Sunteți pe pagina 1din 9

Pnozn r pr cA

Misiune

d e i n cre d e re

P n ar uNc I E R AM c E L MA r c u v A z A ,daci nusi ngurul chi notehnician din gari. infiinlasem primul serviciu de cinematografie pe lingi Ministerul de Interne gi nu pridideam comenzile de filme pe care mi le ficeau autoritiqile, de la cele mai anodine instaliri si inauguriri pini la cele mai ridicole bancheteori demonstraqiiale vanitigilor publice. Degi, pe lingi mulf rivali gi concurenqi,imi ficusem si ciliva ucenici, trebuia sa supraveghezpersonal toat; punerea in sceni, mai ales acolo unde apireau personalitilile proeminente. Altfel, riscam si iasi vreunul strimb sau pe planul al doilea gi si mi incarc nu numai de nemultumiri si reprosuri, dar si mi se taie modestelecheltuieli cu careizbuteam si tirisc printr-o mie de greutigi mica injghebare, socotid de mulgi ca parazitarS.. Cum eram insd un pasionat, bucuros ci gisisem un cimp pentru desfisurareaactivitiqii mele cineastepe acestemeleaguri, ficeam pe dracul in patru si-i multumesc pe ro!i. Imi trebuiau insi maqini noi gi perfecqionate, personal priceput 9i mai alesbani. Pentru astaumblam pe lingi pregedinteleConsiliului de Minigtri ca pe lingi un ou cu zeamd,numai si-mi aprobe cererile, desprecare ceilalgispuneauca sint nebunegti. De altfel, gi el pirea ca mi pretuieste, aproape md,protejeazS,. Intr-o zi fui chemat de urgenti la cabinetul siu. - Dragul meu, mi intimpini el, dupi ce dere afarl,pe toli din birou, am nevoie de un serviciu de mare incredere. Si mi pofti pe scaun. Rimisei bineintelesin picioare, intr-o pozitie incordatd, de supremi agteptare devotati, cu ochii alintili asupra lentilelor excelentei-sale,mari cit ochelarii cailor de la dric si infipte in niste hulube negre, groase ca pe deget.

- Imi trebuie, relui el foarte confidenqial, film grandios. un Mi imbiqosai, cu capabilitate,intr-o si mai strasnici asteptare. - Un film, urmi el, gindindu-se,un film cu... cocoqide munte. M-am tinut bine si nu tresar gi si-mi schimonosesc astfel pozigiaserioasiin care mi fixasem. - Am absoluti nevoie, adicd gara,intelegi, pentm legiturile politice internationale, de o anume persoani din inalta diplomaqie mondiali, care adorl. vinitoarea de cocosi de munte. indriznii numai si zgiiescsi mai tare ochii... - Filmul ce vei face la fata locului imi va folosi, inlelegi, ca o nada, si-l aduc la noi. il voi cistiga sigur de parteanoastrl Reugita insi atirni de dumneata. Am pleogtit umerii, coplegitde imensarispundere ce cidea asupralor, gi am ficut gestul celei mai depline convingeri. - inlelegi ? repeti el insistent. - Da, excelenti, rispunsei ferm, ciznindu-mi repede si-mi viu in fire gi sa-mi aduc aminte mdcar ce sint iia cocogi de munte. - Pleci imediat. Voi da toate ordinele trebuitoare. $i suni pe geful de cabinet, poruncindu-i si vorbeasci numaidecit la Ministerul de Interne, care si dea instrucqii prefecgilor si-mi stea la dispozilie; cu directorul vinitorilor, si-mi asigure ajutorul trebuitor; cu directorul C.F.R., si-mi puna la indemini oricite vagoaneas cere...Eram coplesit. - Nu cruqi nimic, ca si iasi cit mai bine, mi incuraja el. - Dar pentru cheltuieli, excelen1i... - Ah, da... sigur, trebuie bani. Treci pe la casieriapregedingiei ia cu chi* si tan6. Cit iti trebuie ? - Nu pot gti, rispunsei incurcat, n-am ficut socotelile... - Asta nu te impiedici si pleci cit mai urgent. Scoli in contul ordonanqei, careva iegi mai tirziu, citeva mii de lei... $i daci nu-qi ajung, telegrafiezisi ti se mai trimeati. Vizind si flcind... la $i ?nsircini pe geful de cabinet si mi insoteasca casier,cu ordinul si-mi avanseze mic acont". ,,un Apoi ml concedie,scuturindu-mi cu putere mina, care mi seinmuiase. Dintre toqi, directorul vinitoarei mi primi cel mai cu riceala. - Te-ai incdrcat, din prea mare usuritate, cu o chestiedin care nu stiu cum ai si iegi. - Ce era si fac ? - Trebuia sdrefuzi scurt. IJnde sa-qigisesceu cocogide munte acum? - Cum unde ? ficui eu enervat.La munte, doar nu la ses! - Dumneata nu gtii ci e sfirsitul lui mai ? * Ba qtiu.

244

245

V r;l r

rJl t',(

tl

P R o/n

|,t( A

l'.ri .rtunci,clcunclcniribasriqi-i mai scot? ! ( locosii ri;tia rnigreaz.a intrebai eu cu nevinovigie... ? )ircctorul rrri privi stupid. [ ( le, nici atita nu gtii ? $i vrei inci si-i filmezi ?... Mri rog, urmai cu tinindu-mi cump;tul, pleaci sau rimin in qari ? - ( linc , dom nule? - ( )oco;ii d-tale. Sint ca sitarii, numai in pasaj,sau bagtinasi ? intrcbarile astea mi-au aduspe cap o intreagi lecgie despre,,celmai superb si tlif icil vinat al Carpaqilor", cum ii spuneadirectorul, care acum sfirsisecu amolul - vinatul, nu directorul - iesiseadici din perioadade reproducere9i se risipisc prin tainilele codrilor. * Nu-i nimic. il voi urmiri si-l voi gasi,continuai eu si bravez.Dn-mi numai indicagiiunde sint si cine mi poate ajuta si-i aflu... Dupi ce am trecut si pe la Ministerul de Interne, unde nu mi s-a ficut nici o grcutate,am pornit. $i astfel, din autoritate in autoritate, din prefectura in subprefecturl, apoi dat rlin primarie in primirie, ca dintr-o mini in alta, cu tren, cu caruqa, cdlare,am irjuns in munte, clli:uzit de trei vinitori vestili, insolit de un ajutor al meu gi slupidurari cu brad la pelnrii. Bagajele merindele se bilingineau in ursi fit de gase rni, incircate pe ciliva ciigori de munte. Tiram dupi mine doua trepiede cu rnasiniriile de filmat 9i un morman de cutii cu pelicule. Jineam cu orice pret sa fiu la innllimea misiunii ce mi seincredinlase.$i nu-mi pisa cd lumea muntelui sc cruceade rostul calabaliculuimeu. Privind la bietele animale, care gifiiau sub atita fieririe, mi intrebam gi eu ce-o si fac...Dar ,,vd.zind facind", imi ziceam numaidecit, repetind formula gi excelenlei-sale. IJrcam o vale impisliti cu ceaqi,pe-o vreme buhoasa,ferepic de priveligte. La Bucuresti lisasem aproape vari. Aici apucam din nou de coadi iarna indaritnici, ce se trigea anevoiespre culmi. Mi-am aritat, sevede,in cuvinte prea mari nemullumirea desprefelul vrijmag in care mi primea muntele, ci numaidecit un localnic mi puse la locul meu. - Apoi si la noi a fost soare si frumos pini mai ieri, gi mi privi banuitor, ca gi cum mi-ar fi bngat vina ci eu adusesemmizeria asta pe capul lor. Am inghiqit-o gi m-am resemnat si urc ticut, tirindu-mi in urma convoiului de munteni sprinteni. Pe la jumitatea drumului ne-a apucat o intunecime deasi, un fel de picli, o bezni surdi, cilloasi gi inecicioasi, careni sepuse stavili. A trebuit sane oprim chiar in locul unde furim prinEi. - Asta se cheami ,,boaghie",imi limuri cu un fel de mindrie de gazdi una din cilauze. Are si muntele apucaturile lui, ce si-i faci... ciuti el si mi mingiie. Da' trece !...

Auzcam intiia oari cuvintul asta,boaghe,care nu mi consola deloc, nu atit de intirziere, cit de frigul aspru gi umezealaputreda ce mi pitrundeau pini dincolo de piele. Ceala oarba, ta:ntd cu fuioare de aburi albi, amestecati cu burhai de ploaie, repede schimbati in mazdriche,ne incercui, nepitrunsi, din toate pirfle. Nu se mai putea face un pas, nici inainte, nici inapoi, nici pe lituri, unde pindeau pripistiile. Am stat robii ei mai bine de doui ceasuri,pini gi-a ridicat negurile spre alte piscuri. Cind a inceput si se zireasci usor, ca prin siti, am m gi pornit. Dar pierduse cdrarea ne-am ratacit...Intrasem cu nasul in nigte chianquri cu pereqi ca de sticli, inalli pini la cer, sub care ne invirteam capii. Noroc ca a risarit de nu qtiu unde un om al locului, care ne-a scos unul cite unul, suierindu-ne ca pe oi. Abia ii ghiceam niluca, miscindu-se uriasi prin ceaqa amortitoare, inaintea noastri. Glasul lui ne-a clliuzit ca un clopot de turmi pini am iegit in drumul cel bun, apoi ne-a pirisit. Dupi multe orbecdieli cu aluneciri gi cazituri, cind dus de subqiori, cind luat aproape in circi (mi-era teami cilare), am ajuns noaptea la o casi de vinitoare, intr-un munte vestit pentru bognlia lui in cocosi, unde am picat frint. Aici vremea cumpliti s-a qinut scai, cu viscoliri de zapaddizbiti'in obloane de vinturile ce se invirtejeau dintr-o suti de pirqi deodati. Barometrul sta neclintit la furtuna. Dupi citeva zile de morfoleali, privind culmile din ce in ce mai burzuluite, vinitorii s-au gribit sa mi piraseasci. Prea eram pigubos ! Am ramas doar cu pidurarii, cu careizbutisem si mi inqeleg.Pricepuseraqi ei ci trebuie cu orice chip sd trag in pozi cocogii, si mai alessi-i prind ficind renumitele lor jocuri gi oragii de lumini. Dar tot mai zimbeau, seriosi, pe sub mustiqi, aritind la aparatele mele. ? - Pii d-ta, cocoane,vrei si te apropii de ei cu fiarele astea explicau greutilile ce intimpina un vinitor hirsit, tot atit de dibaci gi $i-mi mlidios ca risul si vulpea, si se furigeze pini la cea mai simqitoare Ei bnnuitoare pasare. indati ce norii s-au mai rdzbunatgi ne-am putut migca, am inceput operalia. $i iati-mi, cu noapteain cap, dibuind orbenia pidurilor, cu bocancii smorciind de api 9i pantalonii leoarci pini dincolo de genunchi,pe urmele pidurarilor furigaqi printre trunchiuri, ascudnd urechile pentru vestitul cintec al cocogului silbatec. Aga alte citeva zile in sir am tremurat somnoros, cutreierind zadarnic pina descircate,puse sus la zadi, in preajma poienilor, unde poposeamct aparatele ca niEte tunuri in baterie. IJn om riminea acolo si mugtruluiasci biegii cai, nu cumva si clinteasci, gata si-i inhagede bot gi sn-i inibug e dacaar fi ar,'utchef si necheze.incetul cu incetul, lumini vinete seprelingeau printre pletele brazilor gi nigte zori vegtedese lisau cu amiriciune peste noi. Ziua se scula mahmuri,

246

V ()tr

l l l l ',{

ll

P R oIA t t' t( A

iar Ceasulcocogilortrecuse gi ne ui/ l',ir r'it;ltlc lrig, si trclruiasrinc intoarccm... mili nasurilezemoase ochii rosii de nesomn. gi r.rrrr trnii l,rrrllii, privindu-necu ( ,<'rrr;riirrt'rxrcc incolo ! Fie din pricina vremii, carese qineamereu imbufnati, gi cu sorocul nuntelii, cocogii nu se descopereau nici un chip. li. c,r lc lrcL:usc mai alesci fuseseriluagide l)irrrilrrurrna,insoqitorii mei, trudigi qi nemincaqi, r c,'lrizilic,sc ceruri acasi,unii la slujbi, alqiila gospoderii... I )upri cc ii cinstii cu bani, le dedui drumul, ca gi ajutorului meu, un tinir pirir irr, podidit de tot guturaiul din lume si care nu mai sfirgeacu strinuturile, prif .'irr,r spaimi si nu-mi speriecocosii. tlc f rtr rrrahotirii, cu incipiqinare, si rimii. Chiar singur. Nu seputea sa tradez i rrt'r'c.lcrca premierului. l'idurarii, milostivi, mi-au lisat un cal gi m-au lepidat pe cealalti laturi a nrurrtclui, launtamazlic de vite, in grija unor boari ageza\ipentru virat acolo. $i irr lrragul unei diminegi murdare ca o legie,m-amtezitpirisit, uitindu-mi lung rlupii fcriciqii care coborau grnbiqila cald, la mincare gi odihnn. 'l'amazlicul,aciuatsub o tarnili veche,cuprindeapesteo suti de vaci, cu taulii tf c rcproducgie.Ziuavitele se risipeau in munte, dupa mincare, sub priveghelerr v:icarilor. Searase adunau in ocolul cuprinzdtor,imprejmuit cu lituroaie de rrrcstcacin,legate cu laqiputernici. Pdstorii odihneau in slonuri de birne, printre .',rre bitea vintul gi unde te orbea fumul cu gust riginos din vetrele fira hornuri, l,r care fierbeau ceaunurile cu mimiligi. Aveau cu ei gi citeva femei, unele de .ljut()r, altelevenite cu vacile la taur. ()amenii m-au primit cu uimire gi bunivoinqi. S-au minunat mult de armele rrrclc,credeau cd.aparatelesint un fel de mitraliere de vinitoare. $i la urmi s-au crucit gi mai abitir cind au aflatla ce-mi slujescgi mai alescind au auzit de porunca stipinirii care mi aduceala ei... Cum ei n-aveau de meserievinatul, s-au sfituit indelung ce si facl. cu mine. Cocogi de munte, pe acolo, hotirit nu se giscau.lJnul spuneaci silbiticiunile s-ar fi coborit mai jos, la bahne.Alqii ci s-ar fi rras sus,spre smidi. Mulqi nici nu intilnisera, oricit colindaseri coclaurii. lntr-o nedumerire, cel mai bitrin, vitaful, i9i dete cu pirerea si "r.*.nea Ceilalf t:hcm pe Berbecea, starostele tuturor vietigilor pidurii. Tot sti el geaba. siriri cu gura, certindu-I. Cum sil aduci pe nemernicul ila intre ei ! $i se isci gilccavi, la carese adaugari qi muierile, toate qinind partea necunoscutului, cu l,ruclc lui. pentru pricepereagi iscusinqa Astfel, prin piroteala ce ma cuprinsese,ingeleseici pe tirimurile acelea v:icuia unul ciruia ii plicea si trdiasci slobod, f;rl se-i pesede legile gi rinduielile obqtii. Nu era insurat, dar la casalui se oplogeaucite trei-patru ibovnice deodati, intre ele, pini le crrrcil slujeau ca pe un pagi, cu credinli gi cu buni ingelegere gorrcamaica-sa aduceaaltele.El nu munceadeloc. Femeileroboteau pentru el 9i si-i umpleau birlogul cu belgugde vite gi bunitigi.

- 'Ioqi il hulili 9i-l pizmuili, ii infrunti bitrinul, dar unul nu indrizniqi si vi Iegali de el. $i aga,femeile se intrec care de care si-i intre in voie. Nu vedeqi? IJrca spre ocina lui din toate pirqile, ca la Nedeia de pe Giina. Vicarii ticeau, scuipind cu dezgust in lituri. - Mai bine ai spune ca vacile la taurul nostru bilqat, cirti un boar cirunt. * Da,brava lui ! urma sa mormiie bitrinul. E mai inqelept decit noi, care ne punem capul sub pirostrii la biserici gi facem zapis pe taatavia\a la primirie, cu o singuri muiere, si aia rea. Asta om... Strunegtezece deodatat... - Nu le strunegte,picitosule, 1l repezi nevasti-sa,o femeie cit o ursoaici, ridicind drugul cu care f;c;luia mimiliga. Tragla el ci traiesc bine, gisesc gi ele o mingiiere... Le tine cu din de toate, ci are, slavi Domnului, berechet,nu ca tine... Celelaltefemei chicotirl, d?ndu-gicu coateie. In sfirqit, sfatul mogului izbuti. Se cizu la invoiali sa se trimiti dupi Berbecea, cu rugimintea si urce la tamazhc unde un boier de la Bucurepti il poftegte sl-i fie ciiauzain munte. eu. - Plitesc cit o cere,mi amestecai - Mi, si nu-i spui de vinitoare, nici si-i pomeneqti de bani, ci nu vine, rindui bitrinul, hotirind plecareagtafetei,un biieqandru cam gigiuli, cu o gugi cit cipiqina bitei in care se sprijinea. M-am trintit, zgribulig pe un maldir de cetini. Prin aromealanelinigtiti a agteptirii auzean'Hielile boarilor, clinchetele clopotelor de acioaie de la gitul vitelor din ce in ce mai depirtate, cintecul, ca un bocet, al femeilor. Pe la prinz, gifiitul se intoarse cu rispuns ci ,,neneaBerbecea nu vrea si vie, zice ca are treabi"... ! - M| te-o fi pus naiba si-i spui Berbecea il lun de scurt baciul. dind semn cu miciuca precum ci agaii spusese. - ihi, fecu el nevinovat, - Bata-te pirdalnicul, pai tu nu gtii ci se minie ? ! $i, intorcindu-se spre mine: Asta-i o porecli cu carel-au petecit oamenii. Seface foc cind o aude. - Berbecea? N-are dreptate. E un nume foarte frumos, mi indignai eu, siciit acum dupi atitea piedici si necazuri de bizdicurile onomastice ale unui pidurel. - Paivezi, ci pe numele lui bun il cheami Bujor. $i, zimbind cu inqeles, bitrinul adause,ciutind spre tovarigii care ii intorceau spatele: oamenii ii zic aqa muierile. Ia, nigte progti ! fiindci le berbecegte N-am priceput mare lucru din vorba lui. Am cules a:f;t,cd b;iatul ficuse o boacini, pe careeu nu trebuia si o repet. Vicarii incepeau acum si se risipeasca dupi treburi, nepisitori de intimplarea mea. Rimisei dintr-o dati atit de singur si nipistuit, negtiind incotro si apuc, ci o femeie din cisli siri miloasi:

2411

V ()t(

rJl t',(

tl

Pno/ n l, t ( n

c:i [, . r s , r . lonr r r t r lc. tc c l u cc u ... (lauti tu de-l indulcegte Berbecea, indemni, luind-cr o pe Ilc:uro. llinc laci, Iri (cll x ' s t cpic ior ,bat r i n u l . l)irr lcrnciir rru sc sinchisi. lgi isprivise treaba. Diduse in seama cirezartlor lir v,rtilc trrcrrtc virat gi acum seintorceaacasi. A rrr ljisat zdlogla tirla tamazhcului - ca la o bazd de operaqii - calul gi tot t.rrlrrrtulcu aparatelesi am purces numaidecit cu femeia, o vidana isteali gi gur ,rliv;i, dc la care,coborind plaiurile, am aflatmulte despreagezirile din munte, sat. clcsprcciobani si mai alesdespreBujor, cu careera din acelagi in gospodiria lui, firi si atirne de cineva. llr-rjor,povesteaea,triieste linigtit N u rrraicit de maici-sa asculti. Toata lumea cinstiti il indrdgestegi i se supune de lrunivoic, vitele, ca gi albinele,fiarele,ca gi femeile.Fiindcn el nu aducenici o vaniminui. t;irnirrc l)upa moartea niprasnica a lui taici-su, maici-sa il hardzisecilugiriei gi-l inde clrinase, copil, unui schit. Dar cum cilugirii il {neau slugi la grajduri' l-a scos f -a adus acasi, pe care ea,ca si nu-si calce cuvintul dat lui Dumnezeu, a prefei;i cut-o intr-un soi de schit. De aceeaigi giseau aici liman bietele femei, pentru ponoaselui Bujor. Neveste oropsite de b;rbaqi, batrine silumea scosese c:arc rirccqi fira nici un sprijin, muieri rimase de izbeligteurcau pentru orice nevoie la Bujoreanca.Aici erau ajutorate,sfituite, imbunate. Cele care nu mai aveau unde se-intoarce erau gizduite in una din chiliile casei,pini igi giseau un cipitii. Astfel cd se aflau totdeauna trei-patru suflete in ocina Bujorenilor, care,in loc si sirlceasci din pricina gurilor de adaos,dimpotrivi, sporea. Ascultam ca la un basm. $i nu cercamnici micar si-mi inchipui cele ce auzeam.Lilsamsi-mi zbirniie vorbele femeii pe la urechi, cilcind pe urmele ei ponorul cu repeziguri lunecoase.Ea se oprea ici-colo si rupi o creangi, ca s-o ajung din urmi. Citeodati indruga un cintec scurt. Din toati fiinqa ei mirginiti de saracie,ciuntiti de vlduvie, hirquiti de necazuri, qigneaseva nebiruiti a vieqii,careparca incepu sa mi invioreze gi pe mine. De unde pageamcu capul in pimint, am prins a privi in sus si in limri. Coborisem din norii gi negurile ce rimineau posomorite inapoi... Cilcam acum plaiuri limpezi gi tipgane mingiioase, cu iarbi mijind a lumini. Turla cerului de ceali se spirgea ici-colo in ochiuri de majolici albastri... Intram in alti lume. Citre seari am tulit intr-o rarigte de fagi qi, dupi ce am sdrit unpirleaz, ne-am lasatintr-o livadi imprejmuiti. Nu-mi venea si cred ochilor. Zarile serit sticleau printre trunchiuri albe, spoite cu var, de meri si peri cu frunzigurile rotunde. O cirare dulce cotea spre un umir de deal, in luminigul ciruia se adiposteau acareturileBujorenilor. Uimirea mea se schimbi aproapein zapdceah. Dupi aitea zile de picln gi ploi, de zdcere jos prin cogare,de umblet prinzloatl" si frig, iesisempe cellalt pe tarim ? Ne*am oprit la marginea curgii. Ne simliseri ciinii.

S-aivit numaidecit o bitrina aratoasi,in cucernicport muntenesc,gi a intrebat cine sintem. Ileana s-a repeztt si i-a sirutat, smeriti, rfina. Gazda s-a aplecat gi i-a atins cu buzele fruntea. Basmul cu Sfinta Vineri de pe tirimul celilalt prindea si seinfiripe. Dupi ce femeile au vorbit ceva,am fost poftit sus,in casaplini cu tronuri gi lizi acoperite cu teancuri de scoarqegi borangicuri, gi betrina a trimis dupi fecioru-su. Cind s-a deschisusa, ca printr-o minune au pitruns piezig razelesoarelui, a pe care nu-l mai vizusem de siptimini, gi cu ele odat6. intrat Bujor, dezviluit de lumind. Am avut citeva clipe o impresie de extraordinar, carem-a copleqit. S-ar putea explica prin usoaraexaltarece-mi dasefebra oboselii gi a nemincirii. astanu Ma simqeamaprins la obraz gi mi scuturau fiori. Dar nici azi explicaqia mi-e de ajuns. A fost cevaagade neagteptat,cd am ciscat ochii mari gi am inqepenit. Regizorul din mine rimisese buimdcit. Niciodati n-ag fi visat o mai fericiti realizare cinematografici pentru intrarea unui personaj extraordinarintr-un film feeric, ca ivirea tinirului. Pisea spre noi un erou solar, un fecior chipes,inalt si mlidios, cu pirul inele curgindu-i pe spate,cu braqelungi in minecile iegind albe de sub minteanul aninat pe umeri. Mijlocul subfre, incins de chimirul instelat cu linte stralucite, sublinia gi mai mult statura lui, desivirgit cumpiniti intre voinicie si frumuseqe.IJitasem intimphrile mele. Agteptam si inceapi un basm si, ca intr-o aitrare, mi se parea ci trebuie si-l turnez. Ciutam cu ochii aparatele. - Dumnealui estejupinul despre care !i-a trimis baciul vorbi, m; infagigafemeia, trigindu-se apoi sfioasi in umbri. Fliciul imi ura bun venit gi mi intrebi intii de sinatate.Nu se arataprea buni... Spuseici sint trudit gi m-a prins rd,cealaS-a gribit si-mi ofere ospitalitate gi sa ma gazduiasci noaptea la el. Despre celelalte aveam si vorbim a doua zi. Citeva ceqcuqe rachiu de ciregesilbatice, o halci de mimnligi fierbinte cu cu binzagi citeva oui fierte ma puseri din nou pe qiqini.N-a mai fost nevoie de buruienile bitrinei, careau rimas neatinse. A doua zi Bujor era poate mai chipeg si mai voinic decit muntenii ce intilnisem pina atunci, insi tot om, ca noi ceilalqi.Avea chipul alb-rumen, prelung gi tiiat in fiecare obraz de cite o gropila, preschimb ate Ia zimbet.in cite o ugoari cuti, ce-i scotea9i mai mult pe laturile feqeiputernicul cadru de mugchi al falcilor. Ochii mari negri-verzi,tdiatica nigte matostate sub sprincenele incondeiate pe sus, gura mici apiratd de o mustaqaneagra si subqire,b;rbia cirnoasi, modelati cu migala in jurul adinciturii pusi ca un miez in alcltuirea ei, toate vorbeau de o b;rbeqie gi de o virtute neobignuite. Dar mai presus de orice, din fiptura lui se desluqea bunatate. Nu o bunitate moale, blajini, de rind, ci o bunitate tare, as zice de ogel.Am ieqit in curte. $i-a mingiiat ciinii. $i-a alintat vitele pornite la pdgune.A stiruit si se scoati de pe boturile vileilor botnilele tintuite in cuie, care-i

250

V{)tr ril

, , ( ri

Pnclznt pr c/ n

url)i('(li(ilr.l sug:iirltrc nlulsuri,gi pc urmi ne-amtrasin stupinaplini de zunrsii zcr, trn.lcsc scLrturau flori nigtepomi intirziati. cle APOi cu tc cunoscpe dumneata,incepu el. [ )c undc ? ma mirai. [)irr rnunte.De sub qurloaiele ielelor. Nu priccpeam. - Unclc vi riticiserigi acum o siptimina. Eu v-am scosgi v-am calauzit. M-arn bucurat ci nu-i eram striin de tot. A priceput indatd ce vreau gi s-a bucurat mult ci nu vinez cu armele, ci numai ctr rrrrcltele prins poze. El nu ucide fiare si nu sufereanici pe alqiisnle hiituiasci. de lnvoiala s-a ficut uqor. Bujor se legasi bati cu mine muntele in ciutarea coc.rsilrrr,degi era prealirrziu.incdieririle pentru imperecheretrecuseri gi gninile ciizuseri la clocit. Dar ca si nu mi descurajezecu desivirgire, nidijduia ci poirte voi aveanorocul si prind vreo bitilie intirzi,ata. Uneori cocogii tineri si cei slibinogi, alungali de rivalii puternici, se trag la ascunziguri.Mai tirziu ies de strigi qi ei gninile neimperecheate,c re, dornice de aventuri, aleargalachemirile for aprinse.Aici mi-am aritat spaima cavremearea si nu ne prindi iar gi si ne irrrpiedice.El, privind muntele, acum limpede gi senin ca un copil, m-a increclinqatsa n-am nici o griji: cit voi umbla cu el, timpul are si se qie frumos. $i n-are cu nici un chip si se schimbe.M-a impresionat legimintul ista al lui... $i curios: nu m-am indoit o clipi. Firi si mi intreb dacaprorocirea astao ficea intcmeiat pe misterioasameteorologie a fiarelor 9i a oamenilor din nemijlociti atingere cu firea. Saudaca se lega si sivirgeasci chiar el, cu megtegugurilelui, minunea pe care mi-o intindea cu simplitatea 9i sigurangacu care mi-ar fi fag;duit un pahar cu apa pe care o gtia aflitoare sigur in fintina din gridini. Nu s-a impotrivit sd car cu mine aparatul cel mare, hsat la tarr'azlic, degi nu vedeacum o sd mi apropii cu el de silbiticiuni. Pentru astam-a sfetuit si tocmesc argata,pentru tot timpul cit o sa colindim muntele, pe femeia care mi adusese. si poarte calabaliculgi si ne agteptesearala locurile de intilnire. Si Ea stea adici in preajma noastri, gata pentru orice ajutor. Ileana a primit 9i a plecat chiuind de bucurie, cu o desagi doldora de merinde, citeva plocade mitoase si sarica in spinare. Bujor i-a dat indrumiri sa treaci intii pelatamazliq si ia calul meu cu aparatul gi searasi ne adaste,cu o vatra de jar, la stina unde ne-am dat intilnire pentru popas. Noi am plecat mai tirziu, cu ranitele ghiftuite de bunitiqi. Spre uimirea mea, amestecati cu pirere de riu, fleclul n-a luat cu el nici o armi. $i-a petrecut numai la briu o teaci cu trei cuqitein ea si a luat in minl baltagul... Eu n-aveam nici micar revolver. Dar n-am zis nimic... Bujor a pipiit cu plicere mantauamea de piele ciptugitl cu blani 9i botforii zisi impermeabili, cu copite groasede cauciuc.$i-am plecat. Dupi ce am urcat

clina ;i am iesit deasupradealului, unde am lisat spinzurat sub noi pe saptevii citunul, am pitruns intii sub poale de codru domesticit, pus la rinduiali de mina omului, de-a lungul ciruia am urcat oblincuri de plaiuri inverzite.Trebuia si iegim suspe coami, ca si trecem peste sauamuntelui, de cealalti parte, pe faqade cdtre miazdzi, unde bitea soarelegi unde se trag cocosii cu haremurile lor, dupi seminte, muguri gi ginginii timpurii. Ca printr-o vraji, vremea se indulcise. Iarna, care mi prigonise pin-atunci, pieri lepidind pe funduri de vigiuni zdrentele-i albe. Numai in citeva ceasuri am si intrat intr-o noud primivari. Anul acela a rimas pentru mine de pomina: an cu doui primiveri. Cali.uzrtde Bujor, ziua colindam temeiurile codrilor cu luminisuri aurite, ciutind si stirnim silbeticiunile, ca si ne insemnim culcusurile qi bataligtile 1or. Seara,Ileana, sositi pe alte ciriri, ne intimpina la o asezare mai dinainte hotiritd. Pini veneam noi, ea bitea citiva pari, tdia maldire de crengi pletoasegi ne injgheba o colibe in fagacireia pilpiia focul. Tarhatul era gata descircat, plocadele intinse, mimiliga fiarti. Popasul era alesinadins aqaca si putem ajunge curind la o poieniqi mirginiti de molizi sau de mesreceni, unde se string in murgul zorilor la zbenguiali cocogii. De cu seari ficeam o recunoastere gi duceam acolo, asezind cu mare grijd,, aparatelepe tripied, gatasa turnim. Fliciul dddeadin cap, dar mi lisa si fac. Ne culcam devreme,imbrica\i, ca si ne sculim gata in temeiurile noplii gi si ne strecurim la pinditoare. Smulsesemlui Bujor, necontenit ticut, citeva limuriri. Cum se abate cocogul pe o creangi, cu filfiitul lui greoi. Cum cinti sau mai mult bolboroseqtestrigitul lui modulat in trei stari, adici in trei feluri, tiiate de scurre opriri, ca de nigte inecuri in git cu sughituri, cind te poli apropia nesimqit de s;lbiticiunea pentru citeva clipe surdi gi oarbi. $tiam din citite provocirile intre b;rbaqi si pugilatul care urmeazd in faga galeriei de gdinugi rinduite ca la o priveliste. N-am avut insi parte si viz gi si prinz spectacolul.Cocogii se domolisern gi-givedeaunumai de mincare, risipiqi prin tainigele pidurilor. Stirneam ici-colo cite o giinusi, speriam o ciuti cu puiul impleticit intre picioarele ei, atirnat de uger. Descopeream grimljoare de oase,cu coarne de lapi printre ele, rimdsite din ospeleleiernatice ale lupilor. Dupi alte citeva zile de zadarnicainvirteala, de pe o faqdpe alta a muntilor, m-am hotirit si renunqla misiuneade incredere gi si mi intorc acasi. Aici cineva dintre ascultatori scipi un ci.scar... Povestitorul se opri si ne privi incurcat. - Mi se pare ci v-am ostenit degeabacu orbecaielile mele dupn fabulogii cocogi.Nu v-am spus nimic de seamd. - Ba foarte pitoresti zugrdviri ale muntelui, il mingiiarim. - Lasi, stiu eu, istorioara mea e ca o oali smiltuiti pe dinafard,, dar goali,. Nimic inliuntru, nici o buci.tici...

252

Votr tltt ',( tJ

PHoznr pr cA

l)upi intilnirca cu croul tiu, e drept, ne astePtammicar Ia citeva isprivi loirsc. rrrir',tt'tt '' l)rrr incl cu ? ! Dupi debutul senzalionalcu careBujor intrasein aventura crcclcamci muntele are si mi se astearni cu toate minunile lui la picioare' rrtt.il, ( iirprioarclc au si ne iasi inainte sl-gi spuni pisurile, urgii au sa ni se ploco,r,,,iscii;i si ne lingi miinile, iar cocogii sI se qie droaie dupi noi, ca gozganli tlupri solomonarul cu cimpoiul fermecat. gi ir(i vazut: nimic din roate asrea.Magia lui Bujor se margineadoar si qie c tfcrrsu pr am ea, pe er ,to e rtl z i u a s o a re g i to a ti n o a P teastel e.$i si i ncropeasci viizdulrul cu atit cit si nu tremur de frig. I )ar gi asta era foarte mult dupi infernul prin care trecusem. Si-i eram recunoscitor, desi omul se P[stra intr-o rezervi neclintiti' Nu era morocinos... l)ar tacea...Tdceaca muntele, ca arborii, ca fiarele, care nu-9i dau glas tainelor dccit la timpuri sorocite. ll ispit."m mereu despre via{a secreti a codrului, despre traiul adinc al vietiEl rispundea 1ilor, peste care, dupi spusalumii, stipinea ca un silbatec impirat. Cind il incolqeam, se ficea ci-gi leagi nojiqele scurt. Cireva ,ro.be ,rei.tr.mnate. si piari. Seintorcea dupi i;i riminea in urmi. La vremea popasurilor aveaobicei gi o bucurie de dincolo de lume. un ceaslipsi cu chipul strilucind de o linigte Ilcana spunea ci arunci inadins se sihistregte de noi, ca si se inchine' Ar fi avind ici gi colo copacii lui bitrini, pegterile sfinte care-i slujesc de biserici." Atunci s-ar fi intilnind qi cu anume fiare, care-i aduc gtafete,un fel de vltijei 9i ipistali ai codrului... " Bujor, cu roara indiritnicia lui faqnde mine, urma sa-gi giefigiduiala: soare qi cilduri... Ba incepu si-mi scoati din pimint si flori pe caremi le culegeaminunchiuri femeia, mai puqin sfioasi cu mine. inaintea lui Bujor insi se smereaca inaintea unui sfint gi-l slujea acoperindu-si bnrbia gi mai ales gura cu un colq al basmaleirrasepeste obraz,Chip sn nu-l atingi risuflarea ei de picitoasi'.. Sau ;tiu de ce ? lnt.-o zi, in lipsa lui Bujor, se vede ostenita gi ea de atta alergdturi, femeia inc{rizni si mi invege: - De ce nuJ rogi dumneata sa-giprinzd,cum gtie el, nigte cocoqi ? Si scipim oc{ati de aici... - Apoi poate ? ficui eu. - Poate,cum nu ? Jine acasi in cugci sumedenie. - Acasi? N-am vizut. De ce nu mi i-ai ardtat? - Le dasedrumul. Ci nu-i qinedecit iarna. - Or fi cocosi de la giinile maici-si, glumii. - Da'de unde!? Sint chiar de-i silbatici. cu mindrele de douisprezece pcnc in coadi. Dar nu vrea el acum.

- Nu vrea ? - Nu... ii cruqa.Nu crestein grajd gi pui de ciuti pini ii face mirisori ? - ii prinde in cursi ? intrebai. - Cursi ? Bujor ? Ag... Culege si oplosestetot soiul de salbeticiuni lepidate prin codru, pini le intremeazd. Pe urmi le lasi slobode. - Zi, alcituie si el un fel de schit cu fiare neputincioase, ca maici-sa cu femei pripddite, imi dndui eu cu pirerea. - Bine ztci, chiar schit, se bucuri femeia de vorba mea. Multi vreme n-a scipat de un ursulet, gazduit citeva luni... Dihania se spurcasela hrani buni si la dragoste omeneasci. Da cite o raita prin bungeturi. Cind i se ura pe acolo, se-ntorceaiar la birlogul lui Bujor. il cunoste"n ciinii, care nu-l mai litrau. Parcl, era fermecar. - $i acum nu mai vine ? - Nu... Pesemneci s-a imperecheat,si-a ficut casalui si nu-l mai lasi nevasta. -A cui ? - Nevastaursului... Femeia spunea toate asteadespre fiare cu firescul gi incredingarea cu carear fi vorbit despre niste oameni ai ei din sat, vecini gard in gard... - Ehdrdzit,igi incheie vorba. Cum s-a ardtatBujor, i-am cerut si-mi prinza si mie niste cocogi, agacum igi agoniseste, cind vrea, pentru e1... - Am aflat eu desprefarmecile si puterile d-tale, cercaisi-l lingugescgi si-i aqiq ambigiasi vanitatea. Bujor, ca de obicei, ticea. ii scoseiatunci ochii cu ur;ii si ciprioarele cu care-mi impuiase capul Ileana. Omul se uiti o clipi mustritor la ea. - Nu e nici o vraji, domnule. - Nu e vraji ? mi olirii. Cum se face ci noi bititorim muntele de aproape trei slptimini, firi si zirim picior de cocog, cind dumneata ii stringi cu cirdul in cugti ? Ai putea si-mi spui ? - Foarte usor. Iarna, cind ziryadanipidegte peste ei cit cliile, cocoqii riciie in nimeli, ca sobolii, giuri lungi in fundul cilrota se ghemuiesc,asteptind sI rreaci viscolele... Mulqi mor acolo de foame gi frig, ori ii mininci vulpile si risii, care stiu sa scormoneasci. Cind gisesc asemeneaascunziguri, bag mina adinc gi-i scot, bieqii de ei, amorqiqi. li aduc atunci acasi, unde-i opresc pinn dn moina... Mai mult nu, ci n-am ce face cu ei. - Dar ciprioarele ? strigai nemultumit. - Ciprioarele ? Siracele ! Pui rlzleli de mamele lor gonite de lupi, cipriori mursicaqi, ciute betege si lihnite de foame ! Fiarele tragla rine singure, ca la o

)\4

V. Votr ult',(

t,

Pnozn r pr tA

necazus(ill):lr('.1,. ajunssi le fluturi un smoc de fin proaspit. Le domesticesc dc vremii. rilc ;i rrsprirnilc ( )clrii lui Bujor seinmuiaserdgi limba sedezlegase amintireadramelor pidurii' la (lind nu le poqi purta in braqeori nu se mai gin pe picioare, urmi el vorbinrl c,adespre altcineva, le pui pe-o nisilie cu tilpici de brad 9i le tirigti pirr-acasi.Nu se clintesc! Cind le ridici, iqi lasnbotul recein palma ta. $i Bujor ricu iar, mingiindu-gi ciciula scoasi ca pe o berbecuqi silbatici. nedumerit, gi din mintea mea se risipea iar ca un miraj mitul gesut ll "scult"m in jurul lui. ln sfirgit, hotarisem plecarea... ln ultima noapte Bujor a ficut o supremi incercare. Am urcat sus,la pidurea in clesmidi. Alesesempentru pindi o poieniqi cu listar phpind de mesteacdn, gi rimuros. Mai inainte de a se simgi mijlocul careiamai stiruia un molid bitrin zorile, ne-am strecurat prin beznele pidurii pini acolo. Eu am rimas in margine, la aparate.Bujor s-a tifit ca un garpepini la trunchiul coPacului, in care s-a topit facindu-se una cu el. Nul mai puteam deosebi, oricit imi qineamochii ciscaqi in parteaunde pierise. $i, deodati, din inima ticerilor crunte, a inceput si risune cintecul magic al cocosului de munte. Pddurea l-a primit cu uimire si l-a trimis pini departe in ?ntunecimile ei adormite. A doua, atreia oara,cintecul 9i-a repetat vraja dupi tot gar"rul'cu sughiguri, bolboroseli, opreli gi la urmi cu asculit de lami de coas; pe-o cute. Apoi s-a oprit. coPa$i iati, un filfiit de umbre izbucni din listir\ 9i se lisi pe o creangi a cului. Nu se vedea inci. Se ndzdreamai mult. O pati neagri, miscitoare se cligi tina pe zarea dintre doui ramuri. Stafia pasirii miiestre ? imi ingheqase inima, gi risuflarea. Totul inlemnise in preajma mea intr-o crinceni aqteptare. Dupi citeva clipe umbra se umfla, se lungi parci, gi slobozi la rindul ei cintecul. o dati, de doua ori, de trei ori, igi ascuqigitleiul ca o coasi dati pe piatrd, gi niqte aripi nevazuteplesnira bitiioase... Dar inci nu puteam lua poze. Ar fi trebuit si aprind magneziul sau un puternic bec electric, gi la asta nu mi gindisem. Credeam ci spectacolul are si seprelungeasci pini la lumina zilei. Cintecul bltiios mai suni incd de citeva ori. Firi raspuns. Deasupra,steleleincepeausd tremure, S ta parci sa se scuture,qi un paienjenig cenusiu si se anine in bagdadiavirfurilor de cetini. Lumina mocnea inci in coajanopqii, gatasi crape. N-am mai putut ribda. Am ficut o miscarenesibuiti. Fantoma pisirii s-a dezlipit cu zgomot surd, a trecut cu figiit lung peste mine gi s-a stins departe in orbenia codrului. Eram atit de alintit in urmirirea ei, ca Bujor, iegit din trunchiul copacului, m-a speriat.

lui M-am supirat foc ci-mi tiinuise pini atunci megtegugul de a imita cintecul cocogului. L-am intrebat de ce ? Nu mi-a dat nici un rispuns. M-am intors, btzat,Iagatri. Am crezutatunci spuseleoamenilor gi cele ale Ilenii, ci Bujor gtie multe din minunile codrului 9i ale suflerii lui, dar le fne, jurat, sub lacite si pece1i.Nu le putea destiinui mie, unui venetic. Zorile sedegteptaugribite. Iqealbe gi aurii seleseauprintre ramuri, pretutindeni. Am ridicat mofluz tabara gi am plecat peste gauamuntelui, inapoi, latamazlic, unde lisasem o parte din bagaje.Acolo trebuia si mi despartde Bujor. Cind am iegit suspe piscul chel, zorile se umflau albe,de jurimprejurul buzelor cerului, ca o spumi clocotiti de lapte gatasi deain foc. Am sosit inainte de prinzul mic. Vitele pigteau singure, risfirate pe oblincul muntelui, pini in codru, in paza unei acvile ce se rotea in azurulde deasupralor. Ciobanii se strinseserd,cu mic, cu mare, jos, in givanul tamazlicului, in asteptarea mimiligilor. Ca si nu plec cu peliculele goalela Bucuregti, m-am hotirit repede,pini se giteste masa,si hjghebez un film cu boarii, cogareleagezdriigipriveligtea muntelui inflorit cu cirezile de vite, destul de pitoresc in cadrul solemn de piscuri alpine. Tocmai hiisem ciobanii de pretutindeni in oborul stinei gi-i rinduisem trimbi, rezemaqiin bitele lustruite. Bujor, rdznit de to!i, se trisese la o parte, cit mai nebigat in seami. Nu primise si fie filmat 9i agteptadoar clipa si ne despirqim. Scosdin codrul lui, pirea acum un om de rind, neinsemnat,banal. Il intreceau in glume 9i cintece ciobanii grnmidili in jurul meu, niste gnligani zdraveni gi spnto9i, care din cind in cind se mai uitau, dar de departe, chiorig la el. Eu il uitaCind sem...Bujor, cu ticerea 9i modestia lui obiqnuiti, se micsora, se gtergea... un ropot inibugit, ca de cilireq, depirtat, ni se zvoni in auz... Privirim peste zaplazuri,spre inilqimi. Vitele pe ponoare se oprisera scurt din piscut 9i ridicasera, agintite, capetele. $i, deodati, de dupi un sfirc de pidure, se povirni pe clini, la vale, un muget infricogitor. Venea in goani turbati, cu coada bizoi 9i coarnele fluturate, duduind sub ea pamintul, o viti, repezitd qinti spre noi. Vicarii se desficuri, ingrija1i... - Strechea... flcu unul. - Nu sepoate strechela ceasulista, bigd alrul de seami. Este altceva... Vita intr-adevir se rostogolea ca o stinci niprasnici, trecind prin girul celorlalte, care se adunau minioase, cu coarnele boldite in pimint, pufnind pe niri gi gata sdseinsire gi ele dupi ea.Racnetele gi mugetele umpleau cazanulviii. Taurii mugeau ca la junghiere. Deodati, un boar urcat pe-o buturugi strigi: ,,IJrsul". Toqi se stfinseri in fugi pe marginile oborului, la gurile cogarelor.Vita ajunsela citeva zeci de sthjeni. Sevedeabine, era o vaci voinici, albi, fugind inspiimintati de moarte gi ciutind scipare la ciobani.

256

257

V.

V o tr

l l |l ',(

ll

P R OZA rP rc A

tJ r sul ! r'iicniirlt ciobarr. M;r uitrnr sa vaclfiara gonind-o din urmi Ei stam inca in mijlocul bit;turii, t'irrrl 1'rc l)()irrtaocolului, dati in laturi, zbucni sub ochii noEtri o aritare monstruorrsri... Ilujor, risirit ca din pamint lingi mine, abia avu timp si mi tragi, iml rri rrcnt lu- r ni s ub c o g a r. i l,ir inceput nu-mi dideam seama. Alergau amestecate un loc doU dihenii. la ( lind trccu ca fulgerul pe dinaintea mea, mi deslugii.Vaca ducea,infipt in spatele t'i, urr urs uriag. Cu ghearelelabelor de dinainte, el prinsese grumazul, pe care-gi plt:crrsc capul, cercind mereu si-i mugte ginrl. Dar capul ursului, ameft de goani si zvilcolirile victimei, nu seputea fixa. Vaca, de o voinicie extraordinari, igi scuturr ccrbiceaincordata cu mugchi ca fierul si-i arunca mereu capul mitd.haleiinapoi. Slibiciunea fiarei se mai trigea si din altceva.Ursul sirise asupravitei ca un c:rilircq. izbutea insi si se saltegi si o incalece9i cu labelede dinapoi, ca si se Nu lungcasci apoi intreg deasupra ei. Rimisese astfel spinzurar, cu salele atirnind sltrbode,smucit cind intr-o parte, cind int-alta de opintirile vacii, care zvirlea 6t putea din picioarelede dindirit, gatasi se dea pestecap. 'Iotugi dihania se tinea bine in labele de dinainte, cu care incolicise grunazul prazli. De toate asteane-am dat seamape urmi. Atunci nu se putea vedeadecit o gtlani monstruoasi, din care ieseaumugete si ricnete furioase.Vaca ficuse un ocol in faqaochilor nogtri, ca la o cursi de tauri, si-l incepea pe al doilea. Nimeni nu indriznea si se clinteasci. Ciobanii incremeniseri.pe de lituri gi agteptauca vita, veniti dupi ajutor, si iasi iar pe poartl gi si se duci pe coclauri cu ciliretul ei silbatec in spinare. ln ramitul groaznic,o femeie gipi gi incepu si-gi smulgi pirul. t;i cunoscuse vacasi porni a o boci, strigind-o pe nume. Atunci, deodati, Bujor gigni de lingn mine, ficu ciqiva pagi inainte gi inchise repedepoarta. La timp. Ca un torent furios, cirezile de vite niboiau furioase, cu coarneleintinse, si.sarjeze ursul. Daci niboiau pestenoi, ne ficeau praf cu cosare cu tot. Oprit \a poarta inchisi, givoiul lor se desficu in doui, ne ocoli pe lingl zaplazuri gi se scursepe dinafard,, duduind spre fundul viilor. Vaca ficea acum al treilea ocol. Bujor o pindea cu un par gros in miini. Cind sosi in dreptul lui, siri fulgeratic inainte gi-i arunci drugul intre picioare. Vita se impiedici si, poticnindu-se, cizu, tirindu-se in genunchi incl vreo ciqiva pagi. Apoi l;si botul in pimint si rimase neclintiti. Bujor se trase doi pagi la o parte si stete rezematin baltag, agteptind. Vita urma si nu se miste. Sufla numai greu pe ni.rile singeratepraful pimintului unde isi plecasecapul. Ursul se dezmeticise.lsi trase gheareledin grumazul ei qi se ridici in doui picioare. Era mai inalt ca un stat de om. Privi mai intii in toate pi4ile, parci s-ar

fi gindit sI fugi. Dar isi lui seamagi, vizindu-l pe Bujor, se nipusti cu furie asupralui. Omul se dete un alt pas inapoi. Deodati, crescutpe virful picioarelor, ridici numai baltagul cu amindoui miinile, ca fulgerul, si cu un icnet adinc lovi fiara drept in crestet.O trosnituri, gi ursul sepleogti,lisindu-se pe vine, cu labeleintinse spre vrijmaq, stind asaatirnat de baltagul infipt in scifirlie, ca un trunchi de toporul ce l-a doborit. Oamenii urmau si se gie tot deoparte si priveau inlemnigi. Bujor, smucind toporigca din qeasta dihaniei, ii strigi si-l ajute. Siriri toqi si lungiri alituri de vaci fiara. Era o ursoaici enormi, cu blana galbeni ca mierea. - O s-o agteptemult gi bine puii, o ciini baciul pipiind-o. - Are pui mici ? intrebai eu. - Are... - De unde Etii ? - Se cunoaste dupi sfircul gilelor supte din proaspit. Vina gi ea pentru hrana alor ei... Mi uitai adinc in ochii lui Bujor, care sta posomorit... El deslugi mihnirea din privirea mea. - Daca nu nivilea la mine, nu o ucideam, rispunse el tare gindurilor mele. O lisam si sari zaplazul si sa se duci in pace. - De ce n-ai fugit la adipost lingi noi ? - S-ar fi luat dupi mine gi mi prindea din spate.Sau,9i mai riu, sirea la altul... $i-apoi astace vini avea? Si-mi ariti vaca trintiti, a cdrei carne se zbateaici-colo, in hartanele mursicate de colqii 9i ghearelefiarei, cu femeia plingind ingenuncheati asupra ei. $i, plecindu-se, gtersede singe baltagul pe blana ursoaicei,pe care mi-o darui. Am primit-o, nemingiiat ci, degi cu intreg arsenalul cineastic la indemini gi in cea mai frumoasi lumini a zilei, am scipat prilejul sa turnez filmul capital al carierii mele, o vinitoare originali in Carpagi.in loc de cocosi, si fi adus plocon premierului urgi. La despirlire, am scosceasorniculsi l-am intins lui Bujor. El mi-a zimbit si mi-a aritat soarele,inapoindu-mi darul... Mi-am dat seamaci aveadreptate si-l refuze. Tot timpul cit umblasem impreuni nu avusesemnici o clipi nevoie si ma folosescde e1... Rinduiala vremii se ficea dupi alte semnegi invoieli. $i ceasornicul se oprise, uitat in tainiqa buzunarului. Cind am sosit in sfirgit la Bucuregti, guvernul cizuse de mult. Fostul premier, protectorul meu, se afla in striinitate. Am alergat la minister. Fusesemdat afaripentru parisirea nemotivati de serviciu si inlocuit cu cel mai invergunat rival. Pe deasuprami se imputa materialul ridicat firi forme gi mi se cereasi restitui suma luati acont firi ordonanqi justificativi. Am phtit tot, mi-am scuturat

258

V . V or cur t s( (l

papucii, am pirisit cinematografiagi am intrat in petrol. Pentru astami gisesc, dragii mei, intre voi, i9i sfirgi spovedaniainginerul Petcu, dela Esenparomlncascd,intinzind a zeceaoari paharul si i-l umplem. Am uitat si vi spun, se-ntoarseel la poveste, dupi ce-l sorbi, ci din chiar ceasul despirlirii de Bujor, vremea s-a incruntat grozav. S-a pornit un vifor cumplit, cu ziryadd" schimbati intii in lapovili, apoi in ploaie, incit am ajuns in sat, unde m-a insogit cu calul lleana, degerat si murat pini la piele. - $tii ce ? imi spuse ea pe drum. Se rizbuni cerul gi-gi varsi dintr-o dati toate zdpezile gi ploile pe care i le legasegi de la care-l oprise pin-atunci Bujor. $i nu mi-a fost deloc greu s-o cred. septembie1948