiar mulf rnai multi decdt nevoile lor obivnuite, precum $i toate cele necesare inui an fntreg. Ele merg cu prevederea atbt de departe, cg-gi Bdung totdeauna rnai mult decAt au nevoi, fn vederea unor zile negre, ori a vreunui an de restrigte. , .

'

A-

..,Ye>

d) Sunt fnzestrate cu un minunat simt a!propo+fiei. Nici-odatii nu vom g k i o colonie de Hymenoptere,-on care ar fi familia din care face parte, care sg-gi fntreacd desvoltarea puetului peste puterile ei de acoperire, de pazii &de hcdzire,-ci P i g pgstreazg o mgsurii dreaptg i raport cu numgrul $i fo* n sa. l e) Simtul d i w n au toate, cgliiuzindu-se de min ne prin locun necunoscut<; furnica par'ci a r avea o bus015 ce-i aratii mereu buna directie de urmat a drumurilor sale vegnic paralele, cu cotiturile ce formeazg perfecte unghiuri drepte; viespile $i albinele, dacg au puncte dups care sg se poatii c&liiuzi, f$i regiisesc casa dela o depgrtare de kilometri. Desigur c i aci lucreazii anumiti factori, pe care-i vom studia aminuntit mai tbrziu, dar din care trebue sii amintim, deocamdatti, minunata memorie a locurilor $i a cgilor vgzduhului, ajutate de un nefntrzcut simt olfactic gi vizual. f) Au un spirit niiscocitol; cum rar sepoate vedea. Sunt cunoscute'miiestrele p r p e care furnicile le cliidesc, pentru a trice peste o -piedicg de-o clips. Invgtatul ~ e c a r pus, htr'un cuib artificial de furnici, o farfurioarii cu apii; aceasta stanjenea, prin umiditatea ce riispbndea, bunul mers a1 - coloniei; furnicile au ciirat fire de nisip, cu care a u umplut farfurioara; nisipul a absorbit apa, inlgturbnd astfel umezeala ce primejduia viata puetului. i Dar ce a spune, Cgline, despre acest spirit nbcocitor, cbnd ai afla cg o colonie de albine din rasa cipriotii, lipsitii de regin2 $i de ouii bune din care sg-gi poatii creyte o altg marnii, au furat ouii dela o colonie vecing $i astfel $i-au putut salva cetatea de la o adevgratii pieire? Cbtii iscusintii $i spirit l g) Simtul coopera&i e de asemenea foarte desGoltat h organizatii lor. Cine, fgciGd transvaziiri de faguri primitivi gi legati cu sfoars de Manila, n'a vlzut cum albinele o rod fir cu fir, o scot afar5 pe urdiniv gi, cbt e firul de lung, cbteva din ele se -fn$ir5 de a lungul lui, fl prind cu fglcutele, gi, ca la o comandii, de odatii 4-5 f$i iau sborul, duc2nd departe firul, cgruia, de sus, fi dau drumul deodatii gi apoi se fntorc din nou, la aceaskii ordonatg $i unit5 muncg. h) Educatia tineretului la diferite specii din ordinul Hym e n o p t e r b ~ o ~ c u n o s c uEa. e preocuparea cet
'

lor b&tr$ne, care invat&pe tineret toate muncile, v se manii festg rnai ales la albinele-domestice gi Meliponide. i) Spiritul de sa u a1 individului pentru colectivitate e minunat, $1-1 posed& toate Hymenopterele. Un inuguroiu de furnicj, sgbndgrit la suprafat$ face st3 iasi fntreaga armatl dela fund, iar viespile gi albinele fgi ap&rii pAn2 la moarte stupul gi cuibul lor. j) Un element sihic sau sufletesc se manifest3 de asemenea, & -P O m&surd rnai redusii, la Hymenoptere: mila pentru cei b&trAni gi neputinciogi nu li-i cunoscuti. Ea se z&tii fnsg citeodatii fati de vreo regin5 b3trAn3 gi ggrboviti, pe care o hriinesc gi o tin de o parte fntr'un colt de stup, feritg de ochii cercetiitori ai celei domnitoare gi de apriga ei rgzbunare. La furnici totugi, mila e rnai sirn$t&. Experiene aruncirii cAtorva furnici fn a h de 1Angg un furnicar gi salvarea lor, cAte odaa, de la fnnec de citre tovariigele ce le sar fn ajutor, e dovadg de mil2 gi i~lbire. Acest element psihic, Cgline, primegte forme car~cteristice, cAnd e vorba de grija zilei de mAine a unei colonii r&mase fgri mamg. Albinele au un bocet caracteristic, jalnic gi prelung, de parJc?i ar fi o rugi spre o pronie cereasci de la care-gi a~teaptgmAntuire. Furia luptelor,_ca ~ibucuria giisirii unui loc fmbelgugat fn hran$ sunt de asemenea m m e s t a n de ordin sufletesc, cese observii obi~nuitf via@ de toate zilele, mai a1,es la albine. n E recunoscut apoi cg toate au un limbaj specific fiecsrei situafii fn parte, gi despre care-$ voiu vorbi rnai tArziu. Ca organizafie in tima-anatorniccT. asupra c&reia vom reveni cu amgnunte ceva rnai departe, Hymenopterele au de asemena trhiituri ce le apropie $i faarte mici deosebiri. a) Astfel, armele de atac gi apgrare sunt tan gi ascuAd.-. -,=a tite, compuse din fglcutele mai mxt sau rnai putin puternice; au un ac cu venin, iar cele lipsite de aceastg arm&, au putin@ de a h p r o ~ c a ~Zjmagul cu un fel de otrav& sau cu diferite lichide puternic mirositoare, asfixiante gi respingg-

'

la toate insectele acestui ordin, cu organe sensoriale mult mai desvvltate de c8t ale fe2

b) B a r i t f -

melelor, pentru a putea gisi repede pe acestea la fecundare ,. ~i pentru a se putea selections mai bine. C) Toate femelele ordinului fgi cu elemente ce vin din afari: polen, ap$ nectar la viespi gi albine -, musculite gi purici producitori de lichid dulce .gi Igptos, la f~rnici.Aceasti brans, o combing cu saliva jpe care anumite glande esofagiene o produc gi-~ih r h e s c astfel progenitura. d) Toate sunt inzestrate cu un sistem digestiv apropiat tuturor speciilor ordinului, cici au g u g s o m a c $2 tub digestiv. -- a desvoltat i un -weer e) AU un s i s s n --:= s foarte --2-----.-care, fn ce privegte co?il?ormatia cat $1 greutatea fn raport cu corpul lor, .fntrece chiar pe cel a1 omului. f) Un mare numir de furnici gi viespi; precum gi albina domestic&gi cea sblbaticl se reproduc prin pathen.ogen~ezbl_ _.._ --adibi fenomenul reproducerii T n n o u i X G - & o femeli nefecundatb. La albine hi, ffintele vii ce se nasc din aceste oug nefecundate, sunt numai de sex masculin. De altfel, acest dar nu-1 are numai regina coloniei, c&ci atunci cAnd aceasta lipsegte gi albinele nu-gi pot cregte o alta, se aleg din ele cAteva albine obignuite care, hrdnite special, sunt fn stare sb depund gi ele un numir de oub din care vor egi fnsg numai finte de sex masculin. g) fn sfargit, toate au tr&bturi comune gi forme apropiate, ce ne obligb sii le fnglobbm, fgri exceptie, in marele ordin a1 Hymenopterelor. Acestea, Cgline, sunt caracteristicile generale ale ordinului din care, de-a-lungul vremurilor, s'au diferentiat speciile, aga cum le vedem azi.
,

brines-1

'

'

C A P I T O L U L 11 1

lsforia nafurald a albinelor. Dar cum s'au diferentiat aqa, Pncbt unele au devenit furnici, altele bondari, unele viespi gi, fn sfbrgit, celelalte, albine? - mii fntrebii biiiatul meu, prins de o curiozitate mereu crescAnd&. E tocmai cele ce voiam s k $ explic, $i acum, sii trecem la istoria naturalii a creerii, diferentierii gi desvoltiirii albinei, ciici, fn deosebi de ea ne interesgm mai mult fn studiul nostru. E o poveste fntreagii, copile, ciici n'o putem numai altfel. ,,A fost odatii ca niciodaa cii dacii n'ar fi, nu s'ar povestiu: a$a q putea-o fncepe. fn negura vremurilor se pierd orice urme; orice cunogtinte de felul cum s'au creeat albinele, cum s'au diferentiat, cum au ciipgtat o formii gi- organizafie nouii. Singurele care s'au mai giisit, merg cel mai d e ~ a r t e pAng fn era t e a r s , f n stratul superior, unde se giisesc fosilele; dar aci se opresc urmele trecutului. Ele ne vorbesc de diferentieri hotiirfte, de organizafii bine fnchegate,-cum e, de pildii, cea descoperitii de Weler fn riigina unui conifer baltic din-ace1 timp, fn ccdre s'a piistrat urma unui clan de furnici cu larvele, pupele gi puricii de frunze, cu care ele obignuesc a-gi hriini puetul, ceea ce dovedegte cii, cel putin spre sfAr$itul-acestei ere, Hymenopterele se diferentiarii qi organizarii , aparte. Despre albinii, cam tot din ace1 timp aveni dovada existentei sale. S'a giisit la Aix-de-Provence f Franta, pe o placii n gipsoass teftiarii, urma bihe piistratli f stare de fosili a n unei albine. E a e putin atinsi de vreme gi, dupii descrierea lui FR Rillg, se aseamhii bine cu cea a noastrii, cu foarte

,......

I
4

_ ,

.-I

x
A

mici modificiiri : ,Culorile sunt aproape naturale ;capul triunghiular lass d i se vadii fncg nn ochiu; mandibulele is scurte, i iar antenelor fn forms 'de secerii li sa pot numsra cnele 'articulafii.

Fig. Nr. 5 Albina preistorici intiperit6 inlr'o place de gips din era terliari. *)

Mijlocul subtiratic e unit de abdomen printr'o gbtuiturii de culoare galbenii, aripa dreaptz e fndoitii, iar cea stbngA, foarte bine fntipiiriG, aratZi o retea arterialii asem5nitoare cu a albinei noastre; numai o aelulii, azi dispgrutii, se gLsevte sub stigmate, fntre celula radials, caracteristica genului, .$i bratul rnedio-transversal a1 arterei mediane. Se disting la pbntece, cinci inele care au o culoare cafenie inchisii, cu urme deslu~ite strivire ; prima pereche de.l&bute de lipseqte, de sigur cszutii, perechea a doua, bine fntinsii, e de culoare cafenie, iar a treia, de aceeaqi culoare, cu deschiden tibio-metarsiene mult mai mari, proprii apidelor sociabile, are fnciiun pintenut, azi dispgrut la aceste articulaGu.

Din cele de mai sus, poti vedea, Cgline, cbt de putin spa schimbat albina tertiarii de-a-lungul timpului, $i, dacg lugm de bune cele afirmate de geologul Zabrovschi,-cum cii numai aceasG erii a tinut 680.000 de ani, $i In ea giisim totugi o via@hymenopterics organizatk-fti poti fnchipui pe ce drum de presupuneri trebue sii piqim, ca sii putem lgmuri fntrebarea ce ne-am pus-o mai sus.
') Cligeu din ,L'apiculleur8 1924.

Toti cercetiitorii au ales o metodg practid Pn stabilirea unui adeviir, fn jurul acestor p;resuPuneri; ei, dacl au viizut cii totul se pierde gi nirnic nu le mai vorbegte de trecut, s'au Pntors cu fa@ spre lumea existentl, vie, cea a noastrii, gi, studiind anumite trepte de evolufie fn timp gi pe specie, au stabilit cu oarecare preciziune, cum a fost oda. % i t gi odaa... E bine dovedit, Cdine, cii fn lumea animalii gi vegetal$ celulele vii au proprietatea de a se modifica sub influen@ mediului gi de a se reproduce cu aceste modificiiri, transmifhdu-le urmagilor prin ereditate. Zilnic' s e viidegte acest adeviir. CBimistul Bohn, fn studiul siiu "Chimia.. -gi Vies@", aratii cii forma gi migcarea sunt rezultatele unui chimism iniern, gi dii o sene de exemple f o a ~ t e convingiitoare; el a isbutit, cu ajutorul unei solutii iodate, sii transforme un mormoloc htr'o broasci desiivArSit?i; tot astfel, sub influenta unor: 82run de magneziu, un piiduche de frunze capiitii aripi ;de asemenea, substantele chimice, extrase din glanda genital&.reguleazg manifestiirile esenfiale, a t l t morfologice cAt gi psihice ale sexului; ag putea da multe alte pilde de acest fel. Bouvier, in cartea sa Comunismul insecielor' scrie : .pentru ca mediul intern sii susfinii fiirii fncetare acfiunea mediului extern, el P i schimbd nehcetat constitufia sa fizico-chimicii, ceea ce g dii gi o schkbare corespunziitoarest&&fiziologice a indivizilor". Deci, Cdine, dintr'un ordin mare, - s l zicem a1 H y menopterelor, - s'a desprins, de-a-lungul vremii, sub acfiunea' feluritelor elemente cu care ordinul s'a giisit fn atingere, fn lnediuri deosebite, o diferenfiere ce-a dat nqtere la soiuri. noi gi tot aga de deosebite. Odatii celula vital5 modificatl, ea s'a transmis astfel, cu forma ei noud, descendenfilor, ~i s'au creeat, fn felul acesta, diferenfierile. Acegti indivizi cu 0 altA fnfiit;sare, desigur cg s'au apropiat unii de alfii, s'au unit, s'au fecqndat, gi un nou tip s'a creeat gi s'a fnmulfit, urmAnd o evolufie fn raport cu nevoile pe care mediul i le impunea, ajungand astfel la o stare de fixare gi perfecfie. Legiitunle comune ordinului ins5 s'au piistrat; numai apareptele le despart P familii, genuri gi spete deosebite. fnzestrate cu organe n felunte, aripi la unele, mandibule la altele, etc. fiecare
-

specie nouii gi-a croit o altH formii de vieatii, unalt mijloc de traiu, gi le giisim astfel fn &ra ter+iarii nu numai ca insecte desivtwgtie, dar chiar organizate fn clanui-dupii cum Weler le-a giisit ca fosile fn riigina acelui conifer texjiar baltic, despre care am mai vorbit. Astfel deci s'a format gi albina noastrii, pnn diferentieri, din marele ordin, gi ea fnsiigi s'a despiirt;t fn genuri gi specii, mai mult sau mai pu$n bine organizate. Dar oare sub condi$a gi fortarea ciiror elemente au fost ele' silite sii se uneascii qi sii formeze societatea de azi? $i aci, Cgline, mergem pe drumul dibuitor a1 presupunerilor, fn care desigur fnvtitatii n'au ciizut de acord. Cea mai apropiatg -de adeviir fnsii mi se pare cea a lui Dumas,*) care afirmii cii albina, fn era, secundarii, triiia la hceput singuraticii. In regiunea unde azi sunt ziipezile nesfbrvite ale polului, acolo, fn ace1 timp, era un raiu, vegnic i ,floare, cu ciiln durii gi ume~ealb,,~otlivitii vieti ce se puteacbatiga gi trAi unei simplu, cu organe gi organizati; tot atbta de simplificate. Ce-ar fi putut sili oare, fn acea vreme, pe albinii, sii se alipeascg de tovariiga ei cu care se asemiina, dacii nectarul era continuu gi cildura nu avea variati;? De ce trbntorul a r fi triiit ca un parazit intr'o colonie unde culegiitoarele sii-i care nectar-de-a-gata, cbnd el fl ggsea la once orii din zi gi cbnd avea poftii ? De sigur cii ideea de organizatie n'au sim$it-o decAt mai tbrziu, cbnd toate acestea s'au schimbat. Intr'adevir, spre sfbrgitul erei texjiare, dar mai ales la fnceputul formafi;lor quaternare, sosi o perioadii glacialii, cu frig mare care a crescut din ce fn ce. Aceastii perioadii glaZabrowski, cialii, care durii 224.000 de ani, - dupii geol~gul schimbii cu totul conditiunile de existents ale vietiitilor; acelea care nu s'au putut adapta noului mediu, sau au pierit, sau au emigrat spre tropice, unde ghetarii nu-gi htinsesera stgpbnirea. Albina,-ciireia, dupii cum o vedem, 6 prieste on unde este, gi triiiegte de te intrebi cu ce, fie fn $nutul friguros a1 Groenlandei unde abia o lung, douii pe an e verdeatii gi pufine

flori, ca gifn uscatul pustiu a1 Saharei,- e o fintg foarte uqor adaptabilg mediului P care trgiegte gi conditiunilor noi de vieafg. n La inceput, organismul singur a luptat, crebndu-gi gi acoperind insecta cu pen, c e - ~ aptirau de frig, peste finbrgcgmintea ei de chitin5 simp15 gi ugoarg. A fost fnsg nefndestulgtoare aceastti autoprecautie brganicg. Ea a simtit nevoiea de c%ldurg ma; multg, $e care i-o putea da tovgriigia unor .fiinte asemiiniitoare ei gi astfel, din doug fiinte apropiate, s'au fgcut lnai multe ; din societate i clan, din clan fn roiu mare, gi n astfel, ahptbndu-se mediului gi nevoilor, gi-a schimbat obiceiuhle, incat sfbrgitul erei ter$iare o ggsegte constituitd intr'o astfel de organizare. Albina prei~toricii,giisitti ca fosilg la Aix-de-Provence, despre care 6-am vorbit, are un sistem plros foarte pronuntat. Multe schimbbri, zice Dumas, P organizaf;a albin nei gi a societgtii ei, dovedesc cii ea a gtiut mai repede decbt alte animale sociabile, $i mai ales decbt omul, sti capete simA tul perfectiunii sociale: Ceea ce noi abia fntrezbrim afirmti el, adicti principiile organizatiilor gtiintifice, diviziunea muncii,-pe care lucriirile lui Durkaim, Taylor, Henri Ford, Gilbert, Pncep sb le desprindii din haosul lor empiric,-albinele le-au fnviitat acum 350.000 de ani. * Organiza:ia,vietii interne, Cgline, s'a fgcut printr'o e v o ~ lutie lentb: din poligine, adicti mai multe mame fntr'o colonie, ele au ajuns monogine. Intrucbt colonia a devenit monoginii, dacg regina,-unica mamg a tuturor, gi lucrul cel mai de pret, nu s'ar fecunda, ar dispgrea Intreaga organizatie. De atunci trbntorii au ajuns gi ei la uk mare pret. Albinele, ca s S i aibti la indembng la ,nevoe, ,le-au fnggduit o vieat2 ugoarg, feritii de primejdiile din afar& i-au hriinit din belvug din propriile lor gugulite gi astfel, de unde odatl gi ei adunau nectar, au ajuns nigte paraziti buni numai pentru unicul scop a1 fecundgrii unei viitoare regine, ce ar urma pe , tronul celei btitrane, sau din fntbmplare ucise. $i astfel, vieafa $i-a tesut nevoe cu nevoe, pbng a ajuns la perfectiunea de azi. Din minunata carte a lui Bouvier, amintitti maisus,-

se poate urm'Ari evolufia aceasta, gi eu nu mg htind mai mult fn aceastii istorisire, cgci studiul de fa@ are alt scop.

***

Era tkziu cAnd Bin terminat toat5 aceastg poveste. Glasul kigcat a lui Cdin rupse tgcerea ce se lgsase fntre noi 1 timp de cateva minunte. Ce minunat mi se pare, tat&, tot ceea ce mi-ai spusl Am retrilit acum, langfi tine, ceva din copiliiria mea pecbnd, blbnd ~i bun, primeai la$ treburile gi sg vii sii-mi spui o poveste. Cu capul pe brafele tale, neriibdgtor, agteptam, gi tu hcepeai sg fn~iri despre smei' gi fmpdrafi, despre Ilene cosinzene qi palata de cristal! A fost odatii cii dacii n'ar fi nu s'ar povesti 1 $i biiiatul tiicu, stiipbnit pafcg gi acum de emotia zileJor acelea! Da, Ciiline, a fost odatg. cgci lceea ce ti-am spus.... de n'ar fi fost, nu s'ar fi povestit. Oamenii hvgfat;, ce se ocupg cu studiul pgmbntului, a1 lucrurilor vechi, a1 rocilor, a1 erelor antideluviene, a1 fosilelor qi a1 gtiintelor naturale, afirmg cu to6, cele ce +am spus. $i trebue sii-i credem gi s l ne fmpodobim mintea cu cele ce ei se trudesc sii ne fnveie.

....

....
...

C A P I T O L U L IV
FELURITE R A S E DE ALBINE

A doua zi, merglnd fn pxiiaciicu Cglin,'el singur a ob-. servat la cbfiva stupi, albine de alti%culoare decbt cele obip nuite ; de indatg fmi gi ceru liimuriri asupra acestei curiozitgfi. Dupg cele spuse asears, Cgline, ar trebui sii giise~ti singur rkpuns fntrebiirii tale, cgci dacg diferenfierea unui ordin a me:rs p h i i acolo, fnclt a creeat specii ce par aga de deosebite unele de altele, apoi atunci cu cbt mai u ~ o r ,fn sbnu1 uneia din ele, se pot ivi mici deosebiri de formi culoare, Pnclinag, etc., datorite mediului fn care triiiesc. Deci gi albina noastrg, pus5 fn felurite medii, s'a schimbat pufin cu timpul, crebndu-se a.$a zisele rase, &re nu sunt ca numgr prea multe gi nici cu deosebiri prea man fntre ele. Din cele mai cunoscute, ma$ rgspbndite vi cu caractere a cilmr diferenfiere se poate vedea mai bine, sunt pat?:_ Rosa comund, care se giisegte in toatA Europa $1 care e cea mai r;sticb, rasa care-gi are leag&nul 4n Italia, dar $a, rkpiindit aproape pretutindeni prin ,caliafle ei hcercate gi care se pot observa u ~ o r , sa cipriolb, a1 c5rei sz--leaggn e Pn insula Cipru gi fn sf&&, cea -5~-cazrand stAce P pbnegte 4n regiunea din Sudul Rusiei, spre Casp~ca. Prin apropieri fntbmplgtoare sau voite, din aceste patru rase deosebite, s'a 'creeat o serie htreagii de subdiviziuni. Aproape fiecare f a d , cu o oarecare fndeletnicire apical$ are pretentia cii gi ea are o rasii specificii, pe care o laudg mai mult. A) Astfel rasa comund,-ce de obiceiu e de culoare ctlnd neagr5, cbnd brun$-mai are nigte surate de culoare cenu~ i e ,denurnhe Caroliniene. Rasa do Banal,-tot dib cea comudi,-rAspbndit& fn t o a a

tara noastrii, igi are obbrSia fn Vestul Frii, chiar fn Banat, gi a fost multii vreme categorisitii drept o rasii aparte qi cea rnai veche. Ea e foarte rustics, harnicii, rezistii la geruri man, e foarte previiziitoare in privinfa vremii rele gi luptii cu mult succes contra boalelor molipsitoare. In cornparatie cu cea italianii, racolteazii rnai putin, se apirii oontra furtigagului destul de bine, dar totugi cu rnai puf;nii tiirie decbt rasa italianii; e blbndii cbnd lucriim cu ea vi nu roiegte prea, mult, iar dacg locuieqte de multii vreme in stupi sistematici bine condugi, se pare chiar cii pierde fn mare parte, aceastii inclinare naturalii. Ea depune un puet precoce fn primiivarl ceea ce e un folos pentru tara noastrii, unde perioada de nectar nu e de aqa lung5 c'uratii qi flora nu-; prea feluritii P timp gi soiuri, n E rar cbnd reginele nu sefecundeaz2,-$i am avut prilejul s i vid cii, de$ am prelungit o cregtere de regine pbnii spre toamnii,-acestea au iegit la fecundare gi pe un timp rnai putin prielnic. Longevitatea am stabilit-o rnai mare la rasa noast r i comunb decdt la altele cu care a n comparat-o studiind fndelung aceastii particularitate. , Am convingerea cii selectionatii, rasa noastd ar fi superioarii multora din cele importante, de s'ar face fntr'adeviir o selectiune metodicii $i care sii urmiireascii rnai ales piirtile sale slabe. B) Rosa iialiond e socotitii drept cea mai desiivbrqitii ;la vedere se deosebeqte de celelalte prin culoarea ei de un galben deschis, cu pbntecele fnconjurat de inele dungate negru cu galben,, iar pe torace,-fntre aripi,-avbnd o ridiciituri ca un scut; e cea mai harnicii albing din cele cunoscute qi e "mtrecut2 in aceastii privirtii. numai de sora ei ,upis aurila" din America. Aceasta fnsi nu e alta decit albina rtaliand seleclionaid foarte bine dupii cele rnai qtiintifice metode. Americanii, dbnd o important5 deosebitii acestui mijloc de perfectionare a raselor, au isbutit fntr'adevbr sii creeze un tip ce corespunde tuturor cerintelor, ca organizatie gi productie mare. Foarte blAndi clnd imbliim cu ea, igi apiirii 'de .minune stupul contra furtigagului, fiirii insii ca ea sii se gdndeascii s i crute liniqtea vecinelor sale, pe care le atacii violent pentru

+
t

a le priida. Intr'o prisacii fn care avem douii rase, din care una italianii, vom fi siguri cii furtigagul nu va fi starpit pln5 nu italieniziim toate coloniile, dupii care vom fi scutiti de aceasG nepliicere, luAnd totugi miisurile trebuincioase. C) Rasa cipriofd se asemiinii la fnfiiGgare mult cu italiana; are fnsii vgrfbl pgntecelui ceva mai negru; e foarte harnicii, depune puet precoce fn primiivarii gi se aclimatizeazg f6arte ugor. Din nefericire e foarte artiigoasg, fnteapii pe oricine gi nu po$ lucra la stupi decdt cu miinugi fn mAnii gi bine acoperit; foarte supiiriicioasii, ea sboarii amenintiitor gi fnfeapg la cel mai rnic sgomot, g mai ales c$nd deschidem un i stup propolizat.

Fig. Nr. 6 Felurilk rase de albine recunoscule prin coloralia abdominali *)

Se deosebegte prin aceea cii reginele sunt f o a r t subtiratice; pot trece prin gratia Hanemann, dacg intervalele sunt
') Cligeu dupi5 Alfandery: .Le livre d e s abeilles".

, ,,

+.+, < ;

I...

..

>..-*

..
,

I
I

;";' .*,
,,r

i
1

,
, -. .

mai msri de 3 milimetri .$ 8 diviziuni, ceea ce a apropie, la


prima vedere, de forma viespilor ; are de altfel, ceva comui . cu aceste surate, cgci fesgtura ciipi%celelot care fnchide puetul, o cu construiqte dintiun arnestec i care intr3 rnai multe substante n celuloidice $i pufing ce'arg, cu totul coitrar albinelor noastre, care folosesc, fn aceastg compozitie, o proportie de multii cear i gi polen.

1
8 .

/.
$

.>.. . ,

:,<.

; ; .. . : '.' . \

i,:'.. . .. ,.

r:.:.
.
, ,.
.

1 ".;
..

.>

.;:::

, '.. . ,.'
.

',.,.>:. ' . ,

:.:.:/,,;,,

1,.

.. ,. :>
%

.
,,

. ,,. ,

..
b :

,.q? . . ,. . .< . .-' ,

. 1 .:.. ;& .~.\, : , ' .,. ., L?


1 ?.:;I;

; :,:\,

.. , ,

;::
'!

! ,., ,.. . -.

;:,'.
,

. ,

:: ..
~

. .. ., !
<
I,,

+,-. , ,,..
',

*, h ;. .

.-,

,.., ., '..:. ii. ,y-; , , , "


'

,. . ,

, ". .,
, .
'

I .

.
+

. .~
,.

.
7 ,

'- .
\,

.:~
>

1. ,..-. LC,!'-.,
k.<3:;;9

,'
,

i
'

.?..
* :

2-.. ) ~ 1
, ..... , .
'_
a ! ' ,

I , I . , , . . ,,,
. , ,

. .,. ~
,

'

I:

...

, . , ,

"

D) In sfbrgit, rnai avem rasa cqucazian&, ce-i ibtermediar5 intre italiad $i ciprioa, cu un caracter,blAndgi&coltAnd destul de multumitor. E) Desigur cii entomologi~tii giisi serii htregi &e subvor diviziuni . acestor patru rase principale. Fiecare regiune are albina ei specific&, car2 sJa adaptat mediului. Astfel, Groenlanda are o varietate brunii, ceva mai mare decbt albina comunti, pgroasii ~i harnici; perioada de cgldurii ~i pufinelefloq ce sunt acolo intr'un riistimp destul de scurt, au fgckt-o sii se pregitteascii pentru un astfel de regim friguros Qi pu+ bogat f isvoare melifere. n De Femenea f Sahara, tr&eite o subdiviziune a cipriotei n care e ,sobrd ca, o cdrniid ~i ca beduinii din finuful.ei', cum .spune Baldensperger; ea rezistii cgldurilor c e l ~ r mai man Qi, ceea ce e mai curios, supusg la temperaturi de 8-10 grade sub zero, nu s'a resiinf;t de loc; are o culoare portocalie cu o frumoasg cruce galbeni pe abdomen 9;-i acoperitii de un pufugor z~uriu. fnzestraa cu un simt olfaetic ne mai pomenit E adulmec~idmirosul florilor dela kilometriPhtregi, simt desvoltat fntrJun mediu unde flode sunt atbt de rare;-$ care trebue sg o c~lilguzeasc~ oricbt de departe ar fi acestea. , In Asia trgiesc trei rase bine distincte gi ca Pnfiif;gare gi ca obiceiuri: Apis dorsafa, mult mai mare decbt ilbida noastrg gi a1 cfirei corp e mult mai .lunglret. Colorat5 foarte felurit, rasa aceasta are capul gi toracele negru, jumgtatea dinainte a toracelui foarte pgroasii, iar pbntecele galben fn .partea lui din fatii, negri spre mijloc $i cenuqiu albicios spre vbrf. Apis indicn e mai m i d decgt albina noastriiJ gi fn colonie, indivizii au culori deosebite. Astfel regina e de culoare castapie 'fnchis, trbntorii supt negri $i albinele, galben deschis..
'

Apis florea e cea rnai micg din toate; la colorit seamgnii i cu apis . dorsata ; abdomenul fnsg are inelele colorate gelunt cu cdte un cerc alb. \ Toate aceste trei rase, datoritii faptului c?i triiiesc fntr'o regiune caldg cum e cea a Indiei giIndochinei, Pgi aliidesc fagurii fn aer Iiber, atgrnati de crengile copacilor, acolo unde e rnai sus $i rnai umbrg. Suntnomade; cliidesc, scot un rand ori doi de pui 6,dupg trei-patru luni, pleacg P altg parte, n mdnate mereu de acest neastdmpgrat dor de d u d , Pn vegnicg rebnoire a vietii. De sigur cii atat rasele europene cat gi celelalte care traiesc Pn diferite continente, se rnai fncrucigeazii fntre ele, formand felurite tipuri de metigi; totugi ele, h cea rnai mare parte, ss pbtreazg cu semnele distincte atatate rnai sus. , Intr'o prisacg mare gi care ar avea mai multe rase, e foarte ' greu sg fie selectionate fiecare fn parte, ciici aceasta ar cere, , Cgline, prea multe precautiuni gi prea multb atentie din partea prisecarului care,' dacg s'ar ocupa numai cu aceasa-fndeletnicire, gi-ar putea atinge scopul. . Metigii &re ies din aceste Incruciggri de sigur cg prime c, fn par*, cusururile qi calitiitele ascenderiflor. Ceea ce fnsg merit&s5 fie retinut, e cg ma; totdeauna, din asemenea hcrucigiiri, caracterul lor e mult schmbat, P sensul c&devin mult n rnai riiutgcioase, gi chiar dacii qparentele gi prixpele rezultate ce le dg o hcrucigare sunt bune, dupg cateva generati;, metigii degenereazs, i,mhAnd mai mult cu pkatale .$i p&Me slabe ale pihintelor de la originti,

CAPITOLUL

CINE P O P U L E A Z A STUPUL?

A. REGINA $I V l A T A EI.

In ziua urmitoare, aproape de amiezi, biiatul din prisacii, care la vremea asta pizegte roii sii nu iasi pe negtiute gi s i ia ciile vizduhului, veni gribit s i m i cheme. - A egit un roiu gi-i nevoe sii venifi, cgci altii par'cii a r voi s i faci la fel $i singur n'ay putea s i dovedescl L-am chemat pe Cilin s i vadi yi el. Ciorchinele greu ce stitea rnai... rnai s i rupi creanga ciregului de car2 se prinsese, P$i potolise cu totul zarva gi nurnai un forfot se rnai vedea fn ghem. 0 razi de soare funvat5 prin frunzigul des, ficu sii iasi sclipiri metalice din miile de aripioare ce se adunaseri grbmadi acolo; cdteva fntgrziate gi rnai nebunatice, rnai dideau Pnci tdrcoale roiului. Ciilin privea atent totul, f5rH sii piardi nici o mi~care. Se apropie de roiu, fl cercetii ca gi cdnd ciiuta ceva gi, desamggit, se intoarse spre mine : Bine, aceasta e un roiu, Pnteleg, dar a$ voi sti gtiu ceva din vieata celor ce-1 cornpun. Riibdare, Ciline; ti-am spus doar fn planul de eri, c i nu vom p*i rnai depwte, pdni ce nu vei cunoagte fn aminunte locuitorii stupului, felul lor de viati gi rosturile fieciiruia. Am prins apoi roiul fn roinita de papuri Empletitii, agezaki cu gura fn sus drept sub ciorchine gi, cu o miycare vi-

oaie, am scuturat creanga. Un geamiit 51 ciiderii se auzi din fundul roinitei $i de fndatg valuri negre de albine fncepurii s5 se reverse pe marginile ei; am a~ezat-o Pncet jos $i, cum albinele $i-au regdsit regina ce stiitea pititii Pntr'un colt, toate au prins a se chema bdtbnd din aripi ~i adundndu-se sub clopotul acela dcoros.

-..

Fig. Nr. 7 - U n roiu') Dupii ce s'au aciuat cu totu1,lam adus stupul sisternatic pregiitit de mai Pnainte cu tot ce-i trebuia, 1-am a ~ e z a t gi jos P fa@-i am a~ternuto pgturii, a cdrei margine se htindea n pe scdndura de sbor, pdnii sub stup. Cu doud pene de lemn, am ridicat put;n fn sus stupul de pe fundul siiu, aga fel fncbt albinele s i p o avea loc mai larg de intrare ~i sii nu se fn~ griimiideascii toate la urdiniv, Pe piiturii, fn fa@ urdini~ului,am squturat roinip cu o loviturg datii in pzrnbnt .$i albinele au ciizut hpr*tiindu-se ca o apii vie, juciiugii $i sclipitoare. C u putin'fum $i cu ajutorul unei pene de gAscii ce-o, avem la fndemAn$ am dat roiului calea spre sup. Cele dintbi care au ajuns pe pragul lui, cbnd au simtit mirosul de cearii din liiuntru, au hceput sii batiivoioase din aripi $i sg le cheme pe ckle de afarii. Turma fntreagii prinse a urca sui~ulscAndurii de sbor acoperite cu marginea pgkrii, ~i o mare parte din roiu a piitruns fniiuntru. *) Cligeu dupii Gagel: .Les abeilles el le miel'.

5
\
I <

Regina ;.Km~sesen grosul trupei $i acum se fndrepta Z

I
I

gi ea acolo unde chemarea bucuroasb a supuselor ei ti spunea


i

.'
< I

3 ,

5-

*>
+ ,

*>

,
l,

\
' I

cai e loc potrivit pentru casa nouii gi fnciipiitoare. Vezi tu, Ciiline, albina aceasta mai mare, mai lunggreaw, galben-argrnie, cu piciorugele rogietice, cu pdntecele greoiu ~i care e gata s2 intre fn stup ? Ea e mama tuturor acestor albipe-mii gi mii-ce le-ai viizut agiifate adineaori fn ciregul nostru. Ea e singurii cu roiul acesta, ciici fntr'un stup numii o singurii regin6 poate triii. Albinele se daideau fn laituri din: cale-i gi, peste cele care, din nebiigare de seam% nu o observau cumva,-cu o semefie regalii, ea trecea pe deasupra, griibitii $i preocupatai de a ajunge rnai repede la palatul unde o aqtepta bucuria unor zile bune $i a altei vieti. ~ u ~ cum vezi, ea e Pnconjuratii cu un sentiment i i de respect .$i dragoste ; un alaiu de curtence st5 mereu fn preajmg-i $i ea nu face altii treabii In stup decdt ouai mereu, zi gi noapte, la vremea aceasta de Iunie, $i din ce fn ce mai pu$in, pe miisurai ce timpul se riicegte. Prin deschiderea urdinivului, f sfbrvit, a intrat gi regina n noastrii. Din clipa aieea zumzetul $i chemarea ultimelor riitiicite devenirii gi rnai puternice. $uvoiul negru a1 celor riimase afar2 se fndreptii buluc spre stup $i fiecare se griibea sii piitrundii ma; curdnd f primitoarea casii, care $-a desn chis atdt de larg portile $i le chiami par'cii cu drag hiiuntru. Iatii, Ciiline, vezi aci clteva albine ceva mai man, mai voinice, mai gteoaie gi mai bkdgnoase, acoperite cu un puf castaniu fnchis, $i care se fnghesue de zor spre urdinig ? Acelea sunt albinele b&rbaji, cibora noi le zicem frdnlori

'

11
I

gi care nu fac fn stup &ic deosebit $i de folos. Ei, ca gi oamenii cei lenevi, stau gi miindncii din fruptul $i munca albinelor lucriitoare. Rostul.lor fnsii e, ca unul din ei, dacii cumva ar pieri regina $i albinele ar trebui sii-$i crease5 o alta, sii.se poatii fmperechea odatii cu tlniira reginii, i,i, fecunddnd-o, sai o poatii face in stare sg nascii oul fecunde din care sai iasii albine lucriitoare.

I
/
I

*,einllnalde;p

~aflaioo srno3" :suareq Fanp na6![3 ( ,

-OJ 6 ! (~o.(un%j a a w ~ w r nazds , me:, nF:,!qo ap 'pm !em egelnwp 74 aJem ~ n eaqsyae 'a~vnr pnr a lnzyaunq r 4. - j u apun q w y o d oof un $alv *:,sa%la~ qeqaape n3 uyseal un asad!:,-d ! a s e o p y:,svapq3 3s d a ? q aIa 'doas qsa:,v i '=J I 'MaJ ynou o a:,sea:, # 4 - p wapu@ as-'yseo~amnu e a ~ d a))elnd -od o n q y d pa? w a d p n ~ o m p eaqqa~-(n$?dsap ysdg urp . e:,sv!<xl p asa!oa q a p a p u o :!a?uop:, p sJaw lnunq ngnad ano)qn,sapq agelndod o tnpdnqs e &s3 q e o d !eu~nu O yuk4 4 !t ! -yq e a ~ d so1 e-a~ a:, pyd ' a m p 3 'appqle PUT=) .a *n!ox mun\<au+ud e a F ! p~s0.1 d s a p mln)a!yq :,sa~sa~od 6 a r-ys qnda:,q mv 'y~esyd yfanq ' ~ o p p p s wqwn el ! !nl esm u j 6 ' qv.qq e In!oJ 'raqsa:,~ aqeoq snds 'me-! na a:, d q u

.?

zAnd peretii despMtori a dous-trei celule, fac un Ioc mai fnciipiitor, unde aduc un ou sbignuit, ce era hdriizit sii scoaG albinii l ~ c r ~ t o w e ~ a ~ ~ de ~ zile ~ m a r e ~ 3 % de cAnd I-a fiicut regina-mamt gi din care ele vor face o viitoare regins.

Fig. Nr. 9 Bolci regale pe marginea unui fagure')

F'

,
L

f
34

!. .

' _

Acestui leagan regesc, noi stuparii fl zicem bolcd regold. Peste ou gi fn fusdul leagiinului, albinele-doici, recrutate din cele mai tinere albine ale coloniei, varsii o hranii galbenivorie, numiti%,,pap& regald", un lapte pe care albinele, tinere fl produc cu nigte glande esofagiene, lapte a ciirui compoz i ~ e foarte bogatii fn materii proteice, grase ~i azotoas/e, gi e e gata digerat de ele. Ce rost are aceastii hranii ? Ea are o putere minunatii asupra oului, ciici din el iese o altg fun^ care nu mai semanii cu albinele decAt f parte, gi care e menit5 sii asigun re viitorul de mbine a1 unei colonii.
') Cliqeu dupll Dadant : "L'abeille 41 la Ruche".
. I

. I

rC.

.
b

e~

$i acea noug fiintg cu totul strginl e o regina. Intfadevdr, dacg am lua o reginti sg o compar5m cu o . albing lucrgtoare, am vedea deosebiri foarte fnsemnate fn anatomia ei, degi amhdoug au ieqit dintr'un ou fntocmai la fel. Deosebirile se datoresc atbt acestei fermecate hrane, cbt .$i locului sau botcei 4 care privilegiata $-a trecut evolufia pbni n la nagterea ei. Care sunt efectele gi deci, care sunt deosebirile anatomice produse de papa regal2 ? Privind, Ggline, fnfAtiqarea celor dou5 surori, vei vedea dintfodatd cg una are: a) 0 culoare deosebitd fa@ de cealalti: regina e de cu picioarele rogietice, pe cbnd alb' ma e un galben--Si de culoare castanie qi cu picioarele negre. b) Albina are, la picioarele de dinapoi, c ule ele unde fgi adung polenul gi care reginei ii lipsesc cu totu cgci = + ! @n'areI ce face cu ele, ea avbnd alt rost fn stup gi alG menire in vieata ei, decbt de a cgra aurul florilor .$i dulceata lor. C) De asernenea, partea cea mai vgditii, -- p s la regind e lungAret qi bine desvoltat, pe cbnd la albind e rkdus. Dacg am analiza apatomic pe cele douti surate, am /bw\v vedea iargvi deosebiri interne: a) Regina are o limb& mult mai scurtd decbt a albinei, cdci ea n'are nevoe sg sugd nectarul din fundul potirelor de flori, fiindcd prime~tehrana gata datti de curtencele ce-o fnconjurd. b) Guqulita- unde se fac transformarile nectarului, regina n'o arZ;<cdci ei i se dg o hrang gata digeratA de cele ce-o fngrijesc. Analizand fn sfbrgit pbntecele, a&c2 principals parte a corpului unei regine, vom vedea cg: c) P m ei are doug pungi numite ovare, foarte desvoltate, pline cu oug fn felurite sttiri de desvoltare, pe cbnd albina are numai doud ovare mici, bchircite gi nepotrivite unei reproduceri.

d) Mergbnd la comparatia o gssi la reging desvoltate, pe cbn zgregte canalul receptacol pentru sgmbn$a btirbiiteascg, ctici' cu vremea el s'a hchircit la fel cu ovarele.

. \
, \

l',.::: .<.? :. _ ,., ..... .. . ,


.<.

..c.

.. .')*., ,:. * *
.>.

'

> , I ,

' .;,.
,

, . .

..I"'., .

;.;,
> ,

<,.

... ,
.~

t.:.:
$.:
. >
I

-'r

;!;,..

s,

i,, \ . ..
'.&

.:;:I

I.

. . . .

. ,

!.- d*
>
, t
, . / *

S
'

:1
1

'

%A,

Toate aceste deosebin le ~roduce numai acea hbanii fermecati, . care mai are marele .folos, . erk dd o pulere de. . uitalitate unei regine, fofd d e - o albind, de aproape cin. cikeci de ori moi mare; ciici trebue sii gtii, Ciiline, cfi o rggihd poale trdi dela 4-6 oni, pe cAnd o albid, h timpul verii gi fn perioada de lucru mare, abia de atinge 6-7 siiptiimbni. I Numai cele mai norocoase,aare se nasc spre tdamd, pentrucii nu mai au ce munci, gi deci -nu se istovesc, pot tr&,pAnii h' primdvara urmiitqare, cbnd mor. gi,. ele . dupii 2-3 sCiiptAmAni de alergAturCii. Iatii deci,. fn cbteva cuvinte, ce .$i cum este ~dgina noastrii. Noslereo unei . regine. Dar din oul ptis fntio botcii, c mmEcregte gi se nagte o. reginii ? m'a btrebat CCiilin. Mai htAi, CCiiline, trebue s%gtii din ce se compune acea repurnit%pap5 regalii, de care ti-am vorbit fn treadit. -Ea e produs%de albinele tinere gi numai pAnii la o anumik vArstii, prin nigte glande ce se giisesc lAng% faringe $i esofds, numite glandele esofagiene. Analizath aceasti hranii $a dovedit cii are :
'

ri

Apii Azot Proteins Sulf 6 FosfaG Zahgr sub form5 de dextrozii v n zaharozH Felunte extrase eterate gi cenugi-

. . . . . . . . . . . 24.15Ofo . . $4.580,'0 . . . . . . . 30;6%,0 . . . . . . . . . 0.38/o . . . . . . . . . 0.67010

. . . . 3.350~0
17.92Oi0

11.7010

I...

, .. . .
' ;

.,.

.. .,
. , I

,
:
I

Din tabloul de mai, sus,, se vede . :mares bogiitie a materiilor proteice gi a azbtului, precum 6 a zahiirului, . elemente .a
.
,

I.

": i'.',

,,
.,

. .
.

,.. , ..:' ,
. ., ,... ..
.\..

1 :

. .~,'

. . . ,... .. ,
..,, ,.\

'..!,
. .,

...

ciiror valoarea :nutritivA.e pr.ea. cunoscutii ca sii mai stiirui. VItamina B, atbt de mult cercetatii de hvii@fi, se giisegte fntr'o mare cantitate fn b p a p o aceasta, nu mi^ cu drept cu, v8n.t ,,regala; 3. Oul pus P botd, avbnd aceastii hrahii fermecatii,, st& n h nemigcare timp de trei zile, apoi coaja lui. se craps gi. din

..

li

el iese, l a patra zi, un viermigor albicio?, care, din ziua a n cincea pang fntr'a noua, tot cregte, ajunggnd aprotspe de gura botcii. Atunci albinele fac un capac leagiinului acelei niici principese, ce fncepe a-gi tese un giulgiu fn care se Pmbrach ca sg-$i ducs un somn de nimfii timp de cinci zile, somn din care se trezegte, ca prin farmec, o insectii pe dep& formats. In ziua secta vrea sb ieasb din pfatul ei de bear&, ,puse cu gapte zile, fnaiate de cgtre fngrijitoarelt ei, nu-i ingiidue sg pgyeascg afarg. Atunci, cu clegtigorii pe carei are la gur$ fncepe sii road5 ~is&subtieze grosimea capacului, pan& ce apare, pe marginea 'lui, o ggurice ca o fmpunsgturg de ac, pe bare o liirgegte mereu, pink ce regala prizonierii poate s5-gi scoatii limba prin ea. Doicile ce stau sg-i ajute, se reped de fndaG cu gugulifele pline gi ea soarbe nesdfioasg prima p i e u r g de hrarig. E par'c5 stropul de putere 'a1 voinicului din poveste, care, cu o sorbiturg de apg vie, prinde noi puteri, cii sg continue lupta cu smeii. Era gi timpul pentru aceasta, deoarce hrana, pe care nimfa o sorbise pentru toat5 vremea cat va dormi somnul h giulgiul coconului, era pe sfAr~ite. puteri noi, ea fgi incepe acum Cu mai fnd&r&tnic$munca de eliberare. Ca gi cum o pAnzg de fiergstriiu neviizutii ar tbia fncet, dar sigur, cu riibdare gi anevoe, u ~ a ferecatt a unei fnchisori, tot aga cle~tigoarele rod ei ciipiicelul ce-o fnchide acolo, pAn% c$nd desprinde cu totul gi aceastd ultimd piedicg, ce-o desparte de lumea de' dincolo. Da, htr'adevgr, o alG lume, fn care i se pregiitegte o vieat& piing de glorie, dar gi, de munc; crunt de ostenitoare l fn sf&$, iese la luming firava ei fgpturi., amort;tii par'cg de atAta stat pe loc, osteniG totugi de ultimele sfo@ri de descgtuvare, cu ochii fmpiiienjenit; ori de somnul lung a1 z i lelor de transformare, ori de lumina ce8strducegte fn cetatea care st5 mbndrii la picioarele ei. Ea are hcg trupul acoperit , de un pufugor cenuviu, ce par'cii ar fi praful unui cgliitor ce vine de departe, de pe alte tgrAmuri $i pe care supusele ei bcep sii i-1 scuture, ca ~i cAnd prin aceasta ar voi s'o facti sii uite cg odatg a fost aga de mica gi de pliipbndk vi s'ofncredinteze c k o agteapth de acum ,fnainte, zile fwmoase gi man-

'

4
/

dre, pentru care trcbue s& aparz fn toaa frumusetea W 2 ~ ei aurii str&lu&toare. , , Grijuliile doici o fnconjurii, ceata hrgnitoarelor se hdeasg care mai de care sii-gi fntindii gugulifa piing de hrang fntilritoare gi.ea, dupii ce schitead cateva migdri cu picioare.le de par'cg i-ar fi fricii sg meargg cu ele de s u b e ce-s, fncepe .s2 pheascii Pncet gi atentii pe fagure. , Albinele se dau f liituri din calea pe care eautii sg i-o n hdrumeze printre pirurile ce se alinieazii ca la parad4 gi regina noastrg, din clipa aceea, e stgpAna stupului, iubitii $ren spectatll de supusele ei; f cetate e svon nou de vieafii renbcutii, cu viitor mai stralucit, cu asiguriiri de d&nuire Pncg pentru multg.vreme gi plin de speranfe frumoase pentru zi.lele de rnaine. De acesf ~ l a i u 4mpKrlltesc fnsii nu se bucurg toate principesele, ci nurnai aceea care, prin nagtere, a scKpat cea din- -a; t % stupul dintr'o situatie critic5; pe cdelalte, hkizite :roitului, i degi le $in fnchise fn otci, albinele le fngrijesc cu atentie, far& fnsii a le a~iitd .pa-- multii dragoste, ciici f stup ele nu n -9i ,,la doi domni, albinele nu se fnchin6". ------- ----s-s-T=-..
< I

_-_-

$i aga se 'nagte, Ciiline, o printesii, care, peste cAteva zile,~ fi cu adeviirat regina stupului, cgci sg gtii cg deova camdatg, degi s'a ngscut cu darul de a putea sii dea nagtere la fiinw v i i f&ii s&fie fncg impreunatg cu un biirbat, totu~i, din coapsa ei, aga dupg cum +am mai spus,-nu poate ie$i acum decbt numai parte bArbgteasc5, adicii trbntori, care nu sunt de un folos prea mare, ci de scurta duratg pentru vieata'coloniei. Numai du$l ce se va Pmperechea cu un trAhtor,'abia atunci va putea face ca din ouiile fecundate cu *siimAntaliisatii de biirbat, sii se nascii albine 1ucrAtoare ~i nu trbntori cum s'ar fi niiscut, dacii ea n'ar fi fost fecundati%. Cbnd Pfi voiu vorbi, putin rnai departe, de felul cum se fecundeazii oul, vei pricepe mai' bine mecanismul acesta fi., ziologic. Dar albinele crese vreodatii o reginii noug cAnd au o altg reging fn stup? mii fntrebg biiiatul. Da, dar 'numai cbnd regina care a stgphit in cetate PARI a ~ c i ~ a d4 yir, d u p ~ rbunci~aht de isto3 o

cului. Ici un fir de iarbii, dincolo un ciob, putin rnai departe salcAmul ce-gi apleacii o ramurg grea pbni aproape de acoperigul altui stup, dincolo un punct negru pe zidul alb a1 propriei ei locuinfe, ce pare a fi un numiir de ordine a1 stupului, fn sfdrgit, totul de jur fmprejur : culoare, miros, miscare, e fnregistrat cu atentie gi migalii fiirii de seam%, de fricii ca nu cumva sii gregeascii la fnnapoierea din sborul de nunfci $i sii nimereascii intr'un alt stup, unde desigur, gi-ar gdsi moartea. Sbor de nuntii ai zis?, m% opregte Cilin $i mii fntreabii. Da. Credeam cii ti-ai fnchipuit cii un alaiu aga de mbnd dru n'ar putea fnsofi decbt o nuntii! $i iatd cum se siivbr~egte ea: dupg ce vdrtejul acela furtunos a tot dat tbrcoale stupului, timp in care din prisacii $i chiar din fmprejurimi au putut veni fn calea principesei un cbt rnai mare numiir de trbntori,-de odatt tbniira fecioarii fgi ia sborul fn Inaltul cerului. Albinele lucrgtoare riimdn fn urmg vi vin de se ageazi fngrijate par'cg pe scdndura de sbor, fn pragul urdiniSului, agteptdnd fntoarcerea reginei. VArtejul se'tot ridicii fn sus, mereu fn sus, urmat gi Pngrogat de alt numiir de irdniori miri, ce nu sliibesc din ochi bobu~orulacela auriu, care, pe aripi de vis, se tot fnaltg de pare c& le-ar cere gi lor dovada destoiniciei $i a puterii, purtAndu-le fnainte ispititoarea ei fiipturg pe care le-o dg spre o fmbkfiSare diving. Incetul cu Pncetul, gloata pefitorilor se micgoreazil, cgci unii din lei se retrag din lupta aceasta de a cuceri o amantii atdt de amggitoare; cei cu puteri rnai mici, he rnai putlnd fnfrunta sfoeHrile cerute de un sbor sprig gi anevoios, lasii altora rnai puternici, rnai bine fnzestrafi dela naturi.; grija de a putea ajunge gi a-i da logodnicei sgxutul de nuntg. $i iatH c i gi clipa aceea se apropie. Mirele, unicul fericit, cel mai voinic, cel cu aripile mai puternice gi mai dibaciu fn sbor, cel pe care natura 1-a fnzestrat cut calitgfi mai alese, In s'fhgit.,. f ~ ajunge chinuitoarea pradl a Forinfelor sale piii timage gi acolo, fn fniilfimile albastre, sus, - atdt c$t ocbiul nu rnai poate vedea, fn linigtea gi pacea vAzduhului, fn sclipirea soarelui, fn baia aceea de luminti $i c&ldurii,f i bnbrAtigeazii

54

augusta mireas& o fecundeazd, varsg P ea s&mAn@ dKan toare de vieaw milioanelor de oufi pentm ca apoi, dupg aublimul act, s i cad5 rgpus de moarte gi sg-$i plgteascg cu vieaw, tributul nemilos a1 unei clipe de iubire, pentru care spa nbcut, a vietuit $i a dorit-o atbt! 0 singurg datg iese regina fn sborul acesta dk nunG. In faarte rare cazuri s'a vfizut ca ea sg ieasg fnc2 odat$ dup l p u h timp, gi anume atunci cbnd simte c l s2mbn$a rodnici nu e fndestultitoare pentru tot ce supusele i qteaptii dela dlnsa, fntrJoperioadg atbt de lung$ ciit dureazl ,vieaw ei. n Natura, impuniind aceastfi sfbnti taing a fmpriunfirii i conditiuni atbt de grele, a avut fn vedere selecfionarea rasei, care np se poate.perpetua de cAt atunci, cbnd elementele cele mai destoinice $i puternice vin s2 contibue la ea. Dar cum se face aceastfi fecundare? mJa htrebat
-

Gain?

gi regina, au fn corpul lor n i ~ t e saci goi, pentru aerul de respirat. Acegtia, cAnd se umfli gi se umplu cu aier, m&resc volumul corpului, ugurdnd P acelagi timp greutatea specific2 a insectei, ceea ce n fngidue acesteia sg se poat2 avAnta h sus $i sfi sboare. Acegti saci, la trAnton, sunt mult mai man $i se umplu cu aer pe, mgsurii ce sborul e mai viu, mai sus, mai Gternic. TrAntorul care urmire~te regina fecioarg fn dorinta de a pe i o ajunge, f ~ umflg aga de tare acegti saci, fncAt atunci cbnd se face fecundatia, aerul din ei exercitii asupra organului fecundator o apgsare ava de puternicii, hcbt fl svbrle afar2 cu punga seminald cu tot. n Impreunarea se face i aceastfi situafie,iar bgrbatul trebue sL moari dupi5 acest act, cfici, organele sale fiind ievite cu totul fn afarii $i prinse de cel ale reginei cu o ventuzii ce o are fn vbrful lor,-cbnd voievte sP se desprindti din hbrgfi~areadiving, dar fatall pentru el, zadarnic hcearcg s'o facg, cfici legiturile se rup, qrganele sale r2mbn legate de cele ale regind ($i .el trebue slhspii$eascg prin rnoarte, sfdnta clip&de iubire pStimag2 $i mistuitoare. Mecanismul propriuzis a1 acestui act fl vei Pnfelege ma; bine ciind f6 voiu vorbi despre trhtor.
-

- S2 vezi cum 1 Albinele, ca $i trantorul


.

.
$i -a, fericitul 'mire fgi G h e i e vieata cu acest trist s f k sit a1 unei fericiri de-o q a scurtii duratii; el, prin moarte sa, dii fnsii vieafb la milioane de outi ce vor fi rodnice; de acum fnainte, prin aceasa frnbriiti~are,el le-a schimbat destinul $i rostul P vieatii, cgci din acea clipti, regina e mum& n procreatoare nu numai de oud din care sd ieasd numoi bdrbati,-Pnsugire cu care a $i fost n?iscutii,-ci-ea poate da ou& fecundate, din care sd ieasd albinele lucrdtoore, singu? niidejde $i puterea de mbine a cetgti;. Unii spun p e t nedfept cti natura a gregit supunand fecundarea reginei unei legi q a de curioase gi. grele de f n d e plinit, fntrucbt sborul de nuntii ar'fi foarte primejdios, cgciafar2 multe Pntbmplgri neprevtizute o agteaptii pe regina noastrii. Frumoasele prigorii cu penele multicolore, dugmancele cele mai netmpgcate ale albinelor, vegnic cu ciocdrile deschise P goana dupg pradii, , botgrogii cenugii, rgndunelele cu n sbor de siigeat& biirzgunul cel chior, -ace1 lup a1 albinelor, despre care-$ voiu vorbi mai departe, toti nu fac altceva, decbt s i pAndeascg gi sii nimiceascii rnii de albine. Oricine igi poate Pnchipui ce priipgd poate aduce unul din acesti dugmani, cAnd dau peste o regin5 P sbor de fen cundare. Peste cetatea P care vibread a a t e a niidejdi, trece n un suflu de moarte, de chin gi de groazk gi toate supusele sunt cuprinse de o desniidejde ftirii de mar&, r h a s e dintr'o-' d a a fiirii sprijin, ftirii conducgtoare $i fiirti putintg de reproducere. In chilioare de mult nu mai sunt ouii mai mici de trei Ale,--singurele din care gi-ar putea cregte o nouii regins,-.$ atunci, bietele albine &cep sg-gi plbngii nenorocirea cu ace1 bocet a a de caracteristic, pe care un stupar priceput fl Pn$ telege de fndaa ce deschide un stup orfan. $i totugi, dacii natura a pus vieata stupului la o astf'el de fncercrrre, a fkut-o cu m i l a fntelepciuhe. Intr'adevgr, cine nu-gi poate da ie&a cg dacg ea ar %fi or~kduit @reunarea fn stup, aceastg fecundare s'ar fi ficut cu u n trdn/or frate bun cu mireasa. Si cine nu stie . oare urmiirile rele . c e le aduce unei specii p r w d i a consangoinitd)ik? Apoi, .". fn a doilea rand, 1 cum $i-ar=a oare alege t r h torul cel mai bine preggtit ? Pe cand astfel, ea nu-$ alege

____r_

biirbatul, ci el se alege din gloata aceea ce numh& cu miile ~i el singur suportil o fncercare aga de chinuitoare,.aceL sbor de nun& care-i cere o htreagii pregiitire, foe& g calitk6 i fizice deosebite, fa@ de tovarigu sgi r h a g i fn urmii. Natura, dacii ar fi ceva de corectat, vine fnsii curbnd dacg ar fi htr'adeviir o lips$ de fndreaptii lipsa *parent$ prin aceea cii micgoreazii cbt rnai mult timpul cbt regina , cere s5 fie fecundat&. Prin moartea fulgeriitoa~e mirelui, de fndatii ce fma preunarea are loc, regina riipegte cu dbnsa organele fecundatoare cu toate apendicele purtiitoare de ' siimiinfi. In sborul ei de coborfre $i pbnii la curiitirea gi roaderea lar de ciitre albine, apendicele organului fecundator a1 trbntorului cu canalele lui seminale, descarcii mereu siimbntii fn punga spermatics a reginei, siimbntii care asigurii fecundarea a sute de mii de OU$ din care vor iegi albinele lucriitoare de mbine.

E uncfiile unsi regina


Deci, regina e fecund5 pentru parte biirbiiteascii chiar , din clipa h care se n q t e ! mii fntrerupe Ciilin, , dupii ce-a ascultat cu atentie descrierea frumosului sbor de nunt5. -' Da, i-am spus eu,-e o putere pe care o au unele insecte f deosebi multe Hymenoptere ca, fiirii s2 fie frnperechiate n cu masculul, s5 fie totugi ?n stare sii dea nagtere .la fiinte vii ; aceast5 putere se chieamii,-dupii cum 6-am mai s p u s , - p a e nngenezc7, adicii putinta de a creea fiinte vii, fAr3 sii fie nevoe de fmpreunarea celor douii sexe. Unele insecte fnsii nu pot creea nefecundate, decbt numai parte femeieascii. De aceea, oamenii de gtiintii le-au spus celor dintbi insecte androgeneze, adicg fkiitoare ,de b k bafi,' gi celorlalte ginogeneze, fiicgtoare de femele. Sunt unele care, din ouii nefecundate, scot at$t b5rba6 cbt $i femele, iar altele, precum e un soiu de furnici numite termite, pot nqte, din acelagi fel de ouii, patru feluti de fiinte cu totul deosebite unele de altele, qi ca fnfiibgare, gi ca scop. Regina noastrii fnsii, dacii n'ar fi fecundati, ar tot da nagtere mereu numai la ouii de trbntor. Iti pofi ugor hchipui unde poate ajunge un stup, fn care nimeni nu mai aduce nici un strop de nectar, dar toatg lumea consum5 din
-

. y

rl

fl

belgug, din proviziile deja adunate ; vorba Rombnului : ,,sacul oriclt de plin, are $i el fundul lui"! Pustiul ar cuprinde fn curbnd cetatea ce aladatii s t d lucea de huzur $i veselie, gi-ar pieri htreaga ,colonic, d a d regina n'ar i e ~ i sbor de nuntii, ca, prin hpreunarea cu in trbntorul, sg poatg produce $i oug de albine lucriitoare. Cbt de minunat2 e aceastg orbnduire a naturii I In pbntecele acestei firave fiinte, ce pan&rnai ieri eFa ccratoare numai de bdrbali, prin fecundarea ei cu un trbntor, adicg prin siimAn@ pe care bgrbatul o aduce fn fmgreunare, pot sg ieasg de acuw fnainte fiinte femele, fn stare sg fndeplineascg alte rosturi mai fnalte, fnsufleGte de sentimente a$a de fnalte, ca cel a1 muncii, a1 devotamentului gi a1 datoriei cgtre societate, gi tot acest isvor de vieafl noug se datorevte unei clipe de h b r g fi~are, taina hgl*ilor! In J Dar o regins fecioar5,-mg fntrebi b&atul,- iese oric h d fn sbor de nuntii ? - Nu, i-ain rgspuns, cgci regina, ca $i celelalte albine, cbnd e frig, stg fn amoeealg $i nu poate sg sboare ; trbntorii nu ies nici atbt ; cbnd fs vbnturi prea puternice, furtuni ori ploi nehfbrvite, regina nu poate e$i la fecundat, $i o regins, cel mult, d bine lucriitoare, rgmbnbnd numai cu darul cu care s'a ngscut: de a da nu~lerenumai la trdnlori. , Se mai poate cbteodaa ca o reging, chiar fecundat&,s&-$i piardl puterea- ei fecundatoare; aceasta se fntbmpll cbnd r ma e ar fi fngheet-o gi apoi am readus-o la vieag din aceasta tnstg htbmplare, noi sau albinele. Elementele tecundatoare pe care trbntorul le-a depus Pn ea, mor foarte u$or la temperatun joase. De aceea, cei care trimit regine $tuparilor* care au nevoe, o fac cbnd timpul e cald $i nu amenintg vreo. revenire 'bruscg a tempe~aturii reci.

unw
'

$i dcum, dupg ce-am spus toate acestea, s& fntoarcem, ne Cgline, iarggi la povestea reginei noastre, pe care am b a t - o acolo sus fn bratele unui iubit norocos prin fericirea unei clipe, dar atbt de tragic rgsplgtit prin sinistrul lui s f b i t .

. : ' . 1
I
,\

.J-

.: . .

. -

: ?

,.
'

: .

, . .;-s:. 1
:;.'3

Din inSl(imile unde numai ochiul lui Dumnezeu a p u h t vedea sfbnta tainl se prgviilegte fiirii vieat5 trupul cald fncii $i infiorat de fmbrgtiqarea pgtimagl care 1-a contopit, fn 'ultimul siirut, cu moartea. El se priivali fiirg vies*, coborhd repede drumul sdigului ce-1 fiicuse cu putin fnainte, fndemnat de o lege mai presus de puterea noastrg de gbndire, in cgutarea unei clipe fericite, vevnicul drum pe care-1 bateoricine, ciirare stancoasl $i asprii, fn care se poticnesc gi se stnvesc atbtea idealuri, la capgtul ciirora vieata rena~te rnai din plin, vegnicii gi mereu fn refnnoire. $i regina, ce acum e mam$ cu puteri de a creea ~i albine lucriitoare, P i ia sborul voioasd cgtre lumea ei de $ jog. Ca un stindard glorios, ea poartii, atiirnate de organul siu, urmele sfantului act a1 bperecherii $i-+ cautil din ochi cetatea pe care, cu cbteva minunte fnainte, o lgsase fn 6nutul prislcii. ' Pe prag, albinele stau ingrijorate gi o a~teaptil.De fndatl ce-o viid, fi ies fnainte, fi dau tbrcoale, o fnconjoar2 ca sg-i arate rnai bine drumul casei, de fricii ca. nu cumva s i nimereascg. fn alt stup unde 9i:ar giisi desigur moartea Cbteva se reped gi rod, cu forfecutele, rgmiigitele ce rnai atbrni fncl de organul ei fecundat, qi tot alaiul reintrg apoi cu grabii fn cetatea h care vieata f$i fncepe un ritm nou, pornit de aceastd prezentii regall ce asigurii dsnuirea cetiitii hcii pentru multg vreme. Ea poartii in ~bntecele sgmAnt& fecundatil pentru ei, multg vreme ~i f cei 3-5 ani e mereu rodnicd, datoritg acesn tei singure fmpreungri. Cu cbt insii timpul trece, cu atbt rodnicia ei se rnicvoreazii. In primul gi cel de a1 doilea an, regina d3 contigentul cel rnai mare de oug. De aceea, fn stupiiritul dupfi metodele noi, ~ r i n d edin c e p ce ideea,-$i ea se aplicA cu mult folos, dupii cum vezi fn prisaca mea, ca regina sii fie prest b d r\.&.~td.atunci &* B * b- % $ h" cbnd a T* ' I ire ,& .i $se k$ caA. IGstuT aces p%s ml ; e~ n re+ voiu vorbi rnai pe larg &va rnai tbrziu, std f prin-. cipiul argtat cu atbta fntelepciune de unul dihtre cei rnai . de seam5 stupari ai lumii, americanul Doolitlle, care, prin-

_-

'

rn

t i o formulli scurtii, rhpunde atgtor Insemnate chestiuni P n stupgrit: .dd-mi o regind bun6 $i fdndrd zice el - si,. tfi uoiu da o recolt& Imbel~ugald". poate fi rnai limpede de- , Ce cAt.icest principiu ? CAci o regins tgngrii va depune un mare numgr de o u i ; in timpul cel rnai scurt, ,populafia se va mdri foarte repede, ava cd in vremea marelui cules, care dureazg prea pufin din nefericire, nectarul va veni fn stup fn ral port cu n u m d ~ culegiitoarelor, pe care stupul le are la ,timpul potrivit. fn stupArit, Ciiline, este un principiu sacru, pe c&e niciodatg sii nu-1 uiti dacii vrei sii isbute$tiin meseria aceasta gi oricine trebue sg t;nii socoteald de el, dacii voieste sg a-

Ouoful reginei.
C

IY

$i ce face regina apoi, dupg ce s'a htors din sborul ei de nunG?, mli 4ntrebA nersbditor bgieatul. P&, sd vezi: ea mai stZ aga '- ei zile. t lenevind rnai lass prin celule cltiva oua e rAntor, ca apol sa d e p u a e o u i fecundate, din= criitoare;fntr'un, numir din -ce In ce rnai mare, in raport cu vremea de afarii gi h ~ a n a care ea o primegte dela supusele sale. pe Numdrul ouslor pe care le depune, depdgegte clteodatg4] chiar cifra de 3.000 pe ~i gi e nevoe de un numlr aga de mare, p e n t r u d rnai PntAi, viea* albinelor lucrgtoare e scurtg, abia de Vase siiptiimlni vara, clnd munca e P toiu,- dupA n care mor istovite. In mod natural, ele a r trebui sii triiieascg 5-6 luni daci ar s b fgr& s i munceascii gi numai a r consuma, d c i sunt gi din cele ce tr&esc atlt, dar acestea sunt norocoasele care se nasc toamna gi n'au .de alergat he clmpii dupg flori, nici nu duc grija puilor care, i ace1 anotiip, nu rnai ies, cgci ren gina P i bpregte oiatul de fndaa'ce se lasg rgceala toamnei. g In al-doilea rand, n u m h l . de oug- &ebuii sg fie foarte mare, c?ici, dupg cum am spus mai sus, daci perioada f n care florile au nectar din belgug trece aga de repede f n e o ,, regiune, $i numii&i culegitoarelor ar & prea provizGle a r 6 i acelag raport gi albinele n u gf-ar putea .a h n a bran$ n necum s l mai dea gi recoltd prisecarului. . ...

. i

p7,.*9 a

&;.:
:,

_ '.,.,: .!
% .,. ;

\,.
I

,.:,

.. .
,

. .
\.

. *. .

, , .. .\.
'

;*
,

.$.,

,:.

~,,,

'

I&,
~

. . ,."
i
\.

;-.

', . ,.

ki

Dcpunerea acestor oug fnsg e fn raport cu timpul de afarii gi cu lirana pti care albinele o dau reginei. $iiati.cum: regha, care st5 mereu fn stup unde e bine gi cald c&nd ciisu@ e bine-fncheieatii, fgrg crgpgturi, f&rg curenfi ~i cu populatie mula, nu poate s& gtie prea bine de schimbgrile timpului de afarii, gi e'hclinatg sg oug mereu 9i mult, mhatii de dorinta sg vadg P juru-i cAt mai multe supuse, spre fdn losul 9i propggirea cetgtii. Dar albinele, cu fntelepciunea lor mare, .presimt dacg timpul e rece sau cald $1 taie dinport;e, sau fndoapg din belgug pe regala ei majestate, dupii cum timpul e friguros ori cald afarii. "'De ce? Ele gtiu cg, dacl fn timpul unei prim%. veri timpur; ori toarnne iArzii,-cfrnd vremea e foarte schimbticioasg gi poate veni pe neqteptate frigu1,-reginaar oua fn gir, depungiid un mare numgr de ouii pe cAfi mai mulfi faguri, atunci-khd frigul le-ar const~gnge nu mai poatii iegi sg afar5 dupg piisturg $i ap$ puetul ar muri nehriinit i adesea chiar neacoperit, ele ,fiind silite sii se strAng5 fn ghem ca sg-9i poatg N t r a cgldura trupurilor lor. Un puet rgcit e cea ~ n a mare primejdie ljkntru existen@ poporului, cgci o mulMe i de boale fl $menin@. De aceea, de h-rlinesc regina dupg cum e timpul afar&. CAnd e cald; o fndctapii mult 9i ea depune atgtea oug c&,dacg ar fi cantiirite, numai cele. depuse fntr'o zi, a r depggi cu mult greutatea trupdui ei. &vg+t;; au fiicut aceste Incercgri gi-au vgzut cg trei , mii de oug cfrntaresc O,39 grame, pe cAnd o r e g i d trage abia 0,22 grame. Cum se poate explica atAta putere de vies* ce'iese din pfrntecele ei? mi. fntrebg surprins biiieatul. Iat3.r cum : regha outi mereu f&rg f n t r e ~ p e r tot time pul d e i gi ftirii sii f6 preocupaa de altceva. Hrana pe care i i-o dau albinele, e gata mestecats gi digeratii, q a c5 ea trece de-a-dreptul hsfrnge gi alimenteazg ovarele cu elemente noi giproduc&tdire de OU& obignuite, astfel, hcfrt din hrana absorbit& nu r&&te nici, un rezid. *) Pentru aceasta $-am mai spus fnainte cg limba, guga, stomacul gi rectul unei regine,

') Rezid = resturi nelolosiloare organismului care le dB afar&.

sunt foarte sumar construite d c i , deoarece regina primegte hrana gata digeraa ~i bung numai de asimilat, ele nu-$ au o functie prea mare. Organele de secret;e urinarii sunt hsii foarte desvoltate gi active, pentru a da afariicbt mai repede, prisosul de apii ce se aflii h hraaii.

Rosiul alimeniqfiei. Dar cum hriinesc albinele pe regina lor ? mii cercet3 mai departe b&eatul. Multi stupari, C&e, au avut credinte gregite fn aceast5 privintii. Ei spuneau cii albinele 4 i hriinesc regina, g dlndu-i cu limba hrana trebuincioass, ceea ce e cu totul gregit, ciici albinele nici n'ar putea s'o f a d , limba lor fiind putin hcovoiatii h jos. Regina Pnsii fgi introduce limba ei fn guta ' % hriinitoarelor, unde 2asegte x r a n a gata pfegatita fh '&il$iliv ; ea soarbe hrana gi-gi cautii mai departe de ouatul ei. Suita care o hconjoarii hsii are toatii aten* fndreptat2 asupra regegtei ei fiipturi, clutbnd par'& sl-i ghiceascii din ochi, orice grijii gi nevoe ar avea; o hgrijesc, o hrhesc, o curiig, o mlngge cu antenele ca gi c b d ar voi 6%-i vord beascii ~i s'o distreze Pn obositoarea ei munc$ ariitlndu-i o dragoste gi un respect, pe care adesea noi oamenii u i t h s b l diim Regilor .$i Reginelor noastre. Ea nu face nimic singurii. Aga e de obignuit5 cu aces? fel de griji din partea albinelor sale, hcilt, dacii hchidemc, o reginii singurii h cugc$ punbdu-i aliituri m%ncare dibelgug, adesea o g&sim moartii de foame, c h i ea nu $tie cum sii se Pnfrupte din bucatele puse hainte-i. De_aqet$a>44 " c&zi-~.gnii clhto_tulg-aeaGna -h-' skti=a cirtence. Toate ace~Te'*~riji care supusele ei -0 Phconjoarii, sunt cu pe deplin riispliitite de ea prin tot ce face pentru ca cetatea sii fie mereu PncredinetiX de un viitor nefndoibs. Primiivara fncepe sii ouii cbte pufin f locul cel mai n cald .$i aierisit a1 stupului. Ei nu-i place sii auii dcclt h celule de lucriitoare, ~i numai la nevoe gi cbnd fagurii aunt p E cu ouii fecundate, fncepe sg depunii ouii de trbntor. Z;)ac&un stugar aepriceput la agezarea .pentru iernat a

t'

* + ,

,4h;,-%.+~>$k'*~

T.

2.4

,&&&. ~c;.
"&?d
j

'?

., ',:.\,* ;., r ;
.
I,

, .'...,, j .:
'

.ct \! .,', x

j,

I*-',,

-..,.; C:.' .
-

.i?-

.
!

' ,

cuibului n'a avut grijl sii fndepgrteze ramele cu celule de trantor din cuib, gi regina giiseate drept En locul cald o ram5 de acestea, hcepe sii depunii oui fn ea, oricAtZ neplgcere P; face acest 'lucru. U& Pv@ ng $ au statornicit c2 ea oui mai cu drag fn celule mici, pentrucg fecundarea oului i-ar da senzatii ~liicute.Dup5 cum vezi, Cdine, gi aci natura a avut grijii sii hsoteasc& cu un simt de pliicere operafiunea fecund~rii'oului,pentru ca regha s& caute mereu s i depunii ,un cat mai mare n u m b de ouii rodnice, din care vor e ~ ialbinele lucrktoare. Cu cAt vremea fncepe sZ se fncazeascii, regina oug din ce fn ce mai mult. D e dimineatil. vi'pani'n sear3, ouii mereu, iar fn timpul verii, cbnd recolta se apropie, ouii chiar $i noaptea. Far2 hodinii ea trece din chilioar6 h chilioarii,.lubndu-le pe toate la rand, hcepAnd cu cea din mijlocul cuibului,care-i fn fomii de elips5,-din centru fagurelui spre margine, n le cercetead fntdi pe fiecare, vede dacii leagiinul i care urmead s2i pu& oul e curat ~i bine grijit de albinele PnsKrcihate cu acest lucru, piivegte de sus cu grije Pniiuntru .gi apoi, ridic,hdu-se fncet pe picioarele lungi de dinapoi pe care le sprijing pe marginea celulei, fgi fncovoaie pdntecele ei lung ~ & care-1 fntroduce cu biigare de pe seam&in celulii gi, . Pncordbndu-gi mu$chii, dii drumul unui singur ou din cele . douZ un cu ouA, numite oaare.. & n f o suprafa@ a fabrelui e plinii de ouk regina trece pe cea de a doua f a g gi oug fnceplnd t aceeagi ordine, n adicA din centru spie margine. Rostul acestui fel de -a lucra fl gZsim fn faptul c& puetul de pe o. fat&,Gne de cald celuilalt de pe f& a doua a ~ n u ifagure, Fig. Nr. lo ciici totul h organizatia unui stup, ca Cum ouZi o reginil *) tot ce porne~tede altfel de la albinii,e aga de fntelepte~te fiicut,cii nici un locugor du se pierde nefolosit, nici un grad de ciilduri au se irosevte, nici o
,

'

<

') Cligeu dup6 Layens;

,Cours complet d'apicullure".

I ,

muncg nu este de prisos, ci totul, cu o migalg deosebitg, cu mare econornie de timp gi material, contribuie la isbdnda cea Aare : progresul cetgF, buna stare a coloniei $i huzurul ei. Cu c l t vremea merge spre toamng, cu atlt gi regina P$i micgoreazg numgml ouglor, adicl rnai bine zis, e silit'g sg'o f a d , prin faptul cg albinele o hrgnesc rnai pu@. Spre sflrgitul lui Octombrie,"., se mai,~&sess nu -,'. .ou@ fn faguri decAt . n $ n . f & w ~ $ c p rygine,.,+sreLe$himbate f i toamiiA. In , practicii totugi, a i fi de dorit ca ouaf;il""sZ'TdIr pi.eI&ngeasca cAt rnai mult, gtiut End cg albinele care se nasc fn toamng, prin faptul cg nu muncesc prea mult pe clmp, au o duratg de vieat& rnai mare. Acestea vor fi cele care, cu avlnt, dragoste gi curaj, vor pleca in primgvara viitoare, prin furtuni, frig, vremi nouroase $i reci, sg adune polen proaspiit $i sg care apg puetului, ce fncg de pe la fnceputul lui Februarie fgi face aparitia. De aceea, unii stupari, ca sg ingele albinele cd afarg rnai e nectar,-pentru ca ele sg nu reteze de tot po~tia reginei, dau fiecgrei colunii, fn se$e de toampii, timp de trei siipt&nlni, un sirop de zahgr cglduffn cantitate3icg ,,-. d;'160-150 $Fame. "K&&%t%. 7TGEbT$6.'~g 'gfg9ele Eelepciuiea albinelor noasire,' care-$ hrgnesc din belgug regina, gi ea depune oug pang mai tlrziu. E ceea ce se zice fn stupiirit, hrdnire sfimulenf~,despre care f t i voiu vorbi rnai departe. Deci cu fncepere dela Februarie gi pdng fn octombrie, regina oug mereu, in raport cu timpul gi hrana ce primegte. Unii invgfati au stabilit cg f cei 3-4 ani din viafa sa, den pune pang la 2.000.000 de oug, ceea ce face de 1650ori greutatea ei, gi aceasta, d a t o r i ~ faptului cg ea tot timpul primegte o hrand foarte substanfiala $i gata digeratg de albinele ce-o fngrijesc. Cu cAt stupul are o capacitate rnai mare, cu atAt regina ou5 rnai mult. stupii mici, albinele, din lipsa de loc fn care s?L-gi pun5 proviziile, hpiedicg pe regins de a oua, restrangAndu-i ouatul gi cdte odaG oprindu-1 cu totul. De aseL,"ntuC.-.cI1..(,
L .

.&

k& , .

fn

medea, faptul cg ovarele nu sunt supuse la sfo~$griprea mar;, ele se lenevesc gi ou& din ce fn ce rnai putin. E deci de sf& populeze prisgcile noastre, pot fi numeroase :gi re+nele

1
I
L>

11;.
LI '
I >:
i
t
a

1 2;
p
5
4

1 ,'. . -

-.
4

.?

1
<

'b

I
1

( : >

?.'

T i

I I

\.

prolifice, *) dbnd toatii puterea lor de procreafie atbt spre folosul gi progresul cet5t;i cAt .$ pentru cbgtigul stuparului. Ouarele $i oul. r Tare mii chifiuie gAndul cum or mai fi gi aceste ovare , fmi spune C&, bdemnbndu-mii astfel fa descrierea am& nunfit5 a acestor organe reproduciitoare. A r fi fost bine sii ~ t i rnai fnt& cum e format5 fn i totul o reginii; dar pe aceasta fi-o voiu descrie amgnuifit, atunci cbnd ffi voiu ariita cum e o albinii lucriito~re;de aceea mii voiu miirgini sii-fi vorbesc numai despre ovarele,re- . 'ginei, adicii de ceea ce are mai fnsemnat in fiinw ei fntreagii. Natura a fnzestrat pe reginii, dupi cum ai v ~ z u t , cu o putere ziimislitoare nemai pomenitii; ea are siimiing P n douii pungi ascunse fn pbntece, fente qi acope6te de acele helube chitinoase care fnconjoarii pbntecele ca o armurii striilucitoare, pungi numite ooare gi care produc oude. 1nainte.de a trece fnsi la descrierea ovarelor, e bine, cred, ca mai fntbi, sii vorbim despre ou qi formatia lui, pentruc& atunci vei pricepe mult rnai ugor rostul ovarelor gi funcfiunea lor. Celulo germinatiud. $6 Wine, c& baza vietii vegetalelor gi animalelor, st4 acea celuld germinafivd numitii ou sau ouul, care fnchide i mijlocul ei nucleul, s.mburele din care rlisare viea*. n P h i i aci ai fnviitat gi tu la $coal$ dar mai a d h c n'ai putut piitrunde, ,ciici dincolo de aceste notiuni, fncepe domeniul mai larg ce intrii in preocuparea oamenilor de specialitate. Datoria h e a este sL te fac sii adbncegti lucrurile gi sii fi le liimuresc, ca sii cunogti tot ck poarts interes studiului nostru. Voiu ciiuta deci sii-ti arst felul fn care e compuvi aceastii celulL germinativii, cum se desvoltii, se fmpreunii gi ajunge insectii desiivbrgitii Iiimurindu-fi totodatii acea tainii a parthenogenezei, pe care pan&acum fi-am deslugit-o numai fn parte. Desigur cii toate cele ce vor urma, le vom discuta pe r h d ; deocamdatk pentrucii vorbim d;e ou gi ovar, ne vom miirgini numai la ele; cbnd vom vorbi de trbntor, vom vedea - ') P r o l l t l c = calltalea ce o au unele vielgfi de e s e inmulfl prim

Ir'o Pr6sili5 numeroas8.

procesul de fecundare a1 oului, iar cdnd vom trece la metamorfoza lui, vom vedea dcsvoltarea sa. Oricare celuli germinativi are un nucleu, care e baza vie$; oricirei fiinte. N u $ti; fnsi cb acest nucleu a1 oului e la rdndu-i, format din hchegarea mai multor pirticele, pe care oamenii de $tiintile-au denumit cromosomi. Nu merg mai departe fn analiza acestora, cici deocamdatb nu intereseazi subiectul nostru; trebue sb gtii totu~i,c i a c e ~ fcroi mosomi au, P compunerea lor, c a f e doud celule, ana de sex n masculin $i nlfa de sex femenin. Numirul cromosomilor, fn nucleul unui ou, se schimbi dela fiinti la fiinti. Oul, sau mai bine zis, ovulul produs de ovarele femeiei, contine 12 cromosomi, cel depus d e regini 16, iar cel mai simplu e a1 unui vierme numit ascaris ce are nunlai 2 cromosomi. Rolul pe care-1 joaci acevti cromosomi f n desvoltarea nucleului, 6-1 voiu a r i t a atunci cdnd vom vorbi de format;a oului $i metamorfozele lui; totu~i, n'ag putea pbgi mai departe, f b r i sb-t; spun c i aceyti cromosomi ai nucleului din ovu1,-formdnd fmpreunii cu cei ai]spermatozoidului sbmbntei masculului un nucleu mai mare, -prin fnmulfire, ajung s& formeze, d u p i o evolu6e P timp, o fiinti asemenea pirin$lor din care a i e ~ i t . n Numirul cromosomilor din fiecare celuli osoasb, musculari, nervoasi, reproducitoare, etc. din noul sau noua nbscutb, este egal cu numirul cromosomilor din nucleul oului, la care se a d a u g i cei ai spermatozoidului, dupb fmpreunarea lor. Astfel, dacg vom diseca oricare din celulele ce compun corpul omenesc, vom ggsi cb celula e fbcutii din 24,de cromosomi, a d i c i 12 cromosomi ce-au fost fn nucleul ovulului produs de femeie $i care s'au unit cu cei 12 cromosami ce-au fost fn nucleul spermatozoidului biirbatului de-au format fmpreuni adevirata celulii germinativz, care s'a multiplicat $-a dat n q tere fiintei: orn. L a fel e cu viermele ascaris care, fn nucleul ovulului, are numai 2 cromosomi; prin unirea cu nucleul spermatozoidului ce aduce cu el a16 2 cromosomi, fiecare celulg din trupul s i u va avea 4 cromosomi, care, fnmul&i, dau, dupg u n timp, navtere viermelui ascaris. Ti-am spus fns$ Ciline, c i nucleul oului d e regins are in el 16 cromosomi, ceea ce ar hsempa, dpp& teoria dg mai

s L

SUS, cii albina, trgntorul sau regina, ar trebui s i a i b l in celulele trupului lor, un numar de 32 de cromosomi, c l c i dacii

Fig. Nr. 11 O v a r ~ l ereginei ')

0 ovare; E] oviduct; D] spernialica : C. Sj canalul spermatic ; 1 H] uler; V1 vagin; C j m u ~ c h i u ; A] vezicula veninoasii; R] reclul; A c ] a c u l ; C. n. v] canale conducflloare d e venin; K] c o c u l ovarului; F] so. cul c u aer.

') C l i g e ~dupe D s d ~ s : ,L'ebeille l

el le Ruche",

I )

16 ii are nucleul ovulului gi alij 16 ar trebui si-i vini dela nucleul spermatozoidului, prin fmpreunarea celor doui nuclee, ar face tocmai 32 de cromosomi, din care, prin acela~i proces de fnmultire ca la om $i viermele ascaris, a r trebui sii iasii, dupg un timp hotikit, acea insect5 desivkgitii, care e albina lucrdfoare. Lucrunle fnsii de data aceapta ies din faigavul lor obignuit, cici daci vom diseca oricare celulai ce compune corpul unei albine, a1 unui trantor sau a1 unei u regine, n vom gisi fn ea decdt 16 cromosomi, adici tocmai cat am ggsitfn nucleul ovulului, ceea ce fnseamnii c i nucleul celulei germinative dintr'un ou depus de regini, se poate fnmulti gi da navtere unei fiinte vii, chiar fgrg $ s i mai fie ne+oe s i inee fn acfiune $i elementul birbgtesk, adicii spermatozoidul. De aceea, $-am spus cii o reginii, chiar nefecundatii, e t n stare sii nascii fiinte vii. Acesta e fenorn~nul parfhenogenezei.

\
* ,

Fig. Nr. 12 Abdomenul rrginei ')


el inelusele pfintecelllli ; N] Ian1 ganglionar

a. b c . d. .

nervos ;

MI guva ; E] bvar; V] oviduct; S] spermatica; D] intestinul mijlociu ; R] inleslinul g r o s qi reclul: A] anus; S. s ] feaca acului ; S. I] acul PI mu$.
chiu ; HI glands mucoas8 ;

..

c
I
,

AnalizAnd h s i acum nucleul unui spermatozoid de trAntor, vom vedea c i el e compus numai din 8cromosomi. Dar bine-fmi spuse Ciilin, atunci cei 16 cromosomi din nucleul oului; hpreunii cu cei 8 ai spermatozoidului, vor face 24 de cromosomi, atunci cand se vor uni. Cum se face totuvi cii, analizand o celulii din albinii, gbim f ea nun mai 16 cromosomi gi nu 24 cat ar da hpreunarea celor douii nuclee-a1 ovulului gi a1 spematozoidului ? Ce s'a ficut cu cei-

b-

*) Cllgeu dupe Praklise-lmker de Gravenhorst,


9

lalG cromosomi, de-au r h a s fn celull numai 16 cromosorni? Vei vedea acest lucru, Cgline, cbnd P$i voiu vorbi, ceva rnai departe, despre formatia desvoltarea vi metaorfoza lui. Ne oprim deocamdatg aici cu aceste liimuriri gi s l trecem la descrierea ovarelor unei regine.

Ovarele. Ovarele sunt principalele organe ale unei re+e. Forma lor se aseam&n& a unei pere cu vlrful 4n sus, fn mKrime cu cam de 6-8 milirnetri. D e vom face o tiiieturh de-a-lungul ovarului, acesta se va prezenta format dintr'o sefie de tubulete -cam 180 la n u m b ascufite spre vbrf gi din ce P ce mai largi spre partea n lor de jos. Viirfurile subf$ratice ale acestor tuburi se fnvduiesc unele f altele ca fntr'un coc. Analizbnd con#inutul' unui tub, n vom vedea cii el e striibltut de un mare numiir de ovule Pn felurite stgri de desvoltare. Ovulele acestea sunt socotite, i n toate tubuletele, la un numir de peste un milion. Fiecare ovar se terming fn partea lui de jos, prin cbte un tub numit trompd sau ouiduct, pnn care ouiile din ovare coboars P jos, $i ambndouii oviductele se unesc Pntr'un fel de n Buzuniirav numit uter. Aliituri gi fn partea de sus a uterului, deci put;n ma; jos decat locul unde se unesc cele douii oviducte, se aflii o pungut% de culoare albg-sidefie numitii spermaiic&, uniG de uter printr'un canal Pngust numit canal spermatic, Fnzestrot cu o -sene de m u ~ c h ice lucreozb automat vi alternativ, ava cum vei vedea cbnd fb voiu vorbi de fecundarea oului. Aceastii spermaticii are o capacitate ce adiipostegte 25 de milioane de spermatozoizi ; ea are un diametru abia de un milimetru, fiind inviiluitii de 0. retea deasl de canale cu aer h ele. In partea ei de sus se mai glsesc $i alle doud glande ce produc un lichid rnucos, a1 cgrui rost, $1vei vedea P curand. n Uterul se prelungevte f jos 'vi dL fntr'o altd pungi mai n volurninoasii decht el, numitii oagin, format& din membrane suprapuse gi mu~chi care se fncordeazl spasmodic fn timpul actului de fecundafie cu trbntorul.

.*

,I
I

lui

Oul sau ooulul. In ce privegte formatia, un ou, pbnii ce ajunge la deplina desvoltare gi-i gata de a fi depus f celulg, are o evolu$ie n

' 4

I
t

'

ugoarii de urmlrit, cici, disecbnd un tub ovarian din cele dou i ovare, putem urmlri starea de desvoltare a ovulelor ce se ggsesc de-a-lungul lui. Astfel dupbFlammarion-fn partea de sus, acolo unde tubuletele se strdng ca fntr'un coc, vom giisi oul In starea lui cea rnai primitivi, a$a cum porneqte orice ou, de orice fel, adicl cu prima sa celull germinatid $i nucleul sgu alcituit din cei 16 cromosomi.*) Mai jos, vom ggsi aeeastii celull germinativg organizatl fn celule ovuligene $i altele nutritive, fiecare fn camere aparte, dar strdns apropiate. CAnd ovulul a ajuns la maturitate, avand desvoltati fndeajuns cei 16 cromosomi, el absoarbe confinutul camerei n u t ~ t i v ede alituri $i f$i formeazii astfel ace1 oilelus nufrifiu, pe care-1 gbsim la onvice ou, de orice..naturb ar fi el. In aceask5 stare, oul se fmbracl cu o cima~iichitinoasi, care-1 a p l r i de apisarea feluritelor organe printre care trece p l n l iese, $i care e $i un fnveliS ce-1 pizevte de toate intemperiile ce-ar putea veni pe neagteptate. Inveligul fnsi are fntr'unul din capetele sale, o micg deschiz5t:ri numiti%microfil, care comunicg cu interiorul lui. In aceasG situafie, oul e gata s l iasi din cele doui oviducte $i s l treacl fn uter. Aci, Clline, ne oprim cu explicatia noastrg, cici nu vreau sg-$ vorbesc despre fecundarea oului pbni nu-$ voiu limuri mai fntli cum e trbntorul, din ce se compune organul s i u fecundator, cum se formeazi $i cum pgtrunde elementul blrbitest: fn organul femelei $i ajuti la fecundarea ouilor. Llsand deci s i desluqim, Ciline, pu$n mai departe, aceastl gingavg parte a vie$i intime a reginei noastre, s treH cem mai departe $i s i studiem vieata de exteripr a acestei unice finte, $i anume particularitiGle sale esen$ale. Partea ce o are aseminiitoare cu albinele lucriitoare, o vom studia atunci ciind vorn vorbi aminunfit despre ,acestea din urmi.

Alte particularitc?fi distincte a h reginei. Ca particularitgti distincte, trebue sL amintim fnci doui lucruri, pe care albinele nu le au : felul slu de a-$i ariita feluritele-i stiri psihice, stgri pe care albinele le aratii prin sunetele deosebite ce le scot fn anumite fmprejuriri, -sunete, pe care regina le scoate altfel decbt albinele lucritoare, precum 9 anna sa de atac, care e unac cu totul deosebit gi ca form5 ; $i ca fntrebuinwre, fat5 de cel pe care-1 au albinele. S6oml ei de asemenea, are un bbzbit ceva mai sonor ~ir a gros ni
~

') Vezi figure Nr. 13 de la pagina urrntiloare.

Fig. Nr. 1 3

- Schema unui lu'bulet ovulifer din ovarele ( v. t -- vbrful tubului ovulifer


(

reginei *)

c. g =celula -germinativb initial5 e. =epitelium c. f =celula folicularg c. g =celula germinativd i evolutie n ( c. n = celula nutritiva

1 2, 3, 4, 5{ , .

.c. n= camera nutritivg

c. o= camera ovulari

*) .Dupti

"Gazelle Apicole". - Alfandery

de~At 1 albinelor, clar nu aga de profund gi gtilllgios ca a1 a trbntorilor. Prisecarul obignuit cu vieata albinelar gi carsre le cunoagte felul lor de a vorbi prin sunetele acestea, simte u$or cbnd P aer e o reginii, priri caracteristicul siiu bbzbit. n In ce privz~te unele- suneje ori semnale pe care regina le scoate cgteodatii, iatii ce $tiu: c h d , fn serile tkzii de varI, colonia se pregiitegte de roit, la unii stupi, - dacii stai aproape de ei,-se aude ca un tbniir5. Sunt strigiitele reginei cbnd roiul a rb din cauza vremii, strigiite ciirora le 'rsspund, din palatele lor de cearii, principesele prizoniere. Vei afla mai multe lucruri interesante cgnd $6 voiu vorbi despre roit. Ceea ce fnsii e frumos de povestit, sun( cele privitoare la acul reginei, ac pe car; ea nu-1 scoate decbt frnpotriva unei alte regine rivale care i-ariegi P cale gi-ar v ~ s'o detroneze. n i Oricine poate lua cu mbna. o regin5; ea nu-gi va scoate acul, czci P mdre6a eiaugusts, dispretuiegte orice, afarii de o n fiintii egal%cu ea -fnrang. S'ar zice cii se socoate at& de sus pus&, au o predestinatie aga de diving, cii, fn afar& de rangul ei, totul e p&mdntesc gi nu merit4 nici atacul, nici apiirarea. ce-ar schifa-o prin vreun gest fats de oricine gi orice, $i nu vede pe nimeni care sii-i primejduiascii existents ei regalii, decbt o altii reginii care ar voi sii-i ia locul. De aceea, am spus cd acul siiu, care are forma unui hanger turcesc, adicii sabie Pncovoiatii spre vbrf,,--8 scoate nnmai atunci c&nd dii lupta cu o rivals. Ce interesant este sii privegti o luptii de Eelul acesta 1 Cbnd douii rcgine se Pntblnesc, se opresc pufin in loc pentru a se miisura par'c5 d i n ochi una pe alta: Inddrjite apoi, se aruncii fntr'o prim5 fnciierare, care se pare cii are rostul sii le miisoare p~terile.~ clipii mai tgrziu h s & desclegtarea lup0 tei le fndepirteazii la cbfiva pagi ; fug griibite ca gi cum imaginea morfii apropiak a uneia din ere, le-a fnfricogat fntr'atbt, c5 renuntii gi la demni4atea $i la chemarea lor. Se opresc insg. 0 lege mai puternicii decdt vointa lor gi care trece dincolo de orice rafiune de a-gi apira vieata,-lege impusii de naturg, ~a reginele sii se aleagii prin lupte grele, pontru ca cele mai puternice sii fie stiiplne fn stupi, lege care poruncegte s se K selectioneze gi, prin riscurile vietii, sii-gi cA+tige drept gi cinsfit gloria de a fi mame unice, le opregte din goana in care

.
\

P
be

->

+*

I'
c

-.
!.
$

p:
p

.1

, . k ,

-~
.

r--,

y
~.:
. ~. .

j
,.

. y

.2-

- .I~L
C

1 :.
. .

I :
1'.
!.

*
f

.
,

K ..-. :

. .

I;j,:
-

:.,

ambndouil porniserll -spre ascunziquri $i I bpioeazti fat tii. fn fatti. Se cautii cu griibire, fmbrancesc supusele, care nu rnai au timpul sii se fereascd fn ldturi din calea lor, le calc& trec peste ele $i h sfdr$it, se ziiresc $i se fndreaptl cu fndbrjire una contra celeilalte, se niipustes,~,se prind fn brate, pentru ca sii nu se mai sliibeascii nici o clip&,pbnii cbnd una din ele nu cade riipusii. Se riisucesc $i ~ad~rostogolindu-se fnluptii; una vine deasupra' gi pare cii va iegi victorioasii, ca dupii o clipii numai, sii o vezi dedesuptul celeilalte, ciiutAnd mereu sii se striipungii cu acele. Siibiile se fncruci~eazil, lovesc una de alta, alunecii mai departeciiutdnd locul se nirnerit ca sii piitrundii prin inelele pbntecelui, care se strdng ins2 gi, ca o platog$fac da acul sii alunece mai departe P gol. n $i lupta tine mereu fiirii riisuflu, pbnii cdnd cea dint&, sleitii de puteri, cautii sii se retragii gi sii fugii. Albinele fnsA care stau de jur fmprejur, ca la o arenii, gi privesc cu atentie fnciierarea, n'o lasii pe fugarii sii piirsseascii cbmpul de luptii $i atunci, victorioasa, dupii ce-a prins putere in ace1 riigaz de timp, se niipustegte din nou pentru a-i da lovikra de gratie. Hangerul ascutit fn vbrf gi veninos piitrunde cu u p rinw Pn locul vulnerabil, $i rivala cade riipusii, dupi ce, cbteva clipe, vieafa din ea rnai palpdie fncii fn mi$ciiri desordonate. $i pe chid alaiul pornegte voios fn frunte cu regina st2ipdnitoarecare-qi ia fn primire cetatea, albinele aruncii afarii din stup cadavrul celei fnvinse, ce mai svbcnevte Pncii fn ultimul sughit a1 m * o. Acestea ar fi, Ciiline, tot ceea ce pot sd-ti spun deocamdatii . despre reginii gi vieata ei, fn afar& de 'actul fecundgrii, pe care 41 vei prisepe rnai bine atunci- cbnd vom vorbi despre trbntor. Ne-a mai riimas de spus fncii un singur lucru deosebit, fn 1egzturii.c~ regina $i care e foarte fnsemnat, 9'1 anume, cum moare o reginii.
Cum moare regina.
u

' r u

-, .t :.

.,.

.. .
ti'-'

p< . : ,

l k
! .

i.

..
.

Rareori o reginii moare 'de moarte natural$ cu toate cii' albinele o fngrijesc a$a de bine .$i o piizesc de toate riscur.de amenintiirile. Dacii friguI e prea mare $i le fnghe&, ele o fin pe reginii chiar in mijlocul ghemului, hciilzind-o cu trupuqile $i riisuflul lor. De.foame regina moare numai atunci ...?

ii

n cAnd cea din urmL picbturii de miere s'a terminat P stup; adesea s'au ggsit roiuri numai cu cgteva albine sleite $i lihnite de foame, gi unde regina era vioae gi puternicii; ele pbstreazb tot ce e rnai bun fn stup pentru ea $i mor pbng la una, sacrificdndu-givieata, numai ca regina lor sB poatii trsi gi sb-$i duca rnai departe neamul. De accidente de sbor ea e feritg, cici nu pbriisegte stupul decbt atunci cbnd se fecundeazd ori roiegte. De boa15 ea e cea din urmd atinsb, cbci grija albinelor gi hrana curatg $i aleasii xe-o primegte, o apbrg fntio mare misurg. Mai curbnd moare din cauza nepriceputului stupar, care, uitdnd cb reginele din firea lor sunt foarte simtitoare la sgomote, fum gi luminii prea bruscg, cercetbnd stupul, ridicg cu stbn,obcie ramele. Adesea regina noastrL se ascunde pe letigorul lateral a1 unei rame, crezbnd cb e rnai apbrati acola 0 migcare gre~itiia prisecarului $i ea cade victims, strivitii Prltre peretele stupului gi letigorul ramei, lgsbnd stupul orfan, poate Pntr'o vreme cbnd colonia nu rnai e P stare sb-gi creascb o altg regins,-din lips5 de ou&. De n aceea, se cere ca, la .deschiderea unui stup, prisecarul sa' nu dea prea mult furn, sa' nu loveasca' ramele una de alta, sa' le scoata' drept in sus, tot drept sa' le introduca' qi rnai cu seama' sa' nu facti prea mult sgomot, ceea ce o fnsp&mbntZi pe regins, o face s& fuga fn negtirepe rame, iar albinele, hbnd-o drept o strbinb, s'o ucidg chiar ele. Speriat, Ciilin se uits la mine fntrebgtor. -Da, gi 6-ar piirea curios acest sacrilegiu din partea celor pe care pbng acum f; le-am ariitat cu insugiri aga de alese gi de frumoase. $i totugi, ele urmeazb gi aci o lege a naturii, care le iApune ca i stup sb nu aibs niciodatii declt o singurb n reginb. Odatg ce ea fuge In negtire pe rame, albinele cred cg e una din afar& venitg.s& tulbure linigtea cetbtii. Curtencile tinere o urmeaz$ ca s'o opreascg gi s'o bgteasci., dar albinele bltrbne cred cb o gonsc, gi aceastg urmbrire nelinigtegte $i rnai mult colonia. Bgtrdnele, care au legbturi rnai pu$ine cu stiipbna lor, ocupate cu atbtea treburi din afarb gi din lguntru, -n'o rnai recunosc ugor. Ele sunt totdeauna rnai pornite sii atace pe regina lor, decbt cele tinere. $i e destul ca una. din babele acelea rgutiicioase, cure sunt aga de geloase pe neataritarea casei lor, s l se repeadg dupA bieata regink cb t&b'&-

r&ec de fndatg cbte zece, c;minprezecc be ca, 0 prfnd cu fiilcutele gi o tin str$ns de aripi, fnghesuindu-se una fn alta, o strlng ca fntr'un corset viu din care siirmana reginii abia de-$i mai trage riisuflul. Ea scoate atunci un fiuit prelung qi plingiitor, chemlnd par'cii h ajutor salvarea. Adesea, albinele se impart fn doud tabere,-unele ce se s t r l n g h ghem $i altele ce vor sii scape pe regin&,-gi atunci tutburarea fn cetate e de nedeicris ; e greu fnsii ca sii rnai scape vie din cuqca aceea de trupuri ce-o fnchingii plnii f$i dii ultima suflare. Rareori 4nsii s'a viizut ca in lupta aceasta, ele s%-atace cu acul pe reginti, $i chiar clnd 0-fac, ele o fnteapii drept'h torace, 9'I ea m ~ a re de PndaG, paralizatii de veninul otriivitor. Mai adesea bsii moartea 2i vine prin sufocare. 4 Sunt multe, Ciiline, cauzele care hotiiriisc cbteodatii pe albine sii-gi ucidii regina, De obiceiu, o fac clnd aceasta a ajuns prea biitrlnz $i ele $i-au crescut o alta tlniirii gi viguroasii ;uneori o pbtreazii gi pe cea biitrlns .pe vreun fagure -miirginag; clnd vine Ins& toamna. $i ghemul albinelor se formeazS ea f ~ primegte i h sfAr$it tragica sa moarte, Alteori, clnd stuparul nepriceput umblii la un stup $i pune mbda pe reging dlndu-i mirosul degetelor sale, atunci albinele n'o rnai munogc, o prind fn fmbrii~gareastrdnsii a ghemdui $i-o ucid. . Chiar ptimiivara se hamplii ca ele sii-$i ucidii regina, dar tot din greqeala stuparului, care ori cii afumd tare stupul de o sperie $i ea fuge, ori cii deschide brusc un stup cu sgomot, fum $i rnai ales cu luming, hcbt o t r i c o $ e a d , $i atunci ea fuge sii se ascundg fn vreun colt. De aceea, sii qtii cii primivara nu-i bineisii umbli prea des la stupi, rnai fnainte ca albinele sii fi desfiicut cu totul ghemul lor iernatic. sii Apoi, se ht?rmpl& rnai cad5 cltesdatii $ipradii hoatelor ce v i i fur6 stupul; acestia &t&iliregin&s&itiped, $%d cii o colonie fiiriiconducgtoare e descurajatii $ise lasii in voiea soartei. Clnd vei giisi o astfel de situatie, Ciiline, sii tau$ sii iei mburi h grabii, ciici ar fi cu putjntii fncii sii rnai smulgi din &iarele mo+ pe ac-tii nenorocitk a ciirei moarte adesea aduce priipiidul stupului htreg. 0 desfaci din ghem ddnd pufin fum, ori, $i rnai bine, aruncbnd ghemul fntr'o farfurie cu a@;

albinele, de frica fnnecului, !dau drumul ~i tu, prindnd ! i n sfAr$it pe augusta prizonierA, o pui fntr'o cugcii .$i o redai coloniei intr'un Eel pe care-1 vei afla la timpul potrivit. $i astfel moare, Ciiline, o reginii. Acolo, fn cetatea fn care, cu ani fn urmii, zorile unei dimineti au chemat-o la o vieatii a$a de lung&, a$a de activii $i trudnici, rispliititii fn& mereu cu o dragoste $i un respect fiirA seamiin, umbrele moriji o hviiluie, o iau $i o due... vestigiu trist a1 unei glorii ava de striilucitoare odatii. E misciitor totugi fapttll, c albinele cipriate niciodati A nu-$ ucid regina. De-i strding p vrea sii vie f stupul i n lor, ori de e una din principesele tinere care a evit cu un roiu $i vrea sii se fntoarcii fn stupul marnii,-- unde este deja o sorii de a ei stiipbna' aleas&-on de e o reginii biitrbnii $i detronaa, niciodatli albinele nu o vor ucide, fh nici un fel. 0 fnconjoarii cu atentie $i o fmping fncet afar& din stup, pentru ca apoi striijerele sii nu-i mai - dea pas sii piitrunctii fn cetate, unde ar aduce. &%boi $i revoltti. Iatii o conceptie nouii* de civilizafie fn obiceiurile lor $i care dovedevte & $i la ele tofu1 evoluieazli spre un ideal de perfecfie, spre care tofi tmdem, dar pe care trebuie sii miirturisim cii, i unele privint;, noi oamenii, hcii nu I-am atins. n $i a$a se fncheie, Ciiline, vieata ~ n e iregine, 9 cu ea vi ; povestea ce +am spus-o, un col$$or numai din atbtea $i atbtea taine, gi care poate vor minuna pe vreun striinepot de a1 a u , caruia i-ai povesti $i tu la rbndu-ti, daci fnviitat;i ce se ocupii cu ele, nu le vor desviilui piing dtunci.
,

C A P I T O L U L VI
Albinele oua'toare.
auzit fnsb-fmi spune Cdlin-cb nu numai regina poate sb fac5 oub, ci $i unele albine. - Da, ai auzit bine vi iatd cum staulucrurile,-mb grbbesc eu sb-i rbspund. Sunt imprejuriri fn vieata stupului, cbnd regina moare pe nea~teptate, fntr'o vreme cbnd, fiind fng, ea cum e iarna de pildii, $i nu rnai depune oub de loc, atunci albinele nu pot sd-vi creascd o noud reginb, cbci n'au de unde. Dacb stuparul nu observb lucrul acesta $i nu db coloniei o noub regind, lulnd precaut;ile cuvenite, pe car* ti le voiu spune la timpul $i locul potrivit, atunci unele albine, rnai ales din cele rnai tinere,-clnd timpul Pncepe sb se fncblzeascb vi munca i*n s tup pornegte, -vbzbndu-se fbrb conducbtoare, fncep sb se hrbneascb, sau rnai bine zis, sb fie hrbnite de albine, cu aceeagi hranb cu care ele hrbneau pe regina lor de rnai inainte. $tii din cele ce ti-am spuscbnd am vorbit despre papa regala', cb aceasta are darul ca, printre alte schimbbri anatomice vi vitale, sb facd ca ovarele reginei sb fie foarte desvoltate iar tubuletele cu ovule sb fie rnai multe la n u m k $i bine organizate, ca sd poatb rdspunde rostului pe care regina fl indeplinegte fn stup. Acelea~iovare se gdsesc la toate albinele, dar fnchircite, micvorate, reduse la un numdr de tubulete ovulifere ce nu trec de doubzeci. Ele, in aceasti inchircire, au urmat legea naturals dupd care, un organ nefolosit fyi pierde din ce fn ce mbrimea $i apoi chiar puterea lui de vieatb, dispbrgnd aproape cu totul. La originb, clnd albinele singuratice ouau fiecare, desigur

- Am

cii aceste ovare au fost rnai desvoltate, dar PndatZ ce vieata s'a organizat pe bazg de comunitate, unde rolurile au fost fmpgr$ite iar cel a1 ouatului $i creat;ei a fost fncredintat nur a reginei, ovarele albinelor, ne rnai funcfionbnd, s'au tot ni fnchircit p i h i ce-au ajuns ceea ce le vedem azi.

Fig. Nr. 14 A. Ovare de regin&'). B. Ovare-inchircile de albinl lucriloare. C . Ovare pufin desvoltale de albin6 ou6loare.

. r

. i

I ,

In schimb, regina g;-a pierdut unele organe ce nu i-au rnai trebuit in noua ei situat;e. Astfel, pe picioarele ei de dinapoi, se mai ggsevte $i acum o urmi, unde odaG au fost co$uletele de recoltat $i care, ca $i ovarele albinei lucrgtoare, au dispgrut, h t r u cat ea nu le-a rnai fntrebuintat, odati ce-a- fost chematg sb hdeplineascii alti muncg. Limba ei s'a rnai scurtat de asemenea, pentruci n'a mai fost folositi la recoltat nectarul, iar gu~ulita stomacul nici nu-$ mai au rostul, decbt fntr'o mgsurri ~i foarte mic$ cici regina fgi ia hrana gata digeraG de albine. $i acum, dupi un -a de lung ocol, &i rispund la fntrebarea ta. Ai vizut- ca albinele f i r i regini dau pap5 regalg unor albine mai alese. Aceastg pap2 foarte bogati in materii azotoase, are darul de a miri ovarele fnchircite ale albinei noastre $i iatg cg, dupg c2Gva vreme, fncepe sg depung Q U ~ , ') Cliges dupe Alfondery : ,Le !ivre de8 abeilleti',

2,

.-

.1

. : . ,
,

F-1
I

DupL unii autori, darul acesta ce-1 au unele albine de a oua fn lipsa reginei lor, s'ar datora gi faptuhi cii h c & de pe vremea cbnd acele albine erau larve, doicile. lor le-ar fi dat in hrana obignuitii ae se dii larvelor de lucriitoare, gi o cantitate oarecare de papti regalii. Aceasta ar fi predispus fncii de pe atunci ovarele lor $i le-a fticat putin rnai mar; decAt pe ale celorlalte surate. Hriinite din nou acum din bel$ug numai cu hrana ce se dii reginelor, ele sunt h stare sii depunii un numiir oarecare de ouii, din care fnsii nu ies decbt trbntori, pentrucl cele depuse de albinele ouiitoare, nefiind fecundate, nu pot da nagtere la albine lucriitoare. Dupg teoria lui Marchal, albinele ouiitoare se recruteazii din fostele albine-doici, care, ne rnai avbnd puiet indeajuns pe care sti-1 hriineascii, au inghifit papa regalz ce era hiiriizitii puietului gi aceasta a dus la o desvoltare anormalii a ovarelor. Albinele, fie cti nu gtiu, fie cii se leagii de iluzia cii astfel vor putea duce rnai departe vieata coloniei, le hriinesc din belgug, $i varsL qi peste larvele ce ies din ouiile depuse, o mare cantitate de hranti. Cbnd voiesc fnsti sii-gi creascii o reginii dintr'un ou depus de o albinii ouiitoare, puiul crescut fntr'o botcii largii $i bine pregiititii, moare dacii i se dii numai acea pap2 regalb, cu care ele de obiceiu scald%larvele ce au o astfel de menire gi nu ajung niciodatii sii creascd o regin5 dintr'un astfel de ou. In ce privegte fnsii puietul, el se fnmultegte, cregte ~i 801onia riisuflti u~uratiide apiisarea chinului cii cetatea va rtimbne fiirii urmagi. Munca prinde a spori. Albinele aleargii dupii apii gi piisturii cu care sii-gi hriineascii puii, dar vai !.. ele giisesc cdte 2-3 $i chiar 4 ouii in aceeavi chilioarii; atunci le s ot le a$eaziiLn-altech;lioare, le hriinesc mereu gi viid cii vlermisoru 16 ~e~"u~s"e"i-n-atdt, fncbt ele sunt nevoite sii prelungeasci peretii;,dupi cgteva zile, cbnd ciipiicelul acopere ciisue pentru ca nimfa sii-$i doarmii sornnul trebuincios transformiirii, ele sunt silite s i facti ace1 ciipiicel rnai bombat gi rnai mare; in sfgrgit, dupi ce rnai trec cdteva zile peste socoteala dupii care ele gtiau cii ar trebui s i iasii o albinii lucriitoare, iatii cii in ziua a 24-a spar-de sub capacul doi ochi bulbucati ca de broscoiu $i un ros cu dintigorii trup mgttihblos gi greoiu. Privesc bietele albine gi nu le vine sti creadg, Ele cres-

...

cuser5 cu atlta gnjg $i sperantgpui de trinfori, c4ci nu ~ t i a u sgrmanele, c5 dintr'o albing ougtoare, - oricbtg mlncare sau pap5 regal3 i-ar da, ~i oricbte oug ar oua ea,-acele oua' nu sunt fectmdafe pi din ele nu pot ie$ decliit trcintori, cgci albinele ougtoare nu s'au fmpereehiat pentru ca sii poatii -face oug rodnice de albing lucr3toare, $i chiar de-ar fi voit, n'ar fi putut s'o f a d , cgci dela navtere, organul lor fecundator e aVa de fnchircit, fncbt triintorii nu-1 pot fecunda. Iati ce sunt acele albine - oua'toare de care m'ai fntrebat; ele ouii ca ~i regina, dar din ouiile lor nu pot i e ~ decbt trbntori. i

CAPITOLUL

VII

Trcintorul: rostul ~i vieafa lui. $i pentruci vieata reginei noastre e legati aga de strbns de cea a biirbatului f i r s de care ea n'ar f in stare sii dea ; nagtere la o u l fecundate, si-t; vorbesc acum, Ciiline, gi de soarta trbntorului nostru. Dupii cum ai vizut fn roiul ce 1-am prins fn cire$ul de lbngi cash trantorii, ca Pnfiitigare, sunt aseminitori albinelor gi totugi, sunt multe lucruri ce-i deosebesc. .Inti%, trupul lor e mult mai mare-cam o datii gi jw miitate ca a1 albinelor ; capul rotund, ochii man gi bulbucati, numgrii fiecare cam 13.000 de fetigoare; antenele mai lungi cu o articulat;e, deci fn numir de 9, sunt inzestrate cu o putere de miros neinchipuit de desvoltati. Fig. No. 15 - Trbnlor') Un trbntor poate simti o reginii cbnd iese la f t c u ~ d ade la t dep5rtih-i de; h.wd$i&wla-Ais- kilnme t: Pn vederea acesr tui.-mare seop ce e fecund3Fea, "riaturai-a dat=,aceste douii organe : a1 vcizu!ui gi a1 mirosului, pentru ca, la sborul de nunti, sii poatd lua parte trlntori cbt mai striiini ca rudenie cu regina fecioari $i venifi cbt mai d-. departe, fnliiturandu-se astfel primejdia consangvin; ti$. 9
-

Organul fecundator a1 trcintorului. Organul siiu fecundator desigur c i e cu totul altfel decbt cel a1 reginei. El e compus din doui glande numite testiculi, de forma unor boabe de fasole $i de o miirime
') Cliseu dupii Lagens: "Cours complel d'apicullure'.

cam de 415 milimetri. Ca gi ovarele reginei, acegtia sunt striibiitui$ de nigte tubulete unde se forrneazd spermatozoizii. Din amAndoi testiculii coboarii cAte un canal deferent cu incovoituri care se unesc ceva rnai jos, fntr'un altul rnai mare, numit canal ejaculator. fn locul uride se fntAlnesc canalele deferente cu cel ejaculator, se mai gdsesc douii pungi denumite vezicule serninale.

. .

- .. . , -

. , . - ~.
I ' ' '

.
.

Aparatul

.::~,%: >,
:

, - .. .*..,,

:.',:

+ :

.
I

:. . . . .. ., ..,.: .- ,4" ', ,.. . ,,.. - . . . .. ., .~ ., ' .A:? ,,'.. ; ..., .- , ! .. . . .: ', . .'
. * . I

::: ,

< ,

. .
-

genitald. - Punga d locuit a spermatozo&~or e . . . tr&ntorului e. - Ventuzadefergnt , f. - Canal . - . .Cctwlul. ejacdator e cea mai fnsemnat5 parte a organu- lui genititli;al trhtorului. El-se liirgegte prelungindu-se f js n o.
\
'

a. c

- Testiculi " b. - Veziculil seminal6


.-

Fig. Nr. 1' 6)

Canal seminal

' ') ,.-. . .-. - lilb?.;;?:;,. : : . ; . ;


1

~lideP dupk ~ ~ r ~ g * ~ a d a n t .
.5.?3
',, : ,\,~, '.re
; L ?
. ,

'

-'

. . . i;.: $<:", . :l.::,<.J.. .c~. ,;, . -: ' * :*..%,+, , . .. .-, , . . ~ . 2+><> --.J..~;-.~'.. ,:. . 2 " * . .. ; , a I : .,. . , . .. . '.. .,, ::., .,$.>:,,..~*.'". .i: . . :- -'::,j;; , ,..., ;3. , < . . .. . . -.! *'.' = ., rr-7'. , * ' . . ,. ' . ,. '*'*:. ,. .. . .. . :.~ , . -,. :. .,- -.-- '.. . z..:v. - >&*. . .:;+,!:>&*..$*.... Wb5 :< , ; + &?,:;!*! ,.:;z, ::-, .
;,;. ;::$ .:. ,.~,;; ; ,
,L,,;<L.

'r.s~-;.>: : . ~

.::..";<.
,

'

,,.-

6
.,
.
" %

..,

. \ .

, -

.,

.< ,

'

.'*<_.'.,.
s . ,

"I :
,

- ,

'

'

+, .:

>';t.-'::l";~..

fi~

,.

' +

L',

-, .

7 1 ' .

.
,

,
;,

" !~ & & . , .; ~ + & b; &

; ,

<; + * .& .* <

. .. . . . .. . .-.;, ..,@ ,-. ..7/-:.-, ; *~,: - '.. . $ .-,.'.r -.-:q&tp.:c. . : .-, .- 4


-

, 1

,.

':

,.<,,

' -

-,

..~. F ' :. ,.<:.(.' , ;.' ;,. $.:L-. :: : -. ,.., ,, !


\

* a , + ,.& '

.82
$i ia forma unui sac ce-a primi t numele de bulb ;acesta are de jur imprejurul sbu, nivte perigori spiral;, care ajutii ca organul bbrbiitesc sii se prindii mai bine - de organul femelei. Bulbul se strdmteazii spre partea sa de jos, pentru a se lbrgi iariigi fn spre iegire printr'o venfuza' format5 din douii cornite Pnconjurate de perigori decSi. Acesta e, Cdline, org-ariul genital a1 trlntorului. Dar inainte de a trece la descrierea functiei pe care organul o Pndeplinegte, e timpul gi locul sb-fi llmuresc cum se formeazii spermatozoizii care ajutii la fecundarea oublor. In acelagi fel am procedat ~i ceva mai Pnainte, cdnd -- -- , ti-am vorbit despre seginii, $i n'am descris functia organului pan5 ce nu ti-am deslugit chipul P care se formeazd oul. n Testiculii trantorului sunt striibiituti de o serie de tubu1ete mici**) fn care se formeazd gi se desvoltdspermatozoizii. Ce sunt acegtia? Luat P parte, fiecare nh e decdt tot n o celulii germinativii cu nucleul siiu, gicare deci urmeazb, la timpul potrivit, aceeagi lege a fecundiirii, adicd nucleele celulei femele din oul reginei yi cu nucleul celulei din spermatozoid, unite fmpreunb, dau nagtere unei fiinte noi. Flammarion, Cum se formeazii acegti spermatozoizi? DUJ~B Pncl de pe cbnd lai-va de trant0.r e de 11 zile, celulele germinative care au un numdr de 16 cromosomi, se impart: in doud pdrfi neegale cu clte 8 cromosomi; jumdtatea cea rnicii dispare $i deci rdmdne numai jumdtatea cea mare, care contine 8 cromosomi. fn primele trei zile ale vie$; trlntorului, aceste celule germinative se tot coboard ?n josul testiculului, desvoltandu-se $i Pnmulfindu-se, pbnd ce tot golul tubuleielor e plin de ei; fn acela~i timp, cele doud vezicule seminale . de- ldngii testicul produc un lichid mucos, cu care se umple golul veziculelor.
Fig. Nr. 17 V e n l u ~ aaparatalui genital al Irbnforului ').
') C l i ~ e udupe Barbo-Dadanl.

i
Y

13
3-1

I
,

") Vezi figure Nr. 18 dela pag. 83.

c.f

ae

ss.
c.e

w
..

Fig. Nr. 18 Tiiieturl de-a-lungul gi de-a-latul unui tub seminifer. de trtintor.


.

.
'

4 -

,
. .

.
.

*,.
T ; d,
'

&

~:.

I) c. f. - celulii folicularl. S. e. - spermatocist. C. e. - celulii epilelianl. C. c. cimenl celular. 2) S. c. - spermatocist. S. g. - sperrnatogoni.

1
spre v6rf.

-% .

. .

8..

-. >

*
'.
.

C. f. celull folicularl. c. e. - celull epitelianii. c. c. - ciment celular.

Tlieturi de-a-lungul, spre mijlocul tubului.

*-. - , . .. . .L . :
-

*.,

3) S. g. - spermatogoni. Tiielurii C. f. - celull folicularl. de-a-latul, , c. a. - cirnenl celular. spre C. Sp -cuib de sperrnatozoizi. sfirgitul lu.c. f. - celulii folicularir. bului seminifer.
. .

') Cligeu dup5 ,,Gazelle Apicole' AJfandery.

C - ..

- .. ,-..
% -

j4

.i . ,
. ,

.,

.,;I

84

*
b
\

'/

' .
*

D u p i trecerea celor trei zile, se varsi prin canalul ejaculator h bulb, tot confinutul testiculelor pline de spermatozoizi pe deplin for ma^, cbt qi lichidul mucos a1 vezlculelor. fn bulb, lichidul acesta. hconjuri spermatozoizii de jur Pmprejur ca fntr'unfel de cu c i ntlmitg spematoforci, pentru ca 9 toti s i fie gata unifi ~ i1a.momentul potriGt, s i poati trece , grimad2 $i repede fn vaginul reginei, fn clipa fecunddrii. Cum se face fecundafia. . Am ajtins '&um;-C~line, $2 la limurirea. marelui act -a1 hpreungrii. D u p i cum fi-am mai spus, acest act se sivdr$e$te h tainicele bilfimi ale cerului. Cu sacii c aer plini pbni la saturatie, trbntorul urmiie ! revte fn'sbor de libeluld *) prada dorintelor sale, ace1 bobu$or de aur sclipitor ce se ridici mereu in sus. In clipa cdnd o ajunge, trbntorul se prinde cu picioarele de dinainte de cele de dinapoi ale reginei, care sboarii cu ele fntinse. e Cu dibgcie, el face o migcare ca un gimnastic pe un trapez, $i, dandu-se peste cap, f$i fncovoaie pbntecele $i-1 introduce fn&e picioarelefreginei, pdnii cbnd cele doui vbrfuri ale abdomenelor se a ting.
i

2 -

.
~

.
. . .

Fig. Nr. 19 Cum lecundeaz5 un frtlntor pe o regin;. 1) Pozitia d s sbor c l n d o ajunge. 2) $i 3 ) Pozitia in clipa feclmd6rii.
, \

*')I

. >.
'

"( :.

.:

.. .

. . 4. , :

.
.
.
'

id:%.' ..
,

..,.

. . . .,

..
I.
, >

. .
...&.

- In acea clip& sacii cu a e r apasii &supra oiganului siu fecundator $5. el intrii In vaginul reginei larg deschis, gi se ~ ~ i n d e de putcrnic qu cele doud ventuae ~i periyorii sii iya spirali, c i frbntorulnr,i-1 mai poate retrage.

:' '

, : ,, :-* > >,,


L .

,. ,.;:..',
, \

_.

= calul popii.. ' . ") Cligeu dup6 ,,L'apiculleurU 1935.


') Libelula
> .

'

'

,'.,

-7 <,
<. : .
,

-9 .

. ..

'

.
,

+-, . , .*>, ,.~. ..,,. - .. . , .,,..--.. .' .:,A.. .. :. ,; "+.?'


,

<..

/'

. , .
.

.. . .
.

.
,

. .i ; . : ,. '. .y.; . .:,. . , . . y f i :

..: -.,+ :.

.
. .

-..:

. .,

: ., : .,,*
,

-' 8 :

':

. s

.:.,

Fig.Nr. 20') Organele fecuadatoare ale trbnlorului $i aeezarca lor in 'abdomen TI tesliculul; V. S vezicula seminal6 ; BJ bulbul; C. El canal ejaj cula1or;C. D canal delerent; R] reclul; 5, 6, 7, etc., segmenle dorsale $i l venlrale ale pbntecelui.
t

Bulbul aparatului genital a1 masculvlui, cu to$i sperm'atozoig fnchi~i n , e u ~ c a f lichidului vdscos produs de veziculele seminale, r5rnAne fn gura vaginului, sprijinit $i (inut bine de acul reginei, $i f r l timp ce trdntorul se desprinde, murind din aceastg frnbrgtivare fatalg, mugchii acului 8; zii vaginului,

.
Y

..,v.'

.
/

1:
C

.
#

DCr

. Fig. Nr. no*) '0ig&ndle lrbnlorului $i'reginei in momentul fecundafiei. .I-C. E canal ejaculator; B] balbul; P. p. s].porfiunecu peri spirsli; l P. p. Dl portiune cu peri drepti,P.p. 11 portiune cu peri triangulari; V] venluza; 2-'C. E danal ejaculator; 6 bulbul; U. S A. V] ullimul segment ,. l 1 . abdominal ventral al reginei; 0 ovarul reginei; s ] spermalica reginei; Ac] 1 acul ,reginei; U. S A. Dl oltlrnul segment abdominal dorsal a1 reginei; . - T. Ac] leach acului reginei.
,

. '

C
*

') ~i ") Cligeu: dup8: "Gazette ~ ~ i c o l e " - ~ l f a n ) l e r ~ .


.

-i,

-*
'-

strdngbndu-se spasmodic, storc bulbul plin de spermatozoizii strAn$i fn cugca vbscoasi a spermatoforei; sperrnatozoizii, desf5cgndu-se din cugca lor, trec in uter gi de acolo, prin canalul spermatic, ajung f punguta aceea ce se numeqte wermatici. n De acum fnainte, CBline, spermatozoizii f$i fncep acolo o vieaw aparte. CAnd am vorbit de aceasti%spermatici, ti-am spus cii ea e fmbr2catii cu o retea foarte fin5 cu canale de aer ce vin dela sacii cu aer sau plimAnii reginei, plimAni la fel cu cei ai albinei gi trbntorului, ~i despre care-t; voiu vorbi cbnd ne vom ocupa de anatomia albinei gi aparatul ei respirator. Spermatozoizii, fiind htr'un numgr de peste 20 de milioane, desigur c i au nevoie atbt de aer, cat $i de hrang; aer primesc prin aceasG retea respiratorie, iar hrana le-o dau n cele doui glande despre care +am vorbit f treacgt, fgri sii-ti ar5t func$a lor, gi care se afli In apropierea spermaticei. Aceste glande produc un lichid vhcos, plin de elemente hriinitoare de prima calitate, absorbite de-a-dreptul din sAngele ce vine fncgrcat cu aceste elemente pe care regina le ia gata digerate, din hrana ce-i dau albinele. D e aci vezi, Ciline, nevoiea ca regina sg absoarbi P cann tiGti man, acea hrani plini de substante proteice $i azotoase atbt de fnsemnate, cgci nu numai pentru d h s a sau pentru a echilibra o sfortare a organismului s i u o absoarbe i cann titate mare $i de calitate aga de aleasi, ci gi pentru a hrini milioanele de spermatozoizi ce stau fn spermatica ei, precum , $1" ovulele sale pe cale de formatie in cele dou5 ovare. Deci, CIline, acum cred cii ai fnteles taina formgrii atbtor milioane de Ginte vii, ciirora o regin2 e fn stare s i le dea nwtere 4x1 cei 3-5 'ani ai vieG ei.

$i acum, sg ne intoarcem la trAntorul nostru, despre care fncepusem' si-ti vorbesc $i a cgrui vieat5 vreau sg t;-o termin de descris, ca apoi, cand vom trece la studiul a%inei lucrgtoare, s i pot si-ti lgmuresc taina fecundatiei oului din care ea se nagte. TrAntorul, fn afar5 de particu1aritif;le pe care le-ain descris cu privire la alciituirea ochilor $i antenelor sale, deosebite ca numir de cele ale albinelor, a ciror anatomie va fntregi not;unile. elementare ce-ti lipsesc deocamdaG,-mai prezintii $i alte mici deosebiri fatti de albina lucritoare. Astfel:

a) ii lipsesc anumite organe de recoltat, cum sunt co$uletele dela picioarele albinelor, En care acestea aducpolenul fn stup; b) nu are periile cu care sg strdngl pgstura ori propolisul de pe flori sau copaci; c) limba lui e mai scurtk cgci n'are nevoie sg sugg nectarul, deoarece ia aceastl hranb de-a-dreptul din faguri, cgratg acolo de muncitoarele $i devotatele albine ; d) chiar gugulifa trdntorului nu-i atdt de complicatd ca cea a albinelor, cgci elgrimeste o hrang pe jumgtate digerats gi transformatg. Deci functiile unui trdntor se reduc la fecundatul reginei gi, fn acest unic scop, albinele cresc un numgr de c&teva sute. fn alte colonii, se numgrl chiar cu miile, cdci albinele le hgbdue toate gusturile $i le fndeplinesc toate nevoile. Dupg cum vezi, $i aici avem fncI un prilej rnai mult s l admirgm minunata organizare a societiitii albinelor noastre. Aceste fecioare f l r l prihang, care par'cg n'au alt tel fn vieab lor decdt viitorul neamului .$i striilucirea cetlG, gi care, pentru o picgturs de miere, aleargl ceasuri fntregi sburbnd la depgrtiiri de kilometri, dacl vid c& interesul speciei cere ca ele .sg facg un sacrificiu din munca lor, fl Pndeplinesc fgr5 murmur sau govgire. Ele fngrijesc pe acegti lacomi, fi hrbnesc, le rabdl toatii obraznica lor fndrlsnealg, nu le cer nici o sforbre de nici un fel, iar ei le asurzesc cu sgomotul $i bbzbitul ce-1 fac, le fncurcii trebile fn stup, gi toate aceste neajunsuri, pierderi gi lipsuri, ele le primesc fiirii a schita cel mai mic gest de nemulfbmire, fgrg a se gbndi cel putin sg le micgoreze numkul, numai gi numai ca sii serveascl prcvederii ce le sfgtuegte ca, la caz de primejdie, cbnd adicii neamul ar avea o regind nefecundatg, sb se ggseascg f stup n un numar cdt mai mare de trdntori, din care sg se poatd alege mirele cel mai bun. PoG oare sg stag Cgline, frirl sb te minuneze aceastg jertfA de sine, pe care albinele o pun cu atdta rAvn3 fn slujba unui ideal aga de mgret ? $tii cdt consums un trbntor fn vieajx lui de doug luni? Invita6 au socotit cti fiecare ia din agonisita albinelor, cbte 11 grame ; socoteqte deci gi vei vedea cii la 700-800 de. trbntori, cb$ sunt de obiceiu fntr'o colonie, ele dau acestora cam a treia parte din recolta medie, ce-o plgtesc tribut anual stuparului ! Care dintre popoarele ce umplu pgmdntul @i dg, fn fiecare an, o atbt de mare parte din munca lui ? Care ar putea rgbda o tovirA$ie at& de lacomg qi de
-

?
a

1
'\

: .
,

4
I
I

:'I
,

obraenicd, fdr&s& mumute on sd se revolte? Si pentru care ideal omenesc ar fi el gata & imite aceastd dovadd deprevedere. $i: fntelepciune politics ? Se pare fns$ -dupd unii fnvdtat;, -cd rostul- trAntorilor nu s'ar miirgini numai la actul fecundatului reginei. E u s+r ' am obsel-vat cg sunt colonii ce nu pot trdi fdrii trbnjori, $i albinele fac tot ce le std fnputintg ca sd aibg fn stup, un rium i r oarecare de trhtori, orice a m face noi, pentru ea sd cornbatem aceastd hclinare. $i ele Ei cresc '$-i f n t r e ~ n numai nu cAnd colonia a r f i rdsleatii $i deci fdrii putintg ca trbntorii striiini sii le fecundeze regina, dar chiar cbnd colonia e vecinii- In prisacii cu multe alte colonii care au destui trantori, ce sboard mult pe afard fn zilele calde cbnd reginele ies la fecundat. Dacd vom Miitura toti triintorii dintr'un stup deodatd, albinele vor deveni foarte neliniqtite, ca .$i cbnd ar cguta ceva, DBnd rame numai cu celule de lucriitoare, in care trbntorii nu pot fi c1escu6, albinele, fn desnddejdea de a vedea cii regina lor d a r e unde depune $i oud bdrbgtegti, se chinuesc tji stricg, r o z h d , o serie de celule pbnii'n fund, ca apoi sd recliideascii, fn locul lor, cbteva celule largi de trgntori, i*n care regina vine sd oui fndatii. , fn foile de cearii presatd cu funduri de celule de lucriitoare, albinele vor clgdi, fn partea lor de jos sipe laturi, celule mari de trbntori sau, dacd foile vor fi bine fntinse fntre spetezele ramelor $i ele n'ar gdsi nici un loc go1 pentru astfel de locuinte, iror acoperi cu un strat gros de ceard, fuddurile ' presate ale celulelor de lucriitoare-fiicute de presii, $i apoi, pe noua temelie netedii, vor porni sii ridice chilioare largi $i Pneiipgtoare pentru aceqti norocoqi ai soartei. Bare sb fie oare pricina acestei fnddr-tnicii? Numai grija cii o viitoare reginii fecioard n'ar avea, la momentul prielnic, de cine sd fie fecundatd ? O n poate intrii fn aceastii dolint5 a$a de rituos afirmatd, ceva dintiun sentiment feciorelnic de fete nernsritate, pe care le atbt5 la lucm prezenta unui element bgrbdtesc? Poate e nevoie de ace$ arbitri, ce Indeamnd'mai mult la muncii pe fecioarele ce se istovesc pentru a atrage fiecare asuprii-i o privire mai atent$ o distinctie mai bine meritatg, o dragoste oarecare l Ori poate prezenta lor e o atgtare erotic2 pentru aceste

'ci

'

)l rl

mucenice ce tbjesc dupii realizarea unui vis: acela de a fi r gi ele odatii mame prin fericita fmbriiti~are unuia din tgt; a acei eroi cu care se fntblnesc la fiecare pas ! E cu putintii ca 'imboldul acesta sd le. predispunii sufleteSte, sii le dea un nou avbnt, un nou spor la muncii ! Poate, neprihiinita lor fiintd se multume~tenumai cu prezenta acelora ce le satisfac ceva dintr'o chemare la care au fost puse odatii sii rbpundii, $i dela care totusi au fost fndepiirtate printr'o hranii s d r a d pe care albinele-doici le-au dat-Q la vremea cbnd au devenit larve ! / Toate acestea s u n ~ r e s u p u n e r ila care va riispunde observatorul de m b i n e x n lucru fnsii e statornicit deocamdaw, Cgline : cii, dacii albinele fnliiturii sau nu trbntoriiunei colonii, ea nu va da nici mai multd nici mai 'pufinii recoltii, d din potrivii, in rnersul obignuit a1 vietii din colonie, va f % Pntrerupere de activitate,atunci cdnd apicultorul fi va fnlgtara cu totul din stup. De aceea, albinele fac toate sfortiirile ca sg aibii un anvmit numar de trbntori, dar aceasta numai cdnd chemarea florilor din camp e mai atrdgdtoare, cbnd corolele sunt pline de nectar, clnd vgntul $die $i scald3 totul fntr'o baie de soare caldd $i parfumatii. Merg pang acolo cu fngsduinw, fncbt, pe vremea anotimpului frumos, ei sboarii cu mule prin prisac; ~i printre strdjerele de la porfi, care n'ar ingiidui nici unei-albine striine,decal ceki fncdrcate cu nectar,-sd piitrundii fn cetate; strdjerele lasii liberii intrarea acestor cavaleri fncrezuti, ca gi cbnd ar face p a ~ t e din familie, desi unu din ei apartin altos , colonii. Nu mai spun de coloniile care, din cmze nepreviizute, ' au riimas besmetice, adicii fiiri 'regin5 $i ftirii putintii sii-$i rnai facii Pncd un$ fn astfel de sttipi, ei se adunii cu miile, gi eu fnsumi am avut riibdarea odatii sb num3r vreo 3.600 adus nafi de pe la alte colonii, intr'o vrente In care dbimle nu-i prea primeau. Cercetdnd ramele stupului, am giisit cii ar fi putut,-dupd celulele ce le aveau,-sii tot fi crescut 250300 din ei; restul erau mosafirii bine primifi gi larg ospiitafi f niidejdea cii din vreun ou nefecundat depus de vreo aln bin5 oustoare, o s i ias& poate o regind care va avea nevoie de fmbriit;~areaunuia din ei toti.
'

Moaitea frcintorului. Ca gi cbnd prezenta lor ar fi fost folositoare pentru fn-

demnul la muncii 5 c'etate numai atbt cbt afarii toate far1 mecele firii se fntreceau fn a-gi ariita frumusetea gi bogiitia, din clipa cbnd florile nu rnai pot da belvugul de altA da'tii iar albinele fnteleg cii timpul sentimentalismului a trecut, f$i fntorc privirile de la acegti -nesbtui iubitori de buniitb~,vegnic cu' yomnul pe ochi $i cu guqa plinii. Intr'o zi, ,cbnd frigul incepe sii sii resimtii, clnd florile, se riiresc fn cAmp $i se deschid rnai tbrziu, lipsite hsH de bogltia aceea zaharatii ce le chema cu zecile de mii' afarii . din stup altiidaG, albinele fgi dau seama cii, dacd ace$ lacomi locuitori ai cetiitii ar rnai triii tot ava, fn scurtii vre- , me nimic nu le-ar rnai rimbne nici lor pentru iarnii $i pentru puietul de primiivarii, $i atunci se hotiiriisc sb-i . fndepiirteze sau sii-i suprime. Poate, daciimbntorii as fi rnai la locul lor, rnai pufin fndrgsnefi ~i nu atbt de obraznici, rnai putin lacomi $i nu a$a de trbndavi, dacii ei ar veni fn ajutorul albinelor cu o d t de micii muncii fn stup, desigur cii ele i-ar rnai trece cu vederea $i n'ar lua contra lor nici o miisurii. Dar pentrucii lucrurile nu stau a$a,-oricbt le at& prezenta lor simful de mbndrib $i le dii un ,imbold,-viid cii balanta nu e dreaptii $i ele sunt cele fn pierdere. Cbtii vreme veneau fn stup valuri de albine fnciircate gi cu guqile d o b r a de nectar, nu s'a biigat de seam5 cbt de repede se golesc ciimiirufele cu provizii. Altele veneau $i le umpleau din nou $i lucrul trecea u$or. Azi hsii agonisita se duce vizbnd cu ochii, $i vieata stupului $i viitorul cetiitii sevor resimfi, dacii lucrurile vor merge tot aga. De aceea, dupii un sfat a1 instinctului lor, albinele se hotiitiirkc dintr'odatii sii fnerce poftele boierilor ce se risfa@ pe faguri $i, prinzbndu-i fntr'un colt pe toti, fi bconjoarii, le pun striijere sdravene care sii nu-; rnai lase sii f a d nici un pas spre hambarele cu provizii, iar ei, lihniti de foame $i sliibiinogi, mor cu sutele ori fug afar5 din stup Altii mai fndrhnefi cautii sii le fnfrunte. Pe acegtia fnsii ele fi prind, le rod aripile, le rup antenele, fi ciopbeesc pbnii ce nu rnai dau nici un semn de v i e a ~ . Cbnd miicelul s'a terminat htr'un tbrziu, . curiititoarele $i cioclii fgi fncep . trudnica $i trista b r muncb. Rand pe rbnd, cadavrele sunt scoase fn prag, $i albinele

le prind cu fglcutele gi, ~n sbor, le indepiirteazii din veciniltaitea stupului, ca nu cumva miasma lor sii strice aerul fnconjuriitor. Am urmgrit de aproape aceastii funerarii muncii $i miirturisec fir5 putin@ de indoiealii cii desigur, o f5ceau cu un sentiment de durere, sau cel putin cu piirere de riiu. Au fost bietii trlntori pentru ele nigte sustiniitori morali in orele d e g r h munc5 $i chin, iar azi, clnd hambarele sunt pecetluite gi frigul se apropie, chiar ele sg le fie cgliiii ce i-au riipus?! Se vede acest sentiment dill felul fn care par'& mai alintii cu cornifele trupurile reci sau Inc5 svbcninde. Vreme. insii pentru sentimetalism, albinele nu prea au $i duc... departe..! cu cei ucigi, Lnci o iluzie din putinele pe care vieata le-a egiiduit l Apoi totul reintrii in ordine $i m cetate domneste linivtea $i pacea.

C A P I T O L U L VIiI
ALBINA

L U C R ~ T ~ A R E

Cum se fecundeazti ~i se desvoltd oul.

A doua zi era cald gi frumos afarb. Soarele de dimineafd strdlucea puternic, dbnd de veste cii va lumina din plin Pntreaga zi ;termometrul de pe balcon arbta dimineafb 18 grade gi s'a tot urcat mereu, p&nbce-a ajuns la 25 de grade.ln prisac5 era svon de lucru mare gi pe cbnd mb duceam spre un stup sb-1 cercetez, Cdlin mb intbmpinb cu rugbmintea de a-i arrita un stup cu albine gi a-i descri vieata $i obiceiurile lor. - AS voi sb gtiu cum se nasc, cum trbiesc gi ce fac in scurta lor vieatb, de cbnd au vbzut lumina zilei gi pbnb ce moartea le chieamd gi pe elel.., imi spuse el. Bine, Cbline, - -5 rbspunsei gi pornii spre stupul de observafie, - cel cu geamuri,--ce st5 in mijlocul prisbcii cu Fig. Nr. 22 obloanele gi perdelutele trase. Albin6 lucr6loare') Vezi, Criline, acest stup ? e mic gi format numai dintr'o singurg rams, gi are o populatie in raport cu mbrimea lui; In el vom gdsi albine de toate varstele, dela oul proaspbt pdnb la albina cea mai bitrand. Acest stup .L. fricut cu per+ de sticlb, ca sb putem vedea cum igi trbiesc vieafa albinele noastre; e numai cu o ramb, pentru ca sb putem studia colonia din Ibuntru, cu toate tainele sale. Aceastii observare nu s'ar mai putea face dacb stupul a r avea in el mai multe rame, a$a cum sunt toti ceilalti din prisacii. El are peste geamuri, nigte perdelute ce se pot ridica cbnd voim sb pr.ivim fnbuntru, - cbci albinelor le place sii lucreze mai mult la Pntuneric,-gi de n'ar f; construit astfel, al-

*) Cligeu dupe Layens $i B o n n i e r : " C o u r s cornplel d'apicullure".

binele i-ar acoperi sticla pe diniuntru cu un strat de propolis on ceard, care ar Pntuneca interiorul, iar pe no; ne-ar lipsi de putinfa de a-1 cerceta. Peste perdelute mai sunt douii obloane de scandurd. Ele tin de cald stupului, si intunecd interiorul 8i'mai mult.

L.

Cu aceste vorbe,. am dat oblonagele de o parte fdrL sgomot, am ridicat perdelutele negre ce acoperii sticla geamurilor $i vieata stupului ni spa ardtat dintr'o datd in toatd desfdgurarea ei. Albinele intrau $i ieveau cu grabii. Unele se migcau fncet pe ramd, de la o chilioard la alta $i, in sfargit, dup2 ce-am mai fntblnit in calea ochilor novtri $i vreo cativa trbntori ce se ospiitau cu liicomie din hambarele cu nectar, am descoperit $i pe regind. Tacticos, ea f$i urma sfAnta ei chemare, ftirb a se sinchisi de prezenta noastrd: oua. Am privit-o cum fgi fndeplineSte aceastd menire gi-am fnceput sd-i povestesc lui Ciilin despre vieafa allYinelor CBline, regina depune ouii, aga cum ti-am spus ieri. Aci, din cauzd cd locul e stramt, ea e silitd sii depund oud mai puGne; ea ouL acum in raport cu miirimea stupului, cu numiirul mic de albine ce compun colonia $i cu chilioarele pregdtite pentru munca ei. Ea trebuie sb aibd fn vedere cii aceastb ram% micL e ca un stup complect $i trebuie sd cupnnda, in numiir mic, tot ce se gdsegte' i cetiif;le cele mari n din prisaca noastrti: puiet, miere de rezervii, ncctar proaspbt $i pokn 'trebuincios pentru pregdtirea hranei larvelor. Iatd, in aceastd singurd rams a itupului de observatie, sus, se vede rezerva de, miere ciipbcitd ; Ejuf;n mai jos, mierea desciipbciG $i,nectarul ce-1-adac culegdtoarele de afard; la mijloc, in form5 de cerc, pe ambndouii @tile fagurelui, se vede puietul, gi pe, la colfunle de jos iatd ~i polenul

- Iatd,

...

...

'

Y-

fn grupul de albine din &rtea noastra, regina fqi urma trudnica ei muncii. Privegte bine,. Ciiline, f funddl chilioarei din care ren gina $-a scos acum pantecele, gi spme-mi ce vexi? ct alb ivoSe vede-fmi rbspunde bdieatul -'un riu ca un bastona~ sti%fn picioare sii fie oar acela un ou? ce Da, desigur,' C&Kne, ~i fricg unul fecundat, pentruci e pus fntr'o celulg micii d e albinti lucrlitoare.

-4

..,

. _.
?

x.

Cum adicii m& fntrebg el mgrimea celulei are vreo fnrAurire asupra fecundgrii oului ? Credeam cJai fnteles acest lucru atunci cdnd +am mai spus altii * datA, cg ea ou& mai cu plscere fn celule mici, pentrucg fecundarea oului i-ar da senzatii plscute.

Fig. Nr. 23 Schema canalului~spermalofer.*)


'

Canalul spermalic tBieal de-a-lungul. stiu.

E. C. S j - Epitelium cilindric a1 peretelui canalului spermalofer


1; chj C. Sj C. s ]

- invelig

de chitin;

- deschiderea canalului in spermatic&.

-- canalul seminal.

Slructura exterioari! a canalului spermalofer. - spermalica. S. p] M. C j -- m u ~ c h icompresgri. M. F] - mugchi c e s e slr8ng. M. Ej - mugchi c e s e inlind.

'

'1

Cligee dupEi Alfandery : .Trait+ complel d'apiculture'.

Incii de mult a fost enuntaa aceasa teorie de biologistul Kuckenmaister gi ea are mulfi partizani. Degi 'piirerea e bcii desbiitua de autorii apicoLt Am ajuns gi eu totugi la aceeqi convingere. Unii, pe care eu fnsii nu-i cred, spun cii singurii vointa reginei e ceea ce hotiiriigte, dacii cutare ou sii fie fecundat gi nu altu1,-gi anume, prin actiunea rnai slabii on rnai puternicii a mugchilor pbntecelui asupra ovaralor'gi spermaticei. Eu nu cred cii acegtia au dreptate, ciici odatii cu aceastii teorie, trebuind sii admitem h gi prezenfa unei vointe,-decl a unui element psihic ~iprin aceasta cu neputintii de controlat,-susfiniitorii acestei teorii nu pot avea o bazg sigurii de sprijin. De aceea, eu fnclin sii primesc teoria a doua, cea iegitii din observatiile unor migciiri, a unui tot de fmprejuriiri gi date, care ne pot face sii credem cii adeviirul e rnai degrabii de partea mea, dacii nu cumva o fi r h a s nedescoperit cu totul. Teoria aceasta sustine cii un ou e fecundat ori nu, dupg cum regina fgi introduce pantecele fntr'o celulii micii de lucriitoare sau intr'una rnai mare de trbntor; acest mecanism se explicii astfel: celula de lucriitoare are o capacitate putin rnai micii decbt volumul abdomenulyi reginei. CAnd ea f1 introduce pentru a oua, perefi celulei Spasii asupra spermaticei. Aceasta, dupii cum +am rnai spus, e pus5 h &$care de doi muSchi, unul lungiiret gi altul rotund,-- care funcfioneazii automat gi alternativ; unul din mugchi piizegte poarta spermaticei ce dg P canal, celiilalt piizegte goarta canalului ce da n f uter; cAnd cel a1 spermaticeise deschide, ne liisbnd sii t r e a d n decAt un spermatozoid, cel de jos se hchide, gi invers, cAnd cel de jos se deschide pentru a da voie spermatozoidului sii treacii i uter ca sii fecundeze oul, cel de sus, dela spermaticii, n -hAne hchis pentru a opri niivala spermatozoizilor in canal. ~n cazul cAnd hsii regina ouii fhtr'o celulii mare de trAntor, nemai fiind nevoie de apiisarea asupra pbtecelui ei, nici actul reflex a1 deschiderii spermaticei nu se mai face, gi oul trece hainte nefecundat, ciici mugchii nu rnai au comanda reflex& pentru deschiderea lor alternativii. Deci, Ciiline, celula apasii abdomenul ; aceastii mivcare se transmite spermaticei; printr'o contracfie automatii, ea dii drumul fn uter unui ou care a sosit acolo i acelaqi timp, n coborit din tromp& odatii cu spermatozoidul.

a-

w
#.

.
r .

-- . . ... . , ,' . :

Prin microfil, care, dupii cum am spus, n e gaura pe care o are 061 i coaja sa, spermatozoidul piitrunde <fiinteriorulsiiu. D e acuh fnainte incepe opera de inchegare a vietii unei fiinte no;, a unei albin~ lucra'toare, care se deosebegte mult de reginii gi trdntor, gi ca rol, gi ca fnfiitigare, gi h a t e aceste'a se datoresc numai spermatozoidulLi. Cum se face aceastii o p e 6 de fncheFig. Nr. 22 gare ? Aci e locul $i timpul sii-ti rgspund Capelul cu microfi~ul la fntrebarea ce mi-ai pus-o cu privire la alcbtuirea or'icbrei celule din trupnl unei albine, trbntor sau regine $i care, dacii a r fi urmat, legea de reproducere dela o m gi viermele ascaris, a r ' f i trebuit s i aibd on 36 de cron~osomiori cel putin 24, -- ~i totuvi, celula n'ire fn ea decdt 16. Acum cbnd ' cunogti fenomenul pa-i.tlienogonezeii adicii navterea unei fiinfe vii chiar tdintr'un ou nefecundat,-in cazul de fats un trdntor, - urmeazk sb te l&n>uresc cum se combing in celula gennina iva, cei 16 cromosomi a i oului cu cei 8 cromosomi ai sp.Srmatozoidului: lncd d&la inceput, cind ti-am dat cea dintdi nofiune a cromosomului, ti-am spus c i fiecare cromosom are, n alcbtuirea sa, douL mici celule de sex con'rar : una masculd gi alta fernel%. Cbnd cfouii nuclee,-acela a1 oului gi a1 spermatozoidului, au unnumdr egalde cromosomi, ei se vor htregi gi din aceastii fmpreunare va ieqi o f i n t i de un sex oarecare. Ce determind sexul nouei fiinfe? Biolosia moderns a statornicit fn aceastii privintii cii, degi douii nuclee impreunate $i cu acelaqi numdr de cromosomi in ele, par cii sunt egale, exist; totugi o deosebire de potential intre un grup de cromosomi, fie a1 spermatozoidului, fie a1 ovulului. D e cdte ori potentialul unui grup. de ci.omosorni va fi fp fauoarea cro.

., ..

.
\

..

t*-'.

. .. .

.. .

,.. ,

'.

.:
q

mosomilor masculi, va iegi o fiinti femelb, :sau .c.ontrariu, de cbte ori grupul cromosomic femel va ava un potential su-' perior fat5 de grupul cromosomic' mascul, dupii evulutia normalii de Lesvoltare a embrionului, v a ie$i o f'iintg de sex masculin.

* .,
.

') Cligeu dup6,Alfandery :

.T~;I~c ccrmplel d ' s p i ~ l t u r a " .

I
,

*
,
.
,

,, .*. . .. -

Deci, din cele de fnai sus, poii trage concluzia cg potenfialul cromosomic e cel care hoGrdgte sexul fiintei ce urmeazd s2 se nascd. Ce se f n t h p l i in cazul albinelor, cbnd cele doug nua1 spermatozoidului cu 8 , cromosomi gi a1 ovulului clee, se fntAlnesc $i se fmpreuni ? Aci intervine aceastd cu 16, lege a potentialului : cei 8 cromosomi ai spermatozoidului absorb 8 cromosomi bgrbdtegti ai ovulului, formbnd hpreund un grup numai de 8 cromosomi bdrbdtevti, fat5 de celglalt grup de 8 cromosomi femeievti. De sigur cd potentialul fn acest caz, fl are grupul de cromosomi bgrbgtegti. Urmeazd deci c& dupd legea biologicg amintit& mai sus, potenfialul avbndu-1 grupul mascul, --se va nqte, dupd o evolutie pe care o vei vedea mai departe, o femeld, ceea ce se $i Pntbmpl$ cdci din contopirea cromosomicd a celor doud nuclee, va iegi, dupd douiizeci $i una de zile, acea femeld care nu e alta declt albina Iucra'toare. Cum se face evolutia $i fnmulfjrea celulelor, o vei vedea . atunci ~ 2 n d vom vorbi despre metamorfoza oului. Deci, Cdline, acum cred cd ai ldmuritd bine 4 minte n nofiunea parthen~~enezei, ace1 dar pe care-1 are o regini de a da navtere, chiar nefecundatt la fiinte vii: trbntori. Dar oare o regind fecundatii nu va c'epune gi oud nefecundate ? m i fntrebd acum biiatul. De sigur cd da, Cdline, gi aceasta se intbmpli atunci cbnd unei regine i s'ar fi golit spermatica, ori spermatozoizii ar fi pierit fn urma unei fntbmpldri oarecare, sau chiar atunci cAnd, spre sfArgitul anotimpului de ouat, mugchii uterului, o b o s i ~ de atlta muncl nu rnai pot funcfiona normal $i de aceea, oudle depuse vor fi nefecundate. Dealtfel, gtii cd depunerea ouilor fecundate sau nefecundate mai atlrnd g'i de mdrimea celulelor fn isare regina oug. Dintr'o celuld micg de albing . lucriitoare, fn care a fost depus 'un ou, dacd regina e normall $i fecundat& totdeauna va iegi o albing lucrdtoare, cdci mdrimea celulei . fnduregte de-a-dreptul fecundarea oului; cbnd ea fgi depune insd oul htr'o celuld largd, acesta r5-

.-d

I:
,

s.

,.
'

. . . ,
!

-.J ..I. .
,

.., .
. < ,

-1 ,

,.

.<

.*

mbne nefecundat gi atunci, din el nu :poate iegi decbt un tr~ntbr. Cei care au combdtut teoria iduentei celulei fn fecundarea 02 nefecundarea7-unui ou, spunlnd & a vt ; al.-,

,.
1
. i -

<. I , .si - -.. I I : .., . . .- .. : .. ,-. . . : , . a


,

.&!

'

bine lucriitoare niiscute fn aelule de 'trbntori, nu gi-au dat osteneala sii priveascii lucrurile rnai de aproape. Eu, chiasfn aceastii varii, am putut face o asemenea observat;e : -albinele strbmtaserii gura celulelor de trbntor cbt a celor de albine lucriitoare, pentru ca, prin apiisarea lor asupra pbntecelui reginei la introducerea lui fn celulii, biigica cu siimbntii biirbiiteascii sii fie pusii h migcare gi deci sii fecundeze ouble, din care vor iegi albine lucriitoare degi vor fi crescute h celule mari de trbntor. S'au rnai viizut de asemenea cbteodatii chiar regine fecundate gi prolifice depunbnd'ouii nefecundate fn celule de lucriitoare, ceea ce ar dovedi cii teoria de rnai sus n'ar ficea adeviiratii. S'a dovedit hsii cii acest fenomen se fntbmplii rar gi numai spre sfbrgitul anotimpului mare de ouat, datoritii faptului cii mugchii ce apasii punga cu s&m%ntiibiirbiiteascii, obosesc cbteodag gi, ne mai functionbnd, cu toat3 apiisarea peretilor celulei de albinii lucriitoare asupra pbntecelui, punga nu se deschide, lichidul cu siimbntii nu scaldii oul ca sii-1 fecundeze gi, degi oul e pus htr'o celulii micii, din el iese un trbntor, pentrucii n'a fost fecundat. Aga pare de adeviiratg aceastii teorie, cel putin pbnii acum-ceea ce m'a fiicut sii o iau gi eQ de bung-fncbt' cresciitorii de regine, dupii cum vei vedea rnai departe, pentru a nu avea fn prisacii dec!it trantori se1ect;onat; din anumiti stupi, hliiturii din celelalte colonii, orice ram& care are celule de trbntori. E foarte,usor s'o facH oricine dupg 3-4 ani, timp in care gi-a ales cei rnai 6uni faguri de felul acesta. Ei bine l fn stupii i -care fagurii n'au celule de trbntori,-sau au foarte n pufine pe marginile ramelor,--reginele depun numai ouii de albinA lucriitoare, sau un numiir foarte mic de ouii nefecundate .$ numai fn rare cazyi s'a putut observa fenomenul de ..care +am vorbit rnai sus. $i dacii cineva ar pune htr'un stup numai rame cu celule de trbntori, cateodatii, roiul, ori' Qi piiriisegte casa fn care nu-i poate f asigurat viitorul, ori rnai ai desea albinele se pun g strbmteazii gura celulelor de trbntor, i pentru a le da mkimea celor de albine lucriitoare.

d
,

***

Condifiunile he desvoltare a oului. Astfel; Ciiline, $-am l h u r i t ce este oul, cum se for..
f

'

,
I

. , . ,.
! ,
"

. .. '

....
<, ..

,
' 1

. .

dL)

rc
. .

meazg gi cum se fecundeazg, pentru ca din el sb iasg o albinii IucrZitoare. Depus de reging fn chilioarg, el igi incepe o vieat2 aparte, ajutat de trei klemente cu totul trebuincioase viefji lui.'El are nevoie fn primul rind de : a) Ca'ldura' - care trebuie sa' fie intre 27-30 grade, pentru ca oul s w d e s v o l t a normal. Albinele pcist&aza' aceasta' ca'ldura' in stup prin caloriile cele r&pcindesc corpurile lor. Tu gtii, Cgline, c& hrana pe care noi o lugm, ne servegte la alimenta$a shgelui yi deci la fntretinerea corpului. Aceastg hranii desvoltg fn noi, prin arderile ce se produc fn ~ o r p , anuun niit numgr de calorii, care dau ciildurg trupului. Tot aga $i albinele, ca sg-~ipgstreze c d d u ~ a trebuincioasi, consutna' rniere . gi, cu cdt e mai frig gi deci au nevoie de mai mult5 cgldurii, cu atit vor consuma mai multii miere, pentru a produce cAt mai multe calorii. Asa dar, cgldura.de care are nevoie un ou ca sg se desvolte normal, o ggsegte in stup, produsii de albine. Puietul, ccind se desvolta', produce la rcindul sciu, oarecare ca'ldura', care ajutg astfel propriei lui desvo1tib-i. A doua . conditie f nsemnatg e : pe care o cere oul precum ~i puietul pentru . Fgrg umezealg caldg, ooul sau larvele s'ar usca gi-ar pieri. Un fnvgwt american, Wallace Park, a stator- ' nicit cg albinele pgstreazg fn stup umezeala trebuincioasg prin apa adusii de afar& de cdtre cgrgtoare, care o tin in gugii gi n'o scot de acolo, deciit atdt c&t cere nevoiea. c) fn sfdqit, ultima condif;e pentru evolutia unui ou depus P celulz, e hrana-pe. care albineh o dau puietului lor in n raport cu rna'rimea .ai destinafia ce vor sa' o dea oua'lor. Aceast i hrang e de dou6 feluri: papa regal&-din care hrgnesc tot timpul pe reginele, ce urmeazii sg se nasc$ gi pe care o dau oricgrei regine fn timpul cbnd aceasta oug foarte mult, -precum gi o altg hrans obignuitl fiicutg din poleh, miere si apii, cu care hrgnesc puietul de- albine gi triintori.

a
/

yl
\

.PI

., . .'<
-.'I
' ,

Evolufia olrlui ~i fazele lui pen6 l a naakrea albinei.


1

.\
.
1 ,

' . I

\
'

Oul supus acestor con'difiuni, Cliline, igi bcepe evolutia sa trecand prin trei . stiri: aceea d-e oou- in care - sta' frei zile ; -&poi se transform5 2h lami-sfhnd a p a l k 6 zile; fh sftiqit,
.

.
\

-..

E
'

'

pg$e$te la ultima lui transformare: starea de nirnfd in care m'rnbne 12 zile; deci, evolufia unei albine se face in fimp de 21 de zile, din clipa in care regina a depus oul. Sb le luiim acum pe rbnd, Ciiline, pentru ca s l - 6 poti da seama mai b i n e de feluritele schimbgri prin care trece;un ou, plnii ce devine insect5 pe deplin desvoltatb. Starea de ou hcepe din clipa cbnd el e depus fn celu19, fie cii e fecundat, fie c i nu, gi dureazg trei zile;'procesul de evolutie mai interesant e cel pe care-1 urmeaziioul fecundat, gi de acesta ne vom ocupa mai serios, cu toate cb $i cel nefecundat urmeazii acelagi drum. Dupii ce spermatozoidul a intrat prin microfilul oului, se produce in ou o membranii care hchide cu totul aceastii ievire, pontru ca vieata dinlduntru sb-$i urmeze astfel cursul fbrii sb fie stbnjeniti de vreun element striiin din afarii. Aceeagi membranii gi-o face chiar $i oul nefecundat, de f n d a t L c q i depus f n celulii. In interior, Pnveligul spermatozoiduliti ae'"desface fn nigte firiSoare subfiri numite filamente, care sant ca nigte raze de jur fmprejurul sdu. Pentrucii el ia forma unui astru, invbtatii 1-au denurnit aster. Cu ajutorul acestor raze filamentoase, spermatozoidul fncepe sti fnnoate fn lichidul ce fnconjurii nucleul oului $i care nu e decbt acel vitelus nutritiv, adicii materia hriinitoare ce-i va servi embrionului drept hranti. Migcarea spermatozoidului e o mi$care de rotat;e $i el o face astfel pbnb cbnd atinge nucleul oului, cu care se u n e ~ t ede fndatii, contopindu-se cuintreaga sa rnasii. fn aceastd clipii, se produce acel pmces de absorbire a celor 8 cromosomi biirbbtegti, astfel fncbt noul nucleu, unit $i miirit, nu mai are fn el decbt pe cei 16 cromosomi cu potential prielnic grupului cromosomic mascul. Dupg ce s'a slvbrgit aceastg schimbare, nucleul fgi fncepe evolutia sa : din lichidul inconjurtitor, care e hrana ce-1 alimenteazb, nucleul se hrtinegte, cregte gi se desvoltii, iar cromosomii se dubleazii; clnd desvoltarea lor s'a terminat, nucleul se imparte fn douii celule fiecare celulti avbnd cbte un nucleu a1 ei cu cAte 16 cromosomi. Aceste doub celule cu nucleele lor, prin alimentare, fgi fndoiesc, la rbndu-le, numiirul compugilor ; clnd $i acegti compugi au ajuns la deplina lor desvoltare, ambndoub celulele se fmpart, fiecare cu cbte un nucleu cu acela?; nurniir de 16. cromosomi, formbnd ~JI felul acesta patru celule.

fnmultirea aceasta merge T progresie geometric2 vreke n de trei zile, f care timp, din micul embrion, prinde si. se n fnchege organismul viitoarei albine, fncepbnd cu organele principale care f i ajuG la alimentatie: gurii, tub digestiv, c2i urinare, aparat respirator, fnveli? epitelian, etc.

Fig. Nr. 25') Fecundafia oului $i evolufia sa. 1, 2,3) s ~ e r m a t o z o i d u lc u razele s a l e filamenfoese i n criularea nucleului din O V U ~ . 4) Unirea c e l o r d o u 5 nuclee intr'unul singur. 5) Segmentei-ea nucleului i n douri plrfi, fiecare c u nucleul s l u a parle, c e confine un egal n u m l r d e cromosomi. 6, 7 , 8 ) multiplicareacelor d o u 8 nuclee i n progresie g e o m e l r i c i , formlnd-F-4: 8: 36: 32: 64: elc., celule, fiecare c h nucleul sBu aparle $i cu un numrir egal d e cromosomi.
-

s ,

fnmulfirea aceasta ajunge s2 seciituiascii fnsii hrana trebuincioasg acestei evolutii, iar embrionul, mlkndu-se, ocupii tot locul liber de sub fnveliSul chitinos a1 oului, astfel c i in ziua a treia dela depunerea lui fn celulii. aceastg coajii chitinoas5 se desface ~i din ou apare _un viermiyor alb-ivonu. De acum fncolo, el giise~te fundul chilioarei, hrana daG de doici; fn procesul de fnmultire a celulelor f$i urmeazg drupul strgbiitut y i pbnii acum; aceste celule se fnmultesc mereu dar se $i diferenfiazii : unele merg s2 formeze celulele chitinoase ce alciituiesc fncetul cu fncetul scheletul de chitin2 a1 organismului, altele se transform& fn celule musculare formbnd sistemul muscular. altele, fn celule nervoase formbnd sistemul newos, pe cdnd

*I

Clfqeu din ,Educelion sexuelle' d e Bendry

.>$

altele se consacrii celulei reproducitoare a speciei, ~i tot aga, pbnii ce Pntregul organism se formeazl in tot timpul cbt viermigorul fgi trece toate fazele sale de larvii gi nimfl, gi iese insect5 pe deplin format& Acest timp e de douiizeci h i una de zile pentru un ou din care urmeazi s l iasii o al: binii lucr5toare, de douiizeci gi patru de zile pentru unul de frbntor $i numai de gasesprezece zile pentru unul din care se nagte o regind. $i dupi toate acestea, Clline, hai acum s l privim pe geamul acestui stup de observatie,. feluritele faze ale unui ou, ca s l - ~ seama rnai bine de toate aceste transformlri. dai Iatii, colo sus, in marginea cercului cu puiet, se vede, in fundul unei celule, un ou ce st% drept 4 picioare, ca un n bastonag, a$a cum ai spus $i tu. Acela e oul de o zi; ceva mai jos e unul putin inclinat: este oul de doul zile; dedesubt e unul culcat cu totul pe fundul chilioarei :e oul depus de trei zile. Ti-am spus c i dupa o trecere de trei zile, oul se transform5 in larod. IatH, ! Csline, - $i scotbnd o lupd din bu-. zunar, am apropiat-o de sticla geamului, vezi in celula de colo ceva albicios ? E ca un mormoloc mic,-mult rnai mic decdt oul, putin Pncovoiat, avdnd pe el cbteva ondula,ii; e larva ce abia a iegit din ou ; e cea dint& liclrire de vieat5 a albinei; cu ochii liberi nu prea se poate vedea bine ;mai mult ghicim c i ar fi ceva acolo fn fundul alFig. Nr. 26 '1 bicios a1 chilioarei. Din acea clips, vierFagurz c u puiel in felurile mi$orul pbgevte in noua-i stare, aceea de 'Ieri de desvo'lare. Zarv~,stare "m care va rlmbne, dupg 'leu; j. '1 larva de cum ti-am mai spus, timp d e : G l e . zi ; I ) larv8 d e 5 zile ; Cbt tirnp st5 in ou, mormolocu~ se I] larva de 7 zile; hriinegte cu materiile ce inconjurii gercelula c 6 ~ 6 c16 ; pl polen. i menul; de acum fnainte, vor avea grij5 de mica fiinfb suratele din stup, adicii albinele-doici, care-i varsl din gugulitele lor hrans, atbt cbt i; trebuie P fiecare zi. D a d n

rq

''

'I

C l i ~ e udupe Layens $i Bonnier: .Cours complel d'apicullureu.

b~ola13asu!In!pnls n3 ~ d n a o s a 3 la3 = Bololnolug a

1,

yaln~a:, Inpun3 q ala~eop'd n3 I - n p q % -u!dmg ' y ~ q u p q s a a q!-an3 n3 aIaDaJn3s urp p u n a ~ g 3 'ylon -sap $03 as a3 psnsym ad 'u a ~ e 3 a g ~ 3 - e ~ q s a p q cue? 'glnla:, ugapun~~yd !ahIeI sopumqaq Iwae ale3 u p d 'yny% aljnrn ap JnJgqyJqs a y3 apaA as f d n l el ~ p u d 'la3ydy3 JsaDv * J O ~~ n q -!na 3e3 $3 al!dsap aJe3 UIJ pflqns a)!oj ala3e n3 suymeas a3

I r '.

.
u

1
I

'
4

-mg yugd yqonsap $03 as e6e !$ -3saun as !n[ndn.q ale aqadea ynop ala3 pug3 sugd naJam a ~ 6 a ~ : , eaJe1 'dm9 ~sa3-eu 1 .a~e36;m y j e $ a ~ q a n 0,r)ng a omel a3 dm9 ug lal-npug~uam.f[ -e4n!m1!fm I"uFlsa?u! ~6 ySn8.u~a p n w ~ y d u e ~ y s e a a e 'la~qse y y ! 'psm3sap naJanr em9 n3 !6ysus ! In.xn! ug naJam as-npu!l~ga 6 a -ug !alnIao Inpun3 ug psndap e u e ~ y y e o u q e A J e 9 -yj!Sa~B ug ma a ~ a u n d n s a ~ d gJsea3e ~3 la~nauuos?tlwm1 alp awog - a ~ d e6e ~ o p ) v a ~ a s qyou o ~ e p 'appa.rd n;, ysrrg J!paaop ap e,s !!nln~08nuja!a !a)xa!d ?pod u u d Jo1aJuaunI-e eaJa3a.q u u d T a p e 'yzonrso ap 1a3 n n / ~ ) n u d FueJq yqsea3a e eaJel y3 ! . neauflsns ( ~ O o l o n r o ~ u a , 'mn3-e yugd *ea q puaJormJ ! I-nm! 6 ug a s - n p u y a g ~ qp u e ~ yy)seaDF a!nroDyl n:, 6 naJam a q n o s q e ' ! ap WJVP u e q ug I?JVOUU~ la !!;rqfl ~ n p p o eapan e n3 1 !!p 6 '30 ajeod as ea u!p I n ~ o b p ~ a ! ~ e a u r p O-JPJFJV we-I) a3 !ala3 fuo InJqnsapap ap eInIa3 UJ a ~ b a ~ u mn3 !zaa gs '!ody :d *uy[y=)asdn~aqug gm

L ?a eJeogyr, q gaJel o gqoAsap as mn3 Jea

*y1e3a~yded ap 3a7

.ala.zur 19 ualod ' p d n mp y ~ r ? n r ~a!+zoduroo o n3 yJe3alsau& oj ~ d e yugnd eazd y 4 m a ~ e ug YueJy o nep a1 'a~!nu6!qo arcfqle d 3 p s e a m gs JOA am;, u!p lolame1 pug3 ad ' p ~ v i 7 a ~ pdvd Jugan3 q d a ~ p yl!nrnu '~$eunn!map JTJP yded yTsea3e !emnu 'aqu!euj n3 urn3.e ap e p JOA al t?.xo~saae a u g a ~ InSut?~ ampp a1 ys ! 6 ap el JOA a3 a1aseo30.10~ad 'ea~saoe a1aaJel u p a s a p JOA a a '~sug ! m o p e !~o1au$3a~ nep o aJvr, ad yded !beaa~e yu!qle z 1 6 g ~e 19a3uo ap ' ~ o l a a ~ e l JomqnJ nep ap p o J O $ U ~ J J ap al!qop '!z e w p d ug p3 eapaa me 'tqsea3e e u e ~ y z g m e ure e

> -

104
4

-,
f

.-

Tot ceea ce ins5 a mbncat pAn5 in ziua a noua, zi i care albina, i-a pus portit2 la celulii, n larva a fngriim5dit fn intcstinul ei. Intrebarea e acum: ce face ea cu toate rezidurile acestea, c l t gi cu scutecele din fundul celulei, care, dacii ar riimbne aga, ar strica hrana ce o rnai are adunaki acolo? $i aici- natura a qtiut sii deslege minunat de bine problema I Larva, degi-i aga de desvoltatii, face sfortiiri foarte mari, se fndoaie plnii ce ajunge cu capul unde P era coada, i soarbe qestul de hranii ce rnai riimbsese fn fundul celulei $i Fnghite toate scutecele ce-o fmbriicaserii odatii gi pe care le aruncase acolo. Apoi, fntorclndu-se fn pozit;a ei naturalii,-dupd ce hrana a fost absorbitii de s4ngele din organismul ei,-f$i descarcii dintr'od'atii tot continutul stomacului gi intestinului cu toate scutecele fnghitite, gi, desbriicitndu-gi ultima cimavii ce-o acoperea, hpinge aceste reziduri fn spre peret;i celulei sale, acoperindu-le cu cbmbauta desbriicath-pentru ca leagiinul fn care-gi va face somnul ei de nimfii, sii rbmbnti c l t se poate de curat. De fndaa apoi fncepe a-gi tese un giulgiu, care e un fel de cocon sau gogoagii unde fvi va desiivlrgi evolutia, pl&i ce va iegi din celulb. Leglndu-se cu codita de fundul celulei, viermi-gorul face nigte migciiri cu capul, teslndu-~i miitiisoasa-i hainii, lucrare pe care o fndeplinegte fntr'o zi gi jumiitate; dupii aceea, doarme timp de gapte zile, dupii care se trezegte albinii pe deplin formatii, 2x1 cea de a douiizeci gi una zi dela depunerea oului de ciitre reginii. Larva de trlntor ins% e hriinitii o zi rnai mult, tesutul coconului tine iar o zi fn plus $i somnul ce precede transformarea larvei f nimfb, tine din nou o zi rnai mult, ceea ce n face, fn evolutia viet;i sale, trei zile rnai mult declt la albinii g deci, el se nagte fn ziua a 24-a dela depunerka oului in i celuli. Evolutia larvei de reginii se terming mult rnai repede, datoritii faptului cd larva primegte tot timpu1,-dela depunerea oului .$i plnii la ciiplcirea celulei, -acea hrani specials, numits papii regalb; clocitul oului ijne trei zile, starea de larvii cinci, tesutul coconului o zi ; dela tesutul plnzei gi plnii la transfornarea P nimfii, trec trei zile, gi apoi alte patru zile n de somn, p l n i ce principesa iese din palatul ei, ceea ce face jn a(*... - 16..zile dela depunerea oului fn botca regal%. total ..

='=-'

SOT

Deci, Caline, ca s3 rezurngm cele spuse, ft; repet c3 ,&oului,de orice fel ar fi el,-de trbntor, regin&ori albinii lucrgtoare,-6 trebuiesc trei zile pentru clocire $i cinci zile pentru desvoltarea ltirvei. fn ziua a noua, toate celulele sunt cbplcite, pentru albina iar nagterile se fac: pentru reginii fntr'a--, . t lucrbtoare intf ad : iar pentru trbntor f tnr. ' . Pot fi Ins5 $1 unele mai ales atunci c&nd ap rece, ceea ce-i foarte picultorul a deschis stu primejdios nu atat pentru puietul ciipbcit, care are propria lui ciildurb, cbt rnai mult pentru ouiile ce clocesc $i larvele ce sunt descoperite $i care, la o temperaturii rnai joasb de 12 grade, tinute putin afarii, suferii gi mor, sau, fn cel rnai bun caz, I$i lungesc evo1ut;a cu cbteva zile. Unii au fiicut experiente, tinbnd puiet neacoperit de albine timp,de o orii, la o temperaturii de 2 grade fiirii sii fi avut pierderi hsemnate ; alGi 'au mers gi, rnai departe, 6nlnd puiet intr'o liidi*, neacoperit cu albine, timp de 6 ore, la o temperaturii de 8 grade, de asemenea fbrb nici o pierdere. Aceste experiente ne dovedesc cb $i puietul are o cbldurii proprie; totuvi, eu n'a$ sfbtui pe nimeni sb deschidb un stup la o temperaturii rnai joasb d w a d e , rnai mult de cdteva minunte; pe ldngii cb o parte din puiet rbcegte, apoi, $i albinele-trebue s l consume o cantitate foarte mare de miere, pentru a produce echilibrul de temperaturii cerut de o bun5 desvoltare a cuibului, echilibru rupt fn-momentul cdnd colonia f$i pierde toatl ciilduia din lbuntrul stupului, cbnd acesta e deschis.

w,

Alca'tuirea anatomic^ exterioara' a albinei.


$i acum, Ciiline, cbnd ti-am spus cum se nagte o albinii, din clipa In care regina a depus oul fn celulii gi pbnii ce acesta gi-a terminat intreaga lui evolutie, sii trecem la cercetarea ei anatomicii. Cu notiunile de aici, Iti vei fntregi cunogtintele de amiinunte pe care nu ti le-am dat cAnd am vorbit de regin5 $i trlntor, cbci, In general, P ce privegte alcbtuirea an natomic& reginb, trbntor gi albinii se aseambnii, afarb de particularitiifle pe care ti le-am arbtat la fiecare. n descrierea alcbtuirii gi felului de vieatti a albinei, vei ggsi un plan unic fn felul sgu, cgci, odatii cu descrierea piirtilor ce alcbtuiesc o albinii, fti voiu ariita rostul fiecgrui organ f parte .$i opera ce-o hfiiptuie$te, operb legatii de vieap stun

***

-h

pului. Pentru aceasta, vom lua albina dela navtere - si pbng la moartea ei, arbtbnd-o fn toate slujbele pe care le Pndeplineqte, slujbe legate totdeauna gi de ceva organic. Capul albinei. Dacg vei deschide, Cgline, un stup gi vei scoate o ramd fn care puietul e gata de iegit, cum e cel; din celulele din mijlocul ramei stupului de observatie, vei auzi un sgomot ca cel a1 unor cari, ce rod fn noapte o b l m g de stejar dintr'o casg veche. Acesta e sgomotul ce-1 fac albinele ajunse la maturitate, cbnd rod ciipicelele cdmiirutelor unde pojghi+ de ceard le-a zdbreluit vieata de la a noua pAnd la a douizeci $i una zi, cbnd trebuie sii iasg afar&.

Fig. Nr. 28') 0 c a p d e albin5 Incr8loare; MI c a p de regin6. E] C a p d e trlntor. 1

Iatg cd una rnai harnicb, mai voinicb, ori poa'te mai fn vbrstL ca celelalte tovarige ce fnci rod zfibrelele pot$ilor, dg fn lgturi aceastii ultimd piedicb ce se tot fncdpgtAna sL se mai' tin2 in unele puncte. 0 doicd ce pbndegte nagterile, .tifntinde pdrintegte limba hcdrcatd cu miere din gugulitii, miefe pe care novicea o suge cu lgcomie.

Dar capul albinei e triunghiular-fmi spuse b&atul gi eu credeam cii e rotund I - Nu, CBline, rotund e numai a1 trcintorului, care par'cL e fnconjurat de un turban turcesc, pe cbnd al albinei are trgsiituri mai delicate. Capul e dintfo compozifie chitinoasa' for- ' maG din plgcute, ce-se fnchee fntre ele ca ~i crani'ul omului.. , E qi. nevoie sg fie astfel apdrat, cgci el e cel care se ' lovegte
,

'1
t

C t i ~ e ud u p l Layens: ,Cours d'apicullure'.

htAi de toate piedicile $i apoi, addpostegte in el, creerul gi atcitea alG organe sensoriah fgri de care albina n'ar patea trgi. Dar la ce i-or fi servind cornitele acestea? se m i 6 bgiatul. Acestea, Cgline, sunt antenele, despre care ai hvgtat la zoologie, c i le au mai toate insectele. Sunt organeh cele mai insemnate ale sirnfurilor. PriveSte cu lupa .$i vei vedea mai bine. Iat& ele sunt formate din doui pirG : scapelul, care-i suportul ce leags antena de cap $i flagelum, care e compus din doussprezece articulatii, pe care se v5.d n i ~ t eperigori; acestea sunt organele cu ajutorul cgrora albinele pipgie.

Fig. Nr. 29.1 Ttiielurl de-a-lungul unei antene de IrAntor. A. s. c ] scapelul fl] flagelum 1-13] num6rul arliculaliilor a f ] locul d e articulatie a antenei , . Ir] lrahee penfru aer m] inveligul anfenei W. h] Peri sensifivi 1. mJ m~igchi e s e string c d. m] mugchi ce s e inlind B] o mice parle din flagelum mlril de 60 ori n] nerv a] legglura inlre d o u l arliculalii.

Sirntul mirosului, care la albini e foarte desvoltat, fl servesc n i ~ t e mici giurele ce strgbat partea de dinainte a antenelor, printre perigorii pipgitului. Cu ajutorul mirosului, '1 Cligeu dupe Cheshire - Dadanl.

albinele se cunosc, cgci fiecare colonie are mirosul s&ucaracteristic. D e fndaG ce o strging intrgfn stup, ele o simt, o miroase qi-o gonesc, sau o ucid. & ce pnivegte auzul, pbnd acum nu spaputut afla bine, prin ce organe aud albinele. Ele h s g aud bine, cgci cel mai mic sgomot ce s'ar face fn stup, stgrnegte o mare zarvg fn fntregul roiu ; se biinuiegtecb nigte gdurele ce sunt fn partea de pe lgturi a antenelor ar fi canale auditive. Dar ce ochi mari are noua ngscut.A vorbe~te Cglin. Da, de sigur, cgci ea trebuie sd vadg de departe, s K deosebeascii florile, sg le cunoascd culorile, sii gtie drumul casei gi sd vadb orice intereseazg vieafa ei de mane. Privegte-i bine de aproape qi spune-mi cum 5 vezi? Bsatul fqi apropie lupa de ochii albihei.

m.

Fig.

~r

Par'cg ar f fscuti din n$te fefigoare multe, multe, i ca piatra scumpg de briliant dela un inel. Da, ai dreptate, ~i sd gtii cb fnvgtatii le-au numgrat gi-au g h i t cg sunt 6.300, gi cg fiecare fe~goarii parte e un fn ochigor ce transmite creerului o imagine. Ckhiul reginei, din cauzti cg ea st5 mereu fn stup gi d a r e de vdzut atbtea,-n'are decbt 4.920 de fefigoare de acestea, .dar d trantorului fn schimb are 13.000 de fefigoare, pentrucii el trebuie sd vadg cbt mai de departe o reginb ce iese f2sborul de fecundare.

Nr. 50 '1

- Ochiu de albinii.

. -

\-..:
I

b
'

.-I
%ST

y :

. *)

Cligeu dnpi Barbo-Dadanl: "L'abeille e l la ruche,'

110

PriveSte fnsi colo fn frunte $i vei mai vedea fncii trei ochi9ot.i ; acestora noi le zicem ocelli, gi cu ei albina se slujegte sg vadii de aproape, lg niunca ei fn lguntrul stupului. Guru e compusii din doui piirfi bine deosebite una de alta: primaegura propriu zisii cu buze pentru pipiiit, sub care se viid doul cle~ti~oare se deschid lateral- numite tnandib~le. ce De ele, albina se servegte precum noi oamenii ne siujim de mAinile noastre; roade fn prirnul rand ciipiicelul ca sii i e pdaa libera din celulii; apoi, car%cu ele orice necuriiteniis'ar giisi

/
Fig. Nr. 31 ') ~ l l c u l e l eunei albine
,

Fllculele unei viespi

P stm, aruncbndu-le afarii pe urdini?. Cand albinele sunt mai n fnaintate fp vkstii .$i.fac ceara, plandibulele le ajutg la prins solzivorii de cekrit pe care-i duc fn *gur&;c&nd cliidesc, ele se slujesc de mandibule -ca de nistk mist$ pentru a netezi pereF celulelor. Culegdtoarele de polen- f olosese . mandibulele la deschisul sacilor cu polen: ~ i fn sfbr~it, , sunt ~ i - arm& de atac, o cu care prind, sdraviin pe albinele hoate sau alti duvmani care ar indrgs& s5 1 atace locuinta, rozandu-le aripile $i ru'i . . < pandu-le antenele. Mandibuiele sunt din chitind de thoare negrici~asii striilucitoare. Cu totul contrariu celor afirmate d t unii; cum cit ele ar putea ataca poamele gi aar pricidui striciiciuni, 's'a staklit neh- . doios cg e cu xieputintii ca, albinele sd facii o astfel de striciiciune, fntrucbt suprafata acestor clegtigoare e netedii. Dacii vedem fntr'adeviir toarnna albine ce sug must$ $e pe boabele strugurilor, nu ele au pricinuit plesnirea pielitei fine a boabelor, ci, ori cii ea a plesnit singurii, ori cai a fost htAi atacatii de viespi, care fntr'adevdr pot face pag;be de acestea, prin faptul cii mandibulele lor sunt crestate ca o panzii de fieriistriiu.
. . Toracele. , 0 albi,nifii ce s e niigtea atunci, se'chiniia, sg se ridice

fn sus, sprijinindu-se cu piciorugele de dinainte . de marginea :celulei; pieptul sau-.trunchiul ei fncepu sii apars; era acope..
Id..

') Cligee dupl Dadant: .~'abeille-elleruche".


.

.
.

. . .

rit cu un pufu~orcenugiu gi pe alocuri par'ci avea fivii de . scutece; aripioarele-i erau lipite de trup $i moi. Privegte, Ciline, aceastg parte dela cap gi p l n i unde albina e strlnsi ca fntr'un corset: se chiamg trupul sau toracele. Si pentrucg tdt ce o sg-ti spun, are nevoie de o observaije de aproape, troiu prinde o albini vi, finbnd-o cu un clegtivor, o vo'm studia aminuntit cu lupa.

br

Am prins de pe sclndura de sbor a stupului nostru de observatie o culeggtoare ce venea obositg dela clmp $i stiitea fn prag si-gi tragi risuflul. Bgiatul o privi cu atentie cbtgva vreme $i o fntoarse cAnd pe o parte, cand pe alta. Spune-mi, Cgline, ce vezi mai deosebit la toracele . acestei albine vi cum e fgcut? D u p i o cercetare atenti, care m i minunaprin ribdarea gi migala cu care era ficutii, bHiatul incepu. : - V i d cg toracele e alcit .it din trei inele lipite fntre ele. -Bine, gi ce vezi pe ele ?-fl fntebai din nou. Pe cele de dinainte se v i d e pereche de picioruge -primele . din fati. Pe inelul . din mijloc gi care e cel mai mare, ' : o priasi o alti per&he de picioare, iar .pe spate, legate d e. acelavi inel, vid o pereche de Fig. No. 32'). - .. ciripi ceva mai man. In sfl~git, Impiirfirea corpului unei albine. pe ultimul inel sunt legate pia] Capul ; b ] ' - ~ & ~ ~ u l al tore-, inel ciobrele cele lungi de dinapoi celui (proloinrax) ; c] A1 dollea inel a1 lorocc?lul (mesotorax) ; dl Al Irei- $i a doua pereche de aripi, ce-s i m lea inel al loracelui (melaiorax);el Se- mult mai mici ca cele de. d gment median ; f] Abdo,menul. nainte. ~ntade zor s i swpe din ghiarele clegtivorului. oeci, Cgline, albina .are, dupi cum ai spus, trei perechi de picioare qi douii perechi de aripi.

'

'

..
.

.
i

. .

*] CUveu dupf;; Hommel : . .Apiculhrre'.


,

... ..\.?. ..
.
,

..+*.:.

'

rn

.:j

. . ' -".,
.

..'

. .

. :', . '..:..
<
. .

,. $3 . ..,
. , * '
...A

8.

Aripile.

Aripile sunt strcioaii, doui mai mari $i doug mai mici, $i-s strgbitute de niqte nervuri chitinoase tubulare, pline cu aer. Marginile aripelor mici sunt zimtuite $i cbnd albina aceatia se prind de o scobiturz a aripei vrea sL sboare, z i m ~ ma& formbnd ambndoui, aripa mare $i mici h p r e u n i , un singur plan, pentru ca ea sii se susfini mai bine in aer. Cbnd fnsii albina vrea sg stea pe loc .yi totuqi sii b a t i din aripi ca s i primeneascii aerul din stup ori s5 evaporeze prisosul de apii din nectar sau sii-$i cheme tovar+ele fntbrziate, aripele nu se mai prind unele de altele, ci, IucrAnd aparte, f$i fndeplinesc functia fiiri ca albina sii sboare.

Fig. Nr. 33 ') Xripa unei albine. A] Aripa mare anlerioarb p. p] s c o b i ~ u r aaripei Bj Aripa mice poslerioarb h. hj cdrligele de prins C j Secfiunea aripelor legale in linipul sborului.

Sub aripi, toracele mai are patru giuri mici,-cate doui In fiecare parte a corpului,-giuri prin care albina respirii; despre ele fnsi fti voiu vorbi mai pe larg cbnd vom studia aparatul respirator. Picioarele. Picioarele sunt formate, fiecare din cbte noui articulatii: doui scurte, care fac fegitura -cu toracele, trei mai lungi $i care se numesc, ca $i oasele dela piciorul omului: femunzl,

'1

Cligeu dupii Cheshire - Dadanl: "L'abeille el la ruche'.

tibia ~i metatarsul, $i fn sfar~it,la'butele, care au cdte un 1An$$or de patru articulafii mici, formdnd tarsul, care se terming cu doud ghiare, ce-i servesc albinei sb se poatb agLta de peref; $i once lucru sgrunturos. Cdnd ea Pnsg e nevoitg sP se cum ar fi sticla geamului de la urce pe un obiect lucios, acest mic stup de observafie, intrg fn funcf;e o ventuza', ce-i ageazatg sub ghiard $i care produce un lichid cleios, ce-i ajutii sb se poatii fixa de suprafafa lunecoasb. (Vezi Fig. Nr. 34-35). . Picioarele au pe ele pgr, ca niste perii, $i cdnd s'a prins ceva de lgbute, albina Psi freacg picioarele unul de altul $i fsi curs@ orice murdiirie cu aceste perii. Cu picioarele de dinainte, albina recolteazb polenul $i f$i curb@ limba, ochii gi antenele; fn special, pentru acestea din urmb, ea are o articulafiefn plus, Pntre tibie $i metatars, articulatie fn care albina f ~introduce antenele; periile ce Pni conjurb aceastg, articulat;e, curgtg bine antena ce are nevoie sg fie cat mai des netezitg, ca sb poati funcf;ona bine. C u picioarele mijlocii, albinele desfac fncHrcItura de polen din co$uletele picioarelor dd dinapoi ; pentru aceasta, ele sunt inzestrate cu un pinten. Ni$te perii, chibzuit agezate, ajutg albinei sg-$i curete polenul de pe trup. atunci cdnd, cercetdnd florile, ea iese din ele pudrati cu totul de praful galben-auriu, care la unele flori e a$a de bogat. Cele mai interesante de studiat sunt picioarele de dinapoi $i, pentru a le putea vedea mai bine, sii dLm drumul, Cgline, acestei harnice culegKtoare sg se ducd acasb, la treaba ei, iar noi sb trecem la floarea soarelui de colo, de pe care albinele adung polenul.

Hoarea f$i scglda culorile ei galben-strglucitoare fn lumina unui soare cald spre care-+ h b r c e a privirile ca S% nu-i piardg nici una din miile de raze cu care frumosul astru a mangdie de dimineat2 $i pdng'n asfintit. Din nenumgratele potirage ce corespund, fiecare, unei alte seminfe din roata cea mare mgrginiG de petale rgsfrdnte, polenul se revarsg din .plin. Albinele culegeau de zor griimgjoarele acelea de aur fecundgtor $i diti%tor de noug vieag semintelGr ce se urzesc fn fundul pistilului. Iatii, Ciiline, picioarele de dinapoi ale albinei de aici 1 Ele-s alcLtuite ca gi cele ale omului, din femur, tibie gimetatars. Femurul e articulafia ce s a orizontali.; tibia gi metatar. sul sunt articulafle veriticale, iar mai jos e l?ibu@ cu tarsele

- 1

._

,-

! ,

Fig. Nr.,34 'j - Piciorul unei albine l u c r l k a r e . (merit d e z e c e ori) C j Piciorul drept d e dinainte; vj arliculafie mobile penlru cur&falul anlenelor; b j perie. El Arliculalia pentru c u r ~ l a l u l antenelor (merile); vj arliculalie; a ] per i c penlru anlene; bJ perie s i m p l l . F] Dinfii pieplenului pentru anlcne. (merit d e 200 ori) H Anlena pe cala d e a f i p e r i a t l ; vj arliculafia mobill; s j marginea I arliculafiei c u c a r e albina r a d e anlena; a ] anlena; bl s e c t e e a piciorului; c ] peria penlru anlene. D j Piciorul mijloriu din dreapla; b j A] Piciorul drept d e dinapoi pe f a f a din afare; lij ({bia a r l t h n d c o $ulelul penlru polen; p] melalarsul; lj tarsul. B j Piciorul drept de dinapoi (fala dinspre c o r p ) ; c j $ o l d u l ; W p ] p e n s a s a u cle$li$orul. *I Cligeu d u p l C h e s h i r e - D a d a n l : ,L'abeille e l la ruche'.

~i cbrligele ei. Pgr$ile cele mai interesante de obser&t suit tibia $i metatarsul : tibia are o scobiturg in partea dinafar5 a piciorului ca un jghiab gi e mgrginit 'de nigte tepuge cornoase, cum ar fi tepugele unui car pentru snopi; acea scobiturii fmpreunii cu tepugele formeazg co~uletul care alfn bina adung polenul, iar tepugele i; servesc pentru a nu lgsa Pncgrcgtura sii cad2 gi s& poatl fi totodatii cbt mai mare.

Fig Nr. 35') Laba picioruluf albinei. A] Pozijia labei pe suprafafa sficlei ; pv] veniuza intrind in funclie; f.t] perigori tactili; a.n] ghiarele; 1.01 articulafie a tarsnlui. B] Pozifia labei pe o suprafafi grunjoasi ; a.nl ghiarele intrend in functie.

1 L

Metatarsul e o articulatie foarte desvoltatg, aproape dreptunghiularii, cu la turile de o grosime de 2 milimetri. fn partea intern&a fiecirui metatars, care e gi bombat putin, se vgd zece rdnduri orizontale de perigori tan. Sunt periilece curgp polenul de pe tot trupul gi-1 varsg in coguletul tibiei; albina se servegte de piciorul drept sb umple coguletul din stbnga, iar de cel stdng, ca sg umple co~uletuldin dreapta. La fncheietura dintre tibie gi metatars se mai vede cbte o iegiturii fn afar& ca un c&rlig; cbnd cele doug articula$ii se depgrteazg, clegtigorul acesta se apropie;\el e ca o pens2 ce senreste albinei sg prindii cu ea solzi.$orii de ceari, ce ies htre inelele abdomenului, atunci clnd albinele fabrics ceara. Cbnd albina crede cg povara e destul de mare, fgi ia sborul spre stup; acolo, c b d intrii, se duce de-a-dreptul la fagure unde descarcg polenul gi cu o sfoeare a pintenului de la picioarele mijlocii, desface fntreaga fncgrcgturii gi pleacii din nou fn cbmp ca sg adune o alta. .
-

I 1

'

-5
,
fl

Abdomenul. In sfhg11, Cgline, din exteriorul unei albine, ne-a mai


*) Cliyeu dupi Cheshire-Dsdaql; ,Leaqeille el la ruche,"
I

rsmas s i observim aceasti ultimi parte, care se numegte abdornenul; el e legat de torace printr'un fel de gbtuituri find, pe unde trec organele dintr'o parte P cealaltd. n El 'e alcituit din segmente in formi de ineluse chitinoase, P numlr 6e qase la albini gi regin$ gapte la trlnn tor,-ineluge care se micgoreazi din ce f ce ping spre vlrf) n gi care sunt legate fntre ele prin ~ligtemembrane elastice. Pe partea de dedesubt a pbntecelui, aceste ineluge ma; au Pnci patru segmente, care sunt acoperite fn cea ma; mare parte de cele de deasupra. Cele vase inele fnconjurd de jur imprejur pktecele, micgorlndu-se spre vbrf, pe clnd aceste patru segmente, numite segmente ventrale, nu formeazg decbt jumititi de inele. SB fim deci bine fnteleqi, Ciiline, cZ albina are pbnfeceh pe dedesubt, format din zece segmente, adica" gase mari ~i patru rnai mici. *Inelugele au pe ele un p u f u ~ o r fin, de un galben deschis, la altele mai fnchis, sau cafeniu, arimiu, negricios, cenugiu, culori dupi care deosebim rasele unele de altele. Si la abdomen se observi o sene de giuri. prin care albina respiri, la fel cu cele pe care le-am vizut la torace; ele sunt in numir de douiisprezece, adici gase de fiecare parte a .ineluqelor abdominale. Interesante de observat sunt de asemenea, Ciline, cele 8 buzunare ce se vdd pe partea de dedesubt apbntecelui, Pntre ineluge; prin ele ies solzisorii de ceari, atunci cdnd albinele sunt fn stare si-i produci printr'o transformare a mierei. Despre aceste glande lnsd vom vorbi ma; tbrziu, cbnd iti voiu arita gi functiunea lor interni. Ldngi ultimile doul ineluve. ale plntecelui, se gisegte o glanda" cir un miros specific fiectirui stup in pa&. Cdnd albinele unei colonii au descoperit un isvor melifer, bitdnd din aripi, fmprigtie prin fmprejurimile locului, un miros caracteristic, pe care nu-1 pot simt; decbt suratele aceluiagi stup, ce le vin bucuroase in htbmpinare, gi cars impreuni acea neaateptatb comoari de nectar parfumat ~i materie dulce gi hrgnitoare. Unii invifafi merg pdnd acolo, inclt recunosc acestei glande puterea miraculoasfi de rdsplndire a unor unde hertziene, pe care tovariiSele din stup sau de prin apropiere le simt ~i se fndreaptd spre\ ele. Nedovediti h c d pe deplin, a-

ceastri atirmatie, vei prim;-o deocarndatd, Cdline, c u

dreptul

de a o cerceta ~i verifica rnai tdrziu.

Alccifuirea anafornicci intern6 a albinei. Termindnd, Cdline, cu descrierea fnfif;girii extenonre a albinei, pdvim rnai departe la liirnurirea anatomiei sale interne, la care au contribuit Pntr'o mdsurd aga de mare, Swadermnnn, inventatorul microscopului, $i o sene intreaga de savant; naturalivti, dintre care rnai insemnafi sunt : Cheshire, Rarbo, Flammarion, Maisonneuve, Rathsamhausen, Brunich, Zander $i multi alf;;, dupd care Pti explic $i fie azi. Micile mele studii anatomice nu m'au dus Pnci la alte descoperiri, decdt cele fdcute de ei. Ndddjduiesc insd c i prin munci $i stbruinti, voiu putea cdndva s i aduc $i eu partea mea de contribuf;e la luminarea atdtor puncte de Pntrebare, ce se pun incd cercetdrilor noastre, fn care avem un larg cdmp de experiente $i- descoperiri

Creeml. fn cutiuta craniand se a f l i creerul bine addpostit de pldcile chitinoase ale capului. El e cel care centralizeazd simfurile vi fnregistreazi imaginile. Dacd am lipsi o albind de una din antenele ei, n'am observa nici un neajuns in felul ei de traiu, dar dacd i le-am smulge pe ambndoud, ea $i-ar pierde cu totul echilibrul: merge fn neatire, aleargi pe faguri f i r 5 nici o orientare $i nurnai singurd lumina o rnai impresioneazd. Regina lipsitd de antene oub fdrd nici o normd, cdci aceste organe sunt pentru ea tovarbvele cele rnai de pref. D a r atunci albinele vorbesc fntre ele $i au chiar o judecatd! se grdbi Cdlin sb incheie, in privinta vorbitului nu s'a putut stabili pbnd acum nimic precis; ceea ce se $tie, e cd au un mijloc de comunicare intre ele fulgerdtor de repede, prin nivte sunete cu timbre felurite, vi care se schimbd ca duratd, ton gi vibratiuni pentru fiecare situafie fn parte. Astfel, un stupar Pnvdtat a putut deosebi bine o gamd de cincisprezece sunete de acest fel $i cu totul aparte unele de altele, pentru feluritele nevoi vi imprejurgri. Eleproduc aceste sunete cu ajutorul unor mici orificii acoperite cu cate o membrand foarte finb, orificii ce se gHsesc intre inelugele ce alcbtuiesc pbntecele albinei.

Bocetul unei colon5 orfane f l - p a t e deosebi u p r chiar u n hcepitor; el e prelung gi pldngiitor. ' Veselia roitului e manifestatti printr'un bdzdit ascufit, ca o muzici; cel a1 unui semnal de furtigag e repede gi mdni0s; chemdrile albinelor fntre ele la gbsire/a unui bogat isvor melifer sau a unei locuinte potrivite, de asemenea se deosebesc de cel a1 sborurilor obignuite ; nu mai vorbesc de striga'teh rdsboinice scoase de reginele care se caut5, se urmiresc gi vor sb se lupte. Toate acestea dovedesa c2 albinele au un vocabular cu sunetele felurite, prin care-gi comunicg Pntre ele anumite situatii gi simtiiminte. Maeterlinck a fiivut o serie de fncercbri, pentru a vedea dacii albinele comunicii fntre ele; el a pus, in camera sa de la etaj, o farfurioarii cu miere; pe prima veniti a fnsernnat-o cu un praf rogu; ea a revenit curdnd cu alte albine, pe care le-a fnsemnat la rdndul lor gi-a viizut cg erau toate din acelagi stup. Iatii o dovadii sigurii cii gi-au comunicat repede ~tirea acestei bog56 neagteptate. fn ceea ce privegte judecata albinelor, eu am ajuns la convingerea cb o au gi cii ele posedii o inteligentb deosebitg, contrar celor ce susfin unii autori. Creerul albinelor lucriitoare e mult mai desvoltat declt a1 reginei gi a1 trdntorilor. Aceastii desvoltare se datoregte viefii pe care o duc, gi care le-a pus fn atingere cu aga de multe gi felurite Pmprejuriri, fiinte gi lucruri, cerlnd organului sfortiiri mult mai mari ca cele ce le face creerul unei regine, -care-$ limiteazii activitatea la ouat fn stup, sau a1 trdntorului care duce o vieatii trdndavii gi folositoare niimai fntr'o anumitii direc6e : fecundatul. Apoi atbtea gi atdtea fapte noi, apbrute ici gi colo, riislet gi felurit, mii fac sii cred cii in creer se fnchiagii o judecatii urrnatii de o lacfiune ordonatggi hotiirjtii h multe hprejuriiri. Cine ar putea pune la fndoialg, fiirii rea credintii sau fndiiriitnicie, inteligenta albinei, clnd ffi voiu spune cii un stupar, pentru a vedea ce vor face albinele, a pus intr'un stup toti fagurii numai gi numai cu celule de trdntor ; albinele, in desniidejdea ~ i viitorul neamului e prirnejduit,-fntrucdt rei gina nu putea depune declt ouii de trdntor in acele celule largi ale fagurilor dati,-se apucarg cu rnigalb sii cliideascii de jur

. r

L.

fmprejurul gdurii fiecdrei celule de trkntor, chte un hexagon de ceard, care, strbmtorbnd intrarea celulei, a fdcut ca pantecele reginei, introdus prin acest cerc, sd se poatd contracts atbt fncbt oul ce-1 depunea sb se fecundeze $i deci din el sd iasd o albind oubtoare? Nu este oare aceasta o dovadd nefndoielnicd de infeligenta albinelor ? D e sigur cd a fost un timp cbnd ele, privind la nenorocirea ce le cddea pe cap, au stat fntbi nedumerite. S'au gandit poate sd pdrdseascb, dupd cum fac unele, aceastd locuin* fn care viitorul neamului era aya de intunecat; ele gtiau cb din chilioarele acelea largi nu pot sd iasd decbt acei broscoi nesdtui gi lenegi ce se numesc trbntori $i nici de cum harnicele albine lucrztoare, care sd facd cetatea strdlucitd $i bogatd. Deodatd fnsd, In creerul uneia din ele, a strdfulgerat o idee. Inginerii sunt chemafi f g a b 5 sd fncern ce; ceresele sunt puse la lucru; zidarii iau solzigor cu solzi$or $i clddesc pbnd ce strbmteazd intrarea celulei cbt dimen~ i N ~~ 36') .. TBieluri de-a-lungul siunea unei cdsute de albinb lucrdtoare. unui cap de lucriioare. Regina fncepe s+ oud $i dupd 21 de C. Creerul zile, ies din celulele strbmtate, albine lucrdtoare,nddejdea de mbine a stupului. Clnd s'a mai pus oare aceastd problem5 vreunei colonii sdlbatice? Dacd albinele ar f i fost lipsite de inteligeng, cum a r fi putut ele sd ia o astfel de hotdfire? dupd cum De-ar fi fost cdlguzite numai de instinct, afirmd rdu-voitorii, ar fi trebuit ca lfaptul sd se fi repetat deseori, pentru ca, odatd hdeplinit, sd rdmbnd drept dogmd de urmat fn viitor pentru cazuri asemdndtoare, findcd instinctul nu e decbt un subcon$tient care cglduze$te acfiunile, bazat fnsd pe o experien* des fncercatd $i strict aplicatd fn trecut, $i fntipdritd fn creer in cursul istoriei speciei. Oare cbnd au mai avut strdmo~iialbinei noastre sd descurce o problem5 a t l t de hcblcitd, cdci abia fn zilele noastre, fnvd-

*) Cliveu dupe Ralhsamhausen (Alfandery).

fat;; au nilscocit stupul cu rame rni~dtoarc, In care stuparu1,


pundnd la fncercare puterea lor de judecath a agezat in stup numai faguri cu celule man de trdntor, pentru ca albhelor sii 1 se pun& aceastii problemii, pe care ele au deslegat-o cu i atdta rnkestrie? I Nu au inteligenfii? Dar cine le-a fnviitat pe cele atacate de fluturele cap de mort sau pe cele neciijite de ba'rzGuni, sd cliideascg la urdini$ele prea larg deschise, nigte pilagtri, unul ldngii altul, ca nigte zgbrele prin care sii nu se poatd strecura decdt micutele lor trupuri? Cine ar putea sg se fndoiascii de inteligenta lor, cbnd a r a u k .cii nigte albine din rasa cipriotii, riimase f i r s reginii, dupb ce-du fncercat sii creascI puiet depus din oud de albine luc~gtoare,viizbnd prgpiidul spre care merg, - ciici din ouii nu iegeau decdt trlntori, - s'au glndit ~5-9;procure un ou mai mic de trei zile, singurul din care puteau sii-$i creascii o tlouii regink furgndu-1 dintr'un stup vecin? Pentru ca ele sii ajung$ dupL fncerciiri repetate, sii vadii atltea niidejdi ziidgrnicite, $i sii fie silite sd piitrundii cu dibgcie $i giretenie fntr'un stup vecin .fn$elbnd vigllenta strdjerelor dela poart$ sii se furi$eze plnb'n mijlocul cuibului, sii fure un ou ma; mic de trei zile, sii-1 ia fn clegtigoarele gurii, sii se strecoare din nou afar5 pe aceeagi cale, sd-1 ducl P stupul lor, sl-i n cliideascb leagiinul de cearii i care sii se desvolte, ca dupd n 16 zile sg poatd i e ~ i nouii reging care, fecundatii, ssb le ao sigure continuarea vie@ stupului, toate acestea nu aratb oare cii dibiicia, giretenia, judecata, hotiirfrea $i actiunea s'au desbdtut fntr'un creer organizat ? Fost-a dat vr-eodatii stribunicilor lor sii fncerce o astfel de situatie, pentru cainstinctul sii glseascii chiar fn el o des- - , legare aga de dibace gi4sii lucreze astfel? E o mare g r e ~ a l i afirmi acest lucru! sii Dar ce ai de spus de. felul in care albinele cipriote P$i respects regina 7 Ele nu gi-o ucid niciodatii $i nici chiar atuncicdnd e strsnii, ci se miirginesc doar s s o fndepiirteze din stup cu bldndete, ceea ce ne aratii cii au atins un grad de civilizatie mult mai fnaintat decdt alte rase de albine. Toate acestea nu sunt oare dovezi de judecatd lim~ede, de hotdriri bune ce n'au nici o legiturd cu vreun fapt oarecare din istoria speciei, fapt ce-ar fi &mas undeva i men moria rasei, fdcdnd-o sii acf;oneze astfel ?

.. -

. r

Bar, Oline, nu vam s f b r ~ i niciodat2 cu atbtea c&tesunt de spus fnzceastb 'priY;n@ gi e bine sb trecem mai departe

...

Pe cdnd vorbeam a$a, o albing ajutatb de doica sa, ieqea din celula unde a stat fnchisb atbta vreme, $i doica cea grijulie o mdngdia gi par'cb o sprijinea sb nu cadb. Apoi fi Pntinse limba cu mierea fntbritoare $i bung la toate.

Aparatul digestiv.
. I

- Ce e trompugoara aceea ce tot iese ca dintr'o teacb? - E limba albinei $i e foarte interesant sg o privim de
-

aproape. Bgiatul f$i apropie lupa de cele doug sfirori ce stau la sfat.De sigur cb bbtrdna o Pnvatb cum sb facb mi9cbrile mni potrivite pentru ca sb poatb ievi mai curdnd din chilioara ei. I a ~ vezi, Cgline: lirnba are fn , vdrful ei o micg umflbturb. Dedesubt $i deasupra se vbd doub pielite apbrate de doug fglcute scobite A ca niqte uluce; ffilcutele se pot apropia $i depbrta. Pielitele $i fblcuc tele, cAnd se apropie uqa de alta $i 1 - - SP se s trdng bine, formeazg un fel de tub, -' --- - MI fn care limba propriu zisb intrb $i iese fbcdnd o mivcare ca a unui piston fntr'o pompg. Cdnd albina - - --. ~g vrea sb sugb un lichid-nectar, mie---- PI re sau a+-ea f$i strdnge fdcutele $i soarbe lichidul pompdndu-1, dupg cum +am spus. Dac& vrea sg ia cu de limba ~ o l e n pe floare, b i desface fdcufele $i, cum ea e pkoasg, adunit polenul $i, ori bghite o parte din el dacg are nevoie, ori B tranh g . Nr. 37') smite co~uletelordela ~icioarele de PiirtiIe c e alciituiesc gura. dinapoi cu care-l car5 acasg. CAnd C] Clipeus; Lbrl buza supe- nectarul din fundul unei corole de rioar6; M I "lcula; Mxl . floare ar avea cgzute fn el-scaturate xilar; A1 articulalia capului cu 1runchiul;Sml Sub-b6rbie. de albing la intrare -cbteva firs de cl arlicula,ia maxilarului; polen, acestea de obiceiuastupb caSp] teaca iirnbii; Mtl b6rbie; nalul tubului format de fblcute $i Pgl paraglosa; Pi] p a l ~ e l e pornpa nu rnai poate furictiona pbnb lirnbii; Lj lirnba. cdnd din nou fglcutele nu se desfac

----.

'

w ..

.,..

r,>< ;?'~:..q.. .. : ,. .
.. . . .,'.,..,--p:+,: % , .
~

.- , -(. ' , a

-.
.

') Cligeu dupl Ralhsamhausen (Alfandery).


,

~<.. : .,c, .-

>* ,
,

.... .k:.! >, j . ~5,;*ZL:


'

<, : ,;. 7 , ; ..-a . . . - .:. . .;a . *.; ."*ThH,

: .

. -'.:.

..

: .

.:

.*

,
<. ,

.'
.,.

- a ---- : , . .

. .-;.-

2.;

..-

, ' &A%-,

,..: , . > . :., j:+ .., ,?,. ,.~. - , d:<<.f:';: . ..


>?
,

: ,>$$2, $ ;: .

.* < : ? .; -

: .. . . .
~ ~

,. .
,

. . . .. ,, .-. ,,

.
.

g albina f$i curiifii limba de bobugorul de polen, ca apoi i iariigi pistonu1 sii intre fn functie fn- tubul refiicut repede, sugand ultimile piciituri de nectar din fundul florii. Unii autori au sustinut cii albina ar linge numai, gi n'ar suge lichidele; s'a dovedit drept un neadevdr aceastii spusii ciici, ddndu-se sirop rnai gros on rnai subtire, s'a putut vedea cii albinele carii fn celule mult rnai repede pe cel subt;re decdt pe cel fngrogat, prin faptul c i acesta din urmii trece mult rnai anevoie prin tubul, fn care pistonul merge rnai greu. CAnd lichidul e prea gros gi pompa nu-1 rnai poate absorbi, intrii fn functie al$e douii glande care sunt In gurii, llngii esofag gi produc o salivii ce fnmoaie $i subfiazii lichidul, pentru a-1 putea pompa astfel. Aceste glande servesc gi la schimbiirile pe care nectarul le suferii fnainte de a fi prefiicut fn miere. \ Dar cum hriinegte albina de colo pe noua niiscutii ?m i fntrerupe din nou biiiatul. Fie cg hriinegte o albinii, Ciiline, ori varsii hranii larvelor din chirioare, albina-doicii fgi contractii nigte glande liiptoase t e se giisesc la baza limbii, fn gurii, $i ele produc acea papii de care +am rnai spus,-sau scoate din gugii mierea ~i hrana pregiititii din polen gi nectar, gi aceastii hranii alunecd fn jos pe ulucelul ce-1 are fiilcuta de jos; limba fiind piiroasii, retine la vdrf $i pe toatii suprafata ei aceastii hranii, pe care o fntinde sii o sugii tinerelor albine sau reginei, ori o *varsii peste larvele ce le creste fn celulele cu puiet. Limba, irnpreunii cu guru, intestinul mijloca~ ciiruia unii autorii-au rnai dat ~i numele de stomac,~cu intestinul subfire gi gros, formeazii fntreg aparatul digestiv a1 albinei. Stii, acum, Ciiline, cii mierea nu-i altceva decat nectarul florilor, dar nu gtii fncii de sigur cii acest nectar trece ' printr'o sene fntreagii de transformiiri ce se fac- h corpul albinei,' pdnii sii ajungii rniere curatii. Tubul digestiv, la albinii, nu e+iumai ceea ce noi, oamenii, fntelegem prin tub digestiv, adicii un conduciitor de alimente ce-s trimise rnai departe in organe, care le transform5 fn hranii pentru sdnge; la albinii, o parte din tubul digestiv are tntr'adeviir acest rost, dar gi .fncii unul de o hsernnbtate mult rnai mare,-acela despre care ti-am spus,-adicii transformarea nectarului in miere precum v pregatirea hranei pentru puiet. i

123

S i le luim pe rand, dupi functiile ce le fndeplinesc. Nectarul odati absorbit de culegitoare cu limba, trece prin esofag, P gu~a',care e un adeva'rat, laborator chimic a1 albinei, n servind 4 acelagi timp $i de magazie pentru hrana'. n

Fig.

NI.38')

Lirnba $i lubul digesliv.

'

fn gu@ e fabrica cea mare, care transformi $i nectarul fn miere, $i pregiteqte $i hrani puietului; guSa e ca o punga' subfire, ca'ptu~ita'insti pe dina'untru cu peri~ori inclinafi spre fundul ei. Ea e cea mai Pnsemnati parte a htregului aparat digestiv $i iati cum lucreazi ea la preschimbarea nectarului h miere: se $tie c i nectarul e o secretie a florilor ; analizele. au stabilit c i el contine: 7S0io api, 22O10 zaharozii, adici zahir de trestie $i 3010 felurite minerale. Pompat de limbs, ac%st nectar ajunge P gugg, unde Pncepe a f; prelucrat sub actiunea n . sucurilor acide pe care le produce guga, aceste sucuri dar

') Cligeu dupe Barbo-Dadant: ,,L1abeille et la ruche'.

asamilna cu sucul gastric din stomacul nostru, 9;-i tran- sformat P miere, prin schimbarea zaharozei-adiciX a zahirului n de trestie din nectar fn glucoza' adici zahix de strugure, care e mult mai ugor de digerat decdt cel dintbi. Aceastii schimbre de zaharuri se n mgea u e t-r sucul gugei, care transformi astfel nectarul se ndmevte inverfina'. .Acidul formic care se giisegte P miere, tot in guga vine de n se fnglobeazi, fntr'o cantitate foarte m i d de altfel. Aceastii prelucrare chimicii odatii fndeplinitii, mierea fncepe sii se filtreze; apa pe care o contine, este extras2 gi d a t i afarii pe cbile urinare, iar bobitele de polen sunt strecurate printre perigorii peret;lor gugii, fiind impinse catre fundul ei, spre deschiderea ce d& in stomac. Mierea astfel pregititii, e pus5 in celule unde, dupi ce se evaporeazii din ea apa ce i-a rnai rimas,-e acoperiti cu un ciipiicel de cearii foarte subtire. Dar am spus cb guga pregiitegte $i hrana pentru puiet, gi iatii cum: c%nd albina vrea sii hrbneascii o larvii, P d i o hranii lgptoasi pe i care o scoate prin gurii din n i ~ t e glande agezate 18ngii faringe, gi care produc un suc liptos numai Fig. Nr. 39 ') c%nd albinele sunt tinere. Gura inl~slinului mijlociu Cdnd hrbnesc o larvl de lucr2c e comunicB c u guva. toare o n trdntor, albinele fi dozeazb aceastii hrapi Ibptoasi. fn primele trei zile ea e aceea$i pentru orice fel de larvi. Dupii aceea, celor de albine lucriitoare le-o dau htr'o dozb din ce fn ce mai mici $i amestecati cu miere gi polen, pe cdnd larvelor de regin& l e - ~ servesc curatb ~i fiirb nici un amestec. Hrana larvelor e pregiititb tot in gugi. A doua parte a tubului digestiv e intestinul mijloca~;pdni acum toti entomologii I-au denumit stomac, aga precum 1 gisirn E toate tratatele 1 n de apiculturb; s'a constatat insb cb albina d a r e o digestie gastric5 ci una quasi-pancreatici, dupii expresia lui Maisonneuve; se gbsesc in acest intestin, fermen6 foarte aseminb-

+r

d?

--

') C l i ~ e u dupd Peter's: ,,Ma melhode en apiculure".

125
tori cu tripsina, care descompune materiile albuminoide, dar care funcfioneazd fntr'un mediu alcalin; de aceea, s'a statornicit cd denumirea cea GL mai potrivitd acestei pdrfi din aparatul digestiv a1 albinei sd fie: intestin mijloca~. e cLpEl tugit pe toatd suprafata lui cu un numdr nesfirgit de glande pline cu sdruri de calciu, care ajutd mult la digestia ahmentelor ce intrd fn intestinul miilocag. Are o lungime de Fig. Nr. 40 *) l o milimetri $i o ldrgiGanglioni producBtori de s a l i v i $i pap; regal& me de 21 milimetn. PenC] creerul; G . fl glanda frontal;; G. ml trued n'ar fncdpea in glanda mandibular6 ; C . d. gl,canal d e scur- toatg lungimea sa f n abdomen, se indoaie de citeva ori in jurul lui insdgi, fnconjurbd gi partea inferioard a gucjii. In partea de jos a intestinului mijlocag, se afld, de jur imprejur, tuburile Malpighi, care sunt cdile de filtrare sau de urinare ale insectei. Filtrarea se face pe aici; organismul ref;ne tot ce-i folosegte, iar ceea ce nu-i trebuie se varsd fn intestinul subfire gi apoi hcel gros, de unde e dat afard prin rect. Intestinul subfire e format din muSchi striat; gi pdrogi, Pnvelifi cu o membranii chitinoasg. Cel gros are proprietatea de 3 se fntinde foarte mult, fntruclt albina, fn anumite anotimpuri ca de pildd iarna e silitd numai sd consume gi sd depoziteze ?resturile hranei in acest intestin, pentru un timp 4 de 5-6 luni. fhtestinul are gase glande rectale, care produc o diastazg - catalasa - gi n u d cand albina, stand fn repaosul iernatic, e silitd sg grdrn$cleascd resturile de hrand fn intestinul gros, acest fe<ent solubil oxideazg aceste resturi din intestin pi apdrii albina de a se fmbolndvi de otrgvurile pe care le-ar putea confine.
gere a glandelor; G . 1 1 glanda lingual;.

I
\ I

f+-

, '

9
I

3-

') C l i ~ e udupe Alfandery : ,Trail6 d'apiculture".

.: !
!

Aparatul respirator pi circulator. Pe cbnd explicam toate acestea lui Ciilin, din sbor se agezii pe floarea soarelui o albinii, obositii pesemne de atbta alerggturii. De sigur cii venea de departe $i spa agezat Ilngii suratele ce adunau polenul, pentru ca sii se hodineascii, ciici nici nu culegea pdsturl fn co~uletele picioarelor, nici nu-gi vbra capul sii soarbii din vrenn potirag de floare, stropul de nectar ce sta ascuns fn fund. De ce oare albina care a venit acum, nu se apucii de nici o treabii? mii htrebii biiiatul. E obositii $i se hodinegte pu$n fi riispund eu. Dar dupii ce se cunoa~teacest lucu? urmeazii el din ce fn ce mai curios. Prive$te mai cu atentie la ea, Ciiline, gi vei vedea cii abdomenul ei se migcii repede, - repede, dupii cum unui cal ce-a gonit tare, i se bat vintrelele pgntecelui. Si la albinii tot -a-i: cu c l t e mai obositii, cu at&t riisuflul Pi e mai repede. Dar atunci ea are pliimani ca $i noi! De sigur cii are $i ea un aparat respirator gi ti-am vorbit de el odatii P treaciit, pe cdnd P t i povesteam cum se n face fecundarea reginei cu un trlntor. Da, fmi amintesc, mi-ai spus cii fiecare trbntor, ca ~i albina, are ccite doi saci pentru aerul de respimt, saci care, atunci ccind se urnplu cu aer, miiresc volumul inseqtei gi ii micgoreazci greutatea ei specificii,dcindu-i astfel putin fa sii se inalfe. fntocmai, Ciiline; acei saci sunt pldmbnii albinei $i se gdsesc nu fn torace ca la noi, oamenii, ci in phntecele ei. Aerul fn ei nu piitrunde, ca la noi, prin gurii gi trahee de ajunge '". ?+' la pliihlni, ci printr'o serie de zece perechi de giiiri mici, numite stigmate, care sunt agezate: 6 perechi sub pcintece, intre inelu~eleabdomenului gi patru perechi sub torace. Stigmatele sunt previizute cu un fel de supape numite lobi ce au pe ei perigori spiral; $i deSi, pentru a nu liisa sii intre fn organism elementele striiine ce s'ar giisi fn aerul de respirat. Aerul, odatii piitruns 4n .sacii de respirat prin cele zece perechi de stigmate, umflii sacii gi se riispdndegte prin mai multe tubule#e foarte fine, numite trahee, care tes Pntreaga mas2 a corpului, striibiitbnd aripile, picioarele, antenele, creerul,

A-

L .

b L

C .
..

etc. Acolo oxigeneazii sdngele gi ia acidul carbonic produs din arderile ce se fac fn corp, pentru ca apoi sb-1 dea afar%. Autorii apicoli au crezut mult timp cb albinele absorb aerul prin stigmatele toracice gi-1 dau afar2 prin cele ale abdomenului. fnsd fn urma pref;oaselor studii ale lui Buisson, s'astabilit cd albina fl absoarbe prin toate stigmatele, dbndu-1 afar5 fnsd numai prin cele toracice. Acest aparat repirator e fn strbnss legdturb, - ca gi la noi, cu aparatul circulator. $tii doar c5 aerul ce-1 absorb plgmbnii nog tri, oxigeneazd sbngele. Oxigenul produce arderile tuturor n i . c ~ + ~ ~ p . ~ rgteniilor pe care slngele ie addce ,*&-, plgmAni, gi, cum din aceastd ardere.'iese+,, un alt gaz numit bioxid de carbon, acesta e aruncat afar5 din pldmbni prin e q i r a tie. SAngele astfel curstat merge la inimd, care-1 trimite apoi prin totcorpul, pentru a-gi urma mereu aceleaSi drumuri gi aceleagi scopuri. La albinb e acela~i lucru, numai cb ea Fig. Nr. 41 '1 nu are artere, vine ~ i . v a s ecapilare ca la Aparatul respirator. noi, oamenii, prin care sdngele s5 circule, 1, 2, 3, 4, elc.1 stigrnaci la ea sangele circula' in voie in tot corl e ; A] sacii c u aer; TJ pul, irnpins fiind de inirna', care nu e decaf Irahee. o pung6 lungGrea#a' terminatti printfo aorta' scurta', inconjurnta' de o serie de rnu~chi laferali. SAngele se varsg din aortd de-a-dreptul f masa corpun lui; aici fntdlnegte tubuletele fncdrcate cu aerul trimis de sacii de respirat. Oxigeaul din aerul tubuletelor strdbate pereGi acestora, oxigeneazg slngele gi acesta d5 afar5, tot prin peretu vaselor, bioxidul de carbon provenit din ardei-i. Cdnd sacii cu aer, sub actiunea unor mugchi ai abdomenului, se contractd, stigmatele se deschid, gi aerul stricat din vase. ~i saci este dat afar& Apoi, prin dilatarea mugchilor abdominali, stigmatele se deschid gi alt aer proaspdt pdtrunde fnduntru, supapele se hchid gi aerul pdtrunde din nou adlnc fn toate vasele, fg- . cbndu-$i mereu opera de curitire. Migcarea aceasta se face *'

"

*) Cligeu dupl Ceneslrini $i Asprea: ,,ApicolturaU.

de 20-50 on pe minut. La frig, migcarea e mic~oratb mult, dar la cald e foarte mare. La nevoie, cbnd supapele se fnchid, albinele se pot alimenta cbtbva vreme, cu aer din sacii sbi traheeni ; de pildb, cbnd cade in apd, a r urma sb se asfixieze de indatb, prin faptul cb n'ar mai avea oxigenul gi aerul trebuincios, pe care h s b fl gbsevte fn sacii traheeni $i rezistb astfel dela 5 pbnb la 15 minute, timp fn care se poate salva. Dupb Brunich, albina care sboard, respirb prin stingmatele dela torace $i numai cbnd e fn repaos on vrea sb-gi ia sborul, respirb prin stigmatele abdomenului. Deci, acum cbnd vezi albina aceea ce se hodinegte acolo pe floarea soarelui gi care-gi migcs aga de repede plntecele, ff; vei da seama cb ea respirb gi cb, cu cbt mivcarea pbntecelui e mai repede fbcutb,cu atbt e mai obositb. Fig. Nr. 42 * ] Aparalul circulalor. Sacii .cu aer mai au $i rostul A l aorla ; ll inima ; MI m u ~ c h i ica, prin apdsare, sb.dea afar5 din aparalului circulolor. intestinul prea.multlhcbrcat, rezid u d e ce s'au ingrbmbdit in el. De aceea, albina nu poate da afarii murddriile de cbt in sbor $i, atunci cbnd, htbmplbtor, vei vedea cZ t o t u ~ iea f$idepune murdbriile pe faguri o n pe ramele din stup, va fi o. dovadb pentru tine cb e bolnavb gi cb intestinul de iarnd, cbnd ele nu einu functioneaza normal. In.perioada ies de loc din stup, fngrbmbdesc $n intestine toate resttirile acestei fndelungate hrbniri, gi abia fn primbvarb, cu ocazia primului sbor, fgi descarcbintestinele. Aceste resturi Pngrbmbdite nu-s E cantitate prea mare, dacb albina miinbncd atbt n cbt sb-gi t;e sufletul, gi calitatea hranei e aleasb $i f cea mai n mare parte digeratb. Dacb fnsb din anumite cauze -frig, sgomot, sdrunciniituri sau nelinigte-provocate de lipsa de aer,
') Cligeu dupii .Alfandery: ,,Trail6 d'apicullureu.

--

+ -

I. -

-.. +:, % .- .'.I+ . .

ori de vreun goarece intrat 4 stup, sau o luminii prea maren albinele sunt silite sii consume o cantitate de brans rnai mare de c l t au trebuintii de obiceiu, se griimgdesc prea multe reziduri, intestinul se umflii tare, supapele nu rnai functioneazii normal gi atunci albinele, ne rnai putlnd sii le ret;nii in intestin, le depun i stup, infectand aerul gi fmbolniivind n tovariigele. Boala aceasta se numegte diaree gi asupra ei voiu reveni rnai t&rziu. De aceea, pentru albine, sii ai grijii totdeauna sii piistrezi hrana cea rnai bung $i sii le feregti iarna de patru primejdii: frigul, sgomoful; Iumina prea puternica' $i lipsa de aer, care, la un loc sau fiecare fn parte, nelinigtesc albinele fntr'atbt, incbt le fmbolniivesc. . Aparatele de semnalizare $i cele cerifere. Tot intre inelele plntecelui, pe langii stigmatele de respirat, se mai aflii nigte ga'uri foade mici, preva'zute cu c6te o rnembrana' foarte fina'. Cu ajutorul lor, albina scoate felurite sunete. De asemenea, pufin rnai spre mijlocul abdomenului $i sub inelele ce-1 formeazii, se ggsesc patru perechi de buzuna'rage, prin care ies solzigori; de ceark pe care lucriitoarele P fabricti din hrana ce fnghit $i care se transform& fntio i substantii -'ca gi griisimea la animale piin nivte glande secretgrii ce se aflii sub inelul al treilea gi al gaselea al pdntecelui. Clnd voiu vorbi despre albinele cerese, putin rnai departe, f(i voiu da, Ciiline, toate deslugirile cu privire la, existents gi funcfiona;ea acestor glande. Sistemul nervos. Dar despre sistemul nervos a1 albinei, pdnii acum nu mi-ai spus nirnic mb fntampjnii b&atul cu o curiozitate din ce f ce rnai mare. n fn treaciit ti-am spus doar cii albina e inzestrat2 cu atltea simturi, unele din ele foarte desvoltate. La albinii, aceste simturi sunt localizate h antene ; de acolo pornesc la creer nigte mrdoane nervoase ca nigte s l m e de telefon. De fndatg ce unul din aceste sim@ri vine fn atingere cu ceva, impresia se transmite la creer care, judec h d , hoariigte cutare sau cutare migcare. ( gi la noi, oamenii, sistemul nervos al albinei are centre 3 nervoase conytiente $i reflexe; la noi, centrele nervoase congtiente sunt & creer, iar centrele reflexe sunt & gira spin;rii .6 marele simpatic. g; ' T

+$?% . -?
% .
x

-.
'
\

- ,

.:
:

.. :.
:: <

..

....

.'

. .' ~.

. )

.. ;

'

La albinii, fn cap sunt doi ganglioni care formeazg creerul; din ei pleacii strgbdtand tot corpul, un cordon neruos, pe care sunt fmate din loc & loc, qapfe perechi de ganglioni ceva mai mici : douci perechi sunf in forace, cornandand mi~ciirile

Fig. Nr. 43 ' I Sisternu1 nervos. A ] creerul c u conductele spre ochi, antenele ~i ganglionii frontali. B] cordon ganglionar cu ramificaliile lui.

aripelor gi celbr trei perechi de picioare, iar restul de cinci ganglioni se gcisesc in abdomen, agezati de-a-lungul cordonului ce vine de la creer .$istrdbate gltuitura sau corsetul dintre torace gi phtece. Ei ordoneazs migcdrile gugii, dupg ordinele congtiente ale creerului, precum gi alte organe de acolo, cum sunt : sacu cu aer, migcgrile mugchilor, stigmatele, etc. La regins, ultimul ganglion comandd miScgrile reflexe ale aparatului genital. Armele de apa'mre qi afac ale albinei. Ca ori~icare fiintg din lume, albina are ei ea o armd
') Cliqeu dupg Barbo-Dadant: .L1abeille et la ruche'.

ly

de luptg, pe care o folosegte gi la atac gi la apirare, a t ~ n c i cbnd nevoiea o cere ;aceasti arm5 de apkare e acul cu ohin, pe care albina fl are fn partea de jos a abdomenului; el e singurul dintre org.ane care nu lucreazg reflex, ci sub directa comandi a creerului. Tocmai despre el voiam gi eu s i te fntreb m i opregte Cilin. Pentru a-1 studia $i pricepe bine, trebuie sb-1 privegti 2 deplina lui actiune n spusei eu, $i lu&nd o albing de pe floarea sbarelui, am ptins-o de torace, argthd-o biiatului. Albinita se sb5tea fic&nd tot felul de migcgri cu pbntecele, cercbnd mereu sit m i btepe. fi vezi acul, Ciline ? Acesta intra $i iegea mereu din teaca lui, ca gi cbnd ar fi voit s i ne tot arate cii e o arm2 primejdioasi; ba odaG a scos $i o picituri de venin fn vdrf. ,,Ia seamau- par'ci ne-ar fi spus-,nu numai cu sulita aceasta ft; voiu giun pielea, ci pe ldngg ea mai am aici ceva $i mai pu ternic qi mai dureros: veninul". Bgiatul $-a apropiat lupa $i privea cu atenfie. Dar nu-i un ac ca oticare - h i spune el.- Se vid pe el nivte ccirlige fntoarse ca la o undiwl

...-

m b

Fig. Nr. 44 *] TBieturl de-a-lungul unei jurnititi de a c .

A] canalele penfru a injecla veninul in ranl.

B] chrligele c a n i ~ l eundite c e afundl acul in ranl. - .Da, gi cu aceste cArlige acul se prinde fn locul unde ?nteap& firg s i se desparG de be+a cu venin din pktecele vitezei apkitoare a cet%fii. Aceste undite, de fndatii ce acul a intrat i piele, se a g a g gi nu-i mai dau voie s i iasi. n Pentru ca sg-ti dai mai bine seama de felul cum lucreazi, am si-las albina aceasta si-Ifii fntepe bratul gi atunci vei studia atent, cu ajutorul lupei, tot mecanisqul acestei arme primejdioase, pe care albina o fndreaptg contra oricui i se pare cg i-ar fi un du~man. Mi-am rgsfrbnt mAneca dela &mqa $i acolo unde pielea e '1 Cliqeu dupe Peter's : ,Ma metkode en apiculture".

mai netedb, lbsat albina sii-gi prindb acul, ceea ce aceasta se $i grabi sii facb. Dups cbteva smucituri, albina I"gi lug sborul lbsbndu-mi fn ran5 aculfmpreunb cu begica de venin. E a hcepu ar@goas8 sb sboare pe lbngb noi, fncercbnd sb ne fnfepe din nou, ca gi cbnd nu gi-ar fi dat seama cii-i sunt zadarnice acum orice sforfbri. fn curbnd ea va muri, ciici nici c, albina' nupoate trcii mult fcirci acul sciu, care e un organ foarte insemnat, ce formeazb un tot nedespbrtit de fiinta ei. Bbiatul privea cu atentie fncordatb migciirile ordonate ale acului ce intra din ce in ce mai adbnc fn rang.

Fig. Nr. 45') Begica cu venin $i acul. A ] begica alirnenlatl de glandele produclloare de substante acide si alcalinz, $ i canalele conducEiloare de venin ; B] begica cu venin; C] palpele acului ; D acul. j

Dar acul tot mai miqcb devi-i singur, ~i vbd cb tot intrb din ce fn ce mai adbnc fn brat.

'1

Cliveu dupli Barbo-Dadanl: "L'abeille el la ruche".

1 6

iat5 cum se explicii mecanismul acului gi a1 bevicii cu venin. Acul, care e format dintr'o materie chitinoasd . tare, degi pare cb este htreg, totugi e tdiat drept in doua' de-a-1ungul sdu ; ambndouii jumiitA6le din care-i alcdtuit acul, au clte un giintulet siipat pe dinguntru, care formeazg un canal. PBr$le de afar5 ale celor dou2 jurnbti.6, au unditele pe care le-ai vgzut. Prima jumdtate de ac e mai lung2 putin ca cea de a doua. Prin canalul ce-i siipat fn mijlocul celor

- Da, gi

'

26

Fig. Nr. 46 '1 Cum lucreazii acul in rang. B. A ] pielea; I $i 111 acul c u cele do115 jumiiliifi ale lui, c e lucreasuccesiv ~i allernant.

doug jumgtiiti de ac, functioneazg un piston care absoarbe veninul din punga cu venin gi~ tot injecteazg otraa v5 hi rang. Acest piston e pus fn migcare de nigte mugchi, care contract5 begica cu venin, gi migcg gi cele doud jum2- . tt ce formeazd acul; migcarea ce o fac Pnsd aceste doug 5; jurntitiit;, e alternantii $i anume : clnd prima jumgtate de ac pgtrunde f piele gi se agatii cu unditele, cea de a doua jun . miitate se sprijing fn mivcarea ei pe rezistenta undifelor tovarhei sale gi atunci ea pgtrunde ceva mai adlnc decgt prima - jumgtate. Mi~carea repeti apoi invers, adicg prima juse mgtate haintea& sprijinindu-se pe clrligele celei de a doua jumiit&$i, pgtrunzilnd, la rAndu-i, mai adgnc gi tot *a mai departe, pan& clnd fntregul ac a pgtruns fn rang gi nu rkdlhe

'1

Cligeu dupii Peter's: ,Ma melhode d'apiculture".

afar& decbt begica cu venin. fn felul acesta, acul produce doug efecte: injecteazg otrava la o adbncime cbt rnai mare, iar prin migcgrile lui convulsive, face ca durerea sg fie $i rnai puternicg. Pe cbnd diideam toate aceste liimuriri, acul s'a tot migcat, pang ce-a piitruns cu totul in rang; bevica cu ,venin he . contracta mereu, ca $i cbnd ar fi fost ceva viu care-gi continua o vieat5 aparte. Vezi tu, Ciiline? acul acesta cu tot aparatul produciitor de otravii e ca o lume nouii cu o vieatii proprie ; invitati; n'au pgtruns fn deajuns tot ceea ce privegte acul albinei gi ngdiijduiesc cg voiu putea ajunge sg dau la iveall ceva rnai tbrziu, lucruri interesante,cu privire la o vieatii'proprie a acului albinei. E intfadevgr uirnitor, sb afli cii dacii scoatem acul unei albine cu punga lui de venin, cbt $i cu glandele ce fabricii otrava, $i-1 punem fntr'un mediu ciildut, de pildii, o cutie cu vats tinutii la o anumitii temperahrg, acul e in stare s6 tra'iascci singur cciteva ore, fiicand mereu miqcgrile sale caracteristice, ca $i cbnd a; fntepa. Dacg vom apropia degetul de vbrful egu gi vom apgsa putin vatapentru ca astfel sb giiseascg un sprijin, acul, de fndatg ce simte cg' ar putea sg-gi fndeplineascii rostul, se agatii de deget gi prin mivciirile descrise rnai sus, piitrunde fn rang. El simte de fndatb atingerea vbrfului siiu cu pielea prin nigte pdpe foarte sensibile cu care e fnzestrat ~i care-1 vestesc cii poate intra fnacfiune. Abia dupg ce punga cu otravii e desciircatii, acul, ca gi cbnd $i-ar fi fmplicat sufletul, riimbne nemigcat pentru totdeauna, pierzbndu-~iultima sclipire de vieat5 ce rnai diiinuia fntf fnsul.

miatul stiitea fncii pe gbnduri, ca vi cbnd i-ar fi trebuit un riigaz de timp ca sii adbnceascg cele ce i-am spus. A luat apoi lupa $-a privit rnai de aproape begica cu venin, singura care se rnai vedea afarii, ciici acul era de mult vbr*lt cu totul fn brat. Dar acest venin din begicii... de unde provine oare? Organismul - fncepui eu ia din alimentafia albinei, prin distilatie, douii elemente alcaline ~i acide, fn propo4i diferite, nestabilite fncg pbnii azi. Deasupra begicii cu venin sunt doua' glande :una care produce elementul aicalin gi cealala, elementul acid, alimentbnd astfel begica cu venin.

135
Pentru ca veninul sg-gi facg efectul, trebuie ca atbt acidul formic cbt gi alcalinul sii se combine fn begicg) c k i dacg numai unul din ele ar fi fabricat gi celiilalt ar lipsi, nu s'ar fntlmpla nimic deosebit, atunci cbnd e pompat in rang. Glanda care produce acidul formic, dii fn amestecul din . begicii, cea rnai mare cantitate. Dupiianotimp, aceastgglandi miiregte sau micgoreazii port;a de acid formic din amestec, gi atunci va fi o scar2 gradatii de durere fntr'o rang injectat5 cu venin, dupii cum acidul e h rnai mare sau rnai micgcantitate. Aga se explicii de ce fnfepbturile din timpul ierniisun rnai putin dureroase decbt cele din timpul verii, cbnd glanda aceasta produce acid formic din plin; fn ace1 timp, al-I bina are nevoie de o cantitate rnai mare de acid formic, pe care-1 foloseSte in combinatia mierei. Acest acid formic e fncorporat de-a-dreptul fn mierea chiar din gugg, intrbnd htr'o foarte micg cantitate gi fn hrana ce-o primesc larvele. Asa se explicii iariigi de ce o albint de hdatg ce iese din celula ei, chiar dacii n'a primit nici o piciturg de miere, e fn stare s I fntepe gi acul ei contine aceleagi elemente acide $i alcaline ca la cele bgtrbne, - fntr'o cantitate mult rnai micl de sigu< elemente pe care le-a luat 'din hrana datg de doici, pe cbnd era fncii larvii.

Am scos apoi acul albinei, a cirui begicg cu venin nu g rnai migca deloc; P i scursese fntreaga ei otravii fn r a n t care s'a umflat foarte putin, hroiindu-se. Pe cbnd stiiteam algturi de biiiat gipriveam fnceputul acesta de activitate, o albinii rnai hiirfilgoasii veni de-l htep&gipeel. Ura! Ciline, iatii gi botezul tau fn noua vieat& de stupar !-gi biiiatul rbdea bucuros, apucbnd acul cu begica de venin cu tot, ca sg-1 scoatg afar& Iatk dragul meu, gi aici ai ceva de fnviibt! Ti-am rnai spus odatti cum lucrea& acul gi gtii cg begica cu venin fgi varsd mereu veninul in locul fntepat. Deci, cu cbt vei scoate rnai Yepede acul, cu atbt va fi. rnai bine, dar niciodatii sii nu-1 tragi afarii apucbdu-1 de begicg, ciici atunci, strbngbnd begica, fntreaga cantitate de venin o injectezi singur fn rang .$i faci rnai riiu; cu unghia sau cu lama unui cufit, pofi scoate ugor acul ridicAndu-1 d e jos h sus. De sigur cii nimanui nu-i poate fi pliicutg fntepiitura al-

binei; chiar stuparii cu fndelungatfi experientii gi care au pri-mit multe fntepiituri, tot suferii putin din pricina lor; la fatii rnai cu seam& ele sunt chiar dureroase; nu rnai spun de cazuri nenorocite, ca de pildi atunci cbnd o albinifnteapd pe cineva drept fn lumina ochiului; acela e sigur cii nu va rnai rimbne cu el, ciici i se va scurge. De aceea, e bine sii porti totdeauna o mascci pe fafa'; ea va fi ori din voal, care hsii cam fniibugi, ori din piinzci de sfirma' cusutii de jur imprejurul margirdor unei pilirii de paie. Culoarea cea rnai bung e cea neagra', ciici e .mai odihnitoare pentru ochi gi ai putinta sii vezi lnai bine. fmpletitura de s k m i tine cam cald gi de aceea, cea rnai buna' e ceci din fire de pa'r de cal.
A.

+
UIL

_ f
s

.j

B.

C.

Fig. Nr. 47 ') Cum lrebuie sc03 acul din rang. A) acul infipl in piele c u punga s a d e venin; B) felul gregil d e a scoale acul din ran8 ; C ) cum lrebuie s c o s acul din rang.

'

fncolo, poti urnbla prin prisacii cu mbnecile hakei suflecate, cAci chiar de te fnteapii albinele, organismul se deprinde repede cu otrava ~i locul nici nu se rnai umflii gi nici rana nu rnai e aga de dureroasii, rnai ales dacd scoti repede acul. E bine fnsi ca atunci cAnd te fnteapii rnai multe deodatii, sii te retragi putin, pentrucii mirosul veninului iritii albinele rnai tare decbt once gi ele, crezbnd cii se aflii fn fata unui dugman, se reped rnai multe gi fnteapii in acelagi loc. Sunt persoane care nu pot suferi deloc intepiiturile albinelor gi totugi vor s i facii apiculturii; acelea vor avea cbte o pereche de mcinu~ii mbini $i vor purta pe 'deasupra n hainelor un halat alb, care la mbneci 'e previizut cu un elastic ce le fine sfrbnse, pentru ca nici o albini sii nu poati pitrunde pe dedesubt. Culoarea halatului e bine sii fie a l b l ciici e o culoare linigtitoare. Negrul hsH ! iritii. e
') ~ e s e n dupe Peter's: -Ma melhode d'apicullure".

Cei care prezintg fenomene de intoxicatie din cauza intepgturilor de albine $i au urticare sau bgtiii de inimg, etc., sunt sfgtuiti sg se opreascg de a mai lucra la albine, cgci de sigur, organismul lor se va deprinde foarte greu cu otrava, care uneori le poate fi chiar fatal& Pentru vreun vizitator care sufere de inim2, e bine sb ai tincfura' de Calendula arvensis (Ilinica') ce se pune pe o bucgticd de zahdr $i se db bolnavului. Tinctura sg fie proaspdtd. 0 durere mare se poate ostoi atinghnd locul htepat cu un tampon cu vel sau cu amoniac lichid. Frunza de pcifrunjel frecatd pe i- r ae o are o nta. iqlG2e foarte bun$ cgci nu numai cg bride durere, dar nici umflgtura nu se mai produce. Aceasta, aplicatg pe rand sub forma unei picgturi, pdtrunde prin tesuturile pielei, se amestecg cu veninul, fl descompune gi-1 face cu totul nevdtgmgtor. Trebuie fnsg aplicatg de fndaa ce albina a intepat $i pielea sa fie ldsatii sii se usuce singurii. Foarte bung ~i cu efect imediat e cea fntrebuintaa de gospodinele noast $i din care se pune p u ~ n g pe rand. fn caiuri de intoxicatie cu prea multe fntepgturi, vorn ,face ca bolnavul sg verse, provochndu-1 la aceasta cum vom crede mai---bhe; apoi va bea o jumdtate de pghgrut cu a p l alc~olizatg, care s'a pus amoniac concentrat fn doze : pentru fn copii 5-6 picgturi, pentru femei 8 pidturi, pentru b k b a ~ 10-12 picaturi. Chnd fntepgtura albinei ori a unei viespi s'a rodu us pe limb& aceasta se umflg uneori atht de tare, fncht bolnavul sparputea asfixia ; fn acest caz, e bine s5 se frece locul fntepat cu un ciitel d cg fntepgtura e pe limb& spre fnghititoare, se me usturoiu $i se va da bolnavului sg-1 mestece $i sg-1 hghitii; umflarea limbii ori a amigdalelor nu se va mai produce $i bolnavul se va liniqti. &v&@$i, Cgline, au ngscocit multe feluri de doctorii, numite apifuge, cu care te ungi pe mAini fnainte de fnceperea opera$ilor; ele au proprietatea de a goni albinele, care astfel nu mai Enteapg; aceste doctorii fnsg sunt costisitoare $i chteodatg chiar primejdioase sinWifii noastre. Cine vrea totuqi sg-.yi prepare singur un astfel de apifuge, va pune fntr'o

/tick cu alcool de 50-60 grade, floare de soc, de doua ori cam cat se ia In cinci degete, la 150 grame de. spirt, o va lisa sii dospeascii bine la soare timp de douii siiptiimlni, f 0 va lim~ezi, apoi o va strecura printr'o cdrpii deasl, gi cu acest preparat fgi va unge mainile hainte de a p o n i vreo ( operalie la stupi. Acum numai despre aparatul muscular ne-a mai rgmas sii vorbim.

Aparatul muscular. Din explicatia anatomic%gi functionalii a atbtor organe, ai inteles de sigur, Ciiline, c i acestea nu pot sii meargii decdt conduse de mugchi care se fntind ori sk fncordeazii reflex, sub comanda creerului gi a nervilor corespondenti. fntr'adevsr, intregul corp a1 albinei e hzestrat cu o musculaturii foarte putekicii h raport cu miirimea ei. Mugchii functioneazii mai mult fniiuntru, stdnd in nigte teci, f i x a ~de scheletul fntregblui organism cu nigte ligamente. Fiecare organ fn parte are o musculaturg a sa proprie, cu fibre longitudinale, spirale sau rotorii. Fibrele au o forms cilindricii gi grosimea lor miisoars dela a 9-a pAnii la a 35-a parte dintr'un milimetru ; fiecare fibrii are de-a-lungul ei un canal a1

Fig. Nr. 48 *)

0 firbrl muscularl din m u ~ c h i iaripelor ;


grosimea ei abia are a 10-a parle dintr'un milimelru.

clirui diametru e dela a 5-a pdnl la a 10-a parte dintr'un milirnetru,-dues 'volumul fntreg a1 mugchiului; canalele acestea au numeroase celule fn ele. Fiecare fib& are vieata ei aparte, cdci celulele lor interne au un hvelig pe care se giisegte o fntreagii retea de tubulete
*) Cligeu dupl Alfandery: ,Traile complel d'apiculture'.

foarte fine, pline cu aerul primit din sacii traheeni. fn felul acesta, fiecare celul& muscular& respir5, fnlbhrlnd din ea toxinele provenite din sforfirile fibre;.

Fig. Nr. 49') CBleva fibre ale unui mugchiu. S e vede lanlul nucleelor din canale.

Analizlnd anatomic, vom gbsi cb cei mai puternici mugchi sunt cei ai aripelor, care fntr'adevbr cer sforfgrile cele mai mari ; apoi vin cei ai picioarelor precum $i ai maxilarelor, ai limbii, faringelui vi aparatului digestiv. Muvchii abdomenului, care contract5 sacii traheeni, sunt de asemenea deosebit de puternici, c5ci ei trebuie sb apese bine acegti saci pentru ca aerul s5 ptitrunds pAn5 fn cele mai departate colturi ale 'organismului, unde fiecare celulg trebuie s5 respire $i sii trgiascii. Muvchi cu earecare hsemntitate mai are albina la acul cu venin, iar regina la aparatul ,sbu procreator. $i cu aceast5 ultim5 parte, Csline, am terminat studiul anatomic extern vi intern a1 albinei. Din el po$i vedea. clte minun5t;i ne scoate fnainte natura I Numai c5, la fiecare pas, odatii. cu atlta mirare ce ne cuprinde, apare $i descurijarea, vgzbnd cAt de putine lucruri cunoavtem cu adevgrat, $? clte taine ne mai fnconjurg fncii.
*) Cligeu dupe Alfandery: "Trail6 complet d'apicullure'.

Sute gi sute de hvgtati, oameni de vtiintii gi piitima9i cercetiltori ai adevgnilui, ce gi-au consacrat o fntreagg vieaw unui. studiu, vgd, dupg decenii, ori cii teoria lor era gregitg, on c& cea mai mare parte din taing rgmbne fncl fn umbrii. $i cu toate acestea, nimic nu trebuie s5 ne facg sg avem mai mult curaj de a merge pe drumul acestor fnaintagi, decbt faptul &,-la capdtul scurtei clipe ce e vieata noastrg f a g de vegnicia ei, cu putinul ce fiecare din noi vom aduce,vom ~idica colt din nemrirginitul tainelor, gi yom pune umiun rul gi sfo+rile noastre pentru ca adevtirul sg iasg la. luming. Adevtirull Da, acesta e singurul scop, singura tintti a gcestor sforttiri demne de laud& pe care omenirea le face pentru ca cei ce vin, sg se foloseascg de ele, s i poatg iubi pe Dumnezeu mai mult fnc$ $i sg admire nehcetat mgreata Sa @*erg, desgvkgit5 gi ~ l i n g atgta farmec: natura. de $i acum, dupg ce +am spus toate acestea, sg fncheiem, C a n e , acest capitol insemnat, ce-ti descrie felul de a fi a1 unei albine gi psr$ile din care-i alcgtuit$ pentru ca mai tkziu, cbnd vom vorbi de viea* din lguntrul stupului, sg-ti poti da seama mai bine de chipul cum lucreazg albinele h feluritele lor fnsgrciniiri.

+m
'

'Y

C A P I T O L U L IX

A doua zi, mergbnd spre prisaci, Cilin m i intdmpinii voios, ruglndu-mi si-i a r i t cum igi desfiigoari vieafa albinele fntr'un stup gi cum e orlnduiti societatea aceasta minunatii, despre care el a rnai auzit cbndva.
D e sigur c i acum, dupi ce-ai viizut cum e o reginii gi care-i e rostul, cum fi trantorul gi vieafa lui, cum evoluiazi un ou p l n i ajunge albini desivbrgitii gi cum e alcituirea sa anatomici, nu ne-a rnai rimas de vizut decdt aceasti singuri parte, pentru a cunoagte totul cu privire la vieata acestor muncitoare, gi anume : minunata oganizare a sfupului. Intr'adeviir, e o societate vrednici de irnitat, cLci nici in lumea noastri omeneascl, legile privitoare la vieata noastrl intimi gi social%,nu sunt aga de bine orbnduite, respectate gi urmate cu sfinfenie ca la albine. Niciieri repartitia muncii nu e rnai chibzuitii, rnai bine Pmpbrfiti pe categorii ~i varste ; niciiieri nu gisirn o ordine rnai desivbrgiti $i o dragoste rnai mare fntre surorile din aceeavi casi, nicgieri un conduciitor de popor rnai iubit, rnai respectat, rnai alintat $i rdsplitit cu atdtea nesfdrvite. dovezi de dragoste, aga precum respecti gi iubesd albinele pe regina lor; niciieri, fn sfbgit, nu giisim pildele unui curaj nefnfrbnt, ale unui sacrificiu dus pdnd la moarte, ale unei munci fLrb riigaz; niciiieri o dovadii mai temeinicii de inteligentamcedepii~egte, f afarii de furnici, - n pe a oricirei alte insecte, inteligentii pe care eu o sus+n cu toat5 ciildura $i toatd convingerea, P ciuda atdtor cercetgtori n ce-au tggiiduit-o; nicgieri o rnai mare, rnai puternick rnai pgtimagii grijg pentru viitor, decbt la aceste mici gbze, care stiipbnesc o comoarii nesfbr$iG de calitiifi $i sentimente halte.
-

*,

c '

totugi, se giisesc unii care sii spunii cii albinelor le lipsegte inima gi cii la ele nu s'ar vedea o gradatie fn exprimarea sentimentelor. Marele Maeterlinck, cel rnai piitimag iubitor a1 albinelor, giisegte totugi albinei noastre anumite pii~$ slabe. El vede anume o vinii fn faptul cii in afarii de stup, ele nu au nici un sentiment de ajutorare fntre semeni gi nici. un simtgmbnt a1 milei, ci privesc ca nigte striiine de neam, pe oricare dintre ele ar fntblni-o pe c&le largi ale viizduhului sau pe adormitorul srin a1 florilor parfumate. .Numai fn 19untrul stupului" zice el ,,sentimentele ei sunt desiivbrgite". Sii-mi fie Pnggduit sii nu impiirtggesc aceastg vedere a marelui maestru. Eu giisesc c l tocmai prin aceasta ele' rdspund unei legi puternice, care le-a fngHduit s treacii, dupd milioane de ani, H din starea de siilbiitiicie la cea de prosperitate, prin faptul cii orice gi oricine se giisegte f afar% de zidurile cetiifii lor, n n e socotit ca striiin gi primejdios. E o lege politicii P care sentimentul nu-gi are rostul, dacii interesul neamului o cere astfel. Un roiu ieqit dintr'un stup, daci a Pnceput sg-gi orbnduiascii o vieatii nouii, cu o individualitate proprie,-nu se rnai Pnapoiazii nici c&nd la casa veche gi chiar dacg a r voi s'o facii, albinele riimase 1-ar isgoni, socotindu-1 cu totul striiin, ca gi cAnd a r veni acum cu grinduri duSmgnoase. Dacii a r fi altfel $i dacd fn stup ar putka intra oricare din cele ce-au rnai fost candva acolo, striijerele n'ar rnai putea deosebi pe hoatele striiine c e i n sii prade stupul, gi, din rlnduiala desiivbrgita ce domnea mai'nainte fn cetate, ne-am trezi dintr'odatii P cea rnai mare neor+nduialg, jaf gi deciidere. n De aceea, albinele nu se pceocupii niciodatii de ceea ce se fntrim 1% unei striiine, dintf un alt stup. ce privegte anumite sentirnente de milk iariigi nu sunt de aceeagi pdrere cu cei ce n'o recunosc. Maeterlinck zice cii, dacii o albinii e strivitd, afar5 din stup, atunci alte tovariige ale ei se apr'opie grgbite gi sug de hdatii piciitura de miere pe care moarta ar rnai avea-o in gug$ triigrind de aici concluzia cii albinele a r fi lipsite de sen.timentul milei. A vedea astfel lucrurile e, dupii mine, o gregalii ! Mai fntiii, cine ar putea spune cii, fiicbnd aceasta, ele nu hcearcg

in sufletul lor, vreun sentiment de durere 7 $i ca sii rbspund acestui exemplu prin altul asemiiniitor, pot spune: cine oare fn focul unei lupte, ar putea ziiri vreun sentiment de mil5 pe fa@ unui soldat ce ia dela camaradul siiu, mort albturi, ultimele cartuge r h a s e , on cea din urmii rezervii de pesmefi sau picbtura de apii ce mai lucegtefn fundul gamelei? $i totugi, el va face toate acestea cu un gest aproape maginal, dar cu' convtiin* cii, apiirbndu-gi vieafa lui gi a tovariivilor de luptb, prin acest gest fgi slujegte -neamul .$i wra. Pentru albine, mierea e esen@ de vieatii, de care nu individul se folosegte, ci colectivitatea, cetatea, neamul, gi ar considera ca o risipii $i o dezertare dela datorie, dacii ar liisa o cornoirii sii s e iroseascii acolo, cbnd 'din ea a r putea riisiiri o altii vieafii nouii. Albina, care nu are nirnic mai sfant gi nici un alt ideal Sdecbt viitorul stupului, ar socoti drept o crimii sii pgriiseas* acolo o rezervi, care mbine, cine $tie dacii nu va fi cea din urrnii, cu care, hrgnind pe stiipbna lor,cdnd toat& colonia n'ar mai avea nimich hambare, scapii Pntregul stup dela o moarte sigurii, $i neamul fntreg poate sii-gi urmeze astfel rnai departe sfAnta lui chemare. piireDe aceea, eu nu mii unesc fn aceastii privintii cu rile maestrului meu ~i ale altor scriitori ce vgd altfel lucrurile, ci giisesc cii'n albinb e o scarii de sentimente, pe care nu le putem observa f n toate fmprejurbrile, dar a ciiror acfiuni, judecate h lumina preocupiirilor qi datoriilor noastre omene~ti,-trebuie sii le vedem gi fn aceste mici gaze, dacii, i n ceea ce ne privevte pe noi, le giisim bune, drepte, naturale. $i acum, Ciiline, hai sii-fi argt cum fgi duc albinele vieafa h stupul lor. *
-

Ne-am fndreptat ambndoi spre stupul de observatie pe care-1 mai deschisesem gi ieri, gi i-am ridicat oblonqele gi perdelutele negre ; prin gearnul de stick, viea* dinliiuntru ni spa Infiifigat 'dintr'odatii h deplina ei activitafe. Acum, Ciilipe, dupii ce pofi deosebi regina de trantor $i pe acesta de albinele lucriitoare, trebuie

Iatii, cea de colo cu fmbriicihintea catifelat5 gi striilucitoare, e albina pe care am vkut-o ieri niiscandu-se, iar

cea care iese acum cu pufugor cenugiu, cu ochii hpiienjeniti, cu aripele mototolite vi moi, e o noui p k u t A gi sorL cu cea care o ajuti acum s i iasi la luminl. Ele s m f albine tinere. Vecina ei de dincolo are o ugoari chelie pe torace; dar abdomenul e fncii acoperit cu pir, gi 'aripele fi sudt htregi; . ea e albina in floarea ucirsfei. Privegte acum pe cea de acolo, care stA nemigcatri pe raml gi acoperi puietul! Ea e cu aripele sdrelite de atbta umblet gi cdrat; nu rnai are pdr pe torace gi pbntece, gi htreaga-i fnfi~gare d i impresia unei bitrbne$i fmpovirate. Ea e cea rnai bdfrcina' din stup. A fost gi dbnsa odatd ca suratele ei de alituri, pe care le vezi venind cu p&ttur'a aurie fn co~uletelepicioarelor. Vieata ei fnsi n'a fost rnai lungi de 6 siptimlni ~i acum rnai are putin de triit. Daci s'ar fi niscut toamna, atunci ar fi triiit pbni fn primiivrrrii, cicin'ar fi fost istoviti de muncii. Fiecare din toate acestea, p e v r s u r d ce fnainteazd fn vbrsti, fndeplinesc o noui slujbg f stup. Aceste slujbe n nu-s ficute la Zmtbmplare, ci dupi o ordine desdvbr$itZi. GeneraGe cu generat;e, dupd cum zilnic urmeazi navterile, ele trec prilytr'o scari crescbndi a muncii, $i incepbnd cu cele rnai ugoare, pi\esc spre cele grele, pentru ca la biitrbnete, din nou sci treaci l a . altele care le fngiduie gi cbte putini odihnl. Feluritele hdatoriri fncep $i se termini cu anumite functiuni organice, functiuni care au o anumitd limits $i d r ~ reazd numai pbni la o oarecare vbrsti, *-a fncbt o alhii+," chiar dacd ar vrea s i rimdnd mereu numai la acelagi fel demunci, n'ar putea-o fndeplini, cici organismu1 sdu n'ar I%punde cerintelor ce-i impun acea munci. Ceea ce vreau s i spun acum, vei fntelege rnai bine cbnd fG voiu vorbi, ceva rnai departe, despre fdatoririle unei albine fn vieata stupului. Acum, conform planului propus, .vom urmtiri, Ciiline, vieata albinelor nowtre, hcepbnd cu cea rnai tbnirii, cea de abia niscutii, ~i sfbqind cu cea rnai b i t r b n i ce-gi termini prin moarte vieaw asta de trudi. Vei studia astfel, pe rbnd, functiile ce le indeplinesc $i tot ceea ce e legat de fiecare fn parte.

A. ALBINELE TINERE.

a ) Doicile. r* Uitii-te la albina ceea de cola, care ajutii surorei sale


Y

rnai mici sg iasg din celulti; e ai ea nhcutA de o zi ori dou3; $-a fnceput prima slujbii ; ea e albina-doicci;nu numai pentrucg fngrijegte de puietul ce se nagte, dar tot ea hrgnegte din bel~ u g larvele pbnL fn -ziua a noua, cbnd altele.vin ~i cZpgcesc gi chilioarele. Albinele-doici, dupti cum $-am rnai spus, sunt singurele ce au darul de a putea scoate din nigte glande qezate I&gti esofag, o papa' ka'ptoasa', cu care hriinescpuietul. Din hrana pe care o hghite'doica, glandele eatrag pgrfile hrgnitoare pe care le transform2 fn pap2 liiptoasg, fntocmai cum mamiferele transformg hrana fn lapte. Aceste glande fnsg nu functioneazg prea multg vreme, ci numai h t & ~ ~ vbrstei fragede a albinei, pentru ca apoi, ul dbnd din ce fn ce mai putin, sg ajungd cu vremea d se fnchirceascti. Atunci, albina e chemau sg fndepheascA altti functie. 0 singurg exceptie suferii aceastg lege fn ceea ce pri;. vegte glandele lgptoase: ele nu-gi pierd puterea lor de producfie la albinele care se nasc toamna tbrziu gi acestea pot atunci sd hrgneascg cu succes puietul tdngr de prim&var?i; aceastg abatere se motiveazg foarte bine prin faptul cg albinele n&cute toamna, ne mai wand dupg ele alt puiet de hrgnit gi glandele ne d i func$on+nd de loc pang fn primgvarg, abia atunci fncep ele producp lor normal& Aceasta e o lege ce face parte din fnsiigi organizarea vie$ii stupului. , ktr'adeviir, dacd am fnchide fntr'o cugcg o albluatg dela una din functiile ei-sg zicem,'de doicg-gi am ame-o astfel hrhind-o criltgva vreme, de fndatl ce i-am de drumul, ea ar refncepe acelagi lucru, de acolo de unde 1-a b a t , d e i vbrsta la care a ajuns ca prizonierl i-ar fi dat dreptul s& treacg peste unele functii gi s& se apuce de lucrul pe cate-1 fac tovadSele ngscute odatd cu ea. , Poti trage de aici concluzia, cg ea se supune astfel unei legi b h e stabilite, lege ce hotirggtefn timp gi ppd clzise, vieafa ~i funcwe pe care p albing trebuie sg le f n d e p l i n e a s c ~ ~ e - a r b a s repetentg fn cugca fn care am fnchis-o, ea nu fntelege sg t r e a d peste o materie nefnvgtatg gi sg-gi ajungg dintr'o datii camaradele din acelagi contigent, camarade ce de mult i-au h a t fnainte, au fnvg$at, an practicat o mun& oarecate gi-au fnaintat la slujbe mai plgcute. ori mai-grele.
-

.Stupibitur

- Coaet L Hrietea. - lo

146

Albinel~doicipreg&tesc fn afar2 de papa I~pfoasa', hmgi na obivuitd pentru celelalte lame. Ele alcgtuiesc P gugii un n amestec de miere, apii gi polen, pe care-1 vamg fn celulele, unde larvele fgi fmplinesc desvoltarea lor, dupg ce rnai fntAi hrana aceasta a fost cu totul digerati. de albin3, pentru ca larva numai s o absoarbg gi fn intestinul ei sg nu rgrnhng reH ziduri, ce-ar primejdui vieah din leagiinul unde-gi face evolutia. De sigur c& h grija pe care, ceaq cu ceas,;o cere atbta sumedenie de lame, albinele-doici f ~ fmpart feluritele hgri' jiri yi anume: unele produc papa laptoasti, altele preggtesc hrana obignuitii, altqle -ajutg noilor n k u t e la iegirea din leaggnul celulelor, curstindu-le gi dbiidu-le prima picgturg de miere Pnti.ritoare $i h sfbrgit, altele, ajutate de astg datg gi de albinele bfitrAne, stau fn nemigcare deasupra puietului sg-i ting de cald, pentru ca acesta sA-$i poatg urma normala lui desvoltare.

b ) Curtencile. Din ceata acestor albine-doici, se recruteazii tji garda reginei. Iaa, privegte-o cum e hconjuratli numai de albine tinere. Curtea ce-o urmeazii e demng de admirat; regina e fnsotitii pretutindeni; unele se tin dupg ea cbnd merge la ouat, o mAngAie cu antenele gi-o cvriifi, pe cAnd altel'e merg fnainte gi cerceteazg cu de-a-mgnuntul fiecare celuls, ca sg nu aibii nimic hguntru, atunci cbnd Majestatea Sa a r depune oul. , Rolul lor principal hsii e hra'nim reginei. Aceasta, pe mgsurg ce depune ougle, cere un prisos de brad, pe care s doicile se g~gbesc i i-1 dea, sub forma cea rnai perfect% ~i ugor de asimilat. Glandele lor lucreazii din plin ~ i - dau nui rnai acea minunat% pap5 lgptoasii, despre care $-am vorbit. Rareori o amested ele gi cu foarte putin polen. & disecfiile fiicute unor regine, s'au giisit, Pn foarte rare cazuri, mici bobugoare de polen, care sunt fnsg, h cea'mai mare parte, eata digerate fn guga hriinitoarelor noastre. Astfel, ele dau reginei lor tot ceea ce-i rnai bun h stup ca hran&, fngrijind-o cu ce'a rnai deosebitg dragoste gi respect. Dupg trecerea cltorva zile, h care albinele tinere hdeplinesc aceastg slujb$glandele lor lgptoase ne rnai functionand, ele piigesc spre un alt rol fn vieah stupului. Acum cred c'ai priceput cele ce voiam sg-t; lgmuresc, cAnd ti-am spus & feluritele hsgrcin5ri fncep gi se terming cu anuinite functiuni organice, care au o limiti. stabilia

Pe clnd diideam biiiatului aceste Ihuriri, un zumzet vesel gi aparte fncepu sii umple prisaca. Priviriim atenti la stupii vecini; la cltiva din ei,\albinele se agitau igind fn numtir mare fn fata urdinigului. Ce-o fi asta ?-mii fntrebii Ciilin -par'cii ar fi un roiu ca gi cel pe care I-am prim zilele trecute ! Nu,-i-am riispuns eu zlmbind, kprivegte gi apoi judecii gi tr age o InvZ+iiturii,ciici nic&eri poate nu se cere md mult ca E stupiirit, calitatea de bun observator. Numai astfel, poti n fnviifa repede gi bine, gi chiar rnai mult decAt tot ceea c e i scris fn cdr$le din lume,-despre albintirit. Iatii, i atentl fntre cele ce sboarti fn fa@ urdinhu, lui, nu vei vedea de loc albine biitrbne, ciici acestea vin griibite dela cbmp gi intrii de fndbt5 cu F v a r a lor anevoioasii s'o descarce, pentru ca apoi, din nou sii se avbnte afarii; cestelalte toate; nu sunt decbt albine tinere. Ele sunt niiscute acum opt-nouii zile ~i azi e prima datii ,c$nd ies din stup, unde pbnii acum au fiicut slujba de doici. De azi fnainte, ele sunt chemate sii fndeplineascii alte treburi mai grele, gi care le vor cere o muncd mai fncordatii gjun curaj mai nefnfrlnt, gi au nevoie sii se, liimureascii asupra lumii de afarii) lume fn care-gi vor fncepe fn curlnd lucrul.

Prisaca vuia de zumzet; jocul nebunatic a1 sburdalnicelor albinite iegite pentru fntbia &rii ca sii-gi facii primul lor sbor, umplea fntregul viizduh de un c h t e c vesel, ce se asemiina cu fndeptirtate chiote de fliiciii, la horii. legeau pe prispa casei, igi fntindeau pu$n aripele hcerclndu-le dacd le pot migca, se legiinau apoi pe picioarele de dinapoi $54 fnfepenindu-se bine pe cele de. dinainte, incepeau tacticos sii-gi netezeascii aripele,cabgi cbnd ar fi vrut sii le gteargii de un colb nevizut vi sii le fac5 mai strtilucitoal'e. Se pregiiteau doar de cea mai frumoasii zi djn vieat% ziua nuntii lor cu soarele, acest cald fndriigit, dar adesea amiigitor, fn lumina ciiruia fgi vor scdda f i n e , qi care le va mlngsia cu bratele-i calde gi dulci ale razelor lui, pe c h d ele, visiitoare, se vor fmbiita de parfumul unui cimbrigor, ciiruia fi vor sorbi, nesii~oase,Ecoarea ddce gi Pntiiritoare din fundul pdtirului. Azi e prima z i . c h d pqesc i lumea de an

148
h

I . ' .

: , >.,! , '".. ' . ' I.


/.a

c'.*:;*.

"&. . ;:

',*

'

farii, lume despre care suratele lor le-au povestit & sigur atbtea lucruriminunate, gi acum nu se mai s a t u s privind-o gi admirand-o. fn ochii lor cu mii de fefi~oare, oglindegte .aievea luse mea de basme ce presimteau c 2 . v giisi-o aici, gi par'& nu ~ le vine sii creadii cii ea poate fi aga de minunatii gi plinii de atbtea frumuse6. Stratul florilor ce miirgine~teprisaca le arats o gamb fhtreagii de culori yii $i fmbietoare. Din teiul de aliituri, le vine o boare parfumatii $i caldii, ce se fmprg~tie$n tot viizduhul. Lanul de floarea soarelui sclipe~te aurulsub ca razele soarelui, iar ele toate stau gi ascultii cantecul ametitor a1 aripelor bbzbitoare, pe care tovariqele fl scot, cAntec aparte gi plin G fericire, prevestitor de o vieatb noul..., ca o che-, e mare diving. / Deodatk neriibdarea le cuprinde: li se pare cii tot ce v&d din prag e prea pufin ~i cu orizonturi prea strbmte. Lumea aceea noug nu poate fi numai atat cbt se poate oglindi acolo jos. Instinctiv, stigmatele pbntccelui se deschid, a.erul ngvsle~tedintr'odatg fn sacii de respirat, nicicand aga de tare urnflat; ca acum ~ i simtindu-se ugoare de tot ;fat& de cum , erau cu o clip& mai fnainte, simt nevoiea par'cii sii-~i htindg anpele, ca sii-$i pgstreze un echilibru. Vibratiile pornesc vijelios ~i sborul primul sbor le leaggnii btr'o . lume, gi mai mare, gi mai fnchtiitoare, lume pe care acum o privesc de sus $i o admirii atat cii nu se mai saturg. 0 bucurie le nZviilegte ava dirrtr'odatii htreaga lor fiintl. E fericirea desiivdqitg ce le h b a t $ 1e leaggnii gi le duce fntrJo altg lume, pe cbnd acele aparate muzicale dintk inelele pbntecelui, -prin care ele fSi comunicii de departe on de aproape once au nevoie,-desviiluie aceastii stare sufleteascg prin sunete cu totul aparte, chiuitbare qi' vesele. E cantecul minunat a1 primului sbor de recunoqtere! Francezii au dat acestui sbor un nume foarte nimerit: jocul artificiilor. Si fntr'adeviir, par'cb a r fi chiar aga; privindu-1, ai cu adeviirat pgrerea cii acele bobu~oare aurii cu gherocul nou catifelat a1 tinereg, alergAnd nebunatice de jur h p r e jurul stupului, cu aripele st~.iilucitoare,fn care soarele r k frange sclipiri a mii de curcubeie, sunt o reviirsare de focuri de artificii frumos colorate, htr'o noapte i care un nabab n fgi fncbntii oaspetii mu$ de admb.a$e ~i frumusete.
-

Ele sboarii ht&i fntr'un cerc restrans, apoi din ce fn ce mai mare, pentru a-gi putea fntipiiri fn minte fiecare particularitate ce 0 are stupul gi imprejurimile lui, ca nu cumvas i gregeasci nimerind fn altul vecin, unde striijerele dela poartii le-ar prinde gi le-ar ucide. $i aga f ~ leaginii ele fericirea vreme ca la o jumiitate i dd ceas. Obosite apoi,-csci primul sbor e ca gi primii pagi ai copilului, care e fericit cdnd fi face, dar cade repede dupii sfowrea fiicutii, ele vin sii se ageze pe scandura de sbor, d ~ p g mai fntg, au avut grijii sb-gi goleascii intestinele, fn ce, care erau fngriimiidite toate rbmiigitele alimentat;ei de pe cand erau larve gi pdnii acum. Ca o chemare fn fata ciireia, vrlnd-nevrand, trebuie sb-gi plece capul, ca gi $colarul cgruia clopotelul ii amint e ~ t e recreatia gi jocul au trecut, cb tinerele albine intr$ una clte una, fn stup. fn psisib&, dintrJodatg, nu se mai aude decat obign'bitul cdntec al.albinelor ce vin fn sbor, zorite, cu povara dela camp, $i linigtea obignuitii a muncii pune din nou stiiplnire peste tot. fn stupugorul nbstru de observatie, au intrat apoi nebunaticele ce-gi fiicuserii p l n i atunci sborul de recunoagtere gi-au trecut pe rand, fiecare, la migiiloasa lor muncii dinliiuntru.

d ) Rcindc?ai#ele sau cura'fitoarele., Privegte, Ciiline, pe fundul stupugodui gi spune-mi ce vezi acolo ? Sunt douii albine, ce par cii se lupti cu o a treia. Nu, dragul meu, una din albine e moarti gi cele douii se trudesc s'o care afar5 din stup ; ele fbc parte din ceata cum#itoarelor, care au o nesfAr$it de feluritai ocupatie h stup. Astfel, celece se ciisnesc cu cadavrul tovariigei lor, au pe cele mai triste din hsiirciniiri : ele sunt cioclii, care scot afarii din stup pe cele ce PntArnplgtor mor acolo, ciici trebuie sii gtii cii albinele, de obiceiu, clnd hi simt sfbqitul aproape, singure ele ies sa rhoam' afara', ca nu cumva sL hgreuieze lucrul stupulhi cu o muncii de prisos. Dupii ce-a scos cadavrul afarii pe schdura de' sbor, albina cioclu fl prinde bine cu cbrligele picioarelor ~ iumflhn, du-~i pputernic sacii cu aer, fgi ia sborul. minunata lor or-

fn

1
\ ,

,
I

\.,

;' I r 1,

I
1

j.

I'
,

ganieafie, albinele ~ t i u cg, dacg toate cadavrele vor fi lgsate jos fn f a F stupului, descompunerea lor ar strica aerul, sau .c$ dacb o molimb* bbntuie h t r e ele, primejdia molipsirii va fi cu atbt mai mare, cu cAt apropierea cadavrelor de stup va f i rnai mare. De aceea, el'e car8 aceste cadavre cAt rnai departe Qi, dacg a urmbri cu ochii albinele aceluiqi stup fn sborui rile acestea funerare, a vedea cb ele strgbat aceeqi directie, i spre un loc anumit, cdt rnai departe de stup; de acolo din fni%ltLne,ele slobozesc tfrpul tovariigei trecute in alt8 lume, . de obiceiu cam fn acela$ loc unde au &sat gi pe altele care muriser5 mai hainte. Nu te face oare aceasta sb crezi cii fn organizafia lor au gi cimitire f locuri bine stabilite, in care-gi lasb din sbor, n scumpele rbmbgite ale celor care au fost tovarbge de bucurii, muncii $i dureri ? $i aga $i este. Eu a .curgtit, IAngb prisacg, un anumit & loc presbrat cu nisip, acolo unde un stup fgi liisa de obiceiu din sbor, cadavrele. Timp de trei siiptiimbni, am urmiirit sborurile acistea triste gikam vbzut cii toate albinele, cand ajungeau acolo, 18sau povara neinsufletitii sii cad% de sus, tocrnai peste locul unde f$i dormeau somnul de veci, cele ce murisers mai hainte. i , Alte curiifitoare aruncb afarii orice urmii de praf, cur+ celulele din care a iegit puietul, ca sii le pregzteascb pentru o noug clocire, dau afarii rumegugul de cearii gi curiitii stupul de orice murdgrie fntbmpl3toare. Hai sii strecurbm acum prin urdinig, un capiit de sfoarii $i sb privegti ce vor face curiifitoarele.
I

5 -

14

ape;

Am luat din buzunar o sfoarii de negarb, ce-o aveam


la hdembnb. Am scurtat-o gi dupa ce am strecurat-o prin urdinig, ne-am agezat la geamul stupului de observatie, pentru a le pbndi once migcare. Ca gi cum s'ar fi furigat un dugman in stup, albinele au fnceput rnai htAi sb se agite; se vede cii era prima impresie dupb alarma datii de striijerele dela poartii; dupii o clips, in care de sigur ele gi-au putut comunica cii nu-i nici o primejdie, fiecare gi-a reluat lucrul. Din ceata curbt;toarelor, s'au apropiat vreo cinci albine, au dat tbrcoale sforii de par'& ar fi vrut s'o miisoare; apoi, fiirii sfialii, trei din ele au prins-o voinicegte cu clegtigorii dela gurii ; de sigur cii era
I

*1

'

n e

+
a .

put;n cam grea, ciici, ca gi cum ar fi fost chemate gi altele fn ajutor, s'au apropiat repede gi rezervistele, s'au fngirat gi ele de-a-lungul frbnghiutei, triigbnd fiecare din toate puterile acea neagteptatii piedicii ce' le apgruse deodatii fn casa lor. fncet, fncet, sfoara a fnceput sii Enainteze spre urdinig gi dupii o muncii de un sfert de orii, era scoasii cu totul pe scbndura de sbor gi aruncatii jos. S'au reEntors apoi linigtite I gi, ca gi cbnd nimic neobighuit nu s'ar fi fntbmplat, g'- au reluat toate munca pe care o piiriisiserg pentru o clipii. Dar dacii fn stup ar pgtrunde ceva, pe care nu 1-ar putea scoate afarg, ce-ar face atunci? mii fntrebii biiiatul, ai cgrui ochi scbnteiau de curiozitate. E cu putintii ki o astfel de htAmplare nepreviizutl ca de pildii, intrarea in stup a unui goricel, pe care albinele fl ucid acolo. De sigur cii pentru slabele lor puteri, ar fi zadarnic chiar gi pentru un roiu fntreg sii fncerce a-1 trage afarii. De aceea, fn astfel de ocazii, ele chiamii fn ajutor pe tovariigele lor ceresele, adicii fabricantele de cearii, gi pe inginerife, care rniisoarii, viid ce este de fiicut gi fn scurtii vreme un giulgiu de cearii i propolis *) Enconjurii goricelul. Lipsit de aer gi h p u n s cu atbtea ace care contin acid formic, cadsvrul nu putrezegte, ci se usucii ca o mumie egipteanii gi astfel, au sciipad de primejdia unui aer stricat din casa lor gi a altor nepliiceri ce s'ar mai ivi, dacii trupul nehsuflet;t a1 . mosafirului nepoftit ar fi hceput sii se descompung acolo sub acfiunea umezelii gi a d d u r i i stupului. Rbndhitele acestea fac din zori gi pbnVn searii atbta treabii In stup, cbt nici n'ai crede. Gbndegte-te numai cbt dau de lucru bietelor curiifitoare, chiar miile de trbntori, care nu numai cii stau ca nigte Bimbaga-Paga pe sofale ~i mhbncii dulceturi, dar nici nu-.$ hgrijesc de propriile lor nevoi fire~ti, mergbnd cu lenea pang acolo, cii se murdiiresc fgr5 rugine chiar h stup. Ele s&t silite sii arunce afar5 din stup tot ce fac acegti lenegi, sii gteargii totul, sii cur5te bine, fncbt te btrebi dum de mai pot dovedi cu atgta treab5; gi tot1.16) casa lor e curag ca un pahar de cristal, pe care-1 privegti fa zarea lurninii vi tot nu-i g h g t i nici o pa& \ *) P r o p o l i s s u b s t a n f a riiginoesti a mugurllor d e copaci, pe care

albinele o aduni c a sii lipeascii c u e a inkriorul slupului pi criipZiturile lui.

:A

- .L ,

,-2

',

Toatii .aceastii rnunci pe care o fac tinerile albine, e c i un stagiu ce li se cere, ca sii se deprindg cu toate treburile, dela cele rnai uvoare pang la cele rnai aspre gi dela cele rnai plzcute, pan5 la cele rnai desgustiitoare. Ele fac ca gi ace1 lord bogat, despre care citeam f gazete, care a pus pe fiul sgu, n -cgruia vroia sii-i fncfedinteze o mare fntreprindere hotelier.5, sii treaci prin toate serviciile : a fnceput cu serviciul barometric (a1 closetelor), a trecut apoi la c u r ~ ~ t vi l q e u zatul camerilor, rnai tdrziu la budtiirie, apoi ca om de serviciu, portar vi i sfargit, stiipbn liber gi priceput, pe care n nimic nu putea sii-1 invele sau sd-1 sperie. Bgiatul m i asculta uimit de toate acestea, par'cii ar fi urmgrit pe biitrdna gi buna lui bunicg, care in prima copiliilie fi spunea pove~ticu zmei gi feG frumogi Ce lucruri minunate 1 spuse el fntiun tdrziu. D a ! ~i sunt fnci atbtea $i atdtea de spus I

'

...

- Iatii, privegte spre urdini? gi spune-mi ce vezi acolo ?


Vdd cdteva albine ce stau gi primesc pe cele care vin dela cbmp gi parJc$ le cerceteazi. Da, ai dreptate; acelea sunt strtijerele; ele se recruteazd tot din cele ce $i-au ficut odatd sborul de recunoagtere, cat $i din albinele rnai bitrdne, ce nu rnai pot lucra la cdmp. De fndati ce o albinl se apropie,-fie ea dintr'ale lor sau strdink-ele 6 ies fn cale gi-o opresc o clipd. Printr'un joc a1 cornitelor, cu care se pipiie gi se miroase, ele recunosc dacd albina sositi e tovariqa ce vine Pnckcati dela cbmp, o n vreo tdlhirifd ce se apropie cu gdnduri rele. Pe cea dintdi o primesc cu bucurie, i se dau la o parte din cale gi-o lass sii intre fn stup, pe cdti vreme pe cea din urmi o prind voiniceSte,-dacd n'o ia repede la fug$ -ostrdng cu clegtigoarele, i o trag de picioare, P rod aripele, o fnteapi gi-o ucid. Cele care scapii, sunt ca vai de capul lor de ciufulite gi sdrelite. Strijerele sunt cdt se poate de grijulii $i severe. Nu fngiduie nimgnui-afar5 de tovariige-si intre fn casa lor $i sunt rare cazurile cdnd pot fi piiciilite. Numai fluturele cap de mort, care in nopijle de v a r i umblii pe la urdinigu~i,sii vadi care e rnai putin pizit, piitrunde cdte o data fnduntruri, vegnic lacom dupa mierea din faguri, $i fnfrange veghea pizitoare~

lor. El scoate un tipAt ascutit gi pldngiitor, asemiiniitor cu a1 reginei atunci cbnd e prinsii P cugca vie de trupuri de albin ne gi e hotiidtii mot$i. Albinele, cbnd aud acest tipiit, se cutremurii de groazii. Cine atacii oare pe scumpa lor stiipdnb ! ' Un vuiet de neliniqte cuprinde toatii cetatea $i albinele, speriate, $9; piiriisesc fiecare lucrul gi aleargii innebunite par'cii, sii vadii primejdia. Striijerele gi-au uitat cohsemnul; se duc gi ddnsele sii sarii in ajutorul mamei lor, a celei care le asiguri viitorul neamului gi viea a cetgfii. fn acest timp, hotul de fluture intri h stup in mijlocul acestei zarve gi se duce lini~tit la faguri, din care mgndncii cu liicomie pdnii ce se saturii bine; apoi, pe aceeagi cale ~i cu acelagi viclevug, pgrlsegte stupul. Adese ori Pnsb, $i rnai ales atunci cdnd rep2tii aceastii manevrii asupra unei singure colonii,-albinele igi dau seama cii sunt plciil:lr yi la slrigllul lui, In loc ca striijerele sii fugii,le rnai vine fn ajutor o fntreagii armatii de rezervii, care se Pmpotrivevte cu fnddrjire nepoftitului mosafir. D a c i fndriisnetul hot se fndiiriitni~e~te totugi in fncercarea de-a piitrdnde fn cetate, soarta Pi este pecetluitii pe veci, ciici apbrbtoarele, cu riscul viet;i lor, f1 ucid, gi-i fac $i lui un coyciug frumos de cearii. Cdnd totugi numiirul acestor fluturi e prea mare $i albinele sunt prea neciijite de vizitele lor dese, ele chiamii cliiditoarele $ ziibreluiesc uga largii pe unde intrii el, clgdind nigte pilagtri din cearii gi propolis, astfel. fncdt sfortirile lui de a rnai piitrunde hiiu~atru,riimdn zadarnice. Aga dar, albinele Qi piizesc avutul cetiitii lor, aga precum noi, oamenii, ne apiiriim casa gi agonisita noastrii !-hi spuse Cilin. Si cu rnai mult curaj fncii gi sacrificiu, ciici once albin5 din colonie e g a t . sii-$i dea viea* pentru binele comun, $i fiirg a 'se gbndi cii moare pierzdndu-gi acul, nu stii o clip& la fndoialg sii-1 fnfingii fn orice dugman, ce-ar ameninta siguranta gi avutul cetiit;i: Dar sii trecem rnai departe

...

f J Ventilatoarele.

Iat$ colo jos la urdinig, se rnai v&d nigte albine ce stau cu pgntecele ridicat, Wiltate pu$n pe picioarele de dinapoi,

bdz&nd de zor cu aripele. Unele bat aerul stand Pndreptate cu capul spre interiorul stupului, pe cdnd tovariigele lor, a~ezate invers,-adic5 spre ievire -fac aceeagi munc5. Acestea sunt ventilatoarele. Cele ce stau Pntoarse spre interior, introduc n aerul de afar5 P stup, pe cdnd cele ce bat dinaripi, fntoarse spre iegire, scot afar5 aerul stricat ; astfel, se organizeazii in sfup o primenire neintrerupta' de aer. Ele gtiu cii atdt albinele ce-s fnguntru, cAt ~i regina $i mai ales puietul, au nevoie necontenit de aer proaspgt pentru respirat, iar cel care e stncat ar ie$i cu mare greutate prin strlmta deschiz5tm-2 a urdinigului, dacg n'ar fi scos afar% printr'o mi~care iute a aripelor. fn timpul verii, clnd cildura e fn5bugitoare fn casii, acestea sunt neobosite; curentul rece a1 aerului ce se prime-

Fig. Nr. 50') Albinele la urdini~ulstupului. I] sentinel6 c e recunoagle o lucritoare c e vrea s l intre in stup; 21 ventilatoarele; 51 curilitoare trigend o albin6 moarti ; 41 culegitoare de nectar hodinindu-se pe spicul unui fir d e iarbi, inainte d e a inlra in stup ; 51 culegltoare c u polen ; 6 trbntori. 1
*) Cligeu dupB Layens: "Cours complel d'apiculturea.

negte mereu, ajutii fagurilor sii-$i pdstreze forma gi tiiria. Dacii aceastii ventilatie nu s'ar rnai putea face dintr'o cauzii oarecare, toat& clidirea miireat5 a palatului de ceari star priibugi, mierea sparPmpriigtia curglnd ggrlii, pui<tul ar muri .$i toatii truda atltor zeci de mii de albine ar fi zadarnicii ~i fntreaga cetate ar pieri. Deci, rolul acestor ventilatoare e foarte fnsemnat, ciici pgstreazii un echilibru potrivit temperaturii din liuntrul stupului, printr'o primenire rnai deasii ori rnai rarii a aerului, dupa cum timpd de afarii e cald sau rece. Albine ventilatoare nu sunt fnsii numai la intrarea stupului; i a a , sus, h hambarele unde culegiitoarele aduc nectarul, se vede o a l a serie de albine ce fac aproape acelqi serviciu. Ele hsd au alt rol: acela de a scoate prisosul de apii pe care-1 are nectarul, pentru ca sii dea mierei o fnchegare rnai mare, vtiut fiind cg, dacii nectarul ar riimlne cu toatii cantitatea de apii ce contine, ar fermenta cur&id gi hiicrindu-se, ar fi primejdios pentru albinele ce 1-ar consuma.
4

g) Ceresele.

acum, Ciilim, sii trecem la limurifea uneia din cele mai fnsemnate ocupatii a unei albine tinere; vei afla lu,cruri foarte interesante gi ceva rnai grele ca cele de plnii acum. Fii deci atent la sele ce+ voiu spune! Ain mutat apoi putin peretele de sticlii a1 stupului nostru de observatie aga fel, h c l t h t r e ram5 gi geam sii rimgnii un loc go1 cam de 38 milimetri, iar sus, paralel cu rama, am agiitat o speteazg de lemn. Am fnchis oblonul stupugorului nostru gi-am trecut la geamul opus, ciiruia i-am ridicat- perdeluta cea neagrii. Dar pentruce toate acestea ? mii htrebii Cdlin. Ca sii vezi cum produc albinele ceara. gi De hdatii ce albinele viid cii au loc liber h stup, rnai ales clnd acesta e mic .$i populatia numerohsa, iar timpul se gi apucd de cliidit alti faguri. e prielnic, Distanfa ce-am socotit-o c i ar fi cam de 38 mibetri, e neapgrat trebuincioask cici trebuie . finem seamii cii fntre & faguri, albinele lass un spa$iu de 11 milimetri, prin care sii umble; apoi, fagurele are gi el o grosime de 21-22 milimetri

- $i

pentru amAndouZ rbndurile delcelule, $i dincolo de el e nevoie din nou de un loc liber mai strlmt, unde albinele sg poatd umbla.

0 perdea vie -de , albine stgtea atbrnatii de befigorul


pus sus. Primul girag era prins bine cu &ia&le picioarelor de dinainte gi de el atbrnau ?n jos giruri fntregi de alte albine, agatate unele de altele, picioare de picioare.

Fig. Nr. 51 ') Ceresele cliidind un fagure.

0 nemigcare impresionantii stgpbnea Pntregul grup, ca gi cbnd toate ar fi fost prosternate fntr'o rug5 m u a , fntr'un extaz sau somn hipnotic, rgmase acolo ca f n t i o agteptafe a unui duh ce trebuia sii le fnsufleteascg de odatg. D a r pentruce dorm aceste albine ?- fntrebg bgiatul. $i totugi, Ciiline, ele fac acuma una dintre cele mai grele munci, care cere sfortgri mari organismului, ~i pe care o albinii bgtrbng gi istovitgnu mai e in stare sg le f a d . Numai albinele tinere, din cele care fncg n'au iegit la cules, cbt gi cele care au un mic stagiu in aceastg ultimg slujbii, sunt in stare s5 lucreze ceara.

') Cligeu dupil Dadant: ,L'abellle el la ruche'.

I ) Ce esfe ceam ?
Degi mi-ai liimurit odatii cum se fabric5 si ce este ceara, ai fiicut-o fn trecere .$i cu prea put;ne explicatiuni, fmi luii vorba biiiatu1,- gi de aceea, te rog sii-mi dai liimuriri ma; bogate, ca sii pot pricepe mai bine. Voiu fncepe mai ht&i sri-t; rrispund la prima tntrebare: ce esfe ceara gi apoi: cum se fabric6 ea, Ce este ceara? Maeterlinck zice cri e ;sufletul mierei, care la rAndu-i, e duhul florilor, scos la luminii de un sursur tain'c, pentru a se schimba fn lumina mirositoare a sfintelor noastre altare, ca o amintire a originei sale, Pn care e atbta parfum, atgta cer albastm .$i atbta luminri strrivezieU. Astfel o descrie poetul, pe ~ 2 n d prozaicul om de gtiintg, sobru gi miisurat fn exprimarea nofiunilor, spune c& ceam nu esfe dectit o fransfonnam a mierei, pe care albinele o fnghit htrJo cantitate mai mare sau mai mi&. Aceasta, fn anumite condifiuni de temperaturii, mediu ~i timp, se transform5 Pntr'o materie nouii, parfumatii gi de culoare albii, numitri ceard.

II) Glandele cerifere.


Hrana aceasta, dup& ce e supusri unor transformihi de digestie gi secret;e, la fel cu cele ce, se produc Pn corpul animalelor clnd hrana se transformii Pn griisime, iese sub form& de solzigori de cearl din niate glande ce se gkesc sub inelul a1 treilea gi a gaselea a1 abdomenului. 1

i e ' c

bc

Fig. Nr. 52 ') Glandele cerlfere. I.ml inleslinul mijlocag; g] guga; I,g] inlestinul gros a. b. c. dl glandele cerifere.

Aceate glandc au fost mult studiate de naturaligti, din-. tre care hsii Rotshamhausen ne dii celt mai pretioase amii, nunte. El spune cii Pntre a1 7-lea gi a1 10-lea segment ventrql, sunt douai ,rlnduri de glande cerifere, formate din celule cil&drice. 1 ' Fiecate albinii lucrcitoare are deci opt 2 glande cerifem. Glandele acestea nu se pot vedea, Gindciii sunt' acoperite de ineluvele plntecelui, dar daca 3 desfacem un segment ventral fn locul unde se gaisevte glanda, se vede o patl albh ovalai, numitii oglinda ceriferii care, cercetatii la un micros4 cop mai puternic, aratai c3 e strlibiitutii ,de nenumiira#i' pori, prin care 5 ceara iese afarg, filtrlndu-se. Fiecare celdii glandularcl e acoperitd Fig. Nr. 53') cu o membranii de chitin$ avlind pe Mlrlrea $i reslriingerea glanea 35-50 de pori. delcr crrifere. - 11 celulele glandei incep a Cbnd glanda ceriferii Pncepe sii lucre srhirnbbndu-3i forma ; lucreze, celulele, &re la hceput sunt 2 $1 31 celulele glandei lubnd forma a~unailir 4 1 cum iese cubice, devin cilindrice. : ceara printre spatilie cetulare ; ~1~ se alungesc din ce in ce $i 51-Celulele glandei re-$i iau forma lor cubic6 demai inain- deodata apar Pntre ele spatii goale, le, in stare de repeos. care, dupg Amhart, contin aerul
trebuincios celulei, atunci cbnd fabricai ceara. D U ~pu* timp, L continutul celulei devine grunturos gi e scos sub forma unui solzi~or strgveziu, care iese afarii tntre segmentele abdominale. g De hdatai ce glanda .$-a terminat sekretia sa, celulele Pi iau forma lor cubic3 de mai 'nainte. Solzi#orii sunt striivezii, de forma penthgonului neregulat, ; de culoare albd gi foarte u ~ o r i abia cbteva sute cbntiiresc cat greutatea unui bob de grlu. Dacii vrei sii-i vezi, CAline, iatii, ridicii fhcet stupu~orul de pe fundul siiu, ciici de sigur vei giisi cAtiva ciizuti acolo, din grupul albinelor de sus care-i produc. Pe fund am giisit htr'adevair trei solzigori, pe care Cglin i-a luat cu multii biigare de seam5 $i i-a privit de aproape cu lupa.
*) Cligeu dupl Rolsharnhausen.

'

N'ai sii g5segti nimic deosebit la ei, afar5 de caracterele pe care ti le-am argtat mai sus.

Fig.

Nr.

54.)
-

'Gland8 ceriferil.

Lr

$i totu~i, acegti solzi~ori,care nu-s decAt cearii cutat&, pe puvi la felurite hcercgri, reactii chimice, descompuneri tji separa$i fn atomi, fnvgpfii i-au ggsit vrednici de luat h seamg. Astfel, Hommel stabilegte cg 100 grame de ceam' con% 65-66 grame de acid cerotic, care e un corp,solid, alb, ce se topegte la 78 grade cgldurii gi e solubil f alcool clocon tind. fn rest sJamai @sit :30 grarne de miricinci; substan@ cristaling ce se aprinde la 72 grade cglduril, precum ~i 4 5 grame de cemleinif, o substan@ mbale, foarte solubilg in alcool, ce se topegte la 28 grade cgldurg gi e pu+ acid&. . Vezi deci, Cgline, ce de~arte-idela descrierea poeticil pe care am fAcut-o mai 'nainte gi pAn5 la socoteala cea asprg a chimigtilor! Si totugi, atbt poetul cbt $i omul de $tiin*, se Pntregesc unii pe altii, cgci amAndoi spun adevhul : unul cu figuri fmmoase gi cu patos, celdalt cu gtiin* rece dar precis&.

III) Cum fabn'cif albinele ceara.

Stii acum aga dar, ce este ceara. Sg'vedem acuma, cum o fac a B e l e . Ti-am spus mai sus, cg ea e ~rodusul rnierei pe care
I

. t

,?, ') Cligeu dupi ~ a d a n i : .L'tibellle et la ruche'.

I'

it
I /
. I

..

. ,

1
. <

+ ,

kA. I .I

.
t
L \

aIbinele o Ilnghit, gi care, supusii unor mfluenfe gi conditiuni, se transform5 h acea substantii SgrasA numitii cearci. Pentru ca sii-ti pofi da mai bine seama de cum se face ea, e nevoie sii+ e ~ p l i c mai htAi o serie de lagenti sau de influente cu totul trebuincioase la fabricarea derei. Aceste .condifiuni sunt, unele privitoare la albine, deci indfviduah gi dimde,, altele privitoare la mediul Pnconjuriitor, ppecum S;' la buna situatie i care se gssegte colonia ca nun mar gi conducere, gi acestea .sunt condifiile indirede. Condifiile ,pnvitoare la albine sunt urmiitoarele : albineh a2i fie tinere deci h deplinii putere, pentrucii numai astfel glandele secretdrii funcfioneazg bine, gi apoi, s6 consume o hmnci imbel~ugotci,de calitate bun6 @ care se asimileazd a' tofu1 pi ugor. I CondiGile privitoare la mediu gi starea coloniei suntd: btupul sci aibci o temperafur6 urcatcii colonia sci fie binepoptrlatd gi,in raporf 'cu m6rimea sfupului precum gi cu locul liber pentru construirea fagurilor, iar pentru ca fagurii sii fie dintre cei folositori,-adicii cu cat mai multk celule de albine lucriitoare, e nevoie ca in fruntea c6loniei sd fie o reginci tcin 6 ~ 6@ prolifi'cci. Sii l h u r i m acum mai pe larg toate aceste condifii, pentru ca sg vedem cum,se fabric& ceara de albine. PrImul element ariitat adineaori e o hranci imbelpzgatci gi de bunci calitate. Trebuie, sii spun de la hceput, cii ceara e produsii numai din miere. Chiar dacii hriinim stnpul cu sirop de zahiir pentru a bdemna albiriele la cliidit, ele transform& ace1 zahiir tot fn miere, din care apoi iese ceara. Polenul intrii fntio micii mAsur8 ~i el, dar e un element ce serveste nu la secretia propriu zis$ ci pentru hrana organismului, albinei, gtiut fiind cii el, bogat cum e in azot, dii albinelor o energie deosebitii. Pang la Hubier,-secolul a1 19-lea, se credea cii ceara ajar fi decbt produsul polenului pe care ' albinele fl car8 fn -&$uletele picioarelor. El ins8 a pus sub un clopot de sticlii un roiu,-c8niia &a pus nigte speteze de lemn de care sii se agate,-~il-ahrinit numai CII sirop de miere. Dupii o oarecare trecere de timp, h care nici o albinii n'a putut iegi la cbmp ca s8 aducii polen, ele au hceput s8 cliideascii din cear$ fagurele, care era prin m a r e numai produsul siropului cu,

'

m
I

care se hriinise colonia; albinele secretau aceastii ceari sub formii de solzi$ori, ce apgreau fntre inelele pbntecelui. Dar c l t i miere consumii albina pentru o anumitii cantitate de cearii ? mii fntrebii Ciilh. E o chestiune fncii foarte viu desbiituG, cgci mai toij observatorii se dezic unii pe al6. Unii spun cii 2 ' 1 2 kilograme de miere ar da 1 kilogram de ceari, pe cbnd alfii sustin c5 pentru aceastii cantitate de cearii 1 kilogram trebuie de zece ori mai multi miere decbt afirmase primul, adicii 25 de kilograme. Primii-adici cei cu cantitatea mici de miere-trebuie sii recunoascii cum c i albinele consumii uneori foarte mult pentru a cliidi aceeavi cantitate, pentru care aiteori consumii mult mai putin. De sigur cii socotelilz au fost fiicute pe cgnd era un timp cald $i nectarul din flori n'a fost pus la socotealii, $i cu drebt cuvbnt, cici nu se putea gti precis cantitatea de nectar pe care albinele au adus-o fn stup. Cei de a1 doileacare sustin cii trebuie o cantitate foarte mare de miere: 25 de kilograme miere gentru unul de cearii-trebuie $i ei sii recunoascg, cii cifra au stabilit-o Entr'un timp clnd, fie cii temperatura era sciizut2 nenormal, fie cii anotimpul rece era fnaintat, on vlrsta albinelor mare gi regina put;in prolifici; chiar da& nu toate aceste elemente au contribuit la acest prost rezultat, ci numai unul din ele, tot n'ar fi fost cu putintii s i se tragi o concluzie dreaptii din rezultatele cgpgtate. Deci, ca sg putem afla adeviiratul raport dintre consumat;a de miere $i productia de cearii, trebuiesc fndeplinitk o serie fntreagii de condifiuni; o medie totugi se poate ,face, gi ea e f jurul cifrei de 10 kilograme de miere pentru 1 kilon gram de cearii. Calitatea hranei intri de asemenea fn condifiile de w sus ; i htr'adevgr, d a d ea nu-i bung, se cer organismilui 'sf%iiri deosebite pentru digestie,-ciici intestinele se .umplu cu resturi ce fmpiedicii buna functionare a glandelor secretorii,-caloriile produse sunt cu mult micgorate $i deci hriinirea organismului se face mai fncet gi mai cu greu, ceea ce iarii$ e fn paguba cantititii, care ar trebui sii egaleze calitatea. Vezi deci, c i atunci cbnd albinele fncep sii 'clideascii, ele trebuie sii aibila dispozitie o hranci irnbelyugutii $i de bun& . -

califate.

%9

Ele fgi umplu gi guqa gi stomacul; de aceea, digestia i e face aga de hcet, ciici albinelor le trebuiesc 18-24 de ore de cbnd s'au alimentat gi pbnl ce glandele Pncep s5 fabrice ceara. n Sucurile din stomac fac ca mierea sii se transforme f cearii, dupii ce albinele fgi iau pozitia lor de agteptare, agii$ate ca o perdea unele de altele. Dar cum, se face aceastii transformare ? -mii fntr ebg griibit biiiatul.

& :

transforme fn grisime, trece prin filtrul ficatului care, printr'un proces. gKcogenic, o transformii gi o d l sbngelui; orga.nismul o consumii fn arderile interne, hriinind sangele, iar prisosul fl piistreazii pentru timpuri de lipsii. Atunci cbnd omul nu poate manca,-fie cii-i bolnav, fie cii dare ce m h c a , ~ organismul ia -din aceste rezerveqi se hriinegte. Acelagi proces 9.l giisirn gi la albinii;,-eaconsums o cantitate mare de miere, tot. aga ca gi animilul pus la fngrii~at,-~is G fntr'6 nernigcare absolutii, pentru. ca organismul sii poatii face transformiide trebuincioase. Fig. Nr. 55 bis *') Care es'te rostul acestui repaos ? Se qtie cii P6nlecele albinei pentm orice migcare, organismul cheltuegte o cu cele 8 buzungrege. energie oqrecare ; energia cheltuftii cere, la rbndu-i; sii fie Pnlocuitii, ~i hrana e singura ce-o poate fnlocui. ' gi '*). Clipee:.dupi Dadaht: "L'abeille el la &hoe.

m- Tu gtii cg ,la oameni, hrana, ca sg se

,Albine secrelind solzisori de

Fig. Nr.'55 ') cear6 albti, c e cad in jos.

Deci, dacii albina s'ar migca, o parte din hrana absorbit& fn loc sii meargg la fabricarea grgsimii, a cerei, in cazd nostfu ar fi cheltuitii pentru a fnlocui energia risipit5 cu migcarea f5cut5. fn a1 doilea rbnd, actiunea intestinului, care f cazul an cesta lucreazg intocmai ca ~i ficatul nostru, avbnd-se crede vreo celul5 hepatic5 special& necunoscuti fnci pan5 azi, are nevoie de c5ldurb intern& ca s5 poat5 face transformarea. Cildura internii o d5 hrana pe care o consumii organismul, precum gi mediul fnconjurtitor. Dac5 albina s'ar migca din loc in loc, o parte din ciildura ei internii s'ar riispbndi ira transformarea organics a hranei fn cearii nu s'ar rnai putea face normal, sau, fn tot cazul, cer~kdun adaos mai m a e de hran5. Iatii deci, c i toate conditiunile trebuiesc fndeplinite deodatb, pentru ca opera s i poat5 f i dusH p&n5 la capst. Totugi, am viizut c i aceastd cantitate depinde- gi de a l ' ' factori : principalul e temperatura. Ea fnrburegte*foarte mult la fabricarea cerei, atdt fn ce plivegte cantitatea de hran5 pe care o consumi albinele, cdt gi durata fn care aceastii hrani se transform5 fn cear5. Crtnd e frig, albinele n u pop lucra de loc la fabricarea cerei. Abia la o -temperaturl de cel putin 20 grade, glandele lor fncep s i producgcearg, dar numai cbnd nevoiea e de nefnlgturat gi au la fndemdn5 o cantitate mare de hrani. PAn$ acolo merg cu economia ce-o fac fn aceastii privintk Pncbt primzvara, pentru a cgp5ci cu cear5 puietul depus de regins L+L g ajuns in ziua a noua de desvoltare, rod marginiie celulelor i dela fagurii mirginagi gi fac cZipgcelele de care au nevoie, pentru a nu consuma o prea mare cantitate de miere. Ele- agteapt5 timpul cald gi frumos, care, pe 1Angi c& ridicii temperatura din Euntrul stupului, dar deschide gi afar5 fn cbmp bobocii atbtor flori, care dau nectarul ce le ajutii mult la construit, gi astfel nu consumi din proviziile gata agonisite. P& Temperatura cea mai pottivita' la care albinele c l ~ d e s c mai " spomic, este de 36 grade Celsius. Totugi, Ciline, sii nu crezi .c5, daci o anumitii limit5 e depQitii, albina nu reactioneazg. La 42 grade, ea nu rnai . produce cear5 de loc, cLci solzigorii sunt foarte moi gi nu se rnai pot -construi fagurii cu e. i

t'it
I
I

. p ,
i
I

i)
I

h
'
I

1. 14

D,e Pndatd ce tin~pulfncepe sd se r5coreascd, glandele nu rnai produc ceara. Totugi, nu-i de mirare sb gbsevti chiar i timpul iernii clGva solzi$oli pe fundul stupului. Ei provin n dela vreo clteva albine tinere ce-au consumat o prea mare cantitate de miere,gi-au stat In nemigcare fn mijlocul ghemului, unde cbldura este rnai mare. Se poate trage de aici concluzia cd: de ccite ori albinelc se indoapci cu o cantitate mare de miere, sunt tinere ~i au un mediu cald, glandele cerifere intra' in funcfiune, transformci hrana in cearii $i aceasta apare fntre inelele plntecelui, sub form5 de solzigori. Dar v k s t a albinelor ce rol are aici?-md intrebg bziatul. Doar ti-am spus odatd, cd feluritele slujbe ale albinei fncep $i se sflrgesc cu anumite funcfiuni organice, care au o anumitd limits $i numai plnd la o anumitd vbrsti. Glandele lbptoase ale doicii, care au funcfionat la Pnceput din plin, oare nu gi-au pierdut, hcetul cu fncetul, puterea? Tot aga .yi cu glandele producdtoare de ceard: ele nu-gi iau o deplind desvoltare, declt din ziua a zecea a vieGi albinei, dupb ce aceasta gi-a fdcut prirnul ei sbor. de recunoagtere gi curat;rea intestinelor. fntr'adevdr, glandele acestea n'ar fi putut sd funcfioneze rnai devreme, din rnai multe cauze : una nu e fncd destul de bine doveditb gi anume : desvoltarea glandelor cerifere n'ar f i complectb. Eu nu cred aceasta, cdci albina se nagte cu totul pregdtitd pentru vieata pe care o fncepe. Cred cd neTuncfionarea acestor glande se datoreyte rnai curbnd urmdtoarelor doub cauze bine cunoscute : h primul rand, albina c hemati5 sd ingrijeascd de puiet fn prima epocd a vietii sale, Intrebuinteaza' toata' hrana ce-o absoarbe pentru a o transforma ifi acea papci lciptoasci, atcit de trebuincioasa' laruelor. Pe ma'surci ce albina inainteaza' in vcirstci yi puterea de functionare a glandelor liptoase scade, organismul incepe sci alimenteze celelalte glande, ce vor fi de folos coloniei in altci direcfie: aceea a clciditului fagurilor. fn a1 doilea rand, albina n'ar E i putut produceceard din prirnele zile ale viefii ei, prin faptul cb intestinul sdu era plin cu rezidurile ce i-au rdmas acolo h c d de pe cdnd era nimfb, reziduri peste care s'au rnai addugat ~i cele provenite din hrana ce-a luat-o cat a stat In stup, plnd yi-a fdcut sborul de curdfire,

Odatg fntoarsg in stup, a rnai trebbluit pe ici, pe cob, ca apoi, hrgnindu-se din belgug cu miere, sg fnceapii sfAnta muncg de zidar. Pe ma'sura' ins5 ce albina imba'trcinegte, glandele cerifere fgi sla'besc puterea de productie, iar organismul slbbit pi gdrbovit wnsumii pentru propria lui nevoie, o mare parte din hrang $i deci, glandele acestea fabric5 ceara intr'o cantitate din ce in ce rnai mica'; functionlnd rnai puijn, f$i pierd cu vremea puterea lor de folosintii $i-atunci albinele bitrAne ri.mln sii rnai faca' ccit6oa vreme serviciul de culeg6toare, dupI care trec la munci mai uyoare in lguntrul stupului, pbng ce le vine gi lor ceasul s g - ~ idoarmg somnul cel veynic. Cele tinere dau cantitatea cea mai mare de ceam, cu o consurnafie mica' de miere, gi de aceea, sfupii cu regine prolifice c1a'desc mult rnai mulfi faguri gi mult rnai repede, cgci mereu 51 stup sunt contigente mari de albine tinere, gata oricbnd la orice muncg, oricbt de istovitoare, $i cu cdt rnai putin5 consumafie de hranii. '

IV) Rolul reginei in construcfia fagurilor.


cerei!

In. fabricarea i spuse bsatul. - Da, Ei rgspunsei 1- fnsg numai fntr'o oarkcare mgsurg. Rolul unei regine prolifice se rgsfrdnge 'mai mult -asupra construcfiei fagurilor cu un atat rnai mare numiir de celule de albine lucrgtoare. Explicatia acestui adevgr e urmbtoarea : Cbnd roiul fncepe a-gi clgdi o casii noug, regina, ca o adevgratii stiipAn$ st2 pe l h g g lucrdtoare gi le PndeamnL sg lucreze cat rnai repede $i rnai mult. E a e nergbdgtoare sg-gi vada casa gata cat rnai curand, ca sii-$i poatii depune fn celule ougle, viitorul de mAine a1 cetiitii. CAnd regina e tbngrii, numiir ~l de ouA ce depune e foarte mare qi ea fntrece i hirnicie pe cliiditoare, q a cgle poate fine n pe acestea din scurt. Albinele, Pndemnate de prezenta reginei, silit7 de refnnoitele ei cereri, clgdesc repede ~i numai celule mici de albine [ucra'toare. Abia fntr'un tarziu, c&nd ceresele au ckdit cu mulh r A v ~ i ? iatdt cbt regina nu le mai poate dovedi cu ouatul, ele se apucg sii zideasd celule de trantor, pentru care au o r&Mii deosebitii. . : , .

- Atunci acesta e rolul reginei ,prolifice


-h

i -

f 66
tor, cbnd regina nu le supravegheazb? Pentrucii de hdatii ce ilbinele viid cii viitorul de mbine a1 stupului puietul din rame e asigurat, se duc cu gbndul repede la agon$ita casei, $i cum ele gtiu cii b cliiditul celulelor mari intrg mult mai pufin material gi cg un fagure cu astfel de chilioare 4 pot face mai repede, se .$i apucii de 1 cladit astfel de celule. D e aceea, e nevoiede o reginb tbnbrii, citci ea le hdrumeazb munca spre cliiditul celulelor mici, din care vor iegi albine lucrbtoare, deci spre folosul cel rnai mare a1 coloniei. Natura a hzestrat-o fn acest scop cu o autoritate de netiigiiduit gi o pla'cere fizica' deosebita', pe care o sirnte afunci cdnd depune in chilioare oua' fecundate. Urmbrind acest ,din urmb scop, ea exercitii autoritatea ei asupra clbditoarelor, care o ascult5 $4 fac pe plac, dar placul ei e en legiiturb cu viitorul stupului, care va avea astfel un cbt mai mare numiir de albine lucriitoare. &a e de aded r a t ceea c e - ~ spun, fncdt un cunosciitor, privind numai doi faguri dintr'un roiu, +ar putea spune cu precizie care e vdrsta reginei. Dar dupii ce se cunoagte aceasta? Dupg felul celulelor gi ordinea pe care au urmat-o albinele fn clgditul lor. CAnd regina este prolificii, ouatul ei n merge i acelagi pas cu cliiditul, gi ea poate controla pe zidiirite, poruncindu-le s i cliideascii numai celule mici. C$nd regina e de o putere prolifici mijlocie, deci Pncepe sii dea semne de fmbiitrbnire, ea silegte la fnceput pe cerese sii-i facii celule de albine .lucriitoare, dar cum ea htdrzie cu ouatul, cuditoarele i-o iau fnaGte v zidesc f h i i i controlul ei, deddndu-se repede la vechea lor fnclinare : aceea de a clbdi celule de trdntor. Regina ajungAnd la acestea, nu vrea sii depun? oub fn ele gi se apropie din nou gi supravegheazii construirea fagurilor ;giretele ei supuse se apucii iariigi de chilioare strdmte, gi tot aga mereu, hcbt dacii ai privi un fagure de acestea, 1-ai vedea fnvrbtat cu celule mici >i mari. Dacb regina e bbtrdnb, apoi ele fgi fac de cap; clgdesc cum trebuie un fagure cu celule mici, ca apoi tot stupul sg-1 umple cu celule mari.

- Dar de ce clgdesc ele mai cu seamil celule de trbn-

..

Din cele ce $-am spus, Cgline, poti vedea cbtg hsemngtate are o regin5 tbngrg fn construirea. fagurilor ai P hn dernnul pe care ea B dii pentrv a grgbi producerea cerei. De aceea, am adgugat la condi$unile de producere a cerei-temperatura, hrana ~i viirsta albinelor-~i tnfluanfa reginei, care la un loc, au o mare fnrlurire asupra acestor mistice fecioare ale muncii.

V) Cum se clc?de+-te un fagure ?


ag vrea fnsi sii vgd gi sb ~ t i u cum se clgdeate un fagure 1 - mg fntarnpina cu vorba Cglin. Aici voiam gi eu S% ajungem. Privegte perdeaua aceasta vie ce atarng, prinsa de betigorul fixat sus Ibngii rami gi care st5 i depling nemign care. De ieri de cbnd am lgrgit locul dintre rams gi geam gi-am pus aceastg gipcg de care sg se prindg albinele, ele ai-au dat fndatg seama de folosul ce-l pot trage din aceastg noul r3nd;ialg gi, fndopbndu-se cu miere, s'au apucat de l u c ~ . VgzAndu-le cum stau ava, ai patea spune cg nq fac ni-, mic gi totuvi, ele lucreazg la cea mai grea gi trudnicg muncii : ckidesc, sca fcind materia din propriul lor organism. Ele stau aici aggtate de. optsprezece ore gi acum e timpul nimerit ctind hrana fnghititi ieri, sg se'preschimbe fn acea materie grass, pe care o produc glandele cerifere. Privevte albina aceea Pntoarsl cu pantecele spre geam gi cgreia i se poate vedea cum au fnceput sg-i aparii, -Pn cele patru perechi de buzungrage dintre inelele abdomenului, solzigori de cearg albg ; cat5 gi urmgregte pe cat mai atent, ce va face micub .aceea de acum hainte. Iatg, acum s'a desprins cu multg biigare de seams din ghirlanda fnsuflefiti a tovarggelor ei, pe clnd alta se grgbegte sg refaci lantul desfgcut de aceastH verigg vie.Agitat5 apoi, a prins sg se urce ca pe o scarg, pe trupurile suratelor ce stgtean h c g fn nemi$care, pbnL ce-a ajuns sus la befivorul, de care era prins primul $rag de albine. Nimic nu e hceput acolo. Ea e prima venitii care pune piatra de temelie a viitorului palat ce va avea mii de ciimiirute gi sute de etaje, cici trebuie sg gtii, Csline, cg un decimetru patrat de fagure cuprinde, pe ambele salepa'$, 850 de cerule mici de albini7 Iucrc?toare, sau 530 de celule mari de trdntor,

- Tare

.,-2 '

1'

J1

i
I

- <

# : a

\.

. ,.

Par'cK o emot;e a prins-o deqgats, c h i trupul ei t.mmurA ca o frunzii biitutii-'n dung5 de un vbnt repede, gi o agitatie nestiipbnit.5 o face sii nu-$ mai. giiseascb locul. A miisurat cu pas'grgbit aproape fntreaga lungime a giragului de tovargge aggtate, a @truns printr'un Ioc go1 de-a. luat par'cii miisura liifimei befigorului~iapoi gi-a h a t locul drept pe linia mijlocie a suportului gipcei de sprijin pentru viitorul fagure. Cu pe%orii feposi c e i poarta' metatarsd piciorului de dinapoi, albina a desprins unul din cei opt solzigori ce-i purta fntre inelele pc2ntecelui .vi, prin mijlocirea perechei a doua de picioare I-a trecut primei perechi. ClegtiSoareie gurii 1-au prins apoi gi hcep . acum a-1 mesteca .bine cu saliva pe care , glandele salivare o produc din belgug, dbndu-i astfel triiinicia de care pojghita moale are atbta nevoie. Saliva e materia principalci cu care albina cimenteazci solGor cu solzGor, care, ca nigte' mici ckiimizi striivezii gi parfumate, vor forma, fncetul cu ihcetul, minunatul palat a ciirui temelie s'a pus acum. Repede de parc'ar htelege cb' timpul e prefios .@ alte surate trebuie sii vinii acolo sii-~i aducii si partea lor de cqntribut;e, albina fgi scoate astfel toti sdzigorii ce-i fniilbeau p&nteceleca &gte punctigoare albe pe fonduhcafeniu a1 fmbriiciimintei ei piiroase, gi ii pune 'unul lbngii Fig. Nr. 56 *) altul, lipin&-i bine cu ajutorul salivei. Solzigor str6veziu d e tea* Apoi se depgrteaz& griibitg pentru

'

rB prins de pe abdomen lua loc h josul perdelei ce fncepe sii se c u periile lepdse ale mepicioruloi
$e dinapoi.

sl~ngmigte ici pe colo, ca apa dormindii a pe unei cascade fnghetate, ce prinde liciirir; sub razele unui soare cald. Una cbte una, albinitele vin sii continue lucrul fnceput, g sus, pe speteazii, fncepe a se desena un zig-zag regulat, din i josul cgruia pornegte o fiigie dreaptii de cearii, fn care deocamdatii nu se poate deosebi nimic Iimpede.
') Cligeu dupe Dadanl: "L'abeille el la ruche".

..

Am stat. ava Aai bine de\ dous - ore, p h i i ce o albing, venitg din

josul perdelei, a apgrut pe vantier. 0 su5atii la fel cu ea, trece P n partea cealaltii a micei fiivii de cearii vi toate salahoritele ce vin, aduc acum s o l z i g o ~ ce-i pun fgrg prea multi5 socotealii, dar care, de Fig. Nr. 57 ') Albinti ducdnd la gurl un solzi- astg datg, nu se mai due sg lua$or d e cearl pentru a-l amesleca geascg f n jos fgSia, ci se kvirii pe fundul fii~ieinetede de i cearii; ceresele P mestec5 bine, fi apas5 gi-i lass acolo, depiirtbndu-se apoi griibite. Nu vtiu de undc- dar par'cii din grupul cereselor, -a ieqit deoXat5' o albinb ce-a venit de s'a avezat ciilare pe una din liniile de ;ear5 ridicatii la htbmplare pe fZiaia de cearii netedii. Stii p u h ca vi cbnd ar voi s l ia o hofirfre g r a d ; cu cornifele pe care le tot migc$ fncepe apoi sii mcisoare distanfele, se fnvbrtevte fn juru-i ca vi cbnd ar voi sii tragii o circomferinfii qi fncepe sii sculpteze migiilos pe fundul de cearii, trei romburi c q i impreunii laturile. Fixeazg apoi colturile, unghiurile $i liniile unde trebuie sb se Pnalte chilioare. Deodatk i se pare c i o anumitii distang -nu-i potrivitii. Smulge cu cle~tivoarele gurii ghemotocul de solzi~oripus mai inainte de o cereasii, fl gnmoaie fnc5 odatii pentru a-1 face, mai mliidios vi apoi B zidegte la locul potrivit, dupii ce mai fntbi cu cornitele, a mai reviizut incii odatb miisura. D e cealaltii parte a f+ei de cearii, o altii tovarii~ii cereasii lucreazii la altii chilioarii ce vine tocmai P dreptul n celei cliidite pe fata opus%. Cbnd li se pare cii lucrarea e terrninatii, ca vi cbnd datoria le era limitatii numai la clf;va solzigori de ziduri, se depiirteazg vi intrii sfioase in mulfime.' Ai viizut, Ciiline, albina ce-a plecat acum de colo de unde fncepuse lucrul 7 Ca ea mai sunt mu-lte f stup. Dacii vom n fnsemna-o .pe spate cu o culoare dupg care d o putem deosebi dintre celelalte, o vom vedea tot timpul apiirdnd, cbnd
cu salivl.

') Cliveu dupl Alfandery : .Trail6 d'apicullure'.

ici, c&nd colo, pe fagurele Pnceput, dtind indrurndri gi indreptdnd, mdsurcind gi potrivind drept celulele, fa'ccind lega'fura dintre feluritele ca'sufe prin altele mai putin regulate, zise ,,celule de trecere" ~i siivA19ind astfel o slujbii ca $i inginerii nogtri; de aceea, i-am zis chiar albina inginer. Aceste albine, fmpreunii cu zidiiritele, ~ t i u cum trebuie fiicutg temelia pe care se reaziml celulele. E foarte interesant ' sii afli cg temelia, adicii zidul despiirtitor dintre cele douii rdnduri de celule ale aceluiaSi fagure, e mult rnai gros f n partea lui de sus pang la mijloc, declt dela mijlocul fagurelui in jos. Albinele ~ t i u toatii greutatea celulelor de jos $i cii a continutului din ele, se sprijinii pe temelia aceea de sus, care, cu cbt e rnai groasii, cu atdt e rnai trainicii. Lipirea fasus pe betigor, e fntr'adeviir rnai neregulat fiigurelui, cut& dar cu materialul cel rnai mult, cel rnai bun ~i cimentat cu cbt rnai multii salivii. .

I ) Cdmdrufele fagurilor.
Celulele fncep sii se deseneze bine acum 2n noul fagure gi slrguitorul meu elev mii roagii sii-i spun c e ~ ;despre ele. fn aceastii privinfq 6 riispund vei ptltea sii-ti dai seama rnai bine, privind fagurele cel vechiu. din rama stupului nostru de observa~e. Iatii, P cea rnai mare parte, fagureh e compus din cefule n mici de albine lucrdfoare. Etajele se coboarii de sus fn jqs 9; piing la trei degete dela speteaza de jos, se viid numai celule mici. Apoi apar celulele mari de trcintori, care sunt mult rnai inciipiitoare gi lungi atunci clnd au puiet h ele, gi rnai cu seami clnd sunt ciipiicite, ciici ele intrec in lungime cu vreo 3 milirnetri celulele de albine lucriitoare. fntre celulele mici .$i cele de trlntor, vezi altele care nlau o formii regulatii ca celelalte; ele sunt celulele de trecere, ciici dela mici la mai-sau invers, albinele au nevoie de n i ~ t e celule mijlocii, care' hsii nu se pot folosi pentru crescutul puilor, ci numai pentru piisturd sau nectar. fn sflrgit, albinele rnai cliidesc nigte celule nurnite botci, h care fgi cresc reginele. . Dar sii le studiem ge rAnd pe fiecare adicii rnai bine zis, sg ne oprim rnai cu seams asupra celulelor de lucrgtoare, cAci cele de t h t o r sunt aaemenea lor, numai ceva rnai

-F

mad,-~i apoi sii vorbim despre acelea, fn care albinele Egi


cresc reginele.

Fig. Nr. 58 *) Pragmenl dintr'un fagure cl8dil. O ] celul6 d e lucr6loare ; MI celul6 d e 'lr6nlo1 ; i] celule d e Irecere ; m] b o l c 6 d e reginfi terminal6 ; c ] i n ~ e p u l u r id e botci nelerminale.

Iat$ cdsutele acestea sunt ca n i ~ t eexagoane cu laturile egale; peretii unei celule sunt comuni cu pere$i celulelor vecine din partea opusd; ele sunt clddite pe temelia comund din mijloc ~i se sprijind unele pe altele ; fiecare celuld are fundul format din cbte trei romburi ~i fiecare romb intrg fn alcdtuirea unei celule de pe partea opus3 ; deci fiecare celuld corespunde fn partea ei opusd, altor trei celule. Construind astfel, au deslegat fiird sd ?tie, o problem& din cele mai grele, cdci ddnd aceastd form5 celulelor, au gdsit mijlocul cel mai sigur sti consume ccit mai pufin material, iar spafiul s& fie cdt mai mult folosit, penfru un numtir ccit mai mare de celule. Dacd albinele spar fi luat dupd alcdtuirea trupurilor lor, ar fi putut sd dea celulelor o Fig. Hr. 5 9 ' ) formd cilindricd, d u ~ d cum fac alte a ~ i n e Reanires a celu'r pe sdlbatice, deci care d a b ajuns fncd la bra3 fete e l e aczleiagi dul de civilizatie a1 albinei noastre. piramide. Dar atunci, cbt material s'ar fi pierdut,

') Cligeu dupii Lagens ~i Bonnier: "Cours d'apianlture'.

&ci Pntre atbtea cilindre puse unele 1bngA altele, ar fi riimas locuri goale gi nefolbsite, miirginite totugi de pereti de cearii. Pe cbnd %a, de vreme ce albina clldevte celula fn forma unei prisme exagonale, fiecare laturii corespunde, la rbndu-i, unei celule vecine, folosindu-se astfel un spafiu mic ~i econornisindu-se o mare parte din material. Dar cbnd vom privi fundul celulelor, vom vedea ceva gi rnai mult : aici economia e rnai mare, cgci dacii fundurile ar fi fost drepte, ar fiintrat mai multii cearg, iar trAinicia constructiei ar fi fost cu mult rnai redusg. btr'adevgr, dacii celulele a r corespunde fiecare numh unei singure celule de pe partea opusg, atunci greutatea mierei ori a puietului a r apiisa prea tare fundul comun de la mijloc gi 1-ar strica, atunci cbnd mierea ori puietul ar fi qezate nurnai pe o singurii parte a fagurelui. Ugor fgi poate hchipui oricine, urmlde ce-ar iegi din faptul c l un fund nJar rnai avea forma lui de la hceput; clci ce s'ar face o larvii $t cum s'ar desvolta ea, cbnd cea vecinii ar avea prea mult loc gi ea ar fi fnghesuitii h t r e un fund bombat apre dbnsa $i un ciiplcel ce nu poate fi altfel construit decbt la fel gi la aceeqi Pniil$ime ca a celulei vecine? Albinele hsZ, cu htelepciunea gi socoteala inginerilor constructori, au format fundul din trei romburi ce se htblnesc, toate, fn acelagi punct; fiehare romb din cele trei ce alciituiesc un fund, intrl fn combina$ia altor trei celule de pe partea opusii a fagurelui ; celula 'se sprijinii deci pe alte trei celule, nu pe una singurh cum ar fi h cazul cbnd albinele ar cliidi celule cilindrice; fundul deci nu-gi poate schimba forma, iar triiinicia fagurelui gi forma celulelo~ rgmbne asiguratl. Dacii vom privi marginile de sus ale acestor chilioare, le vom vedea pu$in rnai ingrogate decdt pere$ii cehlelor ;rostul acestei tntgriri a mgrginilor fl glsirn in -faptul c l albinele, fn feluritele lor lucriiri, stau agiitate de celule, merg pe deasupra lor, iau adesea nectarul folositor pentru a le acoperi cu cgpgcele, fie pentru clp'iicitul puietului, fie pentru mierea ajunsl la deplinii maturitate. Un lucru minunat de asemenea, privind cum sunt construite celulele, e forma inclinatci a acestora, fn fagure ; poa$ia lor nu e orizontalii pe baza fagurelui, ci pu% bclinatii, de
/

sus P jos, pentru ca mierea sii nu se scurgii atunci cbnd n ciisuta se umple de tot. Adbncimea celulelor la fncepu t nu e rnai mare de 1 1 milimefri. Ele se rnai miiresc puf;n, pe miisurii ce fundurile se fngroa~ii cu pojghitele atbtor rbnduri de larve clocite, dar aceasti adbncime riimbne la fel rnai totdeauna. Singure celulele de trcintori sunf rnai mari in adcincime,-cgci trdntorii sunt mai man ca volum, puijn rnai lunguiefi decdt albinele,- ~i pentru ca simetria celulelor sii nu fie stricatii, albinele bombeazii ciipgcelele cu care fnchid larvele acestea, fncdt dela fund $i pdnd deasupra ciipiicelului poate fi o lungime de 15 milimefri. ~ i N ~ .. -1 ~ 60 CeluIe leiate de-a.lunAcestea a r fi, Ciiline, toate liimuririle gul lor penlru a s e ve- ce-ti pot da despre construirea, forma qi dea '''Iinarea pe care miirimea celulelor de lucriitoare $i trlntori. le-o dau albinele. i n ce priveqte fnsii b o t c i l ~fn care ele f$i cresc reginele, aceste regule $i legi nu mai au valoare. Botcile regale au cu totul altd fnfiiti~are.Asemgniitoare . . cu boabele de poarng coarng, sunt construite cu o cantitate foarte mare de cearii. 'Economia obi~nuitii,pe care albinele o fac cdnd e vorba de celelalte celule, aici nu-.$ rnai are rostu1,Albinele $iu c$ dacii botca e bine construit$ cu pereti; groqi, largii ~i lung%, larva din liiuntrul ei va fi bine desvoltatii; aceastd desvoltare atdrnii ~i de hrana ce i se d ~ hranii care trebuie sii fie , cAt rnai fmbel~ugatg. Botca h deobpte are aproape w $ g ~ f & d p & n e gi un diamefmde - n &2 iar daeii a m canfgrl-o, am giisi-o aproape de 1000 de ori mai grea deccit o celulci obisnuitci. Se poate vedea de aici, cdtii risipg de material fac albinele la construirea acestora vi de sigur c& acest nea~teptat prisos are rostul sgu: botcile, fiind izolate de celelalte celule En care cloceqte puietul, au nevoie de pere$ groqi, fn care schirnbbrile de temperaturii sii nu fie de loc simfite, pe c&nd la puietul obignuit, ciildura unei lafie ajuti qi celei vecine gi deci nu e
') ~ t i g e udupa Layens gi Bonnier: .Cours d'apicullure',

nevoie de material bogat f acest scop. Apoi, trlinicia lor tren buie sii fie bine asigurati, cunoscutii fiind Pnsemniitatea pe care o reginii nouii o are pentru ,viitorul $i vieata unei colonii.

Albinele fac 'botcile cu mult mai mult6 pl6cere pe marginea fagurilor decht la mijlocul lor. Acolo au rnai mult loc-liber $i
nu stbnjenesc cu nimic circulatia dintre faguri. Aerule mult rnai curat gi din belqug, czci pe de o paste ventilatia se face mult mai activ la margin; decbt fn mijlocul unui cuib, iar pe de alta, locul liber pentru desvoltarea botcii, fl gtisesc rnai / curbnd la margini decbt In mijlocul centrului. Totugi, sunt n cazuri cAnd albinele Iqi clidesc botci chiar 4 mijlocul fagurelui cu puiet. Albinele nu clidesc f n s ~ ~ c e s t nu- ~ , e mite botci de salvare, decbt atunci cAnd regina le moare pe neavteptate, datoriti unei fntbmplbri' oarecare gi, fn graba lor,

plffjtori a doug-trei celule, lasl i fundul acestei noi $i span tioase case, un singur ou, I 1 inundii cu pap& regal5 $i apoi prelungesc marginile celulei acesteia In afarii, pentru ca regina viitoare sg se poati desvolta in voie $i bine. fn acest scop, fiindci locul dintre faguri e strbmt, ele prelungesc botca drept in jos, rozlnd peretii altor trei, patru celule, aga fel Incbt botca sg pea% avea In totul-dela fund $i pan5 la capac,-lungimea sa obligatorie de 24-25 milimetri. ,Albinele, fn cliiditul acestor botci, aduc prea putinii Fig. 61 '1 cear5 nouii; folosesc c w a ce Botci d e salvare i n &u :-l l d seea, mijlocul unui fagure. culoarea lor totdeauna e la fel cu cea a fagurelu~ pe care s u n t m i t e . s a c s fagurele e vechiu $=~cios, $i botca va avea aceeagi culoare, sau dacl acesta e alb .yi nou, ea va fi alb-giilbuie. Preferinta lor e insi mult rnai mare pentru ast-

I
I

*) Cligeu dupi! Peter's.

-\

fel de cear8, Gndc8-i mult rnai ugoarg de mestecat $format; nu se dau fnsi fn liituri de a construi celule gi din faguri vechi,-dacg nevoiea o cere gi dacg locul e rnai potrivit, iar oul nu rnai cere ,sii fie mutat prea departe. Suprafa@ exterioarii a botcilor fn primele zile, e nete: d i ~i fiind foarte subtire, i se poate strica ugor forma. Albinele fnsii, d m e au ciipiicit botca, fncep s'o fngroage cu un strat gros de cearg, pe care deseneazii adesek mici fnceputuri de celule gi astfel botcile iau felurite forme. Vezi deci, Ciline, cat5 miiiestrie gi fnfelepciune-i .tn tot ce fac albinele noastre. Dar dacii ai privi fndeaproape ~i ai studia bine fntregul cliidirilor unui stup, n'ai putea sii nu riimai uimit. Regularitatea drumurilor dintre fagurii cliidifi la aceeagi distanti unii de alt;i, piefile ce-gi lasii clte o datii in mijlocul fagurilor ca sii poatii trece rnai ugor fn timp cle iarnii dela o ram5 l a . alta, toatii aceastg cetate organizatii ca un mare or-, cu luminii din belgug, aerisire nefntreruptii, economie de cddurii pentru vremea rece gi organizarea chibzuitii n unor curenti riicorogi de aer t timpul verilor cdduroase, toate te n fac sii vezi c i nu numai noi, oamenii, suntern fnzestrati de Dumnezeu cu minte luminatii ~i bine fndrumats, ci, ca . noi, $ rnai sunt gi alte fiinfe In lumea aceasta, care se aseamiinii fn organizafie ~i munci. fnglmfatii vor zice: Instinct! Da, poate l Dar atunci, acegti Pncrezuti care, pentrucii-s oarneni, socot cii nu rnai pot fi egalafi, necum fntrecufi, trebuie sgadmitii cA,-dacii legi aga de chibzuite pot s i dea fnf5ptuiri atlt de minunate niscute numai din instinct, gi dacii denumesc toate acestea cu un cuvAnt cafe fncii are o dotiune atbt de vagii,-atunci intrii gi ei, n cu tot ce fac, cugetii gi organizeazii, i acelagi fel de a fi ju1 decati 6 sub aceeagi notiune.

$i tot vorbind w, h t r e timp, ,sus pe speteaza gipcei pus5 Pntre ram5 gi gearnul stupului de ubserva$ie, a apgrut, ca din vis, fiicutii nici nu gtiu cum, o pAnzi de ceari n albii .$i iimaculatii, ca o horbotii f care o mlnii de megter iscusit a sculptat gingigiile unui motiv de chivot antic. Ce e aceasta? m5 fntrebg nedumerit Cglin. E fnceputul palatului de cearii a npului fagure, ce 1 phi4 m h e va fi lungit p Z 'in josul stu~ului. &i

Am tras apoi perdelukle negre' precum gi oblonul din partea aceea, ciici albinelor le place sii lucreze la fntuneric, nesupgrate de luminii gi, de ochii nogtri iscoditori.
B. ALBINELE

IN

FLOAREA

VKRSTEI

Pe scbndura de sbor a ciizut ca din cer, greoaiegi obosit5, o culeggtoare. E fnciircatii $i are co~uletele picioarelor iloldora de aurul florilor, care i-a poleit cu sclipirea lui galbenii; toatg catifeaua gherocului ei cafeniu gi fncg nou. D a r aceasta ce e ? mg fntrebii plin de curiozitate b&iatul. Nu vezi? E o culeg~toare,care, dupii ce fncii de acunl cbteva zile gi-a Pmplinit sta 'ul de 14-15 zile cbt trebuie sii trebiiluiascd prin stup, Ce-a mai fost gi'n ziua aceea! D e dimineaw, un svon de glasuri ale tovariigelor de aceeaqi vbrstg, a trezit-o din somn. D e altfel, vai de capul somnului acela, ciici toatii noaptea s'a tot frLmbntat fn agteptarea zilei de mbine, ca gi fetele de miiritat, ciirora, a doua zi, trebuia sii le vind petitorii atdt de mult liiudei gi agteptati. fn zorii zilei, pe cgnd abia se ziirea o liciirire de luxninii ce se furiga pe urdinig, au gi fnceput toate fn stup sii se friimbnte cu neastbmpiir. fn sfbrgit ! S'a terminat cu chinul dinliiuntru ! AuEciipat de necazul curiititului, a1 striijii, a1 diidiicitului larvelor, aceastg robotealii pe loc gi a ciirei rezultat nu se puteavedea, tot ce le-a tinut acolo inlguntru ~i nu le diidea pas SO sbu' gheascii afarii fn soare. 0 razii de fericire gi mgndrie le-a luminat gi lor v i e a e aceasta de roabe a tuturor gi a nimgnui, vieatii ce au dus-o fn truda stupului: a fost atuncf 'cbnd le-a venit gi lor rbndul sg-gi hriineamii pe scumpa lor stiipbnii ; dar aceastii fericire fu aSa de scurtii. Acum ins% uitii toate necazurile. E zi de sikbiitoare. E siirbgtoarea muncii celei adeviirate, pentru care once albinii simte chemarea ei pe aceastii lume: s i culeagci nectarul floric lor, sii alerge pe cgmpiile smiilete, peste piidurile a ciiror vbrfuri se clatinii la boarea vbntului ce-i aduce pe aripele lui parfumuri fmbiitiitoare, fn lumina soarelui blbnd gi dulce, i cgldura lui piitimagii, i,i sii umple stupul de licoarea aceea n

dulce gi parfumat$ agoniseala de mAine pentru generawe ce vor ur a-o. . cfinrsoarele s'a urcat bine pe cer ~i crainicii vestesh o zi linigtitA gi bun$ toate tovariigele au iegit pe pragul atupului, pe care nu-1 mai trecuserii de o siiptiimfing dela sborul de recunoagtere. 0 boar* riicoroasii se alintii f aer; dar razele sparelui n ,lumineazii din ce fn ce rnai puternic. Sclipirile boabelor, de roug r3sfrfing.fn viizduh mii gi rnii de curcubeie. 0 linigte desiivPr$tii stiipilnegte f toatii curtea gi prisaca. Dohr din n piidurea din dosul casei, vine un svon de frunzi. fn departare un liitrat rar de copoiu ce gonegte ceva fnchipuit ca un hguit deplirtat de'haitag, ce se pierde fn viiile muh~lor. $i totul se desfiigoarii fnaintea ochilor micutelor albine, le h b a t g de P fericire ce par'cii pgtrunde fn toate gi pe care ar voi s'o miirturiseasc$ s'o fmpiirtiiqeascii cu cineva. Cu cine ? Da, ele gtiu de sigur cui au sii dea acest prisos demulturnire ce le niipiidegtd sufletul; ele gtiu cui sii a d u d dooada acestui sentiment: soarelui acela, ce, din fdlfjrne, le fmbr3t;seazii cu razele lui calde, gi florilor din cfimp, ce le trimit chemarea lor parfumatii. Ele au fnteles cii tot ce simt, tot ce doresc fn clipa aceea, fericirea ce le Mtruade gi le 4nfioarii, porneate dintr'un trecut fndepktat, pierdut in urmLle cu milioane gi milioane de ani ,$i cii tot airul atfitor generatii de pan& la ele, s tresirit de aceeagi fericire ce-o fncearcii gi ele azi. $i gi-ciu lnat sborul spre c h p u l cu trifoiu alb vi cu sparcetii, de unde boarea de vAnt le aducea parfiunuri hbiitiitoare. , Si aga au pornit la culesl Dar biitrhele din stup le-au spus cli fntgia datorie a unei culegiitoare r&n&nz tot p ' j a cea mare : progenitura de mgne, viitorul cetiitii, puii din chilioar@? apoi h m lor gl @ cea a coloniei, pentru zilele de mai ftiniu $i aga, ele fncep ht%isii care apa' . pblen. . C h d sunt $ ceva rnai obignuite cu aceastii munch unele din ele rnai cars vi propolis, pentru lipitul criipiiturilor, netezitul pere.tilor vi btZtrirea marginilor celulelor; cele mai mdte insa' cara' necfarulflorilor. Sii le lugm, Ciiline, pe rand, pe fiecare gi sii le vedem rosturile, a+a cum am &cut gi p h i i acum. a) Sacagifele. Pe c b d vorbeam despre toate adestea gi priveam prin

I
i

...,

...
'

'-1I
f

#I

gearnul stupului nostru de observatie, o dbing ce stgtea lini~titg ceva mai departe,se apropie de grupul doicilor $i-i intinse uneia din ele limba. Tovarsga piru c5 pompeazii ceva dela cea dintdi. Ce-or fi fgcbnd acele doug albinite de acolo ? l Una e doic5; am v6zut-o cum hrgnea adineaori larvele, dar nu $tiam cg $i doicile sunt hriinite la rbndu-le, de a1tele.- spuse CAlin. ,Nu, dragul meu, doica aceea nu ia h a n g dela tovargga ei, ci primegte numai apa cu care va preggti, P guy%, n din rniere yi polen, hrana ce-o va da puilor. . . Aceste albine sunt sacagifele sau ciir~toarelede apii, gi vieab lor e foarte grea gi aspri. primgvara, pentrucg nevoiea cea mai mare de apb o au albinele tocmai In acest mp, cAnd desvoltarea cuibului e. foarte mare. Atunci, pe orice e, ele trebuie sg iasg la &rat care, fiind rece, le fnghiatii, le amoeegte gi .pier s5rmanele de . ele, cu miile. Un cerceator a aratat cii sunt zile friguroase, fn Fig. Nr. 62 care aceste sacagite au pierit InSacagilele sau c6rltoareIe trJun numgr de 3.000-3.500 la un de a p i . (Layens) singur stup gi btr'o singurg zi. D e aceea vezi colo fn prisaca mea adiipgtorul acela ; primgvara fi pun de cdte 2-3 ori pe zi, apg caldg cu puGng sare; apa picuri pe schdura cu scobituri gi albinele nu n-,ai sunt silite s5 alerge cine gtie unde, pentru a aduce fn stup, un strop de apg. Sunt multe feluri de adgpgtoare ca acesta, dar f$ voiu vorbi despre ele mai tdrziu. Apa aceasta pe care o sduc albinele, n'o pun fn'celule, aga cum fac cu nectarul ori $olenu1 florilor, ci o tin iomagazinatg in gu$ulitele lor, de unde o dau apoi albinelor-doici, pentru preggtirea hranei puietului. Dacg ar pune-o fn celule, ea spar evapora repede sub actiunea c21durii dinlguntru,-care e Fig.. Nr. 63 de ' 7 36 grade, -vaporii 2 Adtiptitor

4
I

'

'

1
,

II

I CT

~r

aceqtia s'ar condensa pe pereGi stupului qi-ar fine frig, csci prisosul de umezealg coboari temperatura totdeauna. Pe clnd aga, dacg ele o fin fn gugulite gi nu lass in stup decgt atAt cAt cere nevoiea, se p ~ s t r e a z ~ fnlguntru un echilibru fntre umezealg $i ciildurg, echilibru aga de trebuincibs bunei desvoltdri a puietului, cafe s'ar usca dacg umezeala ar lipsi cu totul. Dar cum au ajuns stuparii sg dovedeascg fun& pe care o fndeplinesc aceste biete sacagite ? Cercetgtorul Walace Parck a fgcut urmgtoarea experieng : A dat apg colorat5 cu un colorant neviitgmiitor, unei colonii dintr'un stup de observafie gi-a fnsemnat pe fiecare albing ce venea sZ sugg apa din adgpgtorul astfel orgnduit. Aceleagi albine fnsemnate veneau mereu la adgpgtor ~i prin striivezimea pbtecelui, la lumink aceastii apg coloratii cu care ele se adzpau, se putea observa foarte bine. Spre sear& ' hsg, el observ5 cdteva sute de albine cu pantecele striiveziu, degi nu fuseserii la adgpgtor, cgci nu erau hsemnate. A doua zi numgrul lor era de 1 3 0 ; analizhdu-le, a giisit In gugg gi .0 stomac apa colorat& amestecat5, parte cu miere,-fntr'o propoI$e mai mare sau mai mid,-parte cu polen. Tot Parck* mai fiicut, Cgline, fn privinfa aceasta gi alte observatii interesante. Astfel, el a vgzut cum albinele, clnd au la fndemlng o cantitate de a p i mai mare, strang oemic5parte din ea fn celulele apropiate de puiet, amestednd-o hsti cu putins miere. Aceastg lucrare o fac fn anumite fmprejurgri: ca s I reguleze temperatura gi umezAala, cgnd una din aceste doug condifii lipsegte. De obiceiu Pnsii, sacagifele, care sunt adevgrate rezervoare de ap&, amestecg h propria lor g~.$$apa cu miere $i aceasta fgi are o foarte bung motivare. Albina, de-ar sta cu guga piing numai cu apg, nu s'ar mai putea hrgni; organismul h s g ia din aceastg ap5 rnieratii, partea hrgnitoare, refnnoindu-gi astfel mereu provizia, de cdte ori simte nevoiea. Eu am fgcut anul trecut o experien*, pe care o voiu continua mereu, pbng ce voiu ajunge la rezultate multumitoare. .Voind ca prin ajutorul unui calorifer, sL pot pgstra 9n cuib o temperaturii statornicg, fsrg ca timpul de afar2 sg poaG actions neprielnic asupra puietului toamna gi primgvara,-am agezat la doi stupi, acest calorifer previizut cu un regulator automat gi o sene de termometre, h afarg g i h lguntrul stu- ' pilor. Degi timpul astg primgvarg a fost foarte rece, stupii
a

., .
,
\

( I >

, .

--,
-A

I P

mei de e ~ p e r i e s F mergeau de minune, puietul se desvoltase foarte malt fat5 de cel a1 altor colonii, gi albinele se duceau mereu fn sboruri la ciiratul apei gi polenului: La o cercetare a unuia din stupi, am g b i t 0dat5 ciipu, ietul ciipiicit luase o culoare brunii-fnchis, biitdnd fn r q u . Multe ciipiicele, fn loc sii fie bombate, erau addncite, iar alte ' * celule cu larve nu erau acoperite fncg, degi larvele erau biae desvoltate, normale . gi triiiau. Am crezut, cii am de a . face cu vreo boa15 nouii. Microscopul meu avea lipsii o lentik gi nu puteam s&-mi dau bine seama fn fata ciirei primejdii mii giiseam, ~i pentrucii am gisit ! larve moarte fn fundul celulelor, n'am mai stat o + i clip3 la glnduri gi am sacrificat fntreaga colonie. Experienta am urmat-o apoi cu stupul a1 doilea, ce-mi riimhese la calorifer. Abia dupii cercetiiri migzloase, am aflat pricina : ajutorul meu, umbldnd odatii la regulatorul automat a1 caloriferului, a urcat clteva zile atlt de mult temperatura din stupi, fncgt a uscat un foarte mare numiir de larve, care au $i murit din cauzii cii frigul de afar5 fmpiedeca pe ciiriitoarele de apg sii aducii o provizie fndestuliitoare pentru a echilibra ciildura cu urnezeala. Un burete plin cu apii, pus pe fundul stupului de experientii, mi-~hgiiduit apoi. sii urc, cbt am voit, temperatura, fgrii ca sii mai observ pierderea suferitii odatii, ciici albinele veneau gi sugeau apa din burete gi o riispbndeau fn cuib . atdt cat nevoiea d cerea, piistrand astfel un echilibru stabil inke cgldurii gi umezealii. Deci, apa e un element foarte trebuincios pentru buna desvoltare a unei colonii. Iarna, albinele o giisesc depusii din condensarea vapocilor, pe pereGi G u n t k i ai s tupului, iar vara, o adunii de oriunde, ditnd preciidere intotdeauna apei mai ciildute gi putin skatii. Clnd fnsii florile fncep sii aibii nec-tar, albinele nu mai cautii atdt de multii ap$ ciici nectarul fnsugi are f el o foarte mare cantitate, pe care albinele o n folosesc ca atare.

riu

Ciilin asculta mirat fngiruirea atdtor luckxi interesante. fn timpul acesta, pe scandura de sbor, s'a liisat de sus gi spa oprit, gAfAind de obosealii, o culegiitoare cu piciorugele fnckcate cu polen.

181

Dupg un rbgaz doar de cBteva clipe, a pornit bcet & urce povara fn chilioarele harnbarului cu pgstur5. De fricgsg nu-$ rgstoarne comoara, rnergea cu picioarele cu tofu1 depa'r fate unul de altul, ca nu cumva, atingbndu-le, din coguletele p b e sti se rislpeascg aurul acela fn gi pufos, adunat cu ai tbta trud& Ajungbnd In coltul fagurelui, unde suratele obignuiesc sg depunb polenul, albina se agezg pe marginea unei celule, pe jumgtate cu polen de aceeagi culoare. Privi fnsuntru ava cum obignuiesc ele sb facg peritru ca nu cumva celula sb aibb fn ea vreun ou, lam& sau rniere. Tinbndu-se bine apoi cu picioarele de marginea celulei, albina noastrg fndesg i lZuntrul chilioarei ambndoug picioan rele fncgrcate cu polen. Pintenii dela picioarele mijlocii au intrat fn fun+. Cu o migcare fndernbnatici primul cog f u descgrcat 2n celulii, pentru ca s se Pntbqle A acelqi lucru gi cu povara celui de a1 doilea Rgsufla din greu... era obositg 1 Se vedea cum i se miscau repede, hainte ~ifndgrgt, inelugele p h tecelui. S a t u putin

...

s se hodineascb... gi plecb din nou... A

Fig. Nr. 64 CulegEiloerea de polen pe sc6ndura de sbor. (Alfanderg)

I) Polenul pi fecundarea flotilor.


Ggsesc, Cbline, cb rgu nu-i sg fmprospgtiim cu aceastii ocazie, cBteva not;uni de botanic5 gi sg vedem care-i rostul polenului 2n vieata florilor gi cum fgi fnfrgtesc interesele gi se a j u a una pe alta, albina noastrg gi cu floarea. Ai auzit mereu de fecundarea florilor cu ajutorul acestor mici gbze ce aduc cn ele tressrirea dragostei, a hperecherii, a unei vieti noi ce iese din aceasts unire, dar de sigur c3 n'ai adAncit fncg destul aceasta. Sii f n c e r c h sJo facem fmpreung. Cunogti alcgtuirea unei flori :sepalele ce fnconjurg b o b o d

pAn3 ce acesta se deschide, r3mAn jos la baza floni, formAnd ca un pofir cu un tesut tare, din care apar fntAi, mijinde, scutecele petahlor; acestea se desvolts apoi frumos, riisfrbngAndu-$i f lumina soarelui mgtiisoasele $i involtele corole cu parn fumuri $i culori felurite, dela floare la floare. fn timp ce ele se deschid, fn mijlocul lor se ivegte gi pistilul, ce ascugde fn fund de tot, ovarul, ce meline, dupd fecundafie, va forma ssmbnta dgtgtoare de vieat5 noug ; fn vArful acestui pistil std lipiciosul stigmat, ce va adsposti, la caldu-i sln, pe mirele adus de sburiitoare. Pistilul e inconjurat de un numgr de stamine, ce cu mlndrie poartg pe capetele lor acele antere, cenu-s altg ceva decelt niqte desagi plini de polenul galben-auriu, mov, roviatic, cenuviu, dupd cum fl au feluritele flori. Aceste stamine pot fi rnai lungi decbt pistilul, precum se fntAmpl5 la cele mai multe dintre florile care au o fecundafie directg; la altele, staminele cu anterele lor sunt, ori rnai scurte ca pistilul, ori astfel agezate, fnclt polenul anterei coapte, nu se poate scutura de-a-dreptul pe stigmat $i de aceea e nevoie de mij~Lcireaunui element strgin, pentru ca acest polen sg poatd fi transportat gi sd fecundeze floarea; de obiceiu, acest mijlocitor fntre anterd gi stigmat -cdrgu$ul polenului pe care fl poartd dela o floare la alta -e o albind sau o altd insectd. Astfel, mai toate florile din familia labiatelor-de pildg jalevul -au o fecundatie fncrucigatd, fdcutd mai ales prin mijlocirea albinelor. Floarea e astfel alcdtuitd, fnclt una din petalele de sus e ca un coif ce acoperd cele patru stamine cu anterele lor, pentru a le feri de ploi, frig $i alte fntiirnplgri neprevdzute. Rostul acestui coif P giisim fn grija cea mare pe care o 1 are floarea ca sd nu se prgpddeascii acest element bdrbdtesc ce e polenul, $i care trebuie sd meargti la fecundatul florii vecine, ce-i trimite chemarea ei fmbietoare. Jos, petala e ca un pridvor primitor $i larg, cu uga deschisd ca a unei inimi de fecioard fericitd, ce agteaptd sosirea pefitoarei mult dorite. Nectarul din fund, plin de dulceatl gi parfum, e masa regeascd pe care floarea i-o agterne acestei vestitoare de bine, in potirul plin de zahdrul tesuturilor, ce mAine va alimenta ovulul. $i pet;toarea sose~te,se ageazd voioasd cu zumzet de aripioare pe marginea pridvorului florii, ca $i cgnd a r cgnta acolo vestire pentru nuntd vorniceascd, ce aduce cu ea iubirea ddtiitoare de vieat2 noud.

-+II

II

'

~r

Dar ca gi inima fecioarei care, pbnii sg cunoascg fericirea, se st~bnge sfioasg gi se fere~te,q a gi floarea jalegului; ea are ca o perdea care-i fnchide intrarea In palatul cu ugile , din .fat8 larg deschise gi albina trebuie ,si.-gi facii loc cu oarecare greutate pe u$a a doua, mai' din fund, mai fngustA $i cu un prag h a l t ; de vrea sii se fnfrupte din belgugul ospgtului dulce din fundul potirului, albina trebuie sii piqeascii pragul acesta ce-i st2 de-a-curmezigul drumului ; de cum apasii cu piciorul pe el, anterele cu polen finute de stigmatele lor, se pleacii sfioase $i mbngbie trupul catifelat a1 albinei, prgfuind-o cu pulberea lor aurie, ca gi c&nd ar voi s'o fmpodobeascii cu o peteald de mireass, trimis5 fn dar florii, cu care se va cununa d e fndatii. Dupg ce gi-a luat p r ~ m u l , can desigur nu-i umple g u ~ u l i p fnciipiitoare, petitoarea pleacg spre floarea de aliituri, fn care, pe aceeagi cale gi migc&nd aceleagi ugi vrgjite, &i face loc gi pgtrunde fniiuntru. De data aceasta polenul de .pegherocul ei catifelat, se lipegte pe vlscosul vbrf a1 stigmatului vi din clipa aceea, floarea ce gi-a primit mirele mult agteptat, se preggtegte pentru marea nunt5, ce va Fig. Nr. 65 veni fn curbnd. Floarea de jaleg cercetatB de o albinB. Mirele ! Cbnd zici acest cuSBgeata mat6 cum albina vine gi cercethnd nectarul, ajut6 la rerun- vant, C a n e , fti hchipui cine dalia florii. gtie ce chipeg Fiit-Frumos ce vine sg bat5 la poarta castelului fermecat a1 zbnei care doarme, gi clnd colo, privindp-1, te fntrebi dacg acesta poate fi pumit astfel! E doar a t l t cbt ochiul de abia fl poate vedea ; un bobugor auriu, adesea rotund, totugi cu sute de forme, dela - floare la floare. Ca sii-1 pofi vedea mai bine, f(i trebuie o lupii make, sau chiar un microscop. fdiifigarea acestui mire fericit ia fogme deoscbite sub sticla cercetqii. fnveligul bobugorului, pe care fnvii@+i1-au denumit exin6, e neted bri sgrunturos gi cu o retea de mid ccirlige ;la floarea labiatelor gi la toate cele cu hcrucivre indirectii, polenul este

&

.
,..,':.

.
:7

'. ., , ,~
,

;-,

_
.
'

,. .

li
, % G
,

.)

'alcitkit astfel, pentru ca prin aceste mici undife, sti se p a t 3 , .agile de insecta ce vine gi cerceteazti florile.

>

,t

Fig. Nr. 66 Bobugoa're de polen dela felurile flori. (Bee ~ d r l d )


I ] polen de viorele; 21 polen de ghiocel; 31 polen de floare de piir; 41 polen de floare de mure; 51 polen de floare de prun; 61 polen de floare de piir phduref; 71 polen de floare de arlar; 81 yolen de floare de salcie; 91 polen de floare de miir; 11 polen de floare de lavandii; 1 1 polen de 8 1 floare de prun s8lbafec; 121 polen de floare de gofran.

Cbt e de mic, Cgline, gi c b a vieat5 sdcnegte totuvi 51 acest bobuvor -auriu l Printre carligele de agitat se vid nigte giurele, care nu-s decbt porii prin care respirg gi absoarbe apa; de-1 d e s p i b gi-1 priuim la microscop, vedem c i h liuntrul siu e aldtuit din doua' celule: una genninativd $i alta vegetativ6, amAndoai hviluite fntr'o membrani mai subfire decbt cea dela suprafat$ fnvelig pe care f n v i t a ~ 1-au numit infina'. De f n d a ~ acest fericit ales a soartei d a qezat pe ce 1 s h u l stigrnatului, sub actiunea umezelii, el pxinde s i germineze ; inveligul de afar&-exina se crapi ~i printr'o deschizituri a porilor sgi, P$i pornegte h jos, prin tubul stilului, o coditi lung5 gi &b$re, pbni ajunge' fn ovar, unde gisegte ovulul cu inicrofilul siu.

Fig. Nr. 67

A ] Cum s e f a t e - . fecundafia florilor. I] TEtieturii de-h-luagul unei flori ;2 $i 4 Ovarul florli tn ,amtinuntele .sale. B ] B o b de polen ;Cv] celula vegetativii ; Cg] celula germinatlvP1; Prl ,por a1 exinei; In] intinti. El exin6; N) nucleul celulei: vegetative ; n] . nncleul celulei germinative.
'

186,

Prin mictofil, piitrunde mai htgi codita prelungitii a bobugorului de polen, de-a-lungul ciiruia sJau coborPt rhereu cele doug celule-vegetativa gi germinativii-care erau fnchise fn fnveligul lor, de mtinii gi pe care, piiriisindu-I, prin aceastii legiiturii fiicuti h t r e bobugorul de polen de sus gi microfilul oului de jos, piitrund fn camera oului, in ciiutarea celuleigerminative a acestuia. AmAndoul nucleele germinative se unesc, fgi amestecii continutwile lor gi din clipa acestei bicrucigiiri, care e nunta lor, va porni sii iasL o nouii vieat&., Ar fi h& multe de spus, Cgline, h ce privegte felul cum fgi urmeazb gi cum se desvoltii, spre chemarea ei, aceastii nouii hchegare, dar \o liisiim, ciici nu ktrii fn preocuparea studiului nostru. Trebuie sii @ minte, cii fenomenul de fecundare a1 &lembntuluibiirbiitesc.$ femeiesc, cAt gi desvoli tarea vietii celei noi ce pornegte de acolo, 'se face intocmai ca la oul fecundat ori nefecundat a1 reginei. Printr'o hmultire in progresie geometric5 a celulelor gi crornosomilor, siimA@a se desiivArgegte pAnii ajunge la maturitate, ceea ce dovedegte cii algci ori -om, vierme sau floare, parcurg toate acelqi drum, sub forme pu(in deosebite, '+re marea chemare a Celui Atotputernic : vieafa. $i astfel, Cgline, se face, cu ajutorul albinei noastre, ferifi de ochii iscoditori gi miirturii strsne, sfAnta nu/ntii a , unei flori. Agricultorii au gtiut sii tragii folos de pe urma acestui hinunat mijlocitor a1 fecundiirii florilor, cark e albina, ca sii poafi face sii rodeascii mai mult cAmpiile gi livezile lor. E cunoscutii h aceastii privintii experienta marelui Darwin care, acoperind cu o phzii subtire nivte flori de trifoiu,-pe care astfel albinele sii nu le poatii cerceta,-a ajuns ca, dupi terminarea fecundatiei gi coacerea semintelor,. sii nu giiseascii nici o siimAntii h ovare, pe cAnd, la florile vecine, a putut numiira 2.290 de serni@e la trifoiul albrgi2.700 la trifoiul rogu, la un numir de flori egal cu cel acoperit cu pAnza subtire, la care albinele nJau ajuqs ca s& le poatii fecunda. Minunata revistii apicolii americanii: American Bee Journal, scrie asupra rodniciei unei livezi, fn care au fost adugi stupi, urmiitoarele : ,,fntr'una din griidinile fimei W. R. Roasch Company, fn apropiere de Hart-Mischingam, de pe o suprafat5 da opt hectare, sJa observat o sciidere fnsem-

'

natA a recoltei Pn ultimii ani. Recolta acestei livezi,, ce avea 22 de ani de existentii, fnpcare timp a fost bine fngrijitg, nu depiigea fn ultimii ani productia de 254 de hectolitri, pecbnd, cu ani de zile fnainte, de sigur pe cbnd pomii erau mai tineri, aceastg produc~e ajungea pbnii la 580 de hectolitri. S'au dat asiguriiri proprietarului, cg livada ar putea da mult rnai mult, d a d fecundatia s'ar face normal. Prin fmpreivrinii nuee ggsea nici o prisacii, fiindcg piimbntul era nisipos ii plantere melifere, rare. 'Ca sg se fndrepte aceastii stare de 1ucrurfi.s'a fncheiat o Entelegere cu apicultorul C. I. Freeman, ce locuia la 130 km. depirtare. Cdnd bflorirea a fnceput, 200 de stupi fur5 transportati fn griidid. - Albinele riimaserii fntre pomi 11 z&, recoltand fn acest timp cbte 15 kilograme miere de stup, adicii un total de 3.000 de kilograme. Ca sii se convingii pe deplin de folosul albinelor, proprietarul a acoperit un cireg cu un voal cu tesiitura rarg, dar prin care albinele- nu puteau sit t r e a d ; ace1 c i r e ~nu fgcu decbt 2 kilograme de cire~e,pe cbnd un altul, de aceeagi vbrstii yi putere, dar pe care albinele l-au cercetat fn voie, a dat 22 de kilograme de cireye. Recolta livezii a fost de 1.450 de kilograme mere gi 265.000 de kilograme cirege, fntrecbnd cu mult cele mai optimiste agteptiiri ale firmei Roasch Company". Un alt exemplu a1 fecunda$iei florilor cu ajutorul albinclor e cazul perilor, pe care Europenii i-au dus de i-au siidit fn Australia, continent care, pbnii la sosirea lor acolo, nu n poseda acest soiu de pomi roditori. Cum f regiune nu se giiseau stupi, ani de zile perii fn Austi-alia n'au rodit de loc, pbnl cbnd n'au fost aduse din Europa cbteva calonii cu albine, care sii ajute la fecundat;a florilor qi fn felul acesta pomii sg rodeascii. . Darwin, cel mai mare cercetiitor naturalist $i fiziolog englez, pretinde chiar, & de-a-lungul mileniilor, unek orchidee gi-an schimbat formele dupii cele ale .insectelor care le aduceau polenul trebuincios fecundatiei. E bine cunoscGt felul ; de fecundatie a1 florii de ~anilie fiindcii polenul e greu, pentru a putea fi transportat cu ajutorul insectelor de pe o floare pe alta, indigenii rup florile de sex masculin gi se duc de le scuturii polenul peste ramurile care poartii flonle de sex femenin, ajutbnd astfel la fecundarea ~ i . rodirea vaniliei. II) Albina chimisfc. Pe c k d ri spuneam biiatului toate acestea, tot privind

. .. . ,

,.

..

.
"
'

,.

..

.'.

: "

'

- 4.
,

'

, . . . ; - <,.. :,> . . c ;* 1 '. . . ,:i,...', G .. . A 4


I

..

. ,
f

>

..

i , .

i;..

L*'

> ,

.-

188 pe geamul stupului n o s h de observatie, dela o celulg vecing unde iucrau nu ~ t i uce, veni o albinai care-$ v&ri repede capul P celula cu polenul desn cgrcat mai adineaori de ,cule-. @toar$a ce plecase la d m p pentru a aduce o n o d incgrciiturA. .fl scoase apoi'bi prinse a mesteca bine cu salivg bobuqoarele acelea aurii, pe care apoi hcepu sg le fndese bine cu capul h celulI, astfel ca nici o moleculg de aer s I nu mai Fig. Nr. 68 Floere de pgr i6lall in lung. rgmgng fntre grgunjoare, pentru a] cup6 ; bl sepalele ; c j petal~le ; ca polenul s H nu se strice. dj slaminele; o] ovare in care s e afl6 . Vezi, Cgline, *aceasta e ovulele S gi S ; f j slil ; g s i ma albina-chimistci; ea $tie cii saliva se impreun6 cu fermenfii polenului si fransformci materiile albumitlorrse in pepfone*), iar gomele **)in mateni zaharoase,

Ec

!!-

li

) 3

%"+.

d ,

X'

' ''

t *

1 ri

Fig. Nr. 69 Sluplria porlaliv6*de 200 slupi inclircafi in patru camioane-automobile gi 1 care adunl in fiecare an, 3.000 kgr. miere in 1 zile, de pe florile de cireg. mlr $i prun, din livada firmei Roasch. (American Bee Journal) ,
*) P e p t o n e = p r o d u s u l unei solufii' acide a pepsinei. 0. ) Qome=materii vdscoase sau gumodse c e s e glsesc intr'un produs dulce (de ex: in nectar) $1 asemiin6loare cu cleiul copacilor.

b-

I .

fa'ccind din acesf polen o hrana' foarfe, uqoarii de asimilat pentru larvele, care vor fi hriinite cu ea. F k g ackasta, laryele a r n muri, ciici vestitul Huber, cu u s secol P urmg, a dovedit cg albinele . fnchise mikteh. active ce le ajufd la desooltarea lor, numai in se pot gcisi. Pe vremea cbnd polenul lipseSte, albinele. 8 fnlocuiesc cu fiiinii de ceriale, rnai ales cu aceea care are, fntr' o oarecare mgsurii, aceleqi elemente ,hriinitoare; frebuie ins6 ca aC binele sa' aiba' @ p@n polen in combinafia hrdnei, preggtitk dupii cum +i vAzut, de albina chimistg gicare ciapiit6 astfel deosebite proprietiifi biologice gi fntGtoare. Eu urmiiresc f dean proape, fn studiile mele, combinafiile pe care poleniil le face in aosebitele lui kansformiiri gi cred cii la urn& voiu ajunge la ceea ce de mult bgnuesc i privinta polenului gi anume, n cg el cuprinde de sigur acea substant3 numiti?i glutahion, ce se giisegte gi fn drojdia de bere. E pr=a cunoscutii fn lumea gtiint;ficii marea j n f l u e n ~pe care o au toate compusele cu glutahion, atbt Pn ce privevte energia, d t mai ales puterea sa vindecgtoare de boli, pentru ca s& mai s W aici. fn Polenul intrii h foarte mare mhurii c h i a ~ fabricatia cerei, dar fn mod cu totul indirect.. Din cauea lucrgrii anevoioase pe care organismul o face 'atunbi c h d fabric& ceara, el are nevoie de o carititate p r ~ p r i e hrahh cai-e sii-1 kusde t;nii gi si-i piistreze puterea. de actiiim si c&ldur~; Stim cii polenul confine acele materii azotoase, \hidroca~buroasegi grase, foarte bogate in puteii hrAnitoare. ~i. . de . aheeaj albina S i g hriinegte organisniul cu polen $i miere, pki~tru &chilibra sfora @rilece le face atunci cbndproduce ceara. S'a dirl6ul~t aceas+% ' tii consumatie de .polen Aerie.piing 1& 4Ot0 di2i greetatea ceki. . ,Albkele cGleg&toara de polen iurit h&td&u.ir& dintre , cele .tinere, fiindeii celor bgtrbne le sunk roa&;$i: priile piciaa- ' , . relor gi tepugele coguletelor. Nieiodatii n'ai $6,; cir' o &le vezi, g&are aduce in acelasi timp in cwule#e& 'ti, pol&. de hiai mulie feluri. Chiar atunci cAnd fl adunii 3n stup, fl Ipune aparte, pe categorii, dupg culori gi puterea htihitoare,gi dacg uxieori, din lips5 de loc, culegiitoarea e silitii sg pun&, un-polen de. un fel pestk altul provenit dela alte felun de f l a i . acesta e b&tut bine gi despiirt;t de cel din&. . Culeggtoarele umplu chilioarele,i care pun polen numai pe n
'

d B

'1

ct

4
, ,' i
'

..
> . . . , , .+ , .
:, !;

.. . \.. ' 1 . ~ l
'

:.I
c,

'

;
'

-. :,.:
:

,/I

'
'7

:
!

, ,

..:? -

\ '

.('...':.

<;
:.
,.

T I

..

[\ . ,.,
-I <

1
i

. !.

. .:I , .:. : , I
.,

;. .
.

. . . ..
. .
:., ,'
'' L

g
<,

:. i ::<
,;:;..
.'

2
:,, . ,

; ! .L ., , : '. >\

t .

8 I,

:.

ttei shrturi, pentru ca adesea sii umple golul cu cbte o piciiturii de miere, 6 sii le lipeascl gi cbte un ciipiicel pe deasipra; astfel ele izoleazii cu totul polenul de aer, pentru ca sii nu se strice cu timpul, iar atunci cAnd fi vine rbndul pentru consuma$ie, albhele sii-1 poaG ggsi proaspiit gi bun de o Pntrebuintare directii ~i imediatii. Din cele s$use mai inainte, Cgline, poti intelege deci bine, ce-i polen~l pentru albinele noastre. Pentru puiet, el e ced mai de seams hrang, f<'care se giisesc materiile de care are nevoie pentru desvoltarea lui. Analizat de fnvgtatul de Plata, s'a giisit cii polenul con1 azot sub form~? globulinci, pepfone, etc, 8010 zahiir de de fine 9 0 trestie, 91x1 amidon, acizi grasi, colestering si felurite substanfe rciqinoase $i colorante, iar restul fl formeazii alte elemente, ca de pildii: acid malic *), fosfa$. de calciu gi magneziu, un fel de gelatin2 aniqalii ~i materii albuminoase uscate. fn ce privegte greutatea, $'a stabilit cii hciirciitnra cdor douii coguri cdntiire~ten mijlociu cam 0,012 grame; totuvi, can4 titA$ile tatale adunate de culegiitoare fn stup, se ridicii cdte odatii la cifre foarte mari; astfel, un fnviitat a socotit cii o colonie a- a h h a t fntr'un an, 50 kgr. de polen, pe 'care 1-a consu- ' mat cu puietul siiu, iar o parte l-a adunat fn ramele miirginage, c5ci am, uitat sii-ti spun c totdeauna albinele pun pole&n A ramele din d w a n stanga r wcuibului, ca sb-1 sib5 mai . . la la cresterea puietulu~. CtZunloarele de polensunt foarte mici $i nu depGesc adesea a suta parte dintr'un milimetru, dupii cum giisegte Hommel. Unele plante sunt foarte bogate fn polen, de pildii co&ferele,-care riispbndesc nori galbeni ce cad ca o ploaie fin5 $i pufoasii. Tot Hommel, in, ce privegte culoarcia polenului, - a sunt totugi plante giisit cii fndeobgte galbenul predo&ii.Dar a1 ciiror polen e colorat fn felurite chipuri. De pild$ ~olenul gramkeelor e alb, cel de salcie e cenuviu; cel de conifere, piipiidie, miicri~,bobitel, a1 arborilor fructiferi, a1 alunului, e galben inchis, 'pe cbnd a1 crinului alb egalben striilucitor; cel de mugcat% e rogu, cel a1 riichitelor e albastru-violet; e verde miisliniu la iarba rogie, brun la multe feluri de crini, stacojiu la nalba mare, negru la-trifoiul hciirnat $i mac, etc. . Albinele noastre fl cautii cu nesat mai ales primiivara,
--,XU

'

*..<

.aw

'J

Acid m a l i o = a c i d

scos din mere ~i

alle frucle.

cbnd puietul e P plinii desvoltare ~ i - I n recolteazii cu deosebire dimineata, cbnd el e umed de roug ~i se tine mai bine fn prgjinele co~uletelordela picioare. Ele fac recolta l u h d polenul cu periqorii cu care sunt acoperite, priifuindu-se pe cap, pe antene, torace, abdomen $i picioare ;apoi,-fie c l sboar2, fie cii stau pe loc $i bat din aripele desfgcute astfel ca sg nu se fnalte,-ele adung pulberea ackasta aurie cu periile ce le au la picioarele de dinapoi, a 'umezesc cu salivg y i p trecbnd-o cu ajutorul picioarelor mijlocii, o hdeasg in covuletele picioarelor de dinapoi $i o' duc acasg. fncgrcgtura va depiivi totdeauna capacitatea propriu zisii 'a co$uletelor, care, avbnd pe margini n i ~ t e tepuge ca un, car Pncgrcat, fac ca ele 89 poatii adfiposti $i duce o cat mai mare cantitate de polen deodatl.
C) Culegiifoarele de propolis.

* .

Pe cand Pi dgdkam aceste liimuriri tbngrului meu apicultor, pe scbndura de sbor, veni o a l a culegiitoare. Ea a pggit *&bits pe urdini~ $i-a yrins a se ridica pe peretele din lguntru a stupului nostru de observatie. Copulefele sale pline 1 de o materie bmnii strducifoare, erau.'lnciircate pbng la vbrf. Ea nu mergea fnsii cu picioarele h Igturi, ca albinele cgrti. toare de polen,. ci s t r h s e lbngg coapse, ca gi clnd s'ar fi ferit sit nu se atingii de alte,tovar+e, care i-ar ie$i din fntbmplare in cale $i pe care le-ar putea stbnjeni. Deodatii, se oprevte la marginea unde cei doi pereti a i stupu$orului nostru de observatie are o micii criipgturii. Cu . pintenul piciorului din mijloc, scoate fncet $i cu biigare de seamii, povara din co$ulet, o prinde cu ghiara aceluiwi picior, o trece- la picioarele de dinainte $i de acolo, o apucg cuclevtivoarele, vi, c h d i s'a pgrut cg e destul de moale 6 ud.at, 41 fntinde fn criipiitura perefelui, netezindu-1 cu buzele ca gi un zidar megter, ce tencuiegte pere$ii cu o mistrie minunat&; nu 15mbne nici un grunj gi nici un go1 neacoperit. I) Cei propolis-ul ? '
-

Albina de colo, fi spun biiiatului, -care tot privea nedumerit : ea fii12 sii mii fntrebe, la e culegiitoama de propolis; albinele lustruiesc pereti; stupului de-1 fac ca o oalg sm&lt;t&pe diniiuntru. Aceastg lucrare are un q a r e rost: sczindurile lustruite cu acest pmdus, nu rnai absorb umezeala din

'r

stup gi mucegaiul nu se rnai poafe pnnde ;deci, pnn e1,'e asiguratci at& cumlenia ~i ttciinicia casei, cciit gi scinditatea l o c u i t o a ~ . lor ei, prin faptul cii nu se pktreazci inla'untru o umezeal2i nefolositoare. Tot cu el, albinele despart gi umplu crSp5turile peretilor, pe unde a r putea pgtrunde curenti; reci 6 primejdiogi sau chiar gaze, ~i rnai ales acei fluturi de gbselnitii, ce fac atbtea pagube h stupu r&u supravegheati gi nefngrijiti. D e multe ori s'au ggsit la unele colonii, felurite animale ucise, ca : broagte, goricei, gopbrle, care erau invelite, dupg cum fi-am rnai spus, cu un strat de cearb ~i propolis, Gnute izolat, fiiri aer, pentru ca sii qu putrezeasc5 gi s i nu strice aerul din stup. fn @rile unde fluturele cap de m o d atacl mult stuFig. Nr. 70 pii, albinele construesc din propolis, CulegFiloere d e propolis, a d u n i n - nigte gratii la intrare, pentru ca du-1 d e p e muguri d e p l o p (Amold) acegtia sg nu ma; poatg piitrunde fngun tru. Albinele 21 rnai folosesc gi la intiirirea marginilor celulelor in partea lor de sus, ciirora le dau astfel o triiinicie cu mult rnai mare ; gi chiar la construirea botcilor regale il fo- , losesc, rnai ales la trainica lor cimentare de marginea fagurelui. Acest produs-propolis-ul-e o rnaterie foarte lipicioasa', cu bazci de rci~inci,pe care albinele o recolteaza' de pe rnuguni sa'lciilor, alunilor, mesteaca'nilor ~i rnai ales ai brazilor. E o secretie pe care copacul o trimite mugunlor, pentru ca s i le dea un hvelig care sg-i apere de frig sau de un prisos de evaporare, rnai ales primivara. Plantele sunt foarte previiziitoare fn aceastb privintb. Am citit, nu-mi amintesc h ce revistii, cum copacii din regiunile tropicale, -pentru a hliitura evaporafia putinei ape pe care o au la fndembnii, eva~oratie care se face activ prin frunze, pmduc un fel de cearg care le acopere suprafata, impiedecdnd astfel pierderea unei prea mari cantitbfi de a p i ; altii merg pang acolo, h c b t se despoaie

. . I

cu totul de frunze, pentru a prefntlmpina o prea mare seceti. Tot a$a $i cu propolis-ul: planta f$i acopere scutecele viitoarelor flori sau frunze, cu aceastg materie ngclgioasd, ca o pojghitg de lac, ce nu 'lasg s5 iasg afar5 umezeala gi nici st% ptitrundg Inguntru frigul dguniitor a1 brumei de primbvarg.

Fig. Nr. 71 Urdinig inchis de albine, cu gralii de propolis. (Peter's)

IC

rr

Propolis-ul ce se ggseyte 2n stup, are fns5 fn compozitia lui $i o cantitate oarecare de cears, ce variazii dela 25-40/o, pentru ca d fie mai ugor de Intins gi mlnuit fn feluritele fntrebuintgri, la care fl folosesc albinele. Caracteristicele lui sunt pufine : e lipicios ~i lucios, se - infa're~fe rece ~i SP inmoaie la cald, topindu-se la 78 grade la ccildura'. Se' fntrebuinteazg in industriile , feluritelor vopsele $i lacuri, fiind foarte cgutat gi scump. i n farmacie, e folosit drept cataplasme la tumori ~i furuncule, iar amestecat cu vaseling, e folosit fn tratamentul hemoroizilor. De asemenea, e fntrebuinfat fn oprirea slngelui gi ca cicatrizant a1 rgnilor, precuin gi fn bolile de piept $i rgguqeli prin aburul gi fumul ce-1 face, mai ales clnd provine din conifere, &ci are o pronuntat5 esenp de terebenting. fn gospoddrie e fntrebuintat cu mult folos la atuparea gsurilor vaselor cu vin sau mur5turi. Cresciitorul de regine-a~n~pie&nafeluritele lui ope 4i i gi-de ceva p r o p o E %upti cum vei vedea mai tlrziu. j, In prinderea roiului, s t u e a - B folose t e cu mult succes, -. rul a m e s t e ~ w ~ l + ~ g u t ; n- g * ~ a e ~ t g i -= s X* CIL Y peret;; r o i s r T : r a r e o r i se intgmplb ca roii sb nu vlng g1 sg se a$eie de-a-dreptul in cgciula aceea de papurii rgcoroasg, pus& la umbra copacului Pntre crengi $i care fi chiarnii cu fmbie- torul parfum a1 propolis-ului. Pentru toate aceste scopuri, prisecarul P1 recolteazs de
-wc er i

--- . -

1:.
i I

<

oriunde 91 gdsegte : pe ramele stupului, la fncheietura plan$etei ce s G deasupra ramelor, la urdiniv, etc; el 1 rade Sine cu 1 un cutit $i-1 pdstreazd Pntr'o cutie, ferit de cdldurd prea mare.

d ) Culega'toarea de nectar.
$i acum, Cdline, cdnd am termimt jnviruirea atdtor $i atdtor munci pe care le fac albinele, ajungem $i la cea din urmd gi cea rnai fnsemn&X funct;e ce-o Pndeplinesc, aceea care asigurd de-a-dreptul tram1 coloniei, fn rostul cdreia f$i gdsesc cel rnai de seamd $el a1 vie+ lor. Voiu vorbi de culega"toarea de nectar, de slujba cea de pe urmd a albinei, dar $i cea rnai istovitoare, pe care ea o face fn vieafa de afarb. D e clnd a iesit in sborul de culegdtoare $i cetatea a Pnvestit-o cu acest titlu mult a ~ t e p t a t de care par'cd albina $i e aga de mbndrd, ea a trecut pe rcind, dela ca'ratul apei, la ace1 a1 polenului pi propolis-ului, pi ccind copulefele-i au inceput sa' se rnai ruineze pi penile sa' se toceasca', albina noasfrd abia atunci a luat calea florilor. Se pare cd'n structura lor organic%, dupd cum ti-am fiecare organ are un rost, cu un anumit timp rnai spus, de intrare h functie, atunci cdnd altul fnceteazd, iar munca $i-o fndeplinevte p h d la istovirea totals a organului respectiv. Cu greu rnai poate Pndeplini o albind ceea ce numai eu cAteva zile mai fnainte fiicea cu zor $i folos, cLci forfa cerutd de o funct;e organic% e cheltuitii zadarnic, cLci nimic nu se rnai poate scoate dintr'un organ sleit de puteri. Doicii nu mai poate fi o albind cliiditoare, cdci glandele ceri fere $i-au Pnceput activitatea, chiar in clips cbnd glandele ldptoase au tncetat de a-$i rnai da tributul. Exceptia o rnai fac doar rarele Fig. Nr. 72 floare culegdtOare mai tinere, care, neCulegetoare de neciarpe de trifoiu alb. (Alfanderg) putAnd sd clddeascb din pricina unor 2ntAmpldri din afard : frig, anotimp nepotrivit culesului,

etc. ies totugi la cdmp s5 adune nectarul, p e n t ~ uca apoi, pentru un scurt timp, sii mai poatd produce o cantitate foarte micii de cearii. De asemenea, vei mai vedea o albind culegiitoare de nectar adundnd 6 polen. 0 va face numai atunci cand, i n ciiutarea acelei minunate picdturi dulci, a dat peste o floare ale ciirei stamine sunt doldora de praful cel auriu gi pufos, gi d a r e cum sii culeagii nectarul, dacg nu-gi va face cu sila loc printre ele, ca si. ajungd cu limba fn fundul potirului gi sii o soarbd de acolo. D e aceea, albina f$i lash tocmai la urmz aceast5 sfAntii gi pldcutii munci : culesul mierei, ca gi cAnd a r voi acum, clnd biitrdnefea nu-i mai d i pas sd iasd fn cbmpie, gi trebuie sd plece fn altii lume,-sd ducd cu ea acolo, amintirea unui suav parfum de floare, a unei biii sfintite ce a luat-o zilnic fn potirul lor, de unde a sorbit cu nesatiu picdtura aceea limpede gi sclipifoare ca o ispitii dulce, pe care a scos-o acolo floarea, drept Pmbierea unei iubiri nefmpdrtdgite fncb pdnii atunci. $i albina, aceastii zeitii cu aripi striivezii, se socoate trimisa unei puteri divine, ca sii aline un foc ce mistuie floarea, sd coboare vieata din sfarnine fn stigmat gi sd fie, cum zice aga de frumos rninunatul poet Michelet : ,,preotul inaripat care cununa' florile". E a face hpreunarea diitdtoare de vies@ nouii, soarbe prisosul acela zaharos drept plat%' a muncii sale isbiivitoare, gi-1 duce drept prinos gi laudii, cetiitii sale, reginei ei, viefii de mAine a stupului, ce trebuie sii ddinuiascii mereu acolo, pbnii h, ziua cbnd zdbralnicul rnor6i va fdlfai gi la poarta unde strhjerele nu vor mai avea ce pdzi! Ea gtie una gi bung, c2 neamul albiniiresc - triiiegte ji progreseazd prin muncii zilnics gi cii pcrindarea generatiilor nu trebuie htreruptii, ciici fiecare albini se simte datoare sii n u fie ultima din neamul ei. $i de aceea, culeggtuatea noastrii va alerga, pe orice tirnp,--cbtd vreme ioarele e cald, florile o chiamii gi puterile o mai ajutd,-sg,adu& fn hambarele parfumate, sucul cel dulce, ce se rihfa* h lumina zilei. Iatii, Cdline, vezi albina ce- s'a coborit acum din sbor qi stii sii se hodineascd? E a nu are nici polen gi nici propolis, gi nu e nici aga de tdndrd ca sii fie cgrgtoare de a p t ciici se vede aceasta dupd gherocul ei catifelat, ros pe alocurea. Deci nu poate fi altceva decaf Q cdega'ioare de nectar, aga dar, o fabn'canfci de miere,

->

I) Nectarul gi transformarea lui in miere.


Dar cum se transformti f n miere acest nectar, pe care a l h e l e fl sorb din potirul florilor ? mb fntrebii Cglin. Dar par'cg +am mai spus odatii, cb nectarul e o picbturii zaharoasb ce sufere o hsemnatg transformare din clipa fn care albina P1 soarbe $i, pbng 91 depune fn celulel El nu e decbt zahlrul, cu care se alimenteazg planta. De sigur cb acest zahgr nu-i la fel cu acel pe care-] avem noi i oeanismul no-, n cgci planta consumii un altfel de zahgr, pe care 1-am p u t q numi, mai bine zah6r vegetal, fntrucgt fl g"asim f foarte mari cant?t+ fn sfecla $i trestia de zahgr; chin migtii h s b 1-au numit zaharozd Dacg vom analiza chimicevte nectarul, vom gHsi cg e format dintr'o mare cantitate de apii: 70-80010~fn care sunt dizolvate felurite zaharuri, dintre care zaharoza se ggseyte fn dea mai mare cantitate. Celelalte zahamri, care se asearnking mult cu zaharoza sunt : glucoza, dextrina, gomele gi manitele, ce sunt Pns5 Pn propor$i foarte mici fat2 de zaharozg. D e asemenea,. nectarul mai cuprinde materii azqtoase, putn fosfat de fier ki de calciu, acid formic gi vitamine P proi n portii mici. Dar principalele e~emente sunt zaharoza $i glucoza, care variazii fnsg foarte mult dela plant& la plantii. Iat&cantititile de materii zaharoase ievite la analizii, giisite de Bonnier $i de Plata, dupg cum ni le prezintg Hommel 'fn minunata sa carte : ~ ~ i c u l t u r e .

Plantele examinate : Lomicera Peryclimenum Lavandula vera Fristilaria imperialis Bignonia radicans Protea melifera Hoya carnosa
'

Api

rGlucoz5

Zaharozii 12,OO 8O ,O 1,00 OJ43 0O ,O 35,65

'4
-

~ a n t i t g tla l piix$ de nectar proaspiit. i a 76 9,O 80 7,5 95 1,5 85% 14'84 82 17,06 59 4,99

Aici, Cgline, trebuie sg fac o micg parantezg: tu $tii cg organismul omenesc nu poate asimila decbt un singur fel glucoza De fndatii ce noi consumgm un zade zahgr: hgr de altL naturti, ficatul fncepe s; lucreze : transform5 acel zahk Pn glucozii, fl tine Pnmagazinat 4 el $i-1 dli s4ngelui n

-.

atunci cdnd acesta are nevoie s5 ahmenteze organismul. Tot a$a face orice organism viu, ciici glucozele sunt zaharurile cele mai ugor. de asimilat. Albina procedeazg la fel. Nectarul natural, de fndatii ce-i sorbit de albinii $i intrg in guqa ei, care, dupii cum fi-am mai spus altii datii, e un adeviirat laborator, e*tpansforhlat P rniere, cu ajutorul an celui suc ce se numevte invetfind, suc pe,care flproduc glandele tubului digestiv $i care are proprietatea de a transforma fn doug glucoze : zaharoza, - adicg zahiirul de trestie, glucozd propnu zise, - adicii zahiirul fructelor, $i levulozii. As tfel, Layens, analizbnd nec tarul proaspiit a1 florilor de sparcetii, a giisit urm2toarele p r o p 0 6 de materii zaharoase : ( zaharozg 5 ; 72

Nectarul proaspgt de sparcetii.

g17ucozii a .

458
100

piirfi materii zaharoase.

Nectarul de sparcets, transformat fn miere.


:

- .

zaharozg glucozg la

. .100

8,20 91,80

p6rti malerii ziihiiroase.

L,

Deci, cantitatea de glucozii, adicii de zahgr de fructe, tocmai cel pe care organidmu1 omenesc fl consumg rnai mult, s'a miirit aproape de zece ori mai mult fn raport cu cantitatea de zaharozii, pe care organismul nostru nu-1 poate asimila. Tare a$ vrea s2 vtiu cum se formeazg nectarul fn flori, ciici botanica noash2 de liceu e prea redusg fn aceastg privinfg 1 imi vorbi bgiatul. Acesta fmi era gi gdndul, Ciiline, $i deci ascultii : $ti? cg pentru fiecare plantii $i vietuitoare, zahgrul e unul dintre cele mai fnsemnate elemente hriinitoare. Orice siimbn@ din care va ie$i o plant& are la fndembna ei, zahgml sub felurite forme: amidon, feculg, pulpii, etc; dm -acest zahgr, planta extrage hrana ei trebuincioasii ;ea c r e ~ t e gi se desvoltii dacg gi alte. elemente cum e apa, ciildura $i lumina, vin sgqi dea partea lor' de contribufie la aceastii operg. Ceea ce face mica siirndnt.2, planta o face toatg vieafa ei. Din tot ce seva fi aduce prin riidiicini, ea aduni hrang de rezervg ca sii poatii 'rezista fn timpurile de restrigte. +xste. -

.
198
rezerve sunt fn deosebi materii zaharoase, p e care planta le duce Pn floare, ca sii hriineasci cu ele semintele din ovanl ei, seminte..care vor asigura m h e vieata speciei. Floarea e Pnzestratii fnsii cu n i ~ t eglande interne, numite glande nectarifere, ce stau la baza ei; ele adunii o mare cantitate de z a h h $i piistreazii un echilibn Entre ceea ce planta ar voi s i trimeatii fn floare gi ceea ce sernintele ovarului au nevoie pentru desvoltarea lor. Dupii Layens, aceste glande nectarifere, cercetate de el gi Donnier, au pe suprafata lor nigte organe foarte mici $i numeroase, aldtuite, fiecare, din cdte doug celule aparte, care au htre ele un osiciu strdmt, prin care interion1 tesuturilor cu zahar comunicii cu aerul dela exterior; aceste organe se numesc stomate. *J , Cdnd plqnta nu poduce nectar, nu ies prin aceste orificii decdt vapori de apii, dar atunci cdnd, -datoritii unei hprejuriiri fericite, cum este o ploaie bung, nrurmatii de o vreme cglduroast ori ?u-' rnai o atmosferii saturatii cu vapori de apii, planta este striibgtutii de o mare cantitate de sevii, ce-i vine dela riidiicinii Fig. Nr. 73 T6ielurede-a-lalui unei qi trece prin tesuturile cu zahiir ale planflOride ielelOr' tei. Aceastii sevii, devenind zaharatii fn merit6 la microscop. tesuturile nectarifere, iese atunci sub form2 (Bonnier) ,. 1 gi ,,. 21 glande necla- de piciituri, foarte mici prin stomatele -. rifere. c. I si c. 21 ovare. floriii a fn cantitate cu atbt rnai mare, . cu cat apa de jos se urcii sus htr'o rnai mare miisurii. Picgturile acestea mici stau ca o sudoare fin5 pe glandele nectarifere, pentru ca apoi, adundndu-se din ce P ce rnai n multe, sii formeze o piciiturii rnai mare, care cade gi se adun i fundul Fotirului florii noastre. Cdnd avem de a face A n cu o floare meliferi, productia nectarului e mereu refnnoitii, $i albinele o sorb cu atAt rnai mult, cu cbt ea se produce in cantitiiti mai mari. Astfel se explici de ce vedem aceeaqi floare, dupii pufin timp cercetatii tot cu atlta interes $ migalii de o albinii, cu i toate c l o altg tovaritgii c<legiitoare, fi sorbise cu putin rnai Pnainte nectarul.
,

') S t o m a t e l g t i u r i prin care s e sirecoarir afar6 lichidele dulci din tesulurile unei planle.

Fig. Nr. 74 0 parle. din floarea unei i crucilere v6zu16 la micro. e un fenomen ce se produce z gi n0apte 8i care se face fncet, prin .evastop. (Bonnier) n. nl glande neclarifere ; poratia, apei, cu ajutorul tuturoi organegr pic6luri mici c e c a d din glanda neclarifer6 ; GI lot lor sale ce vin fn atixigere cu atmosfera. unde s e adun6 nectarul in Sub influenta luminii gi absorbirea intoarse; raielor calde ale soarelui de citre clol?iietur&de-a.lungul unei staparle din ovar. rofila din frunze, se p r d u c e P timpul n mine ; Liniile negre arat6 locul zilei, un alt fenomen, ' ~ anume o evai unde s e adun6 sucul planlei. activg a apei din

Lichidul zaharos nu vine fnsi fn glande de cbt atunci, cbnd planta e fn conditiuni prielnice pentru transpiratie, fenomen care. ajutg la producerea lui; fn acelagi timp, glandele nectarifere nu fac altceva decbt s i descarce, sub form2 de sudoare, din prisosul proviziilor de zahbr, o cantitate cu atbt mai mare, cu cat conditiunile de transpiratie ale sunt mai riel nice. .~ l a n t e i TranspiraGa plantei, dupd Hommel,
'

pe oare naturali~ au numit-o cloro~va~o~afie. tii AtAt transpiratia cbt vi cloroevaporatia merg mbni 'in man;%,producAnd fn plant& o foarte vie circulaGe a apei, pe care rgdgcinile o sorb din pgmbnt, fnsi, de fndatii ce vine noaptea, echilibrul acesta se strick transpiratia continu2 mai domol, cloroe'vapora$ia fnceteazg, dar cgci lipsegte lumina soarelui care s'o produci. Atunci, seva care se adung mereu fn tesuturi vi nu ; mai poate fi evaporat5, noaptea lipsind fenomenul de cloroe- ' vaporatie, se strecoari din ~tesuturi gi trece prin glandele nectarifere, se filtreazg prin stomatele lor, ce-s Pncarcate au materii Fig. Nr. 75 zaharoase $i se ,aduni fn p o t i d TlieIur& de-a-lungul unei glande floG, de unde dimineata albinele neclarifere a florii numite , w e - vin de 0 iau. Iatg nectarull chiug6'. (Bonnier) Unii autori,-dintre care mai cu nl fesulurile glandei ;s] oriflciul pe unde secreteaz6 nectarul ;.gj.seam2 Layens,,-susfin c2 fn afar& ~ i c e l u r ad e neelor ; cl 'fesutul pe- de aceste fenomene produc~toi&e talei ; fesuturile rnsi umbrite sunt denectar Pn floare, p r o d u c t i ~ q n .=ole unde se- edoni aah8rul.

pOratie

tarului s'ar mai datora gi unei puteri de absorbifie, pe care lichidele zaharoase din -glandele nectarifere, o exercitd asupra lichidelor din fesutunle infenoare. Cbnd, datoritii une; atmosfere umede gi cildurii prea mari de peste zi, fngriimiidirea sevei e mare, aceasta strsbate nu numai glandele nectarifere ale florilor, ci frece prin fesutul frunzelor @ .chiat pnn scoarfa plantei, de unde albineh o sug cu multa' pldcere. fn celulele scoartei, planta adunii proFig. Nr. 76 vizii de zahir. Cbnd umezeala e mare $i Codita unei frunze d e ms- evaporatia nu se face hdeajuns prin cezsriche. (Bonnier) ea ce aruncii frunzele afari, atunci, din p] codifa frunzei; g] pistomatele scoaeei copacului, se strecoarg chtura d e nectar; n] lo&l umbrit e locul glandei pri~osulde sev$ care,' fn trecerea ei prin nectarifere. tesuturile scoaeei, a mai topit o parte din reaervele gzsite acolo. SPastfel apare pe scoa*, un suc zaharos, pe care ,albinele fl sug cu licomie, mai ales atunci cAnd celelalte isvoare de nectar din florile cbmpului gi ale pidurii s'au terminat. De asemenea, fenomenul sk ~ r o d u c e atunci ciiqd, dupii cbteva zile gi prea calde .$i f%r# pic de umezeaki, urmelizii nap$ prea reci. Ce uimit am riimas acum vreo 15 ani fn-urmk pe cbnd nu cuno~teamtoate acestea ~i am viizut cum albinele celor cbtiva

Fig. Nr. 77 Albinele rzcolldnd neclarul extra-floral d e pe frunzele d e sleja;. (Bonnier)

I r

stupi ee-i aveam 'la Ivegti-Tutova, recoltau ceva siropos . dege . . smaea unui ulm bgtrAn I Acela era tot un nectar, numit de botani~fi nectar extra-floral, produs tot de niqte g l a d e nectarifere, ceva mai rudimenfare ~i pe care planta le are in fnmza' ~i in scoarft?.
Per.
Sc.

,.

Le.

7
L

R. M.

Li.
I

Fig. Nr. 78 Tulpinii tiiiatl de-a-curnlezigul. (Demetrescu) EpJ epiderma; S c l scoart6 v d e ; S c ] ocoartii fiir6. clorofil8; Per] periciclu ; Lo] lernn; Li] l o c libor ;%] stomat6 ; ca] carnar6 substomalic6.

\-

.,
I

Astfel, Hommel v norentin, un alt botanist, au gLsit i glande nectarifere la rich, f bobul cZrnos care fnconjoarg n fructul; prunul, cirequl, salcAmul gi mimoza, le au la coada fsunzelor, gherghina chiar pe frun~e,mg&richea fn locul unde foile sunt legate de tulping-qi e foarte cgutat fn primgvarg cbnd nu se gtisegte alt isvor de nectar,-la boz f capn sula ce tine florile inchise. Bobitelul sau cutcurigul care Enfloreqte iarna, fvi a d u ~ g nectarul fn petalele corolei fn formi de cornet. Aceste gland% sunt foarte diferite ca structurii ~i se deosebesc mult de cele'ale florilor.

.-- . -.
I
I 1

-1.

c
.\

ij

..