Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Inima este împărțită în patru camere, două atrii situate în partea superioară și două
ventricule aflate în partea inferioară. Mușchiul inimii se numește miocard. Acesta se
contractă pentru a expulza sângele din inimă (sistolă). Când inima se relaxează, sângele
intră din nou și procesul se reia. De la inimă pleacă arterele, cele care transportă sângele în
organism. Capilarele sunt vase de sânge mici care conectează arterele de vene. Venele sunt
cele care transportă din nou sângele la inimă.
În prezent, se folosesc mai multe sisteme de evaluare a riscului cardiovascular total, cel mai
uzual fiind riscul SCORE - care estimează riscul de evenimente cardiovasculare în
următorii 10 ani la indivizii sănătoși fără boală cardiovasculară dovedită, fie că este vorba
de infarct miocardic, AVC, boală arterială periferică sau moarte subită.
Modificabili - factori care pot fi controlați prin dietă sau tratament, cum ar fi
fumatul, obezitatea, dislipidemia, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, statusul
socio-ecomonic, nivelul educațional, anxietatea, depresia, stresul prelungit;
Nemodificabili: vârsta (odată cu înaintarea în vârstă, vasele devin mai rigide și, prin
urmare, mai puțin compliante), sexul (în prima parte a vieții, riscul este mai mare la
bărbați, iar după menopauză, femeile ajung la același nivel de risc), ereditatea (riscul
crește atunci când o rudă a dezvoltat o formă de boală cardiovasculară înaintea
vârstei de 55 de ani la bărbați, respectiv 65 de ani la femei).;
Factorii de risc sunt extrem de utili în realizarea unui diagnostic, mai ales pentru evaluarea
prognosticului unei afecțiuni cardiovasculare și/sau aprecierea riscului ca aceasta să se
dezvolte de-a lungul vieții.
Simptome
Simptomele bolilor cardiovasculare întâlnite sunt, la rândul lor, în strânsă legătură cu
patologia în cauză. Totuși, există și simptome comune, nespecifice, care pot duce cu gândul
la implicarea sistemului cardiovascular și, astfel, să orienteze diagnosticul către o anumită
afecțiune. Așadar, simptomele problemelor cu inima sunt:
În cazul apariției a unul sau mai multe dintre simptomele enumerate, este necesar un
consult medical cardiologic. În cazul asocierii dintre durere toracică, dificultăți în respirație
și stare de leșin, este necesar un consult de urgență pentru că pot exista probleme cardiace.
Diagnosticare
În cadrul unui consult medical cardiologic, se va lua un istoric medical complet al
pacientului (inclusiv despre membrii familiei) și se va efectua un examen fizic, pentru a
putea decela semnele specifice unei boli cardiace. În plus, se vor efectua anumite teste
suplimentare, în funcție de suspiciune:
În plus față de aceste investigații standard, medicul poate opta pentru efectuarea unor teste
genetice. Acest lucru se întâmplă, în general, în cazul în care un membru al familiei a fost
diagnosticat cu o afecțiune cardiovasculară cu potențial de transmitere ereditară (ex:
cardiomiopatii, sindromul Brugada, hipercolesterolemia familială). Testele genetice se
recoltează, în general, din sânge sau cu ajutorul unui tampon, din salivă. Astfel se identifică
o eventuală genă modificată și se poate evalua riscul dezvoltării unei boli cardiovasculare pe
viitor sau se poate depista cauza uneia preexistente.
Tratament
Tratamentele sunt adaptate în funcție de patologia și nevoile fiecărei persoane în parte,
precum și în funcție de gradul de risc și de prezența altor afecțiuni asociate. La modul
general, o schemă terapeutică poate include:
Prevenție
Mijloacele de prevenție ale afecțiunilor cardiovasculare sunt extrem de utile atât înaintea
dezvoltării unei boli (scad semnificativ riscul), precum și după diagnostic (influențează
pozitiv evoluția și prognosticul și potențează efectul tratamentelor medicamentoase). Aceste
mijloace sunt în strânsă legătură cu stilul de viață, iar adoptarea a cât mai multe dintre ele
va indica o îmbunătățire semnificativă: