D em o n ia cul

di n

G adara

F ile

din tr-un

a Poc r if

Ztvn INTnEAGA Isus sE sTRADUIsE sisaturecupiineqiduh Se in mulgimileadunate jurul lui pe lirmul Ghenezaretului. ficuse tirziu 9i se jinduiau dupl odihni. El insugisimlesanoapte.Ucenicii,trudiqide alergaturi, cu tot soiul de si de 1." ,r..,ro1" singurdtate popasin Tatil. Dar gloata,inqesatd nepotoliti, si-L atingi, si-L vadi, micar si-L aud;' $i schilozi, seinghesuia, din nu-L lisau si le scape miini' Atunci ucenicii,inconjurindu-L, seasezariintre El gi popor, impletigicaun pe briu gi,cu dinsulin mijloc, izbutiri si setragi la corabie, careo impinserl rerimase singure,tibirau acolope mal pini a douazi, pedela adinc.Noroadele, iar cind aveau si-L caute' Nu nedesluqiti. seisca dormitapini departe, incaluna 9imarea Nu seridicase - o vechebarcapescicorabie ce nici o cuti; doaruqorulfilfiit a ceea ei numeau cu burtoasisi greoaie, trei rinduri de lopeli, o priiini de carespinreasci,haraba La zuraudoui pinze peticitegi,induntru, lavilelejoase. pupi, puqinmai ridicat, staun mic podi r-, caun pituc, sub care,la ceamai mici clitinare, pitrundea, sufleunde oamenii,cu ismenele bilticiind, mocida strinsi pe fundul alunecos' biliceau prin tot soiul de plase9i funii... Unii visleau genunchi, catepini peste prin coguri,dupi merinde' dr rir,alfii.i.rdniau nivoadele,cigivascotoceau vremeinapoi,spreqirmul tot mai pierprivi multi lntre ei, Isus,in picioare, focuri la lumina cirorapitisiqii igi giteaucina9iigi alcdtudut, undeseaprindeau 9i iau comrri. Din depirtarerizbeauinci pini la El, prin intuneric,strigate chemlri. iarigi: inidramadin sufletulLui, inibugiti in toiul faptelor,sedeschisese $i de ma i seristigni inrre o uriagi mili pentnr necijigii intunecagi negtiinli ;i patimi si intre o sili nemirginiti, un imens dezgustPentru scirnavastrimteqe,

Vrrlr lll,,(

,,

Pnozn r , Pt cA

irvi.r,s:r'cir irrclrricitri acestui neam indiratnic, cirmuit numai de uri, rd,z6ua rr.rr c i nc r c c unos t i n q a . s l)riviri pini. ce focurile se ficurd tot mai mici, apoi pieriri... cu ele odati gi $i rr.rrrtful irnpur, pe carese cdzneasi-l mintuiascn.GinJul i se dusela pdgini: cel lrrrlirr accstia,in idolii lor, inrruchipeazd,mdreteleputeri ale Tatilui: iu-irr", rrr:icar ci*i zic Apollon, Intelepciuneanumind-o Minerva, Frumuse{ea dezviluili ir Aphrodita, Purirateaintrupati in Diana... asdel, cu minlile lor, ei urci $i, p?rrila Logosul a toare izu,ofrtor,la principiul ideilor ererne.pe c?ndiudeii 9i-au ficut un idol crincen din slova legii cireia ise inchini filarnici, inliturind gi iep;dirrclpentru ea pe Cel ce le-a dat-o. din nou ii arseri buzele vorbele de-iar $i :rprinseale prorocului Isaia; si isi murmuri singur: lwi Zebulon;i celal lui Neftali, cwmmergi sprernare,dincolod.e "Pdmtntul I ordan, Galilea p dgtnilor ". , Poporulcarestain tntwneric z.,dzut a lumind maresi celorcestdteaw ktuin ra ;i wmbrarnortii rdsdritu-le-alumina"... El r.. scuturi aprig... Mai era de intirziat ? pini cind va si-gi piarda vremea cu Israelul impietrit in firidelegi, si lupte cu fiqirnicia fariseiloisi materialismul grosolan al saduceilor,mult mai purred ca al piginilor ? sint si alte popoare in mostenirea Tatilui care asreapri inbezni,, dornice si li se deschidi trrt"rele proroc nu-i fusesesol ? Nu vestisesi acestora,cu sute de ani mai".1r1... veinainte. nirea din impirigia cerurilor ? 11agteptau minqi inqelegdtoare, suflete .luminii netezite de artl, si cultura. $i inima ii crescu si cuprindi intreaga lume. Iati, aici, ra un pas, dincolo de lac, pimintul ce sta in intuneric - Galilea piginilor cu Gadara celelalte zece ii cetiqi greceqti- il cheami. Intre timp, ucenicii coteau citre un cotlon rdzleg,unde voiau si traga peste no.agte...Dar invigitorul se hotari: atinse umirul cirmaciului, care ridiJi ochii, si-i ficu semn cu mina spre larg. vasul igi suci in loc pliscul, schimbind drumul cu o smuciruri. neasreptari ce rrinti oamenii unii peste alqii. Petre, care migilea in capitul celdlalt, cizuinbrinci, se sculi minios si venea impleticit cu gura plinn de oci.ri spre cirmaciul vinovat, cind zaribr"tui Domnului intins catre qirmul dimpotrivl.. - Nu te supira, Perre, mergem la cerateaGadarei, rosti El linigtitor. lJcenicul, zgiit, se propti de-o laviqi. Abia dupn ce-gi gisi cumpirul indrd,znt si spuna: - Doamne, nu vrei mai intii si iegim la zinig ? Minem aici aproape, in covorul listunilor... Miine dimineaqi facem dupi porunca ta. - Esti ostenit, Kefa ?

- Nu, Doamne... Dar tu ai nevoie de odihni. Noi coborim pe mal, iar gieigi gatim culcugin corabie. '- iqi prietene, dar tot mai bine estesi ne aflim miine in zori din-riqrr-.r", colo de mare. - Asta inseamni si vislim toati noaptea,bag; de seami unull nu adie pic de boare. - Nu-i nimic, Iudo - intimpini lnvigitorul: ne rinduim cu schimbul. Eu iau chiar acum locul lui Andrei, care-i slobod si se culce. chemat' $i Isus lisi mina-i mingiioasi pe capul intiiului inclegtat pe minerul lopeqii. Sintem noi prea - Niciodati, Rabi, strigi acesta de ajuns.Pe tine avem si te culcim. Lucrim mai cu spor gtiind ci te odihnegti. - Odihna mea esteTatil. - $i a noastri Tu, zise repede,impicat, Petre... Apoi se prelinse la qu-li' unde z6'$i, cum sta plecat, ii imbrngigi picioarele. ceape podulequl zvintat un strat din vestminte gi alte qoale,ca un fel de aqternul - Do"-rr., te rugim toqi, pentru dragostea noastri, intinde-te aici. Somnul tiu are si ne qietrezi. Isus seiniupleci. Iubirea lor ii mai molcomi durerea.Lisi si i se scoati hlai-o spinzurari cu grijl la catar1,si nu se boqeasci,si, numai in mida alb;, p" ""r. runici, ingenunchie, adincindu-se in rugiciune. Binigor, ei ii puseri cnpitii cigiva colaci Je fringhii invnluiqi in saci pescaregtigi gitiri si intindi peste ei o finzi' in din vintrea sting:heri. Apoi se puseri pe vislit. Se simqea auz risuflarea apelor pe carele trezea cite un peqte zvicnit din adinc"' adormite, Multi vreme minuiri, ticuqi, vislele. Nu li se stinsesezelul. Dar cu fiecare stinjen cu care inaintau ii cuprindea o descurajare 9i o ingrijorare indreptigiti' Cetatea Gadarei, cea cu faimi rea, se afla in faqalor, lapatruzecide stadii depittare, cocolati pe grindul unor faleze pripistioase, care despirleau 9i fereau cu ea. Pimintul chiar, din jurul ei, era un tirim blesparci Israelul die ^r.-", "ting...a p.rrrrll iudei, iar locuitorii lui, gherghesenii, de-a dreptul spurcagi.Bigtinagii se trilgeaudin vechiul neam vrijmaq al amoreenilor, hulitori de Iehova si irr.hirdtorf la idoli, pe care nu-i stirpise de tot Moise, cind, sosit la pragul pimintului f;g;duinqei, impirlise semingiilor lui Zebulon 9i Neftali, situle de pribegie prin pustiu, aceasti lature din afara Palestinei. Cu timpul, piginii cruq"gipiiq"r.r; iin rrolr, inibugind ca niste b;hrii riznitele mlidige ale lui lzrail. ' ' tot Apoi, peste ei veniseri gi se amestecaseri soiul de alte neamuri, dar mai qinutul, acum de limb; 9i infiqigare ales greci,-potop de greci, care cotropiseri ^p.tt. .i *p;deau cu graba fel gi chip de inqi sloboziqi din cohortele gr.cJasci. Io-".r", veterani, barbari, adugi din Galia, italioqi, iberi, germani, unii dezrobiqi, alqii fugari, trigind dupi ei femei, copii, Prostituate, togi indeletnicindu-se cu ,nurd".e treburi gi meserii, de la crescitoriile de porci 9i cisipiile de ..i. -"i

520

521

V. Vo tr rltrs( ( l

P R oz A E P tc A

.31"." de si 11,1..,ti, la qinerea raverne tractire,undesevindeaurachiuri.strive_ chiul Galaad biblic sepreficuseintr-un furnicar dep;gini acum ;r;t;;""mit Decapole. cetateaGadarei, inimi a qirii, fusese, vechime, din mereuinfloritoare.Seafla pe imemorialul drum, un gleaude cimile, di" urcind din fundul Arabiei, de-alunguigirmurui stingal arf"rtit?'i1iJ"""r"i, -"r;;;;;;r;i""h", la Damascul Sirieisi de acolospreMesopotamia. venirea cir romanilor,."r. o"roteaudeopotrivi toate nagiilesi tolerau toate traficurile, Gadaral.r"r" ,r., avint urias. striluciteleei templeidoregti,teatrere marmori, de forurile .",,"riiltiiu? qilor, arcurile de triumf, biile ruxoase, tribunarere prine de or"a.| precum si toatebogiliile ei, agonisite negorurisi specure cu nein$duite, u;;;"" r -o de uri si scirbi pe adevira,tii evrei,careo .oi"".r. $i acolo, la cetatea spurcati, la noua Gomori, se hotirise Domnur ror si meargi,tirindu-i gipe ei. Nu le venea si_siaratefagig, ir,tr. .i, ,rrrrri"trrria, supa_ rarea'Dar ticind, ei visleaudin ce in ce mai [dri,, tragerea"';"i-a, goi pini la briu, cu b;rbiile infipte in piepturi. cit timp ei seinveninauastfer, Isusmedita...rntre stelele sravi si stelele din risfrinte in apeselesea zareschimbitoare, o un tremur de beteara noptateciprin caretoate sestrivedeau inibusite, seniluceau mai mari, depirtate,'informe. si minteai sedusela haosulprimordial,din carecuvintur rataui aesp;."* i"-i;" lumile.$ii9i murmuri vorba: bereqit, ;i.scosese inceputul o ,.-.'li. a crealiei, ziditorul a agezat inceput Timpul, drr."t", intiia "" la nemisurati dimensiunea universului,sefirot izvorit din eternitatea sa...La aceasta ,r.rmaidecit spaqiul, intindereain ln11i cireia in scripturi i s-azis "d;,rg"r. cerur... ii"-rr. ere,ca o a treia dimensiune caresi le deainilgime gi adincime, I ,o.', srerele, p.rr. pimintul, roduri aleluminii - cu toateinsusirile -"r..i" i. fo4., rorire, suire,cidere,cresrere, "diu'"t.".qi., sdngere. Apoi, materieiii sufli j"h;i;;;;;;9i tot mai inalti dimensiune, emanaqiea Lui... $i lumea, insufleliti, r"e fii"F, ;" soanaei irrfigurati inliuntru-i, caintr-o inspiimintito".e bobinr p"g J. inrr-o ne_ curmati risucire' Isus urmirea desirarea, nou "i""J din pertagra uriasaviziune, ca atunci,in sinul Tatilui, la alcituireagi desfisurarea cosmosului. ucenicii,socotindu-I'ci doarme, luasericu igi desavirgire de la E1... grija rr uitaseri...Nu semai gindeau decitraei,Ia osreneala ra;rrJ"'r,-i*" i-porri ror, o" cetigii blestemate, tirimul binruit de demoni. cu o apisare u"m*l*esrecati cu un soi de somnal voinqei amo4eala si m;dulareror, cuprinde"ir.it"r. npa. ii seficeau tot mai grele,viscoase, impotriv."" i"p.rj;;;ii;;*Jpeste se me_ suri' Barcastauneori locului, increiati. totugi, pe adirr"ul,rrrJ. ptr,."., ,r,, ,. $i afla brndig.Atunci se opinteau,invergunat,i' coadel. lopeqilor,'da, barcaiz_ buteasi faci nu o alunecare, abiao zvicrireafari ci din api, agijderiunui peste ce seazvirleo clipi dupi o musculiti.
522

in astfelintr-un fel de obrocire,bitind lopeqile loc, cind, la riSemozfeleau o mijire caun slabpninjeniggilbui, seivi pitrarul viu al lunii, si le sirit, dupi ce din aratecinu strlbatuseri nici a zeceaparte cale.Nu-9i dau seama ficuserd ? $tiau doar cd e tirziu gi, daci mergetot aqa, pini atunci: visliseri, dormiseri ingile9iinteSe ,ri.i pine a doua zila amiazlnu ajung... rizvritiri impotriva_lor petecug cale.Invioraqi, de carezbirniiau incorzi.Cigtigarl astfelun fri lopeqile incepuri si sescuturede vraji, si seincreadi in puterile lor, si topeasciplumbul liuntric. pini atuncimoarte,seburzuluiri 9i rispunserd apele, La aceasttrprovocare, se prirrtr-.rnclocotadinc.Dintr-o dati marea solzi,apoi sezburli, se numaidecit, plesciinddin limbi din cein cemai luncarecrescurirepede, acoperide cieturi gi. $i, curind,valuri mari seumflari in tatalor,iscatepe loc si-i azvirleinapoi... bamenii rrecuri pesteele...Atunci altele,gi mai intiritate, sestirniri din larg, Cuibul de unde Porneaviforniqa inspumate. nipustindu-secitre ei cu crestele inainte,impinsede vinturi turbate, De era.hia, qirmul Gadarei. acolole iegeau celuilalt,cao impotrivire, si nu-i lase unul in spatele diguri devaluri alergitoare, si-meargi mai departe.$i, pe loc, stavilafurioasi ridicati de apeii despirqicu de acumin dosul meterezelor talazuri. huiet de linta ciliioriei, Gadara,ascunsi erauinci linigtite,caun liapele lor, in spatele cevamai departe, $i, lucru ciudat: man careii imbia saseintoarcd. nu hirgiqicu pandaliiledin seninaleGhenezaretului, se Dar ucenicii,pescari ei se rinduiri cu ciubirile si in induplecari. Strinsera grabi pinzele, doi din apace cidea pesteei in lespezimari, lapidindu-i, 9i se indirjiri si "rrrr.. intr-un haos minuiascivasulinainte,pestemigurile gi viile cepreficeaumarea se de mungipripistiogi... Nava,suciti 9i risuciti, gemea, viita, piriia de chinuri, furia vijelieise noui indrizneali a oamenilor, La aceasti gatasi seies"hioleze. Mareaindriciti sesculi toati 9i de pretutindeni,in picioare. deplinn. desfegura ihiot. braleuriagede nahlapi,ciscagitlejuri de genuni,sesfredelea lntirri"" "r, in in ochiuri negre,serisuceain sorburi, secletea virtejuri de coloanelichide"' in ii Trombe ameqitoare apucau dantul lor gi seniruiau pesteei' Apele bitute cu o maiuriletalazurilor,vinzolite de suflirile oracolului,scoteau pulberegroasi, ochii...Totul, intr-o bezni adinci. un fum ineclcios, ce-i inibusea 9i le scotea fulgere,nu bubuiautunete,cerul nu lua partela toati aceasti Nu seaprindeau din mingia meiii. Dac; n-ar fi fost neguragi aburii apelor,suss-arfi vizut ieqire vlzduhului. luna cu stelele cu buciumiri in Josnebuniamirii ajunsese pisc gi-i hiituia din toatepirqile nu mai intimpinaseriasemenea gi oriciieli pesteputerile auzului. Oamenii O. ndpraznd. h ,r" timp nu mai gtiuri ce si faci. Lopelile le furi smulsedin de miini gi ei incetaus; mai lupte,sleiqi puteri gi de minqi,lisaqipierzirii feri scipare.
523

V. Volr ul5(

rJ

P H oz n tt,tt A

Deodati loan strigi: - Domnul estecu noi ! Cum de l_am uitat ? - El doarme, ce-i pasi ci ne inecim, mirii Iuda. - Mi duc si-l scol, ricni Bartolomeu. Ce vraji ne_a luat mintile ? - N* il opri Pere. Daci n-aude vijelia, inseamni ci e trudit tare. Dar e de . ajuns ci se afli aici intre noi. Nu ni seintimpln nimic, urli el infrunrirrd f,rrr.rrr". Domnul estecu noi ! La aceasti vorbi indrizneati o volburi inspiimintitoare ii prinse qi se treziri intr-un fund orb, de-abiagata si-gi inclegteze peregiipest. .i. irl'mai era de asteptat. Andrei, inotind prin vas, ajunse la Isus, care_l simqi inaint. d;;ii;;: Lingi El liniste, locul zvintat. - Ce este,Andrei ? Ucenicul privea niucit. Unde era furtuna ? Strigi rotusi: - Rabi, pierim ! Ne inecim. $i ticu rusinar, ca gi cum ar fi spus o minciuni. Isus se cobori de sus, din rinduiala lumilor, iarisi intre ai sii. Deschise ochii, se ridici..' 9i ingelese:fuftuna nu era decir vrijmasul, marele prrrr""i". - Atit de pugin credinciosi sintegi voi, ucenicii mei ? se _, Ei-,rsrrator. Nu puteqi domoli o furtuni ? -ihrri - Nu e o vijelie obisnuiti, pe cares-o biruim cu mestesug de niieri, se dezvinovili Petre. E ahceva, cu care nu ne-am mai intilnit ,r rr' prrt.- l.rpt". Ajuti-ne! $i pinn si rosteasci astea,vinturile repezite ii viriseri de zecide ori pumnul in guri. -.laci a1ifi stnpinit furtuna din voi, din inimile voasrre inspiimintate, o bi. ruiaqi 9i pe cea din afarFr.y-agirugat ? ucenicii plecari,,vinovaqi, capetele.uitaseri. de rugiciune, il pirisiseri si pe El. Dar acum, cu roare ricnetele liotei de vinturi taraiuri, gil"li;llrrrs rdsuna 9i puternic si vorbele se desluseaulimpezi. Inimile re rr.n."., i" lo.. El nu mai spusenimic.,Ridiclt &ept,in picioare, igi roti ,omol miinile spre . cele patru cornuri ale vizduhului. Rpoi le opri, intinse, ,p.. Grd"r;.' intiiul rind de valuri,::l ,i* d^r"lt ror"bi"i ;;;"r. repede inapoi, tot infurial ucenicilor li sepiru o ciurdi -{ "propi"t, de tauri demoniacicu coarnele pocnige. D; lur imprejur se ficu petec de liniste, i", de"srrpr" o-bo.ra ,pr. 'n cer' Dar talazurile dinapoia celoralungate urmau si se nipusteasc; orbig peste ele,.sdle impingn iar inainte. Se ciocniii, marea se inciieri in ea insigi si roate din miezul ei se inilqari intr-o gigantici trombi p. .,, niluciri ?ii-:I. de lava apnnsi. ".."rJ, ucenicii se trintisera_pefundul vasului, agteptind si cadi pesre ei munrele de api si si-i turteasci. Vilitucul insi se invirti ,r.r-"i, ,...,-, p.'lirrg" .; f;rr ,;-i 524

aszeauglasuri. Isus voratingi gi se picrdu. Ei indrizniri si ridice capetele, cd"ci cu cineva neavzit, nevizut de ei. Nu inqelegeau bea tare, prin larma furtunii, bine toate vorbele, din care prindeau numai crimpeie, dar ii vedeau deslugit miEcareabuzelor si semnul miniei ce-i increstasefruntea. Binuiri cd ceart[.marea 9i vinturile. - A, te cunosc, amigitorule, striga El largului involburat' Zadatnic te ascunzi in vijelie. Un alt ndpraznicvilatuc de valuri negre se nipusti. Dar se abitu in lituri gi se nirui... - cine v-a ingiduit sn iegili din silagurile voastre impuqite gi vi trimite si venili impotriva mea ? striga El in obrazul schimonosit de uri al mirii... oamenilor decit in chip de mugete 9i Raspunsul nu ajunse la inqelegerea grohiituri infricogate. - Vi temegi? Dar credef voi ci mi puteqi impiedica si vi calc pimintul ? urma Isus certareacaun stipin citre slugile rizvrdtite... inapoi !... Inapoi !... Intraqi ! in ascunzitori. Miine va voi judeca si mai aspru.Luaqi seama sepotolirl, se micsorari, marea se dezumfli... Talazurile, intr-o clipi valurile ca niqte bestii bitute, se tirau pe burti spre lirmul Gadarei, urmirite de fllcarile fulgerelor, gignite pe urma lor. Duhul mirii adevirate iqi lui iar locul. Ghenezarerul se ficu din nou lacul dulce 9i linigtit, plin de pegte,al Galileii. Vizduhul se umplu de stele,luna igi vizu de cale gi se aplecdspre apus. Dar oamenii, ascultare in loc sd selinigteasci,?nspiimintali, seficuri gi mai mici: neaqtePtata a mirii 9i a intregii firi, care intra supusi in rinduiala, ii copleseamai greu decit frrtlln". Cu gurile ciscate a spaimi, iu risuflirile tiiate, se uitau la lnviqitor: in clipi - agali sepiru lor - firi si se mai fi clintit din loc, se giseau la qiraceeagi mul Gadarei, unde, ca dintr-un vis treaz, coboriri' la qirm din $i nu-gi veneauin fire... Cine scosese timpul trebuitor si ajungi la vremea cubucata de zilbavicit ii linuse in loc furtuna, againcit si ajungi tot veniti ? Cici, iati, zorile albe incununau gribite orizontul. Vijelia se petrecuse oare numai in ei ? intr-un vizduh misterios al fiinlelor ? Corabia neinsufleqiti nu luaseparte la urgie, ci ii purtase inainte, ca o coaftneatinsi, 9i numai oamenii din eapitimiseri ? o Cu toate acestea nalucire nu fusese:hainele cu care seimbracaseri in frigul dimineqii erau leoarci qi acolo, pe mal, zdceauvislelegi cirma lor smulse de ape... Nu se mai intrebara, totul rimine a o taind, ca a6teaaltele, a Domnului lor. Acum urcau, inqiruiqi in urma lui Isus, cilrarea anevoioasi ce se cigira printr-un gitlej scobit de stinci, sus pe platou. Cilcau sfiif, cu mare fereala gi inima cit un purice, nedijduind si nu-i simti indricitul care bintuia aceamargine, vestitul demoniac al Gadarei, ale cdrui zbierete, cind il aPucau furiile, se auzealrpini departe pe mare. Era o namila hidi gi piroasi, cu ochii rogii intr-o

525

Vtrt' tlll\(

..

P H oz n t ptt A

fagd, a leului, pesrecare fluturau pletele si barba,incilcite unele in altele. Guca ralablrgatd.,plini de bale 9i spume, isi arita inrr-un rinjet necontenit colgii de fiari. Alerga gol de colo pini colo zi-noapte, cici vedea prinbeznd.,risturnind, zobind cu butucii picioarelor gi drugii tot ce intilrrea in cale: om, viti, -ii.tilo, copac. cind nu aveaalrcwa, se bitea singur cu pietre gi i;i sfigia carnea d. p. .1. Se zicea ci gadarenii inadins i7pistreaza, ca si le aperelaturadinspre mare, pe unde numai nestiutorii indrizneau si se arare.Lumea intra in p. po.gil. ""r"i. din risirit. Adevirul era ci nebunul nu putea fi biruit. Rupea lanqurile, sfarima obezile, spirgea zidurile gi iegeadin toate inchisorile, oricit de zdvoiite.Nimeni gi nimic nu i se putea impotrivi,sau popri. Aga ci trebuiseri sil lase slobod, du-se sil abati in spateleorasului, unde seintindeau strivechile cimitire. Aici isi -rriq1rrrrir,ficea culcug in peqterile pline de oseminre, de unde hienere gacalii fugeau 9i spiimintaqi la apropierea lui. Ropotul tilpilor lui, cu cilciie tari d. co-. il "a vesteauca niste copite, de departe... cel dintii careiesi sus,pe grind, fu Isus. Vestmintul alb luci trandafiriu in bitaia luminii, vestindul. Pesteginut atirna insi o liniste somnoroasi. cetatea petrecdreatd. dormea obositi ca dupi o abia sfirsiti nunrr. indati se prefirard dupi El-qi inviqiceii. Apoi, la indemnul lnvilitorului, se aliturard,, ciati,,si pornira printr-un ocol, de-a lungul zidurilor, si ajungi la porqile de miazizi. lnaintaseri nici o suti de pa;i in maidanuipustiu, cind nu un urler, ci o mie izbucniri din tot cimpul si mai alesdin cetate.tra;i a. sufliri vrijmage se dezlinluiri si-i culce la pimint, aidoma vifornitei de pe mare. ucenicii pricepeau in sfirgit ci e aceeasi impotrivire, acum pe uscat, a duhurilor rele, rizLoindu-se si nu vini Isus pesteele. in faqalor o pesreri igi cisci pintecul si, ca pe niste miruntaie scirnave slobozi cu nesuferiti duhoare la inceput parci o mie de nebuni indriciti, nivilind spre ei. cu cit se apropiau, scideau, la suti, la zece,intr-o clipi rimaseri numai doi, care se topiri intr-unul singur, niboind cumplit, ca o vijelie. Toate celelalte duhuri necurare se strinseri in el ca albinele zgtideritein fagur. El crescuse,se umflase ingrozitor, si le cuprindi. ucenicii igi pierduri firea. Spiimintaqi, fugeau si se ascundi pe dupi stinci, la adipost. Isus, rimas singur, sta neclintit, agteptind senin. oriciind, cumplitul nebun se apropia fulgeritor si-l sfi9ie...ucenicii, cu capetelescoase de dupi pierre, inchiseri cu groazd. ochii, si nu mai vad;. Ajuns la un pas de Isus, indricitul se pribusi inrr-o adinci metanie la picioare, zvircolindu-se inclegtatde zbatiturile duci-se pe pustii, cu gemeregi i"rr"t. zgilliietoare... gi rimaseaga... Isus intinse cu mili mina peste zbuciumat gi, ridicindu-si ochii la cer, spusetare:

- lgi poruncesc1ie,duh necurat,si iegi din omul acesta. Pieptul incordat al netrebnicului slobozi un glasputernic: - Ce esteintre mine si tine, Isuse,fiul lui Dumnezeu cel prea inalt ? Ai venit aci inainte de soroc si ne chinuieqti? Ucenicii, auzindu-l vorbind, ca atunci cu furtuna, deschiseri ochii' Demoniacul, biruit, se zbuciuma la poala stipinului lor. Atunci, prinzind inimi, unul cite unul se prelinseri din ascunzitori gi-l inconjurari. Dar demonul se impotrivea, zbuciumind amarnic pe pitimag... - Ieqi ! Din nou iti poruncesc, striga Isus asupra celui ce zaceala picioare. Nu agteptaa treia porunci ! $i un tunet ii insoqi cuvintele. Urmari alte vorbiri, unele neauzite, rimase ascunse,intre Isus gi cel ce rispundea din pintecele uriagului... Cei dimprejur nu prinseri 9i nu-9i aminteau mai tirziu decit frinturi... Bizuindu-se pe tiria numirului lor gi pe omenescul simplu in care se invegminta gi se purta Domnul, demonul se agezi in infruntare gi alesedrama dialecticii. - Isuse, fiul lui Dumnezeu - facu el, luind firul subqirimii mincinoase - tu care egti aici pe pimint atletul Libertiqii gi nu ingidui nici un fel de asuprire, pentru ce pe noi, vii si ne prigonegti pini aici ? Cind tururor oamenilor le predici slobozenie...9i i9i umfla glasulde argumenteca de o dreptate. - Oamenii au fost zimisliqi dintru inceput liberi, rispunse Isus scurt. - De ce acestprivilegiu pe nedrept numai omului ? - Pentru cI numai adevirul te face liber gi omul poate primi sau nu, dupi voie... Este unul dintre voi adevirat, mdcar o clipi ? indrizneascl si se aratein totdeauna alte fireascalui infiqigare.lnEelitorilor - tuni Isus - de ce vi alegegi lor ? Iegi pini inci chipuri amigitoare Ei intragi in vieguitoare {drd stirea gi voia estetimp. lnainte de a schimba minia mea omeneasci in aceeacarev-a trimis in fundul iadurilor. Necuraqii seinghesuiau gi mai adinc in indricit, si puni la cale alte vicleguguri. - Te jur pe Dumnezeu, si nu mi muncesti, se milogea glasul tot mai slab din omul ce incepea si se dezcrinceneze. - Dacdasculqi si dai drumul indati acestuia,te voi cruta, f;g;dui Isus, ca un stapin bun... $i-l intrebi: - Care e numele tiu pe pimint ? - Doamne, de ce ne mai batjocoregti intrebindu-mi ? rispunse horciind insul. Tu gtii mai bine chiar decit noi numele, treaptagi dregitoria fieciruia dintre ai nogtri in cimpul riului. $i seindiritnicea sI nu spuni. Dar Isus nu-l slibi.

526

527

V . V ot r ul \ ( t/

P R o/A |' t( A

spumeindricitul. - Trebuie, poruncea Isus... dataasta De vreausi vi gtiegi acestia mei.vor ai inviqa sdvi desluseasci vor deprindesi vi alunge.Spune! gi - Pentrugadareni luim chipurileporcilor, r,rfh auzit demonur. "bi" - Cum ?Limureste! - zi, noaptene amestecimprintre rimitorii crescutide oameni, luindu-le infiligarea.Nilucile noasrrenu secunoscdin porci adeviragi. A9a ci ne aflim necontenitintre cei ce-i crescgi-i mininci. $i, cind vrem,intrim in ei. Mirturisirea iesea marecazni",odaticu demonii,.".. rr.rr."r, cu pini la gura scilambiiati, bolborositoareapitimagului,carepede si seinghiti iarngiiiapoi. Demonii se buluceauastfeldin pintecelezviriolite la dinl"ii scrisni1i... $i, indiritnici, nu ieseau. Lupta cu duhurileseprelungea voia si cu ingiduinqarui Isus, din careda astfel ucenicilorinvigituri cum si rucreze. Dar demJnii nu'inqelege"., pi ,. credeau inci tari si seagitau de miruntaieleindricitului, ,'Ii;,airirrJ "rt". ca,pini ra urmi, totugi si rimini. priviqi - si Isus arati ucenicilorpe uriasul muncit ca de durerile fa.: ce'r. "I"ri, nenumirateleblesteme caresint lovigidracii,in lntre cu frunte sti prostia, lipsade pricepere. Uitagi-vi la acesta, nu stiede cuvint ! care $i.ky-rseincrunti 9i deteo porunci tainici. cuta miniei dintre sprincene se i .adinci gi lui semnulformidabil al literei Tau. - Doamne,nu ne trimite in gheena focului, serugi biruit regiunea, citindu-i gindul. Ne-am deprinscu apa... - Atunci cesi vi fac ?intrebi imblinzit El.
528

maiiainice. Nesupunem nemai nu t:1-Ti::iilffj:::ft;:T sie,

- Nu pentru mine re silesc,duh riu, si te dai pe fa1a, cipenrru ucenicii mei aceqtia, si te cunoasca. ca - Dar numele nostm e taini, sejelui demonur. Nu-l putem pomeni. cine ir afli ne stipinegte...gi sint oameni striini in preajma ta... - Tocmai de aceeavi poruncesc si vi Jestiinuili, ca si intrati sub puterea lor... Nu maiinlirzia... rispunde! $i, in gind, ridici asupra duhului aspri ameninrare. - Legiune esrenumele meu; sintem tare mulqi, gemu demoniacur. Din trei locuitori ai cetilii, unul cel pugin e sub ascultareanoastri. gi ticu. Isus inilqi ochii la cer gi agtepti sfat. - ln c. chip vi qineqide ei ? se pleci el iarisi spre indricit. - Doamne, iar ne chinuiesti ? se viiti demonur. Tu cunosti dintru inceput amigelile noastre. Ne-ai urmirit in cele ma.

- l.asi-nc si intram iar in infiqiserile noastreobignuite 9i ne intemnigeazd,in fundul mirii... - Bine, se invoi stipinul... Prefacegi-viiar in porci, dar si nu vi amestecaqi cu cei adeviragi, ca si nu se ia dupi voi. Osebif-vd apartenilucirile 9i aruncali-vi in mare... lntr-un ultim spasm demoniacul se zvircoli cumplit 9i, cu o crunti opintire, ii virsi afard din miruntaie. Se flcu o nespusi groazt; oamenii adulmecari, priviri f;ri ochi nevizutul. oroarea le zburli perii gi pielea. Dinqii le cldnliniri ca de un ingheq subit. Ficeau transcendentului, intr-un fel de extaznegnr. Stareaajunse nesuferiti, experienqa nu mai putea dura... Isus ficu semn spaimeisi plece. Seisg, pe loc, iaragi,o vijelie ce seindrepta spre malul unde pigteau turmele' Virtejul pairunse in ele gi din vilmigagul lor se alesela doui mii de porci, ce se rupseri iurbaqi din gloati gi, ca la o comandi intunecati, se repeziri. in mare, unde pieiri. Pizniciicare vizuseri toate,fdrdsi priceapi, o luari la fugi inspiimintali, si duci vesteanenorocirii in cetate. Isus se pleci asupra omului, care acum dormea ca un copil, 9i il apuci de mini. Urias.ul deschiseochii, zimbi gi se ridici senin. Dar, privindu-se, singur se rugini de goliciunea lui. - Prietene - il mingiie Domnul - vino de te curiqegte! $i, luinduJ cu dinsul, il cobori la girm, unde-l spilari inviqiceii' - Doamne, si-l botezim dupi rinduiala lui Ioan ? intrebau ei' Isus ii opri, spunindu-le ci n-a sosit inci vremea...Aqa ci ii rinduiri pnrul 9i barba, din care fala iegeaacum limpede gi impicati, 9i luara tina 9i necurigeniile grozav de de pe el. Omul se supuneade buni voie gi sfios la toate, dar se simqea stingherit gi igi acopereamereu cu miinile goliciunea'.. atunci hlamida lui albi si i-o intinse. Isus igi scoase - Ce faci, rabi? gipi la El Iuda'.. E noui... Abia f-am cumpirat-o"' De unde bani si-qi luim alta? Isus se opri giJ privi lung. Iuda se mai imblinzi. - Tu qtiice scumpe sint vestmintele din in, cerci el si seindreptileascn...$i nu vezi, pestealte toate, ce nu i se potrive;te ? tunica ta largi gi di-i-o... - Atunci ru, care eqtivoinic gi spdtos,scoate-1i - $i eu cum si rimin ? - Cum se cuvine unui pescar,in cimasi. - Dar nici straiul lui Iuda nu poate si-l incapi - lui Petre parteaucenicului infruntat. Ast" est. de patru ori mai mare decit mine' - Tu esti inci un pitic, Kefa. Cind vei crestecum n;dijduiesc eu, ai si intreci de mii de ori pe acesturiag pirelnic.

V . V or r r r r t, , r

P r{ o/A t P l ( A

un zeu bun, caresi ne ocroteasci si si ne cirmuiasci. "" -i*I;;i;, auzul acesteipropuneri, arhontele, pini atunci cuprins de un fel de mole.La geali, sdri treaz, sicu el mullimea. - cum si-l virim in.cerare? pe acestpigubitor indraznetar nostru ? Si ne pricinuiasci alte striciciuni gi mai intinse fu' ,r. e de ajuns nenorocirea cu porcilor ? Puterea si minunile lui nu ne sint priincioase... mai degrabi :T:i::" nelaste. - Asa e, asa.''strigau cu totii. cine ne despigubegte de turmele pierdute ?
q1n

si-l rugim si rimini la noi.snJ gizduimin celmai

- Doamne - se amesteci artul - cred ci nu r-ar infigura bine nici chiar pinza ceamare a corabiei noasrre.uiti-te la el !... De ce zici ci-i numai pirelnic ? - Si vedem,zise Isus. firi si mai astepte,imbrici chiar El cu hlamida sa pe vindecatul ce se in_ . $i' tnstase. sub privirile uluite ale inviqiceilor, omul intri si se potrivi pe misura vesrmintului, rurnar intocmai pe el, ajuns ra srarura fireasci dl-frejur. Apoi "..1o, Isus incepu si-gi dezlegesandala... - Rabi ! strigi Ioan... gi zmucindu-gi incilgimintea, ingenunchie . gi o trecu ra picioarele omenegti ale miluitului cu minune, care primi firi impotrivire... In acesttimp cetatease rrezise de zvonur intimpierii. o ceati igomotoasi., in . frunte cu pistorii necijigi, se indrepta spre girm. Se auzeaur.ui.t. d'. gl"suri. Isus iegi iar pe grind, in intimpinare, .., rrol.rl ucenicilor dupi el, si vorbiasci mul,timii' Dar gadareniinu veneausi-l asculte.Soseau, inarlali cu snbii si suliqe,asmugigi de pigubagi pentru paguba pricinuiti. Ucenicii o siecliri. - Rabi, repede...vino, sd fugim ra corabie! Ne urcim in ea 9i, pini si ne . ajungi acestinoi nebuni, ne depiitim in larg, se ruga petre. Isus nu se misci. Astepta...ceilarqi,ruginagi, dlteri se in dosul rui... Gadare.. nn crezurd" se pregitesc de impotrivire si-si ci domoliri nivara, oprindu-se ra oar:cr9 depirtare... else desprinseo'roii. care veni pirri i" rlr.;rri... Dar fin cind diduri cu ochii de indricit stind cuminte la picioarele lui Isus stetur; in_ fricogagigi chemari pe toqi ceilalqi,carese ingr;m;dir; in jurul omului cu infiqigarede zeu, la poala ciruia se inchina fior-osul nebun. bei ce-l lrrror"rr..a gol, piros si silbatic, agijderi fiarelor, se minunari gi impinseri inainte pe arhontele cetdqiisi-l cercereze.cirmuitorul nu intimpini rri"; o gr..rr;te si nici o nedumerire ca si se incredingezeci el estea".1", d". ;*"i"?;;;atima indricirii' Timiduitul povesti in auzul tuturor cum ".1 a fosr mintuit gi ,rg; pe toqi si multumeasci celui care rorodati curiqise intreg qinutul de demoni. Isus il lisi si.vorbeasci,zimbindu-i. - cetiqeni - le spunea pe grecesrefostul indricit - se cuvine si primim nu numar cu clnste pe acesrIzbivitor al nosffu qi si-l risplitim cu lauie, ci chiar

$i sc ridicari cu amenintiri' acum toate.Voi nu 9ti1i. ! - Staqi striga fostul demoniac,ciruia i se desluqeau Dar gloatail acoperi cu huiduieli, inibuqindu-i glasul"' Isus iicea. De departe,el vedeasi auzeacum, dindu-se pestecap in bulboaspunindu-i: de neleapelor, duhurile osindite se veseleau paganie, dintre ei degeaba'Au fost, sint 9i rimin tot atit ,,Vezi, Doamne, ne-ai alungat de rii ;i indriciqi chiar fari noi". Dezbiratul de draci igi fringea miinile, rugindu-se pentru omenie si recunogtinqi... Dar gloata neinduplecati inconjuri pe cei treisprezece' punindu-i ea poprire. unii trimiseri dupi legionarii romani care si-i ridice gi sl-i inchidi pini ,. 1"". ispagi; altora le pdreardude inzdrivenirea nebunului gi se plingeau ci nu are cine si le mai paziascl cetatea in latura mirii. in agteptarealegionarilor, gloata se domoli puqin gi vindecatul putu vorbi' - inilgate cirmuiror, intreaba pe pretorul cetiqii daci s-a Petrecut vreun riu in sauvreo nelegiuirenoapteaaceasta cetate... pretorul ru .r" de fiag1r,dar mulqi mirturisiri ci, in adevir, nu se intimplase nici o bitaie. nici un omor, nici micar un viol. Chiar cei mai zurbagti dormiseri linigtiqiin casele1or.Ceeace era un lucru de pomini, cici in orice noapte se socoteau pini la zece omoruri si tot atitea, dacanu indoit, hoqii, spargeri,ucideri 9i nenumirate neorinduieli. - Credeqi voi oare ci acest rigazin cetate a fost rodul intimplirii? striga miraculatul. E tot lucrarea indumnezeitului birbat care m-a mintuit' Demonii roqi, care au avut de furci toati noaptea cu El, au iegit din voi sa se rizboiasci a impotrivi-i gi v-au lisat liberi. Din pricina aceasta dormit cetatealinistiti. Asurmitoare ! teptagi si vedeqi noaPtea Norodul asculta invilmigit, pus mereu pe rizbunare' Isus citea in ochii nedumeriqi ai inviqiceilof rugarea,imboldul si vorbeasci riticigilor, si-i cigtige, si-i ripeasci, asa cum inflicira mullimile ludeii, care apoi iiascultau si-l urmau fericite. El inci pregeta.Isi plimba privirile de la turd. porci, ce pigteau singure 9i pasnice, la turma de oameni teb;riqi -.1. asupri-i, sub cirmuirea porcarilor mirfari, impotriva lui... 9i se gindi la cuvintul iatilui, cu care il imputernicise cind il trimisese in lume... ,,Nw zotrli md1gdritare tnaintea porcilor". O imensi tristege il umplu, cit nu mai incipu nici lirpr.q. igi ridicn numai mina si le spuseatit, privindu-i ca pe valurile riscolite ale mirii: - Pacevoui ! Arhontele, clitinat de marturisirea celor ce-i descoperiseri desivirsita linigte din cetate noaprea rrecuri ;i de gestul atotputernic al picii Domnului, se alini. Se pleci si se sfitui cu citeva ajutoare' apoi grii citre vinovaqi:

JliJrrr.r,

p.

lJl

V. Vutr ltt

, ,, P H oz tr tt' tt A

- ratd-..Ne-aqi facut mari neajunsuri,insi, fiindci sinteqistreini, nu vd osin.. dim. vn iertim de data asta.Dar si iegiginumaidecit din qrrr.rrrirrorrru si si nu mai cilcati niciodati in tirimul Gadareisi al ghergher..rilo.. $i 9um i sepiru caizgonilii ar avead. ,p,r, ceia, addugd,: - Minunile gi binefacerile voastre .rr, ,re t.ebui., ,ini piguboase. Murtu. ''mig-vi ci nu vi dezbricim, nu vi luim corabia derpigubiri;i;;;;;;t. Isus ficu un semn_de invoire. $i ucenicii ," ,r#.; pt.."rJ. o", gloata se " ariti nemulqumiti... Se impirgea: unii se alipeau la hotirirea cirmuitorului, al1ii,girbigoqi,cereaupedepsirea. Dar arhontefu rare dete "",r;ul 9i"" f.*".u vinovalilor drumul... ceata se rindui si coboare, cu Isus cel Jn urma, ca o pavazainspatele ei. ! striga deznndnjduit,qinindu-sedupi El, omul din care scosese , ?3T"e demonii, Doamne, nu_mi pirisi. lnduri-te. Ia-mi cu tine. Te voi sruji cu inmiit mai multi credinta decirslabii, fricogii servitori care te i.r"orj*r; Isus se inroarse, se opri si-r privi cu dragoste. Lui Iuda i ,. pe* l; ".,r-. inv;g;torul s-ar indupleca. - Rabi, noi nu avem hrani nici micarpenrru noi, dar inci penrru pintecele -cipciunului isruia. Ne intoarcem .r, hirb gi punga go"i;. - Punga esteinima ra, demone, il "or"bi" do-oi Irui. " infrunti - Dar n-ai spus tot tu ci nu iei piinea din gura fiilor ca s-o dai ciinilor ? i-o intoarse ucenicul. - Atit ai priceput tu ? il mustri Domnul. vai tie, daci ai crezutci e vorba . despremincare ! Asculta, omule, seintoarse el spre *g;to*r ;l:. aruncase in genunchi. Tu nu mi poqi urma. - De ce, Doamne ? se viiti nenorocitul. - Fiindcn nu egti din neamul lui Israel. N_a sosit inci vremea, cum yizusi, cind si intre sub ascuharea mea si neamurile striine. Deci intoarce-te rinigtit la ale tale. Iati, te pun srarostepestepistorii din Gadara gi tot Decapole...gl vor fi cum vrei tu' turme de vite, sau daci creziinminune, turme de or''..ri. Tu si le pizeqti sa nu,se mai apropie duhurile rele, si intre in ele. Demonii au acum frici de trne'.' Gadareni, spuseel tare citre gloata care-lasculta uimiti - vi figiduiesc ci sub obliduirea acestuianu numai-ci nu vi se mai pierde vreo viti, dar in in paza lui turmele vor rodi inzecit. $i, dace vreti, si sufletele :.^i:lu "i.T., voasrre.ln telul acesta va inapoia cu dobindd el tot ce voui vi separe'ci agijert_ fit pentru mintuirea lui,. Fagdduialafu rostiti cu arita tirie de incredinqare, ci pitrunse inimile lacome ale piginilor, care se alinarala gindul cigtigului. - Iar ru, birbat acum intreg ra trup ra minre grii El vindecaturui - vei 9i sta' ca alt soi de ucenic al meu, colindind .., ,rrrrnll. ra pisune, si vestegti in acesrpimint inrunecar cit bine gi_aficut gie Dumnez., 9i ,; ;U;;;;t s32

pururca mirirea lui. N-ai teami ! Gindegte-tenumai la mine 9i vei birui !... Eu voi fi mereu cu tine. Mulgimea,careseingrimidise iar pesteei, se dete la o parte,lisindu-i si coboare incet la corabie, care si-i treacl inapoi, acolo unde-i aqtePtanorodul neciiidlor lui Israel. Dar, inainte de a pune piciorul in navi, ucenicii igi scuturara sandalele,izbind tilpile de pamint, in semn de osindi pentru cetateace-i alungase. 16 strnbdtd, iunie, Buc[wre;tiJ