ȘCOALA MARILOR MAEȘTRI

EFORIE NORD 16.06 – 22.06. 2015

LECTORI:
MM VLADISLAV NEVEDNICHY
MM CONSTANTIN IONESCU
MM BERESCU ALIN
MI GABRIEL MATEUȚĂ
MI GEORGE – CĂTĂLIN ARDELEAN

Coordonator proiect
CORNELIU PAȘCALĂU – antrenor emerit
OPIS

MM VLADISLAV NEVEDNICHY

Atacul asupra poziției regelui advers pag. 1- 21

protejat prin rocada mică cu
fianchetto sau prin rocada mare

MM CONSTANTIN IONESCU

Combaterea deschiderilor dubioase pag. 1-17

MM BERESCU ALIN

Pionul izolat pag. 1-18

MI GABRIEL MATEUȚĂ

Slăbiciunile pionilor pag. 1- 10

Câmpuri slabe și exploatarea lor pag. 1- 9

MI GEORGE – CĂTĂLIN ARDELEAN

Perechea de nebuni pag. 1-25

Atacul asupra poziției regelui
advers protejat prin rocada
mica cu fianchetto sau prin
rocada mare
M.I. Mircea PAVLOV
antrenor F.I.D.E.
M.M. Vladislav Nevednichy
Forma cea mai înaltă a manifestării
iniţiativei este atacul la rege! Ce ne
învaţă clasicii în legatură cu atacul şi la
atacul cu regele advers?
Fostul campion mondial Emanuel
Lasker în al său Manual of chess
menţionează condiţiile necesare pentru
reuşita unui atac:
1) stabilirea corectă a mărcilor,
obiectivelor ce urmează a fi atacate;
2) existenţa câmpurilor de acces pentru
atacarea acestor obiective;
3) numărul de forţe atacatoare să fie
mai mare decât al pieselor apărătoare;
4) situaţia rezervelor se referă la viteza
cu care intervin noi forţe în atac sau în
apărare;
La rândul său, J. R. Capablanca
confirmă cele afirmate de E. Lasker şi
face unele completări în principiile sale
referitoare la jocul de mijloc şi atac,
afirmând că:
1) ouparea şi stăpânirea centrului este
sunt condiţia absolut necesară pentru
realizarea cu succes a atacului la rege;
2) atacul energic şi direct la rege va fi
încununat de succes numai atunci când
la atac participă toate piesele sau marea
mare parte a lor.
3) odată început, atacul trebuie dus
până la sfârşit cu preţul oricăror
sacrificii de material deoarece retragerea
din plin atac cedează iniţiativa
adversarului şi conduce de regulă la
pierdere.
Este clar că pentru reuşita unui atac este
necesară mobilizarea unui grup de piese
ce alcătuiesc un grupaj al figurilor
atacatoare, grupaj în care, de regulă,
liderul este regina, capabil să distrugă
protecţia regelui advers, fiind
supranumeric.
Un rol decisiv în reuşita atacurilor la
rege, indiferent de felul rocadei adverse,
îl joacă intervenţia pieselor grele, prin
1
sacrificii lineare care determină
deschideri de coloane sau activizări pe
linia 3-a, respectiv a 6-a, sau a 4-a
respectiv a 5-a.
Rocada mica şi fianchetto
Termenul "fianchetto" (in limba italiană
înseamnă "aripa mică") defineşte
dezvoltarea nebunilor la g2, g7, iar în
cazul în care un jucător efectuează
rocada după ce s-a efectuat fianchetarea
vorbim despre o rocada cu fianchetto.
Ulterior, termenul de fianchetare s-a
extins şi pentru nebunii plasaţi la b2 şi
b7. Astfel de rocade se întâlnesc în
construcţia multor deschideri, atât cu
negrul cât şi cu albul, de exemplu la
negru Sicilienele Dragon şi Dragon
accelerat, Pirc-Ufimţev, uneori şi în
variante din Apărarea Caro-Kann, în
Indiana regelui, Grünfeld, Hromadka, iar
la alb în Engleză, Catalană, Siciliana
închisă, Indiana regelui la alb, 1.b3 etc.
Acest tip de proţectie a regelui cu rocada
în fianchetto are argumentele sale pro și
contra.
Care ar fi avantajele acestei forme de
protecţie a regelui?
1) asigură o protecție sigură împotriva
atacurilor directe pe diagonală p b1-h7
datorită locației f7, g6 și h7;
2) câmpurile h6 şi f6 nu sunt slabe, fiind
controlate de nebunul din g7;
3) nebunul din g7 este bine plasat,
controlând câmpurile h6, f6 şi mai ales a
câmpul de mat şi putând fi folosit ca o
puternică piesă de contraatac. De
asemenea, el este şi un bun protector
după deschiderea coloanei “g” după ce
se joacă f7-f5, exf5, gxf5. Acest nebun
este foarte preţios, schimbul lui trebuie
pe cât posibil evitat, pentru că prin
schimb câmpurile negre f6 şi h6 devin
slabe şi accesibile albului. În unele
cazuri se sacrifică şi calitatea pentru a
evita schimbul acestui nebun.
Principalele dezavantaje ale acestei
structuri sunt:
1) pericolul deschiderii de coloane, în
special al coloanei “h”, prin marşul
pionului h, h2-h4-h5 şi hxg6. După
deschiderea coloanei “h”, atacul direct
asupra câmpurilor h6, h7 şi h8, este, de
regulă, decisiv;
2) pericolul schimbării nebunului
fianchetat după care câmpurile h6 şi f6
devin cronic slabe.
Este normal ca atacul să se concentreze
asupra acestor deficienţe, rolul principal
în constructia atacului jucându-l pionul
“h” şi bateria Dd2-Ne3, care urmăreşte
schimbul prin Ne3-h6 şi grupajul de atac
supranumeric capabil să distrugă prin
sacrificii protecţia regelui advers.
Două operaţiuni sunt specifice acestui
tip de atac:
K. Richter – L. Abramavicius
Hamburg, 1930, [C11]
Albul mută.
2
Grupajul supranumeric al figurilor în
atac face posibilă distrugerea nebunului
apărător, prin sacrificiul a două turnuri
19.¦h8+!! ¥xh8 20.¦xh8+ ¢xh8
21.£h1+!
După dispariţia acestui nebun câmpurile
f6 şi h6 devin accesibile calului din e4 şi
damei albe. 21...¤h7 Nu mergea nici
21...¢g7 22.£h6+ ¢g8 23.¤f6+
£xf6 24.gxf6 ¤e6 25.¤g5! nici
21...¢g8 22.¤f6+! £xf6 23.gxf6
¥xd3 24.£h6 ¦xc2+ 25.¢d1 ¤e6
26.¤g5!+- 22.¤f6 ¢g7 23.£h6+
1–0.
Uneori pentru distrugerea acestui înger
păzitor al regelui advers sunt necesare
sacrificii şi mai mari:
Albul mută.
O poziţie foarte instructivă, specifică
poziţiilor cu atacuri pe flancuri diferite,
din apărarea siciliană,varianta
dragonului. O apreciere este greu de
stabilit, ambele tabere şi-au mobilizat
integral toate forţele pentru atac şi
contraatac, albul fiind primul care a
reuşit deschiderea unei coloane pentru
piesele grele, coloana «h», pe care a
reuşit să-şi dubleze turnurile. Dar şi
negrul are amenintări puternice, de
exemplu după 1.axb4 ¦xb4 atacând
nebunul din d4 şi pionul b2.
La prima vedere pare tare 1.£h4
întrucât la 1..bxc3 câştigă sacrificiul
damei 2.£h8+! ¥xh8 3.¦xh8+ ¢g7
4.¦1h7+ mat. La 1.¥xf6 urmează
1...exf6! (nu 1.¥xf6 2.£xf6! cu mat)
Dar negrul dispune de o resursă
surprinzatoare 1...¤h5! 2.¥xg7 bxa3!
3.£g5 Dacă 3.gxh5 ¢xg7! iar la
3.¥d4 ar urma 3...axb2+ 4.¢b1
(4.¢d2 b1£) 4...£a5! 3...axb2+
4.¢b1 ¢xg7 5.¦xh5 ¥a2+ 6.¢xa2
b1£+ 7.¤xb1 £xc2+ 8.¢a3 £b2+
9.¢a4 £b3+ 10.¢a5 £a2+ şi negrul
câştigă!
Calculul exact este foarte dificil şi în
asemenea poziţii intuiţia joacă un rol
foarte important. Privind intuiţia, marele
tactician care a fost Mihail Tal ne
sfătuieşte ”Dacă intuiţia vă îndeamnă
spre o anumită mutare, faceţi-o şi apoi
calculaţi!” Credeţi în intuiţia voastră!
Continuarea câştigatoare în această
poziţie este 1.£h6!!
3

1...¥xh6+ Fuga regelui nu
salvează:1...¢f8 2.£h8+ ¥xh8
3.¦xh8+ ¤g8 4.¦xg8+ ¢xg8 5.¦h8#,
iar la 1...¤h5 câştigă 2.£xg7+! ¤xg7
3.¦h8#. Simplu este şi câştigul după
1...¥xg4 2.£h8+ ¥xh8 3.¦xh8 urmat
de mat. 2.¦xh6 g5 Singura apărare!
Acum tentanta, dar greşită este
contiuarea 3.¦xf6? ¥c4 !4.¦h8+ ¢g7!
5.¦fh6+ e5! 6.¦8h7+ ¢f8 7.¥xc4
£xc4 8.¦h8+ ¢e7 9.¤d5+ £xd5
10.exd5 ¦xh8 11.¦xh8 ¦xh8-+.
Şi tot intuiţia şi principiile lui
Capablanca ne vin în ajutor: la un atac
trebuie să participe toate piesele sau
marea lor majoritate. Ultima piesă care
nu participă la atac vine să întărească
atacul, şi anume 3.¥d3!
Ȋn plin atac, o mutare “liniştită” care ia
în vizor câmpul g6! După această
manevră negrul este pierdut în toate
variantele, de exemplu: 3...¥xg4
(3...¥c4 4.¦h8+ ¢g7 5.¦1h7+ ¢g6
6.e5+ ¥xd3 7.¦h6+ ¢g7 8.exf6+
exf6 9.¥xf6#; 3..d5 4.¦h8+ ¢g7
5.¦1h7+ ¢g6 6.exd5 ¤e4 7.¦g7+
mat;. 3...¤h7 4.¦xh7 f6 5.¦h8+ ¢g7
6.¦1h7+ ¢g6 7.e5+ f5 8.gxf5+ ¥xf5
9.¦h6+ ¢f7 10.e6+ ¥xe6 11.¦6h7#)
4.¦h8+ ¢g7 5.¦1h7+ ¢g6 6.e5+
¤e4 7.¦h6 ¢f5 8. ¥xe4+¢f4 9.¤e2
mat.
După dispariţia nebunului de fianchetto
toate câmpurile negre devin slabe, iar
ameninţarea distrugerii acestui nebun a
condus la planul deschiderii coloanei
“g”, pentru atac, în partida următoare.
C. H. O’D. Alexander – L. Pachman
Hilversum, 1947
Albul a concentrat împotriva rocadei cu
fianchetto adverse un cal agresiv la g5, o
«avalanşă mică» de pioni la g4 și h4,
tura pe g1 și regina, controlând un
important număr de câmpuri. Poziţia
negrului este solidă, şansa atacului
albului stă în reuşita deschiderii unei
coloane şi de aceea albul a continuat cu
1.¤f5! Condițiile sunt favorabile pentru
aceasta este jertfă, un tipic "anti-
fianchetto", care este absolut corectă.
4
 De pe câmpul f5 calul atacă la g7 și h6,
și, printre altele, intenţionează să
distrugă nebunul apărător al câmpurilor
negre. De exemplu, la 1.¦ae8,
albul va continua 2.¤xg7 urmat de 3.f4
cu perspective excelente,
și 1...¥f6 urma 2.¤h6. Acceptarea
sacrificiului conduce imediat la o situație
critică pentru negru pentru că după
g4xf5 se deschide coloana «g». 1...gxf5
2.gxf5! f6 Alte apărări nu există de
exemplu la 2...h6 urma 3.£h5 ¥e8
(3...¤g8 4.¤xf7+) 4.f6 Negrul nu
apucă să se consolideze nici după
2...¤g8 la care ar fi urmat 3.¤xh7!
¢xh7 4.¦xg7+ ¢xg7 5.¦g1+.
3.¤xh7 ¥e8! Negrul nu poate lăsa
dama albă să ajungă la h5 (3...¢xh7
4.¦xg7+ ¢xg7 5.¦g1+)
4.¦xg7! Principalul protector trebuie
distrus! 4...¢xg7 5.¤xf8 ¢xf8
6.¥h6+! Când nebunul oponent lipseşte
nebunul capătă o forţă uriaşă! 6...¢f7
(6...¢g8 7.£g4+ ¤g6 8.fxg6 £e7
9.h5 ¤b7 10.£e6+ £xe6 11.dxe6
¤d8 12.¦d1 ¤xe6 13.¦xd6 ¤g7
14.¥d1) 7.£h5+ ¤g6 (7...¢g8
8.¦g1+ ¤g6 9.¦xg6+ ¥xg6
10.£xg6+ ¢h8 11.£xf6+ ¢h7
12.£g6+ ¢h8 13.¥g5 sau 13.f6)
8.fxg6+ ¢g8 9.£f5 Şi peste câteva
mutări negrul a cedat.
V. Smâslov – A. Kotov
Moscova, 12.1943, [B25]
Albul mută.
24.¤f5! Un sacrificiu tipic intuitiv de
figură în acest tip de poziţii. Ideea
acestui sacrificiu nu este de a recâștiga
imediat piesa, ci de a crește atacul şi a
exercita presiune.
V. Smâslov afirmă “Aici nu ar trebui să
calculezi variante, ci să joci intuitiv, în
funcție de evaluarea generală a
poziției." 24...gxf5 Dacă negrul nu
acceptă sacrificiul după 24...g5 albul
obţine un câmp ideal pentru cal la f5.
25.gxf5 ¤c7 Mai slab era 25...¤g5
26.¥xg5 fxg5 27.¤xg5+ ¢h8
(27..¢g8 28.¤e6+- Smâslov) 28.¤e6
¦de8 29.¤xg7 £xg7 30.¦g1 £h7
(30...£d7 31.¦g6 ¦f7 32.¦bg1 ¦h7
33.£h4+- ) 31.¦g6 £xg6 32.fxg6
¢g7 33.b4+- 26.¦g1 ¤e8 Albul
ameninţă 27.¦xg7+ ¢xg7 28.¦g1+
¢f7 29.£h5+ ¢e7 30.¦g7++-
precum şi 27.¥xh6 ¥xh6 28.¦g6 £g7
29.¦xg7+ ¢xg7 30.¦g1+ ¢f7
31.£xh6+-. Cea mai bună apărare era
26...¦f7 27.¥xh6 (27.¦g3 ¦h8
28.¦bg1 ¢g8 29.¤h4 ¦h7÷)
5
27...¥xh6 28.¦g6 ¢h8 29.¦bg1 ¦h7
30.¦xh6 ¦g8 (30...¦f8 31.¦gg6 ¦ff7
32.£g3 ¦fg7 33.¦xh7+ ¢xh7
34.£h3+ ¢g8 35.¦xf6+-) 31.¦xg8+
¢xg8 32.£g4+ ¦g7 (32...¢h8
33.¦xf6+-) 33.£h5 ¦h7 34.£g6+
¦g7 35.£xf6 şi cu trei pioni pentru
piesă şansele albului sunt mai bune :
35...£d8 36.£xd8+ ¤xd8 37.¦d6.
26...¦h8 27.¥xh6 ¥xh6 (27...¢g8
28.¦xg7+ £xg7 29.¦g1+- 28.¦g6 31...¢d6 Dacă negrul ar încerca
£g7 29.¦xg7+ ¢xg7 30.£g3++- 31...¦c8 ar urma 32.¤g5! fxg5
33.¥xg5+ ¤f6 (33...¢d6 34.¥f4+
Smâslov) 27.¦g6?! Mai bine era
27.¦g4 h5 (27..¦h8 28.¥xh6 ¢g8 ¢e7 (34...¤e5 35.£g6+ (35.f6+-
29.¦bg1 £f7 30.¦h4+-) 28.£xh5+ Smâslov) 35...¢c7 36.¥xe5++-)
¢g8 29.¦bg1 ¦f7 30.¥h6+-. Câştiga 35.f6+! ¤xf6 36.¦gxg7 ¤xh5
37.¦xf7+ ¢e6 38.¦xd7 ¤xf4
de asemeni şi 27.¥xh6 ¥xh6 28.¦g6
£g7 29.¦xg7+ ¤xg7 30.¦g1 ¤e7 39.¦xb7+- Smâslov) 34.¥xf6+
31.¤h4 ¤g8 32.¤g6 ¦f7 33.¤f4+- (34.¦xg7 ¦xg7 35.¥xf6+ ¢xf6
36.£h6+ ¢e5 37.¦xg7 £e8
27...¦f7? Cea mai bună apărare era
27...¦h8! 28.¥xh6 ¢g8 29.¦bg1 ¦h7 38.¦g6+- Smâslov) 34...¢d6
30.£h4 £f7(30...¢f7 35.¦gxg7+-. 32.¥f4+ ¤e5 [32...¢e7
33.¦g6 (33.¤g5 fxg5 34.¥xg5++-)
31.¦1g5±.)31.¥xg7 ¦xh4
(31...¤xg7? 32.£xf6) 32.¥xf6+ ¢f8 33...£c8 34.¤g5+-] 33.¥xe5+ fxe5
33.¥xh4 ¦d6 34.¤g5 ¦xg6 35.¤xf7 34.f6!!
¦xg1+ 36.¢xg1 ¢xf7 37.¥g3 cu final
mai bun pentru alb. 28.¦bg1 Albul
măreşte presiunea ameninţând ¦xh6-
h8. Interesant era şi 28.¥xh6!?¢g8
29.¦bg1 ¤e7 30.¥xg7 ¦xg7
31.¦xg7+ ¤xg7 32.£h6 ¤exf5
33.exf5 ¦f8 34.¤d2+- după care albul
are atac puternic 28...¢g8 29.¦xh6
¢f8 [29...¦f8 30.£h5] 30.¦h7 ¢e7
31.£h5!

34...¤xf6 35.£xe5+ ¢c6 36.¦hxg7

¢b5 37.¤xd4+ ¢b6 38.b4 [38.¦xf7
£xf7 39.¦g6+-] 38...¦c8 39.¦xf7
£xf7 40.£d6+ ¦c6 41.¤xc6 ¤xe4
42.bxc5+ 1–0.

6

Caracterizându-l pe V. Smâslov, marele
maestru Vladimir Kramnik a afirmat
„Smâslov este... adevărul în șah!
Smâslov este un jucător care joacă un
şah corect și echitabil și
are un stil foarte natural... În fiecare
poziție, Smâslov a încercat să joace cea
mai frumoasă mutare și este foarte
posibil ca el să aibă mutări mai corecte
decât oricare alt campion
mondial. Când privim partidele lui, totul
pare a fi simplu mâna joaca mutări de la
sine."
În principiu, care sunt diferenţele dintre
rocada mică şi rocada mare ? Unii autori
din trecut credeau că aceste diferențe
sunt semnificative, iar rocada mare este
mai puţin sigură decât rocada mică ceea
ce este o exagerare.
Singura deosebire esenţială este că,
făcând rocada mare, regele şi turnul sunt
mai aproape de centru la c1 şi d1, decât
dacă s-ar afla la g1 şi f1. În schimb,
turnul la d1 este activ şi poate creea
ameninţări, în timp ce aflat la f1 turnul
devine activ după efectuarea unei mutări,
Tf1-e1.
În funcţie de numărul de mutări necesare
efectuării rocadei, pentru efectuarea
rocadei mici sunt necesare 2 mutări de
dezvoltare, în timp ce efectuarea rocadei
mari necesită 3 mutări de dezvoltare. Ȋn
plus, de regulă, este necesară şi mutarea
profilactică Rc1-b1.
În principiu, din punctul de vedere al
atacului, efectuarea rocadei mari este
recomandabilă, aducând turnul rapid în
joc, iar din punct de vedere al apărării
rocada mică poate fi mai sigură. Faptul
că mulţi jucători au “pătimit” după
efectuarea rocadei mari se datoreşte de
regulă grabei cu care se întreprinde
atacul, uitând să se efectueze la timp
mutarea Rc1-b1, iar când contraatacul
porneşte este deja prea tarziu.
În deschidere în multe situaţii, mai ales
în variante în care albul alege construcţia
atacului rapid sau a unor gambite,
efectuarea rocadei mari poate fi cea mai
bună soluţie. Alegerea rocadei mari de
regulă trebuie să ţină seama de
caracteristicile poziţie în acel moment.
Principalii factori care “vorbesc” în
favoarea alegerii rocadei mari sunt:
1) configuraţia pionilor rocadei
adverse care permite deschiderea unor
coloane pentru atac (h,g sau f) prin
schimburi sau sacrificii de pioni;
2) dacă există un pericol al declanşării
unui atac asupra rocadei mici, (de
exemplu atacul tipic Nxh2+ Cg4+ şi
Dh4) o vom alege pe cea mare;
3) dacă flancul regelui este
subdezvoltat şi centrul este deschis
vom evacua rapid regele pe flancul
damei şi nu vom rămâne cu regele în
centru;
4) Dacă prin efectuarea rocadei mari
sosirea rapidă a turnului la d1 creeaza
ameninţări imediate sau în perspectivă.
Mai este şi o problemă de preferinţe: de
exemplu, campionul român al anilor 50-
60, maestrul Ion Bălănel susţinea că
singura modalitate de a combate eficient
Sicilienele ortodoxe (cele în care nu
apare câmpul slab d5) este construcţia
atacului cu efectuarea rocadei mari. Între
timp şi îndoiala maestrului privind
câmpul d5 a căzut, dovadă Atacul englez
contra variantei Najdorf din Siciliană.
Factorii de mai sus reprezintă doar
indicaţii generale pentru jucătorul care,
de fiecare dată când trebuie să se decidă
7
unde va efectua rocada, trebuie să ţina
cont de caracteristicile specifice ale
poziție. Mai ales în cazul negrului
trebuie mult discernământ atunci când
efectuează rocada mare întrucât poziţiile
cu rocade pe flancuri diferite conduc la o
confruntare extrem de tensionată.
Excesiva prudenţă nu este un sfetnic
bun, există multe cazuri când din
prudenţă excesivă apărarea nu face
rocada mare din cauza prejudecăţilor
legate de riscurile unei asemenea acţiuni.
Şi aici intervine intuiţia. În practica
marilor maeştri găsim numeroase
exemple de alegere judicioasă a flancului
unde se face rocada.Un asemenea
exemplu este partida
P. Keres – S. Reshevsky
Haga/Moscova, 27.04.1948, [C81]
Negrul mută.
Negrul este într-o situaţie dificilă! Albul
are avantaj de dezvoltare, are 2
ameninţări (¤xd5 şi ¤xb5), iar regele
negru a rămas în centrul tablei. Soluţia
aleasă de Reshevsky a fost: 14...g5!
(obturează diagonala h4-d8) 15.¥g3
£b7!? 16.¤xd5 0–0–0!
Mulţi mari maeştri ar clătina din cap
când negrul face rocada mare în spaniola
deschisă! Dar cu negrul joacă Reshevshy
şi alegerea a fost foarte bine facută. În
primul rând regele este în deplină
siguranţă, atacul pe coloana “a” ar cere
mult timp şi totodată lipseşte mutarea
a2-a4, pentru atacul flancului. În schimb,
negrul pune în valoare forţa perechii sale
de nebuni, controlează câmpul d4,
putând declanşa atacul cu pionii g şi h.
7.¤f6 Acum acest cal atacă în gol, dar
nici 17.¤c3 nu dădea mai mult, de
exemplu 17...g4! 18.¤e1 (La 18.¤h4
urma ¤d4 19.£e4 £xe4 20.¤xe4
¥e7 21.¤d6+ cxd6 22.¦xd4 dxe5
23.¦e4 ¦d2 24.¦xe5 ¦hd8 25.c4
bxc4 26.bxc4 ¥f6 27.¦c5+ ¢b7
28.h3 gxh3 29.gxh3 ¦xb2=+)
18...¤d4 19.£f1 ¥f5; 17.c4 ¤d4
18.£d3 c6 (18...bxc4 19.bxc4 ¤b3³)
19.¤f6 (19.¤xd4 bxc4 20.bxc4 ¥xd4
21.£xd4 cxd5 22.c5) 19...bxc4
20.bxc4 ¤b3, cu joc bun. 17...g4!
18.¤e1 ¤d4! 19.£f1 h5!
8

Negrul are o compensaţie suficientă de
joc activ pentru pionul sacrificat. A
urmat 20.¥f4 [20.¥h4 ¤f5 21.¦xd8+
¦xd8 22.¥g3 h4 23.¤d3 ¥b6 24.¥f4
g3] 20...h4 21.¥e3 h3 22.¦d2 hxg2
23.£xg2 ¤f3+ 24.¤xf3 ¥xe3
25.¦xd8+ ¦xd8 26.¤e1 ¥d4! (mai
bine era 26...£xg2 27.¢xg2 ¦d2) şi
până la urmă negrul a câştigat.
Poziţia care urmează a survenit în
partida
A. Rabinovich – P. Romanovski
U.R.S.S., 1925, [E23]
Din nou negrul se află în situaţie dificilă,
nemaiputând evita pierderea calului din
f6. În asemenea situaţii, soluţia trebuie
căutată în realizarea unui contratac şi
negrul a jucat
17...¥a3! 18.exf6? Imprudent, albul s-
a grăbit, luând acest cal care oricum “nu
fugea” Necesar era ori 18.£a4 ¦ac8
19.£xa3 £xa3 (19...¦c5) 20.bxa3
¦xc3+ 21.¢b2 ¦c2+ 22.¢a1 h6
23.¥h4 g5 24.exf6 gxh4 25.¤e5 ¦c3
26.¢b2 ¦c2+ 27.¢b3+-ori 18.¤e1
¦ac8 19.¦xd3 ¦xd3 20.¤xd3 ¦xc3+
21.¢d2 ¦xd3+ 22.¢xd3 £d7+
23.¢c2 £c6+ 24.¢b1 £b5 25.£d4
¤d5 26.¦c1± Greşită este vechea
recomandaţie a lui V. Vukovici,
18.¦xd3? ¦xd3 19.¢b1 £d7! 20.exf6
¦xc3! 21.¥c1 £d3+ 22.¢a1 ¦c2
23.bxa3 £c3+ 24.¢b1 ¦e2 25.£a4
£xf6 şi negrul stă la câştig. 18...£c5!
19.¥d2? După această a 2-a greşeală nu
mai există salvare. Nu salva nici
19.¦xd3! ¦xd3 20.¢b1 (20.¢c2 £f2!
21.¢b3 ¦c8 22.¥d2 £b5+ 23.¢xa3
¦c4-+) 20...¦xc3 21.bxc3 £f5+
22.¢a1 £c2! 23. ¥c1 ¥xc1 24.
£b4¥h6-+.19...¥g6 20.£a4 Alte
apărări de luat în consideraţie erau:
20.£f4 (împiedică £f5) 20...¦ac8
(ameninţă din nou £xc3) 21.£e5 £b4
22.¦dg1 £a4 23.¤e1 ¥xb2+
24.¢xb2 ¦xd2+ 25.¢a1 £d1+
26.¤xd1 ¦c1#; 20.¦de1 ¦xd2
21.¢xd2 ¦d8+ 22.¢e2 ¥d3+ 23.¢d2
¥e4+ 24.¢e2 £c4+ 25.¢e3 ¦d3+
26.¢f4 ¥xf3+ 27.¢g3 ¥d6+;
20.¦he1 ¦ac8! 21.¦e3 £b5 22.bxa3
£b1#; 20.¤e1 ¦d4 21.£g5 £b4;
20.¥e1 ¦xd1+ 21.¢xd1 ¦d8+
22.¢c1 (22.¥d2 ¥xb2 23.fxg7 ¦c8
24.¢e2 ¥xc3 25.¦c1 £b5+ 26.¢d1
£d3) 22...¦d3 23.£a4 ¦xc3+
24.¥xc3 £xc3+ 25.¢d1 £xb2]
20...b5 Câştiga şi 20...¦xd2 21.¢xd2
£xf2+ 22.¤e2 ¥c5 23.¤fd4 e5
24.¦hf1 (24.¤c6 ¥e3+ 25.¢c3 £xe2
26.¤e7+ ¢h8 27.¤xg6+ hxg6
9
28.fxg7+ ¢xg7 29.£c4 £xg2
30.¦hf1 ¥d4+) 21.£xa3 Nu salva nici
21.£xb5 ¦ab8 22.¥e1 (22.£xc5
¥xb2#) 22...¥xb2+ 23.£xb2 ¦xd1+
24.¢xd1 ¦xb2; 21.£b3 b4 22.¥e3
£c7 23.¦xd8+ ¦xd8 24.¤d4 ¦b8
25.bxa3 bxc3 26.¤b5 £c6µ 21...£f5
Şi albul a cedat, căci la 22.£b3 urma
¦ac8! cu mat imparabil. Poziţia finală
merită o diagramă. reper privind
pericolele legate de efectuarea rocadei
mari.
M. Euwe – E. Colle
Amsterdam, 1926, [E38]
Negrul mută.
15...¥xa3?! 16.¥xf6 Pierdea rapid
16.bxa3?? £xa3+ 17.¢d2 ¤b4!
18.¥xf6 ¤xd3 19.¥xd3 ¥xf3 20.gxf3
gxf6 21.¤xb5 £b2+ 22.¢e1 ¦c1–+.
16...gxf6 17.¢b1 ³ 17.£xd7+ ¢f8
18.¢b1 £b4²] 17...¥xb2±
[¹17...18.£xb5 £xb5 19.¤xb5
¥c5³] 18.¤a2 –+?? [18.£xd7+ ¢f8
19.¢xb2 (19.£xb7??£a1+ 20.¢c2
¤b4+ 21.¢b3 £a3#) 19...£b4+
20.¢c2³] 18...¤e5! 19.¤xe5
Ameninţând mat! 19...¥d5 20.£xd5
[20.¤c4 bxc4 (20...¦xc4 21.¢xb2
¦a4 22.¤c3 ¦b4+ 23.¢c2–+) 21.£c2
¥e5 22.¦xd5 exd5–+] 20...exd5
21.¤xd7 [21.¤d3.¦a8 22.¤db4–+]
21...¦a8 Ameninţând £xa2. 22.¤c1
£a1+ 23.¢c2 ¦c8+ 24.¥c4 ¦xc4+
25.¢d3 ¥xc1 26.¦xc1 ¦xc1
[26...¢xd7?! 27.¦xa1 ¦hc8
28.¦hb1³] 27.¤xf6+ ¢d8 28.¦xc1
£xc1–+ 0–1.
Următoarea partidă jucată de fostul
campion mondial Em. Lasker este un
model de integrare a rocadei mari în
planul de joc şi un model de cum se duce
atacul în astfel de poziţii, cu ambii
adversari efectuând rocadele mari.
Em. Lasker – F. Marshall
St. Petersburg, 1914, [C42]
1.e4 e5 2.¤f3 ¤f6 3.¤xe5 d6 4.¤f3
¤xe4 5.£e2 Contra tacticianului F.
Marshall, o alegere ideală. 5...£e7 6.d3
¤f6 7.¥g5 ¥e6 Cum era de aşteptat
negrul evită simplificările cunoscând
tehnica deosebită a campionului
mondial. 8.¤c3 ¤bd7 9.0–0–0 h6
10.¥h4 g5 11.¥g3 ¤h5 12.d4!
¤xg3 13.hxg3 g4 14.¤h4 d5?!
Interesant este aici comentariul lui Garry
Kasparov: “Negrul este la un "pas de
fericire", după ce va efectua rocada
mare, perechea sa de nebuni şi calul la
10
h4 în afară de joc sunt motive bune de
optimism”. Mai bine era aici 14...¤b6
15.d5 ¥d7 16.£d2 £g5 17.f4 gxf3
18.gxf3 £xd2+ 19.¦xd2 ¥g7.
15.£b5! Dar un semnal şi pentru Lasker
că nu mai are timp, trebuie să întreprindă
ceva activ, "leul trebuie să se
năpustească" spune Garry Kasparov!
15...0–0–0 16.£a5! Evită cursa lui
Marshall 16.¤xd5 ¥xd5 17.£xd5
£g5+ 18.£xg5 hxg5 şi săracul cal se
duce... 16...a6 [16...¢b8? 17.¤b5±]
17.¥xa6!
Un sacrificiu perfect justificat de
raportul supranumeric de forţe în atac şi
de viteza de activizare a rezervei, ¦d1-
d3-b3. 17...bxa6 18.£xa6+ ¢b8
19.¤b5 ¤b6 20.¦d3! £g5+ Nici
măcar mutarea 20...¤c4 nu salva. Albul
avea şi aici 3 căi de a continua atacul:
21.¦b3! £g5+ 22.¢b1 {sau 22.f4!?
gxf3+ 23.¢b1 ¤d2+ 24.¢a1 ¤xb3+
25.cxb3 £xg3 (25...¥d6 26.¤xf3
£e7 27.£a7+ ¢c8 28.¤e5 ¥xe5
29.dxe5 ¢d7 30.¤xc7 £g5
31.¤xd5+ ¢e8 32.¤c7+ ¢d7
33.£c5 £d2 34.¦c1 ¦c8 35.£c6+
¢e7 36.£c5+) 26.¤xf3 ¥d6 27.¦c1
¥f4 28.¤e5! ¥xe5 29.£a7+!
(29.dxe5? £e3) 29...¢c8 30.dxe5
¢d7 31.¤xc7! £g5 32.¤xd5+ ¢e8
33.¤c7+ ¢d7 34.£a4+ ¢e7
35.£b4+ ¢d7 36.£b5+ ¢c8
37.£a6+ ¢d7 38.£c6+ ¢e7
39.£c5+ ¢d7 40.¦d1+)} 22...¤d2+
23.¢a1 ¤xb3+ 24.cxb3 ¥d6
25.£a7+ ¢c8 26.¤xd6+ ¦xd6
(26...cxd6 27.f4! gxf3 28.¤xf3 £e3
29.¦e1) 27.£a8+ ¢d7 28.£xh8 ¦c6
29.a3 ¦c2 30.f4 gxf3 31.¤xf3 £xg3
32.£f8+-; 21.a4 c6 (21...¦d6
22.¤xd6 £xd6 23.¦b3+ ¤b6 24.a5)
22.¦b3 £g5+ 23.¢b1 ¤d2+ 24.¢a2
£e7 25.£b6+ £b7 26.£xd8+ ¥c8
27.¤d6 ¤xb3 28.¤xb7 ¥g7 29.£e7
¥xb7 30.¢xb3; 21.¤a7 ¦d6 22.¦b3+
¤b6 23.a4 ¥g7 24.¤b5 ¦c6
(24...¥xd4 25.¤xd4) 25.a5. 21.¢b1
¥d6 22.¦b3 ¦he8 23.a4!
23...¥f5 24.¤a7 ¥d7 25.a5 £d2
26.axb6 ¦e1+ 27.¢a2 c6 28.¤b5
cxb5 29.£a7+ Şi negrul a cedat, căci
putea urma 29...¢c8 30.£a8+ ¥b8
31.£a6#. Cel mai dureros pentru un
jucător de atac este să piardă cînd el este
supus atacului!
Marii maeştri contemporani au învăţat
bine lecţia construcţiei atacului contra
poziţiilor cu rocade mari.
D. Andreikin – J. Mertanen
11
Rogaska Slatina, 25.09.2011, [C45]
1.e4 e5 2.¤f3 ¤c6 3.d4 exd4
4.¤xd4 ¥c5 5.¤b3 ¥b6 6.¤c3 £f6
7.£e2 ¤ge7 8.h4 h6 9.¥e3 [9.¥g5?
hxg5 10.hxg5 £xf2+–+] 9...d6 10.0–0–
0 ¥d7 11.¢b1 [11.¤d5 ¤xd5
12.exd5 ¤e7 13.¦d2 (13.¦e1 ¢f8
14.£d2 ¥d4 (14...¥xe3 15.¦xe3 h5)
15.¥xd4)] 11...0–0–0 Ambele tabere au
rocat lung, dar albul dispune de o mai
bună mobilitate a figurilor. 12.¥xb6 Un
schimb ce creează posibilitatea unui atac
al pionului pe coloana a, cu participarea
celor 2 cai, a turnului din d1, a damei, şi
a nebunului din f1! 12...axb6 13.f3 g5
14.£f2!
Apăra la h4 şi priveşte lung la a7!
14...£g7 15.¤b5 ¢b8 16.a4 f5
17.exf5 ¤xf5 18.a5!?
18...bxa5? Negrul se teme de
slăbiciunea câmpurilor albe ce ar rezulta
după 18...¤xa5!? 19.¤xa5 ¥xb5
20.¤xb7 ¢xb7 21.¥xb5 ¤xh4, dar
aşa trebuia jucat, după 22.g3 ¤f5 23.f4!
c6 (23...g4 24.£g2+ sau 23...d5
24.¥d3 ¦hf8 25.g4 ¤d6 26.f5 ¦a8
27.£f3 c6 28.¦de1 ¦fe8 29.¦xe8
¦xe8 30.£h3 ¦h8 31.£h5) 24.g4
(24.fxg5 £xg5 25.¥xc6+ ¢xc6
26.£f3+ d5 27.¦h5 (27.¦xd5)
27...£xg3 28.£xf5² ¦df8) 24...¤e7
25.¥e2 gxf4 26.£xf4 d5 27.¦df1
¦df8 28.£d6 ¤g6 29.¦xf8 ¦xf8
30.£xf8 (30.¦xh6 £xh6 31.£d7+
¢a8 32.£xc6+ ¢b8 33.£xb6+ ¢a8
34.£c6+ ¢b8 35.¥d3 19.¤xa5 b6
20.¤c4 ¥c8 21.hxg5! d5 [21...hxg5
22.¦xh8 ¦xh8 23.g4 ¤h4 24.¤cxd6!
cxd6 25.£xb6+ £b7 26.£e3 ¦d8
27.¦xd6 ¦xd6 28.¤xd6 £e7
(28...£c7 29.¤xc8 £xc8 30.£xg5
¤xf3 31.£f4+ ¤fe5 32.¥g2 £c7
33.g5 ¤g6 (33...¤e7 34.£f8+ ¢a7
35.£a8+ ¢b6 36.£a3) 34.£e5)
29.£b6+ ¥b7 30.¤xb7 £xb7
31.£c5²] 22.¤xb6!
22...cxb6 23.g4! Ȋndepărtează
apărătorul pionului d6. 23...¤d6
24.gxh6 ¦xh6 25.£xb6+
12
25...¥b7 26.¤a7!
26...¤xa7 27.£xd8+ ¤ac8 28.¦xh6
£xh6 29.g5 £h5 30.£f6 ¤e8
31.£f4+ ¤cd6 32.¥b5 1–0.
Pericolele legate de efectuarea rocadei
mari sunt cunoscute şi evitate, fiind în
general legate de prezenţa turnurilor pe
coloanele deschise sau semideschise. Să
urmărim un contraatac tipic în dragon:
V. Juravlev– O. Koskin
U.R.S.S., 1963, [B07]
Negrul mută.
15...¤xf3 16.¤xf3 ¤xe4 17.¤xe4
¦xb2+ 18.¢c1 ¦b1!!+ 0–1.
O armă des folosită în construcţia
contraatacului în siciliană (Rauzer,
Najdorf, Dragon, Scheveningen), în
variante în care albul face rocada mare,
este sacrificiul calităţii la c3.
S. Movsesian – G. Kasparov
Bosnia, 2000, [B80]
1.e4 c5 2.¤f3 d6 3.d4 cxd4 4.¤xd4
¤f6 5.¤c3 a6 6.¥e3 e6 7.f3 b5
8.£d2 ¤bd7 9.0–0–0 ¥b7 10.g4
¤b6 11.£f2 ¤fd7 12.¢b1?! După
părerea lui Kasparov o pierdere de timp.
Normal este 12.¥d3 pentru ca la
12...¦c8 să se evite sacrificiul calităţii
prin 13.¤ce2 ¤c5?! (13...¥e7 14.h4
(14.¢b1 0–0 15.g5 d5 16.g6 hxg6
17.h4 ¤c4 18.¥xc4 ¦xc4 19.h5 g5
20.b3 ¦c8 21.f4 dxe4 22.fxg5 ¥xg5
23.¦hg1) 14...0–0 (14...¤c5 15.¢b1
£c7 16.¥g5 ¤ba4 17.¥xe7 £xe7
18.g5 0–0 19.¤g3 f6 20.¤h5)
15.¢b1 ¤a4 (15...d5 16.g5 dxe4
17.fxe4 ¤c4 18.¥c1 £b6 19.£g2
¤de5 20.h5 ¦fd8 21.¥xc4 ¦xc4
22.¥e3) 16.g5 ¤dc5NT (16...d5
17.exd5 ¥xd5 18.¤f4 ¤dc5 19.¤b3
¤xd3 20.¦xd3 £d7 21.¦hd1 ¦fd8)
17.¤g3 ½–½ Judit Polgar -Kasparov,
13
Linares, 2001 (17.£g3 £c7 18.¦d2
¦fe8 19.h5 ¥f8 20.g6 fxg6 21.hxg6
h6 22.£h2)) 14.¢b1 £c7 15.¤g3
¥e7 16.h4 ¤ba4 17.¥g5 ¤xd3
18.cxd3 ¥xg5 19.hxg5 £c5 20.f4 e5
21.fxe5 dxe5 22.¤gf5 exd4
23.¤xg7+ ¢d8? (23...¢d7 24.£xf7+
£e7 25.¦df1=) 24.¦c1 £d6
25.£xf7± Yagupov-Karasek, Pardubice,
2014) 12...¦c8 13.¥d3
13...¦xc3! 14. bxc3 £c7
[14...¤a4!?!?15.¤e2 ¥e7] 15.¤e2
¥e7 16.g5 0–0 17.h4 ¤a4 Kasparov
îşi întăreşte propria partida în care se
jucase 17...d5 18.h5 dxe4 19.¥xe4
¥xe4 20.fxe4 ¤c4 21.¥c1 b4
22.cxb4 ¥xb4 23.¦h3] 18.¥c1?!
[18.h5 ¤e5 19.h6 g6÷18.¥d2 d5
19.exd5 ¥xd5 20.¥e4] 18...¤e5
19.h5 [19.f4 ¤xd3 20.cxd3 d5 21.e5
d4] 19...d5!
20.£h2 [20.h6 g6 21.£g3 (21.¥d2
¦c8 22.exd5 ¥xd5 23.¥e4 ¥c4
24.¤d4 £c5) 21...¥d6 22.£g2 ¦c8
µ] 20...¥d6! [ 20...b4? 21.exd5 ¥xd5
22.¥xh7+ ¢xh7 23.g6+ ¢g8 24.h6
£c4 25.¦xd5 £xe2 26.¦xe5 ¤xc3+
27.¢a1 £xh2 (27...£c4 28.¦a5)
28.¦xh2 ¥d6 29.hxg7 ¢xg7 30.¥h6+
¢g8 31.gxf7+ ¢xf7 32.¥xf8 ¥xe5
33.f4±] 21.£h3?! [21.¥f4 ! 21...b4 !
22.cxb4 ¦c8 23.¦c1 d4
24.¢a1(24.a3 a5 (24...£b6 25.¢a1
¤xf3 26.£g2 e5 27.g6) 25.¥b5
¤c3+ 26.¤xc3 ¤xf3 27.¥xd6 £xc3
28.¦hd1! (28.£g3 ¥xe4) 28...¥xe4!
(28...¤xh2?29.¦d3) 29.£e2 £b3+
30.¢a1 £xa3+ 31.¢b1 ¥d5 32.c4
dxc3 33.¦xd5 exd5 34.g6 ¤d4
35.gxf7+ ¢xf7) 24...¤c3 (24...a5
25.h6 g6 26.c4 !26...dxc3 27.¥b5
axb4 28.¥xa4 £a5 29.¥b3 ¤xf3
30.¥xd6 ¤xh2 31.¦xh2 ¥xe4–+)
25.h6 (25.a3 a5!) 25...g6 26.¦b1
¤xb1 27.¦xb1²] 21...¤xd3 22.cxd3
[22.¦xd3 dxe4 23.¦xd6 £xd6 24.h6
g6 –+] 22...b4! [22...¤xc3+ 23.¤xc3
£xc3 24.¥b2 £b4 25.g6 ¥e5
(25...dxe4 26.h6 ¥e5 27.d4+-) 26.d4
¥f4 27.gxf7+ ¢xf7 28.£g4 ¥h6]
23.cxb4? [23.c4! 23...dxc4 24.h6
(24.g6 cxd3 (24...¥e5?25.d4!25...c3
26.¢a1) 25.¦xd3 ¦c8 (25...¥e5
26.gxf7+ ! (26.h6 ¦c8 27.gxf7+ ¢xf7
28.¦d2 g6! 29.¦hd1 £c4 30.£h4
¥d5–+!) 26...¢xf7 27.¦hd1„.)
26.¦d2 ¥e5 27.¦hd1 ¥c6! (… ¥b5-
d3) (27...£b6 28.gxf7+ ¢f8 29.¦c2 !
29...¦xc2 30.¢xc2÷) 28.h6 (28.gxf7+
¢xf7; 28.£h4 ¥f6 29.£f2 ¥b5)
28...¥b5! 29.f4 ¥xe2 –+) 24...g6
25.dxc4 ¦c823.h6? 23...g6 24.cxb4
¦c8 25.¢a1 dxe4 ! (25...¥xb4
14
?26.£h2 £c2 27.£e5) 26.fxe4 ¥xe4– (36.£xg6 £xd4+!) 36...¥a3!
+!] 23...¦c8 24.¢a1 [24.£f1 dxe4 37.£h8+ ¢e7 38.£xb8 ¥b2+
25.fxe4 £c2+ 26.¢a1 ¥e5+ 27.d4 39.£xb2 (39.¢b1 £e4#) 39...¤xb2
¥xe4 28.¥a3 ¥d5 –+] 24...dxe4?! 40.¢xb2 £b5+-+] 31...¤xd1
[24...£c2?25.¦d2 ¥e5+ 26.d4 ¥xd4+
27.¦xd4 (27.¤xd4 £xc1+ 28.¦xc1
¦xc1#) 27...£xe2 28.£f1÷ (28.¥d2÷)
28...£c2; 24...¥xb4!25.£h2 £c2 –+
26.¦de1(26.g6 ¤c3) 26...¥xe1
27.¦xe1 £xd3 –+] 25.fxe4 [25.dxe4
¥e5+ 26.¤d4 ¥xd4+ 27.¦xd4
£xc1+] 25...¥xe4! 26.g6! [26.dxe4
¥e5+ 27.¤d4 ¥xd4+ 28.¦xd4
£xc1+; 26.¦hg1 £c2 27.¤d4 ¥e5
28.£e3 ¥d5–+ 29.¦d2 £xc1+
30.¦xc1 ¦xc1#] 26...¥xh1 27.£xh1 31...¤xe6+ ¢xf7
33.£xg7+[33.¤xc7 ¥c3+] 33...¢xe6
¥xb4 28.gxf7+ [28.gxh7+ ¢h8]
28...¢f8! [28...£xf7 29.¥d2 (29.h6µ 34.£xc7 [34.£h6+ ¢f5] 34...¥c3+ 0–
29...¥xd2 30.¦xd2 ¤b6–+; 28...¢xf7 1.
29.¥b2! (29.£f3+ ¢g8 30.¥b2 ¤xb2
31.¦c1 ¥c5 32.d4 ¤a4 –+) 29...¤xb2 Teste
(29...£c2 ?30.£b7+) 30.¦c1„] 1) A. Pomar – M. Tal
29.£g2 [29.¥b2 £c2 30.¦b1 £xe2 Las Palmas, 1975, [A41]
31! (31.£b7 ?31...£xb2+ 32.¦xb2 Negrul mută.
Pas cu pas construim atacul.
¦c1+ 33.¦b1 ¥c3+) 31...¥c3!
(31...¤xb2? 32.hxg7+ ¢xg7 33.¦g1+
¢f6 (33...¢h8?. 34.£b7 +-)
34.£h4+ ¢xf7 35.£f4+ ¢e8
36.¦g8+ ¢d7 37.£d4+ ¥d6 38.£g7+
¥e7 39.£d4+=; 31...£xb2+ 32.¦xb2
¥c3 33.hxg7+ ¥xg7 34.d4 ¥xd4
35.¢b1 ¥xb2 36.£h6+ ¥g7 37.£xe6
¦d8 µ) 32.hxg7+ ¢xf7 !
(32...¢xg7?33.£g1+ ¢h6 34.¥xc3
¤xc3 35.£c1+ ¢g6 36.£g1+ =)
33.£b7+ ¢f6 34.¥xc3+ ¤xc3–+] [15.h3 ¤d5] 15...£h5!? [15...£e7
29...¦b8! 30.¥b2 [30.¥d2 ¥a3 16.¤b5 ¦d8 17.£c1 ¤d5 18.¥g5³]
31.¥c1 ¥xc1 32.¦xc1 £b6 33.¤c3 16.¥xc7 ¥h3 17.¥f4 [17.£d2 ¤g4
¤xc3-+] 30...¤xb2 31.¤d4 18.f3 £c5–+; 17.f3 ¥h6! (17...¤d5
[31.¢xb2 ¥d2+ 32.¢a1 ¥c3+ -+: 18.g4 £h6 19.¤f5) 18.g4 (18.¥xh3
31.¦c1 £e5 32.d4 £d5 33.£g4 ¤c4 £xh3 19.¥f4 ¥xf4 20.gxf4 e3
34.¦g1 g5 35.hxg6 hxg6 36.£h4
15
21.£d3 ¦fe8 22.£b5 ¦ad8) 27.¢f1 £xf3+ 28.¢g1 £g3+ 29.¢f1
18...¥e3+ 19.¢h1 ¥xg2+ 20.¢xg2 ¦d5–+] 26...£xf1+ 27.¦xf1 ¥xf4
£c5µ] 17...¤g4 18.f3!? exf3 28.gxf4 ¦d2 29.¦f2 ¦xf2 30.¢xf2
19.¤xf3 [19.exf3 ¥xg2 20.fxg4 £d5 b5 31.a4 bxa4 32.¢e3 h5 33.f5 g5
21.¤b5 £c6–+ 22.¦f2 ¦fd8 23.¦d2 34.c4 f6 35.¢d4 ¢f7 0–1.
¦xd2 24.£xd2 ¥h3 25.c4 a6 26.¤c3
¥d4+ (26...¥xc3)] 19...¦ad8 20.£c1 2) Ritov - Skuia
[20.£e1 £c5+ 21.¢h1 ¥xg2+ U.R.S.S, 1971
22.¢xg2 £xc2–+] 20...¦fe8–+ Albul mută.
21.¥xh3 [21.e3 h6 22.¦e1 g5
23.¥c7 ¦c8 24.¥xh3 £xh3 25.¥d6
¦xe3 26.¦xe3 ¥d4] 21...£xh3
22.¦d1

11.£c4! g5 [11...f6 12.¤e6±;

11...¤h6 12.¤b3 £h5 (12...£b4
13.¤d5!+-) 13.£xa6±] 12.¥g3 ¤h6
13.¤b3! £b4

[22.£e1 ¥d4+! 23.¢h1 ¦d5–+]

22...¤xh2! 23.¦xd8 [23.¤xh2 ¦xe2
24.¦xd8+ ¥f8–+] 23...¤xf3+ 24.exf3
¦xd8 25.c3

[13...£f5 14.£xa6+-] 14.¤d5! ¥e6

[14...£xc4 15.¤xe7# #] 15.£xc6+
bxc6 16.¥xa6+ ¢d7 [16...£b7
17.¤xe7#] 17.¤f6# 1–0.

25...¥h6! [25...g5? 26.¥c7 ¦d7 3) D. Cirici – K. Stojanovski

27.£xg5 f6 28.£f4 ¥h6 29.£c4+ Tuzla, (7), 1958, [C88]
¢g7 30.¥f4] 26.£f1 [26.¥xh6 £xg3+ Albul mută.

16
20.¤h4 c5 21.c3 d5 22.e5 ¤h7 18.¦he1 ¦ad8 19.f5! £e7 20.£g5
[22...¤e4 23.¤f5 ¦d8 24.£g4±] ¤d5 21.f6! £f8
23.¤f5 c4

24.£g4 ¥g5 25.¥c2 £e6 26.h4! ¤f6

22.¥c4! ¤xc3 23.¦xd8! ¦xd8
24.fxg7 ¤xa2+ 25.¢b1 £e8 26.e6
¥e4+ 27.¢a1 f5 28.e7+ ¦d5 29.£f6
£f7 30.e8£+ 1–0.

5) J. Friedel – M. De Jong
Hoogeveen, (4), 19.10.2009, [B43]
Albul mută.

27.exf6! £xe1+ 28.¢h2 ¥xf6

29.¥xh6 ¥e5+ 30.¢h3! £xa1
31.¤e7+ ¢h8 32.¥xg7+ 1–0.

4) A. Alehin – F. Marshall
Baden-Baden (17), 08.05.1925, [D06]
Albul mută.

17
11.a4! ¥xe3? [11...b4 12.¤d5ƒ ¤e7
13.¤xe7 £xe7 14.¥xc5 dxc5
15.¥xa6] 12.axb5! axb513. ¥xb5±
¥xb5 13...¥xf2+? pierde după
14.£xf2 14.£xb5+ ¢f8 15.fxe3 ¦b8

21...£d8? 21...£c6! 22.¤g5 £xc2!

23.¤xh7+ (o cursă este 23.¦xf7+??
¢g8 24.¦xh7 £c1+ 25.¢f2 ¦xb2+
26.¢g3 £xe3+ 27.¤f3 £f2+ 28.¢g4
£xg2+ 29.¢f4 ¦b4+ 30.¢e3 ¦b3+!)
23...£xh7± 21...¦b5 22.£d1!]
16.¦a7! ¤f6 [ 16...¦xb5 17.¦axf7+
¢e8 18.¦f8+ ¢d7 19.¦xd8+ ¢xd8
20.¤xb5.] 17.¦xf6! gxf6
[17...¦xb518.¦fxf7+ ¢e8 19.¤xb5
¦f8 20.¦xg7+-] 18.£h5 £e8

22.¤g5!+- hxg5 23.¦xf7+!! [

23.£xh7? £xf6] 1–0.

6) J. Mieses – M. Cigorin
Hanovra, 1902
19.e5! h6 [19...dxe5 20.£h6+ ¢g8 Albul mută
21.¤e4 19...f5 20.exd6 ¦e7+-]
20.exf6? [20.¤e4! ¦a8 21.¤xf6
¦xa7 22.¤xe8 ¢xe8 23.exd6+-]
20...¦h7 21.¤e4

18
Analiză la partidă: 1.¦xc6! £xc6
2.£xc6+ bxc6 3.¥a6+ ¢c7 4.¦b7+
¢c8 5.¥e5! ¤xe5 6.¦xa7+ ¢b8
7.¦b7+ ¢a8 8.¤b6# 1–0.
7) M. Kaganski - L. Hmelniţki
Kiev, 1986
Negrul mută.
1...e3! 2.fxe3 dxe3 3.¥xe3 [3.¤xe3
¥e5 4.£a2 ¥d4 5.¤hg2 ¤8h7
6.¢h1 ¦bd8 7.¤xg4 ¤xg4 8.¤f4
£c6+ 9.¥g2 ¤f2+ 10.¢g1 £d6
11.e3 ¤g4 12.¤d5 ¤xe3 13.¥xe3
¥xe3+ 14.¤xe3 ¦xe3]
3...¦xe3 4.¤xe3 ¥e5 5.£a2 ¥d4
6.£d2 ¦e8 7.¤hg2 £e5 8.bxc5
£xc5 9.¢f2 ¥h3! 10.¦b5 ¦xe3
11.¦xc5 ¦f3+ 12.¢xf3 ¥g4+ 13.¢f4
¤e6# 0–1.
8) M. Vachier-Lagrave – F. Caruana
Hantî-Mansiisk, (4.5), 17.05.2015,
[D38]
Negrul mută.
22...£b6! 23.¤f3 ¥c8 S-ar putea
crede că albul stă bine aici, dar o privire
mai adâncă ne creează numeroase
îndoieli. Poziţia regelui alb este slăbită
de avansarea pionilor, singura
compensaţie este presiunea pe pionul d5.
De îndată ce acest pion va cădea,
nebunul de pe diagonala a8-h1 va putea
crea ameninţări serioase. 24.¢g2
[24.¤xd5 ¤xd5 25.¥e4! (25.£xd5
¥b7 26.£b3 ¦ae8-+.) 25...¤c7!
26.¦c6 £b8 27.¦xd6 ¤e8 28.¥xa8
(28.¦c6 £g3+) 28...£xd6 29.£c2
¤f6 30.¢g2 ¥xf5 31.£xf5 ¦xa8
32.¦e1 ¤d5 33.¦e5 ¦d8=+] 24...¥b7
25.¤a4 £a7 26.¤c5 ¦ac8 27.a4?!
¥xc5 28.dxc5 d4!
19
 13.¤d5! e5 14.£a3 ¤c5
[14...¤f615.¥g5 ¥e6 16.0–0–0!]
15.¥g5 £d7 16.0–0–0! [16.¤b6 axb6
17.£xa8 f4!÷] 16...¤e4 17.£e3 h6!

29.axb5 axb5 30.£xb5 ¥c6 31.£b6

£d7 32.¢g1 ¦fe8 33.¦ce1 ¦xe1
34.¤xe1 ¦e8 35.¤g2 ¤d5
[35...¥xg2 36.¢xg2 £d5+ 37.¢g1
¦e3–+] 36.£b3 ¤e3!
18.g4!! [18.¥xh6? ¤xf2!; 18.¤e7+!
¢h7 19.g4! ¤xg5 20.¤xf5± ¤e6
(20...¤f7 21.¥d3 ¢h8 22.g5 £c7
23.¤xg7 ¢xg7 24.£e4 ¦h8 25.f4;
20...¦xf5 21.gxf5 ¤f7 22.¦hg1)]
18...hxg5

37.¤xe3 dxe3 38.£c4 £c7!39.£f4

£xf4 40.¦xf4 e2 41.¥xe2 ¦xe2
42.¦b4 ¦g2+ 43.¢f1 ¦c2 0–1.

9) P. Keres – P. Dely
Kapfenberg, 1970, [B36]
Albul mută.
19.hxg5! £d8 20.¦h5 ¤c5 21.¦dh1
fxg4 22.b4! [22.g6 22...¦f4! 23.¤xf4
exf4 24.£xf4 £e7!÷] 22...¤a4?
22...¦f4 23.bxc5 £f8 24.cxd6 ¥e6
25.¤e7+ ¢f7 26. Prelungea rezistenţa
doar 22...f5! 23.bxc5 ¦c8²; 22...¤e6
23.£e4 ¢f7 24.¥d3 ¢e8 25.£g6+
¢d7 26.¦h7 ¢c6 27.¥e4. 23.c5 !
23...¥e6 24.g6! ¥xd5 25.¦h8+ Si
negrul a cedat, deoatrece putea urma

20
25...¥xh8 26.¦xh8+ ¢g7 27.£h6+
¢f6 28.g7+
10) M. Euwe – P. Keres
Haga/Moscova, 02.03.1948, [C75]
Negrul mută.
28...¦xe4! 29.¦xe4 d5 30.£xa6
[30.£d3? dxe4–+] 30...dxe4 31.¥e3
31...£g4!–+ Interzice 32.£e2 şi
ameninţă 32...¤h4 sau 32...¦d3
32.£c4 [32.h3 £g3 33.£e2 ¤h4 …
34...¤f3, 34...¤g2, 34...¦ d3 34.¢h1
¤xg2–+] 32...¦d3! 33.¥c1 [33.£xe4
£e2!–+ 34.¦f3?? ¦d1+; 33.£c1 ¤h4
34.g3 (34.¦f2 ¦d1+) 34...¤f5 35.¥d2
e3 36.¥e1 ¤d6 37.£b1 £e2–+;
33.¦e1 f5 … 34...¤f4, 34...¤h4–+]
33...¤h4! [33...£e2] 34.£xe4+?
[¹34.£c2 f5 … e4-e3-e2–+(34...¦c3
35.£f2 e3 36.£g3 £xg3 37.hxg3
¤f5 38.¢h2 ¤xg3–+) ; 34.¦f2??
¦d1+–+;34. g3?? ¦xg3+–+] 34...f5!
35.£b7 [35.£c6 ¦c3–+] 35...c6?!“
[Câştiga şi 35...¦c3 … 36...¦ c2,
36...c6 –+ 36.£d5 c6 37.£d2 ¦xc1!–
+] 36.£xc6 ¦c3 37.£d5 Sau 37.£b7
¦c2 37...¦c5! [37...¦c2 38.¥d2 £e2
39.¦f2 £d1+ 40.¦f1 £xd2 41.£xd2
¦xd2 42.¦f2–+] 38.£d2 [38.£b7 ¦c2
39.¦f2 (39.g3 £h3 40.£h1 ¤f3+–+)
39...¦xc1+ 40.¦f1 ¦xf1+ 41.¢xf1
£xf4+–+; 38.h3 £g3] 38...¦xc1!
39.h3?“ [ 39.£f2™ ¦c3–+ 39.¦xc1 şi
39...¤f3+] 39...£g3?“ Mai bine era
39...¤f3+!–+ 40.¢f2 ¦xf1+ 41.¢e3
£g3 42.gxf3 £xf3+ 43.¢d4 ¦d1
40.£e2 [40.£f2 £xf2+ 41.¢xf2
¦c2+–+] 40...£xf4 41.¦xc1 £xc1+
42.¢h2) 42...£f4+ 43.¢g1 [43.g3
£d2!–+ Euwe (43...£d6–+ Keres)]
43...¤g6 44.£c2 ¤e7 45.a4 £d4+
46.¢h2 £e5+ 47.¢g1 ¤d5 48.£d1
¤c3 49.£c2 ¢g6 50.¢h1 £e1+
51.¢h2 ¤e2 52.£c6+ ¢h7 53.£c5
¤g3 54.£d6 ¤f1+ 55.¢g1 h5
56.£f4 [56...¤e3+ 57.¢h2 h4
58.£f3 ¤f1+ 59.¢g1 ¤g3+ 60.¢h2
£h1#] 0–1
21
 Combaterea deschiderilor mai bune exemple, sau că nu există şi
alte căi viabile de a juca împotriva
dubioase acestor deschideri excentrice, dar sper
M.M. Constantin Ionescu
să vă dea o idee despre cum trebuie
abordat jocul în astfel de situaţii şi, de ce
Orice tânăr şahist doreşte să
nu, să puteţi încerca la rândul vostru să
câştige rapid, uşor şi, dacă se poate,
frumos toate partidele jucate! Dar cum le jucaţi, dacă va fi cazul!
să procedeze pentru a juca bine şi a
câştiga partidele jucate?
Rety J. – Ionescu Co.
O cale ar fi aceea de a-şi alege
Manresa, 1992
un repertoriu sănătos de deschideri,
1.a3?! g6 De două ori m-am confruntat
urmat de studiul acestora (de preferinţă
cu această mutare exotică şi de fiecare
cât mai aprofundat) după care poate
dată reacţia mea a fost să joc 1...g6!
spera ca adversarii să greşească în
Cred că este una dintre cele mai logice
deschidere sau să aleagă variante mai replici, în primul rând pentru că
modeste şi astfel să obţină avantaj şi împiedică 2.b4 şi pentru că face să pară
ulterior să câştige. Pare simplu, însă mutarea a3 inutilă. Desigur că este
volumul de muncă este considerabil şi timpuriu pentru a se trage vreo
de aceea mulţi juniori preferă (eventual concluzie, dar dacă albul îşi iroseşte
la sfatul unor antrenori) să aleagă prima mutare, atunci negrul încearcă să
variante mai puţin uzitate (uneori chiar preia el iniţiativa, ca şi cînd ar fi alb!
dubioase!) cu speranţa că astfel vor Aceasta este atitudinea corectă în faţa
avea succes garantat şi culmea, fără acestor încercări de surprindere! Totuşi
mult efort! nu subestimaţi acest tip de mutări, ci
Desigur că uneori se poate gândiţi logic cum să preluaţi iniţiativa!
obţine câte o victorie facilă, împotriva
unui adversar neavizat, dar fiţi conştienţi
că va veni un moment în care veţi
regreta că aţi optat pentru o astfel de
abordare a deschiderilor folosind
variante lăturalnice, deoarece veţi întâlni
un adversar avizat, care va şti să vă dea
replica corectă! Mai ales azi, când
informaţia circulă atât de rapid, este
foarte greu să surprinzi cu variante rare,
mai ales dacă joci repetat aceeaşi
variantă.
De aceea, sfatul meu este să
alegeţi drumul mai dificil în pregătire, cu 2.e4 c5 (În cealaltă partidă, jucată la o
variante sănătoase în deschideri finală de juniori din 1977 în această
principiale şi succesul vă este garantat! variantă, s-a jucat 2.f4 c5 3.¤f3 ¥g7
De ce să vă folosiţi talentul şi energia 4.g3 ¤c6 5.¥g2 ¤f6 6.d3 d5 7.0-0 0-0
pentru a juca deschideri dubioase, de
8.¤c3 d4 9.¤e4 £b6 10. ¤ed2 ¥e6³
parcă în poziţiile care rezultă din
obţinându-se o poziţie tipică de
deschiderile principiale nu se pot găsi
Olandeză cu culori inversate, în care nu
planuri şi mutări noi foarte puternice,
se vede utilitatea mutării a3! Negrul a
care încă nu au fost analizate sau care
câştigat în 31 mutări această partidă
nu au fost jucate?
Dragoş Dorin – Ionescu Co. , Târgu
În continuare voi prezenta câteva
Mureş 1977) 3.¤f3 ¥g7 4. ¥c4 ¤c6
partide care cred că ilustrează cum pot fi
5.c3 e6 6.£e2 ¤ge7 7.0–0?! Albul
combătute aceste deschideri lăturalnice. trebuia să joace neapărat 7.d3 pentru a
Desigur că nu am pretenţia că sunt cele
1
nu pierde centrul. Dacă 7…d5 8.¥a2 cu
poziţie echilibrată. 7...d5! 8. ¥b5 dxe4
9.£xe4 0–0 10.b4 £b6Câştigă perechea
de nebuni, deoarece la retragerea ¥b5
albul pierde pionul b4! 11. ¥xc6 ¤xc6
12.bxc5 £xc5 13.d4 £c4 14.¤fd2
£a4µ
Deschiderea s-a terminat cu o poziţie
vădit inferioară pentru alb! Negrul are
perechea de nebuni, structură de pioni
superioară, iar mutarea a3 a reuşit doar
să slăbească câmpurile albe de pe flacul
damei! În plus albul are probleme cu
dezvoltarea pieselor de pe flancul
damei. 15.¦a2 ¥d7 16.¦b2 b6 17.f4
¦ac8 18. ¤f3 ¦c7 19.¤e5 ¦fc8 20.g4
¥e8 21.h4 Desigur nu mergea 21.f5?
¤xe5 22. ¦b4 £c6! şi albul este pierdut!
Nu se poate juca la atac fără să fi mutat
¤b1 şi ¥c1! Negrul stopează pionii albi
de pe flancul regelui şi elimină calul alb
activ din e5, pentru a-şi aduce în joc
¥e8! 21...f5! 22.£g2 ¤xe5 23.¦b4
Dacă 23.fxe5 ¥c6 urmat de ¥e4 pentru
a câştiga pionul c3! 23...£c6 24.dxe5
£xg2+ 25.¢xg2 fxg4 26.¦d4 ¥f8
27.¦fd1 h5 28.¦d8 ¥c6+ 29.¢g3 ¥e4
30. ¥e3 ¦xd8 0–1
Amor Alcalde M. – Ionescu Co.
Berga 1994
1.b4 e5 2.¥b2 ¥xb4 3.¥xe5 ¤f6
Deşi, strategic vorbind, acest schimb de
pioni este favorabil albului, deoarece
pionul e central este mai valoros decât
pionul b, negrul va compensa aceasta
prin avansul de dezvoltare, iar după
mutările d5 şi c5 va obţine spaţiu pe
flancul damei. De asemenea nu este
neglijabilă presiunea pe coloana e
semideschisă , care se va crea după
mutarea ¦e8.
4.e3 d5 5.¤f3 0–0 6.¥e2 c5 7.c4?
O gravă eroare strategică! Trebuia jucat
7.0-0 ¤c6 8. ¥b2 ¥a5 (nu 8...d4 9.c3!
dxc3 10.¤xc3) cu poziţie echilibrată!
7...¤c6 8.¥b2 (Nu mergea 8.¥xf6 £xf6
9.d4 dxc4 10.¥xc4 ¦d8 şi albul pierde
pionul d4) 8...d4! Ameninţă d3,
împiedicând astfel rocada!
9. £c2 ¦e8! 10.0–0 ¥g4 11.¥a3 £d7
2
12.¥xb4 ¤xb4 13. £b3 d3 14.¥d1
Acum negrul câştigă forţat !

10.¤a3 ¤d5 11.¥c4 ¥g4 12.e4 ¤c7

13.£h4 ¥xf3! 14.¦xf3 e6 15.£xd8!?
14...¤c2! 15.¥xc2 dxc2 16.£xc2 ¥xf3!
¦fxd8³ Poate era mai bine pentru alb să
17.gxf3 ¦e5 18.¢h1 £h3 19. ¦g1
păstreze damele, jucând 15.£f2. Acum
£xf3+ 0–1
negrul pregăteşte b5 pentru a obţine mai
mult spaţiu pe flancul damei şi a pedepsi
poziţia nefericită a ¤a3 şi ¥b2. Deşi are
Mellado Juan – Ionescu Co. pereche de nebuni, albul nu prea are
El Vendrell, 1992 oxigen, deoarece niciun nebun nu are
1.b3 d5 2.¥b2 c5 3.e3 a6! Negrul vrea vreo activitate specială, în special ¥b2.
să joace ¤c6 urmat de eventual
împingerea d5-d4 pentru a neutraliza
activitatea ¥b2, dar nu vrea să permită
legarea ¥b5! Este o idee similară cu cea
întâlnită în Indiana damei cu a3 (1.d4
¤f6 2.c4 e6 3.¤f3 b6 4.a3!?)

16.¥f1 ¦ab8 17.g4 b5 18.axb5 axb5

4.f4 ¤c6 5.¤f3 ¤f6 6.¥e2 g6 7.0–0
¥g7 8. £e1 0–0 9.a4 d4!
Negrul este consecvent cu planul iniţial
şi la prima ocazie mută d5-d4 pentru a
anihila activitatea ¥b2!
19.g5?! ¦b7 20.e5 ¦a8 21. ¥g2 ¦a6!
22. ¦ff1 ¦ba7 Dacă albul stă pe loc,
planul de joc al negrului constă în
aducerea regelui la d7 urmat de ¥f8 şi
c4 , şi calul din a3 este pierdut!

3

23.c3? Trebuia jucat 23.¥xc6 ¦xc6
24.c4! chiar dacă după 24..dxc3 25.dxc3
c4 negrul păstrează un mic avantaj!
23...¤a5 24.b4 ¤b3 25.¦ad1 ¦xa3
26.¥xa3 ¦xa3 -+ 27.bxc5 ¤xc5
28.cxd4 ¤b3 29.¢f2 ¥f8 30.¦fe1 ¤xd4
31. ¦c1 ¤d5 32. ¦e4 ¦d3 0–1
Următorul exemplu este dintr-o
partidă jucată la finala Campionatului
Naţional de seniori din 1982 cu M I Bebe
Ciolac. De obicei partida debuta cu o
variantă Paulsen din Siciliană , dar de
data aceasta mă aştepta o surpriză!
Până la urmă de fapt surpriza se pare
că a fost pentru alb, care a gândit foarte
mult în deschidere şi a intrat într-o criză
de timp, care i-a fost fatală!
Ciolac Gh.- Ionescu Co.
Bucureşti (ch), 1982
1.e4 c5 2.g3!? d5!
Cea mai logică reacţie deoarece
forţează schimbul pionului e4, cu un joc
foarte liber pentru negru! De fapt este
esenţial faptul că dama neagră
capturează la d5 atacând turnul din h1!
3.exd5 £xd5 4.¤f3 (Sau 4.£f3 £xf3 5.
¤xf3 ¤c6 cu un final foarte plăcut
pentru negru!) 4…¥g4 5.¥g2 £e6+
6.¢f1 ¤c6 7.h3 ¥h5 8.¤c3 £d7 9.d3
e6 10.¤e2!? f6! Această mutare are 2
beneficii: negrul păstrează perechea de
nebuni şi controlează perfect centrul!
11.¥e3 ¦d8 12.g4 ¥f7 13.¤d2 b6
14.¤e4 ¤ge7 15.¤4c3 ¤g6!?
Ameninţă ¤h4 şi îl obligă pe alb să
joace h3-h4. O mutare foarte sănătoasă
ar fi fost însă 15…¤d5 urmat de ¥d6 şi
rocada! 16.h4 ¤ge5 17.¤g3 ¤d4 18.h5
h6 19.f4
19...¤xg4! 20.£xg4 ¤xc2 21.¢f2!
¤xe3 22.¢xe3 c4! 23.¦ad1 ¥c5+
24.¢e2?! Albul era în mare criză de
timp şi nu a văzut că trebuia neapărat
jucat 24.d4 ¥xd4+ 25.¢d2! cu joc
complicat! Negrul are 3 pioni
compensaţie pentru piesa sacrificată,
dar după ce albul joacă şi ¢c2 şansele
albului nu sunt mai rele! 24…cxd3+
4
25.¢d2 f5 26.£f3 0–0 27.¦he1 £d4 28.
¤h1? ¥xh5!

10.¥e3 ¤g6 11.£e2 ¥d6 12.¦ad1 £e7

O încheiere elegantă! La 29.£xh5
£xf4+ cu mat la mutarea următoare. 0–1
Urmează 2 exemple din Gambitul
Morra, deschidere care rezultă după
mutările 1.e4 c5 2.d4 cxd4 3.c3!?
Propunerea mea este acceptarea
gambitului!
13.h4 ¤a5 14.¥c2 ¤c4 15.¥c1 ¤f4!
16.£e1 ¥b7 µ Deşi încă nu a făcut
rocada, se poate considera că
deschiderea s-a încheiat cu avantaj
clar pentru negru! În plus negrul poate
poate face atât rocada mică cât şi cea
mare, după cum va fi cazul!

Tomescu Vlad – Ionescu Co.

Bucuresti 1991
1.e4 c5 2.d4 cxd4 3.c3 dxc3 4.¤xc3
a6! Nu cred că avansul de dezvoltare al
albului compensează pionul sacrificat!

17.g3 ¤g6 18.h5 ¤ge5 19.¤h4 g5!

Această mutare deschide forţat jocul pe
flancul regelui.Regele alb este în mare
pericol! 20.hxg6 hxg6 21.f4 ¥c5+
22.¢g2 ¤g4 23.¦f3

5.¥c4 ¤c6 6.¤f3 e6 7.0–0 b5 8.¥b3

¤ge7 9.¥g5 f6!
O mutare foarte utilă deoarece rezolvă
această legătură neplăcută, oferă
regelui negru câmpul f7 şi permite
ulterior, dacă albul încearcă să împingă
e5, mutarea f5, care închide diagonala
b1-h7 limitând căile de atac ale albului şi
împiedicând mutarea activă ¤e4!

5
23...g5! 24.b3 (Nu merge nici 24.¤g6 tempo, urmat de ¦g7 cu avantaj clar!
¦h2+ 25.¢f1 £h7! şi câştigă) 24..gxh4
25.bxc4 hxg3 26.£xg3 ¦h2+ 27.¢f1
¦xc2 28.£xg4 0–0–0! A sosit şi vremea
pentru rocadă, deoarece şi celălalt turn
negru trebuie să intre în joc! 29.cxb5 f5
30.exf5 exf5 31.£xf5 ¥xf3 32.£xc2
¦h8 Cu mat imparabil! 0–1

Oliva Valero – Ionescu Co.

Manresa 1995
1.e4 c5 2.d4 cxd4 3.c3 dxc3 4.¤xc3
a6 5.¤f3 e6 6.¥c4 b5! Nu văd care este
problema negrului în această poziţie (cu
pion în plus!) faţă de poziţia pe care o 16.¦ad1 ¦g7 17.¤f3 f5 18.£h3 ¥b7
joc de obicei în următoarea variantă:
19.¤g5 ¤d4 20.b4! ¥a7 21.¥b1 £e7
1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.d4 cxd4 4.¤xd4 a6
22.a3 a5 23.¥d3 ¥c6 24.¦a1?
5.¤c3 b5! 6.¥d3 unde negrul, jucând
În căutarea unui contrajoc albul mai
exact, păstrează echilibrul, deşi este în
sacrifică un pion! Să fie primit! 24…axb4
urmă cu dezvoltarea şi desigur nu are
25.axb4 £xb4 26.¦fc1 £f8!
pion în plus!

Dama se întoarce acasă apărându-şi

7.¥d3?! Mai în spiritul gambitului este
mutarea 7.¥b3! Negrul trebuie să fie
atent să nu permită ulterior vreun
sacrificiu de tipul ¤d5, care ar deschide
fie coloana e fie diagonala b3-f7,
elemente care ar putea pune în pericol
regele negru! 7...¤e7 8.¥g5 ¤bc6 9.0–0
f6 10.¥h4?! (Mai bine şi natural era
10.¥e3)10...¤g611.¥c2?!Totuşi trebuia
păstrat nebunul de câmpuri negre, chiar
dacă după 11.¥g3 ¥c5 12.¦c1 £b6!
urmat de rocada mică, negrul stă bine şi
nu se vede compensaţia albului pentru
pionul sacrificat! 11...¤xh4 12.¤xh4 g6!
Desigur că nu se poate permite £h5+
13.f4 ¥c5+ 14.¢h1 0–0 15.£g4 ¦f7!
Acum la mutarea agresivă 16.f5 negrul
dispune de apărarea 16…¤e5 cu
linia a opta şi ameninţă b4. Nu merge
acum 27.¦xa7 ¦xa7 28.£e3 £a3!
27.£h4 b4 28.¤b5? În criză de timp
albul pierde o piesă. Dar nici 28.¤e2
¤xe2 29.¥xe2 ¥d4! nu salvează
partida. Restul este simplu şi nu mai
necesită comentarii! 28...¥xb5 29.¥xb5
¤xb5 -+ 30.£e1 ¤c3 31.e5 h6 32.¤f3
¥c5 33.¤d2 g5 34. ¤b3 ¥b6 35.£f1
gxf4 36.£f3 ¦xa1 37.¦xa1 ¢h7 38.¦a8
£f7 39.£b7 ¥e3 40.£xb4 ¤e4 0–1
Următoarele 3 exemple sunt în varianta
1.e4 c5 2.f4!?. Această variantă era la
modă acum 150 de ani! Dar, în căutare
de noi posibilităţi, mulţi jucători au
adoptat-o aducând noi idei, ea fiind
jucată destul de mult şi în prezent!
6

Gillian A. – Ionescu Co.
EU-chT Debrecen 1992
1.e4 c5 2.f4 e6 Această mutare solidă
este preferata mea. Deşi nu are nimic
spectaculos, este logică pentru că
pregăteşte mutarea d5 şi lasă
posibilitatea, în caz de schimb la d5, de
reluare cu pionul Cei care doresc
variante mai active pot alege 2…d5!?
3.exd5 ¤f6 4.¥b5+ ¥d7 5.¥xd7+£xd7
6.c4 e6 7.£e2 ¥d6! cu poziţie dinamică,
unde negrul are joc foarte lejer şi
compensaţie excelentă pentru pionul
sacrificat!
3.¤f3 d5 4.¥b5+ ¥d7 5.¥xd7+¤xd7
6.exd5 exd5 7.0–0 ¥d6 8.d4 ¤e7 Fără
nebuni de câmpuri albe, şansele de atac
ale albului sunt mult reduse, iar mutarea
f4 care slăbeşte câmpul e4 , permite
negrului numeroase planuri strategice
pentru a specula acest avantaj. Putem
conchide că negrul a egalat şi posibil că
are un mic avantaj!
9.¤c3 0–0 10.¢h1 c4?! Mai bine era
10..¤f6! păstrând tensiunea în centru!
11.¤e5 f6 O reacţie firească, dar este
posibil ca mult mai bine să fi fost 11...f5
urmat de ¤f6 şi ulterior ¤e4. Avantajul
mutării f5 era că ar fi închis complet
nebunul alb din c1! 12.¤xd7 £xd7
13.£f3 ¥b4! 14.f5 ¦fe8 15.g4 ¥xc3
16.bxc3 ¤c6 17.g5! Albul joacă activ
pentru a deschide coloane pe flancul
regelui şi a da viaţă nebunului din c1!
fxg5 18.¥xg5 ¦e4 19.¦ae1 h6 20.¥d2
¦xe1 21.¥xe1 ¦f8 22.¥h4! ¦f7 23.£h5
b5 24.f6! b4 25.¦g1 bxc3
26.fxg7? Albul se putea salva după
26.£xh6! ¤xd4 27.fxg7 ¦xg7 28.¦xg7+
£xg7 29.£h5! £f7 30.£g4+ £g7
31.£h5! = cu repetare de poziţie!
26...¦xg7 27.¦e1 £f7 28.£d1 ¤xd4!
29.¦f1 £g6 30. ¥g3 £e4+ 0–1
Tomescu V.(2435) – Ionescu Co.
Bucuresti 1993
1.e4 c5 2.f4 e6 3.¤f3 d5 4.¥b5+ ¥d7
5.¥xd7+ ¤xd7 6.d3 O continuare mai
elastică decât 6.exd5, care păstrează
tensiunea în centru!
6...¥d6 7.¤c3 (Interesant este şi 7.c4!
7
şi abia apoi 8.¤c3) 7...¤e7 8.e5!? (Cred
că mai elastic era să păstreze tensiunea
în centru jucând 8.£e2! În plus albul ar
putea aştepta să vadă unde face rocada
regele negru!) 8…¥c7 9.¥d2 h5 10.0–0
¤f5 11.¤g5 (Negrul are piesele bine
plasate, mai puţin calul din d7. De aceea
m-am decis să îl aduc la c6 şi am jucat
mutarea ¤b8! În poziţii închise astfel de
manevre sunt posibile!)
11...¤b8! 12.¤e2 ¤c6 13.¤g3 ¤xg3
14.hxg3 £d7 15.c3 0–0–0! ³ Odată cu
rocada mare făcută, negrul şi-a încheiat
dezvoltarea şi stă clar mai bine. Negrul
ameninţă f6 cu alungarea ¤g5 şi
deschiderea coloanei g pentru atac !
16.¦e1 ¦de8 17.¤f3 ¢b8 18.d4 cxd4
19.cxd4 ¥b6! 20.¥c3 ¦c8 21.£d2 ¤e7
22.¤h4 ¦c4! Este foarte important ca
negrul să provoace mutarea b3,
deoarece astfel după dublarea turnurilor
va putea pătrunde pe linia a doua!
23.b3 ¦c6 24.¥b4 ¦hc8 25.¥d6+ ¢a8
26.¥xe7 £xe7 27.f5 ¦c2 28.£f4 £a3!
Ameninţă £b2 şi ¦xa2. 29.¢h1 £b2
30.fxe6 fxe6 31.£f7 £xd4 32.£xe6 g5
33.¤f5 £g4 34.£f6 Ameninţă marşul
pionului e, numai că negrul este mai
rapid şi câştigă elegant datorită
slăbiciunii liniei a doua!
34...¦xg2! 0–1
Gavela D. (2294) – Ionescu Co (2504)
Spring Festival Bucharest ROM 2001
1.e4 c5 2.f4 e6 3.¤f3 d5 4.¥b5+ ¥d7
5.¥xd7+ £xd7 În această partidă am
ales această mutare, care permite
dezvoltarea naturală ¤c6. Este adevărat
că există şi un dezavantaj şi anume
faptul că albul poate juca cu tempo ¤e5!
Dar cu nebunul alb schimbat forţa ¤e5
este redusă!
De reţinut faptul că, în general,
aceasta este dificultatea găsirii mutărilor
bune în deschidere. Fiecare mutare
urmăreşte nişte scopuri, are nişte
8
avantaje, dar cu siguranţă are şi puncte
slabe! De aceea, cei mai mulţi jucători
nu îşi bat capul în căutarea mutărilor
perfecte sau a celor mai precise în
deschidere, ci preferă să aştepte noua
ediţie a Opening Enciclopaedia, care cu
siguranţă le va oferi variante bune!
6.exd5 exd5 7.d4 ¤f6 8.0–0 ¥e7
9.¤e5 £c7 10.¤c3 ¤c6 =
11.¥e3?! (Trebuia jucat 11.¤xc6 bxc6
şi abia acum 12.¥e3 cu joc aproximativ
egal) 11...¤xd4 12.¥xd4 cxd4 13.¤b5
£b6 14.¤xd4 ¥c5 15.c3 0–0 16.¢h1
¦fe817.£a4 ¦ad8 18.¤b3 ¥e3 19.¦ae1
¤e4 20.¤d3?? Albul nu observă
ameninţarea de mat! Trebuia neapărat
jucat 20.g3, chiar dacă negrul stă mai
plăcut.
¤g3+ 0–1
În continuare 2 exemple în varianta 1.e4
c5 2.¤f3 e6 3.b3!?
Ardeleanu,Alin - Ionescu,Co.
Bucuresti (ch), 1982
1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.b3 ¤c6
O mutare naturală, care invită albul la
varianta Nimzovici! 4.¥b5 ¤ge7 5.¥b2
a6 6.¥xc6 ¤xc6 7.0–0 £c7! Negrul are
probleme cu dezvoltarea ¥f8, dar nu
vrea să joace d6 şi apoi e5. Această
mutare, pe de-o parte aşteaptă să vadă
cum se dezvoltă albul (de exemplu la
8.¤c3 urmează ¥e7 şi apoi rocada) şi
pe de altă parte pregăteşte mutarea f6
deoarece permite mutarea ¤d8 8.d3 b5
9.c4 ¦b8 10.¦e1 f6 11.¤h4 ¤d8!
9

12.¤c3 ¤f7 13.£e2 ¥d6 14.h3 0–0=
După ce a făcut rocada, negrul a egalat.
În plus având perechea de nebuni are
perspective mai bune decât albul!
15.£g4!? ¤e5 16.£e2 ¤c6 17.£g4!?
O propunere tacită la remiză, însă
negrul găseşte noi căi de joc!
17…¥h2+! Un şah intermediar foarte
important, deoarece regele pe h1 stă
mai rău, iar pionul f2 nu mai este apărat!
18.¢h1 ¥e5 19.£e2 ¤d4 20.£d1 ¥b7
21.¤f3 bxc4 22.dxc4 ¤xf3 23.£xf3 f5
24.£e2 fxe4 25.¤xe4 ¥xb2!? (Era
foarte tare şi 25…¥xe4! 26.¥xe5 £xe5
27.f3 ¦f4 28.fxe4 ¦bf8 cu avantaj clar!)
26.£xb2 ¦f4 27.¤g3? ¦xc4! µ Acum
se vede de ce stă rău regele pe h1, la
28.bxc4 urmează ¥xg2+ 29.¢xg2 ¦xb2.
28.¤h5 ¦d4 29. ¦ad1 £c6 30.f3 £d5
31.¦xd4 cxd4 32.¤f4 £d6 33.¤d3 ¦f8
34.¦e5 ¥c6 35.a4 £b8 36.b4 £d6
37.b5 axb5 38.axb5 ¥b7 39.¢g1 ¦c8
40.£b4 £xb4 41.¤xb4 ¦c4 42.¤d3
¦c3 43.¤f2 ¦c1+ 44.¢h2 ¢f7 45.¦e2
¦b1 46.¦d2 e5 47.¤d3 ¦xb5 48.¦b2
¦xb2 49.¤xb2 ¥a6 50.¢g3 ¥b5
51.¤d1 ¢e6 52.¤f2 d5 0–1
Cioară Andrei – Ionescu Co.
Bucureşti 1998
1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.b3 b6
4.c4 ¥b7 5.¤c3 d6 6.d4 cxd4 7.¤xd4
¤f6 8.¥d3 g6 9.0–0 ¥g7 10.¥g5?! O
mutare cam excentrică şi foarte
optimistă. Albul crede că şansele de
atac îi cresc după aceasta legătură! Cu
b3 jucat firesc era ca nebunul să fie
dezvoltat la b2. Ulterior albul va suferi
din cauza mutării b3, care se va vădi că
a slăbit inutil câmpurile negre! 10...a6
11.£e2 0–0 12.¦fd1 h6 13.¥h4 ¤bd7
14.¦ac1 £c7 15.¥b1 ¦ac8 16.£d2
¦fd8 17.¤f3 g5 18.¥g3 ¤e5 19.¤xe5?
O gravă eroare , care aduce subit
avantaj negrului! Trebuia jucat 19.£e2
sau 19.¤e1 cu poziţie egală!19...dxe5 µ
20.£e2 ¦xd1+ 21.¦xd1 b5 22.¥d3
£a5! Nu se poate juca 23.¥xe5? bxc4!
şi câştigă o piesă! 23.¦c1 ¤d7 24.¤d1
¤c5 25.¥b1 £a3 26.¦c3 b4 27.¦e3
10
¦d8 Acum se vede clar că albul este
pierdut: coloana d este în mâna negrului
iar invazia damei negre la c1 nu poate fi
oprită! Mutarea 28.¤b2, care ar fi parat
mutarea £c1 nu este posibilă datorită
slăbiciunii liniei întâi 28...£xb2!
28.f3 £c1 29.¥d3 a5 30.¢f1 ¥c6
31.¢e1 f5 32.exf5 exf5 33.¥xe5 ¥xe5
34.f4 ¥xf4 35.£h5 ¤xd3+ 36.¦xd3
¦e8+ 37.¢f2 £c2+ 38.¢f1 £xg2# 0–1
Altă deschidere interesantă rezultă după
mutările 1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.d3, la care
propunerea mea este mutarea 3...b6!
Aici am multe exemple, dar am selectat
numai 3.
Laketic Gojko - IonescuCo.
Bela Crkva 1986
1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.d3 b6!?
Deoarece albul vrea să plaseze nebunul
alb la g2, de ce să nu fie negrul primul
pe diagonala a8-h1?
4.g3 ¥b7 5. ¥g2 d5! 6.e5!? (Nu cred că
este cea mai bună reacţie. Mai elastice
sunt 6.¤bd2 sau 6.0–0! De reţinut că de
exemplu la 6.0–0 negrul nu joacă
6...dxe4?! 7.¤fd2 urmat de dxe4, cu
poziţie foarte bună la alb!) 6...d4 7.0–0
¤e7 8.¦e1 ¤bc6 9.h4 h6 10.¤bd2
¤d5 11.¤e4 £c7 12.a3 ¥e7 13.¥d2
¦d8 14.£c1 ¥a8! Negrul s-a pregătit
să ia pionul e5 după care structura sa
de pioni este superioară!
15.c4 dxc3 16.bxc3 ¤xe5 17.¤xe5
£xe5 18.¤xc5 £c7 19.¤b3 ¥f6 20.¦a2
¥b7 21.c4 ¤e7 22.¥xb7 £xb7 23.¥c3
Albul se decide să sacrifice pionul d3,
deoarece consideră că are compensaţie
suficientă cu regele negru rămas în
centru! Este adevărat însă că nu era
convenabil să joace 23.£c2 £d7
24.¤c1 ¤f5! cu poziţie clar mai bună la
negru! 23…¦xd3
24.¥xf6 gxf6 25.¦e3 £d7 26.¦d2 ¦xd2
27.¤xd2 ¤f5 28.¤e4 £d4 29.¦e1 ¦g8
30.£f4? În criză de timp albul face o
mutare foarte activă, care, din păcate
pentru el, nu merge!
11

30...¦xg3+! Negrul câştigă încă 2 pioni,
obţinând poziţie câştigată! 31.¢h2 ¦xa3
32.c5! ¢d7! 33.c6+ ¢c8 34.£g4 ¢c7
35.£g8 £e5+ 36.¢g1 ¤d6 37.£a8 f5
38.¤xd6 £xe1+ 39.¢g2 ¢xd6 40.£f8+
¢xc6 Aici albul ar fi putut să cedeze
deoarece finalul de dame cu 3 pioni în
minus este elementar câştigat! 41.£xa3
£e4+ 42.¢g1 a5 43.£c1+ ¢d7
44.£xh6 £g4+ 45.¢f1 ¢e7 46.£h8
£d1+ 47.¢g2 £g4+ 48.¢f1 f4 49.£c3
£xh4 50.¢g1 £g5+ 0–1
Lupu Mircea Sergiu – Ionescu Co.
Bucureşti TIRom 1986
1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.d3 b6 4.g3 ¥b7
5.¥g2 d5 6.e5!? d4!
Îmi place acestă mutare care deschide
marea diagonală albă şi face loc calului
din g8 la d5!
7.0–0 ¤e7 8.a4 ¤bc6 9.¦e1 ¤d5 10.h4
h6 11.¤bd2 a6 12.¤c4 b5 13.¤a3 £d7
Mai fină decât mutarea 13...£b6, pionul
b5 este apărat indirect! 14.£e2 ¤b6!
Este important să fie clarificată structura
de pioni pe flancul damei ! Acum albul
trebuie să schimbe la b5, dar va avea
probleme cu calul alb din a3 , care
evident este în afara jocului!
15.axb5 axb5 16.¥f4 ¤b4 17.¦ab1 ¥e7
18.h5 ¥c6 19.¤d2 ¥xg2 20.¢xg2 0–0
21.¤e4 ¤4d5 22.£g4 ¢h8 23.¦bd1
¤a4! Desigur punctul slab în poziţia
albului este pionul b2, care apără calul
din a3! Deşi pare uşor de apărat cu ¥c1,
nu e chiar aşa de simplu pentru alb.
Negrul va încerca să-l cucerească şi va
reuşi în final!
24.¥c1 ¦fb8 25.¢h2 ¥f8 26.£f3 £c7
27.¢g1 ¢g8 28.g4 £xe5 29.g5 (Sau
29.¤xc5 £f6 30.£xf6 ¤xf6 µ) 29...£f5!
30.£xf5 exf5 31.¤g3 hxg5 32.¦e5 ¤b4
33.¦xf5 ¤a2! Acum pionul b2 nu mai
poate fi apărat! 34.¥xg5 ¤xb2 35.¦b1
¦xa3 36.¦xb2 ¤c3 37.¢g2 ¦e8 38.¥d2
b4 39.¥xc3 dxc3 40.¦b1 ¦a2 41.¦c1
¦c8 42. ¢f3 c4 43.dxc4 ¦xc4 44.¦b5
¦c8 45.¦b7 ¦b2 46.¤f5 ¦d8 47.¦g1
¦xc2 48.¤h6+ ¢h7 49.¤xf7
12

49...¦xf2+! Cel mai simplu. Cei 2 pioni
liberi şi legaţi decid partida! 50.¢xf2
¥c5+ 51.¢f3 ¥xg1 52.¤xd8 c2 53.¦c7
b3 0–1
Gîlea Lucian - Ionescu,Co
Sovata, 2003
1.e4 c5 2.¤f3 e6 3.d3 b6 4.g3 ¥b7 5.
¥g2 d5 6.exd5!? £xd5 !
Chiar dacă permite ¤c3 cu tempo,
aceasta este mutarea corectă ! 7.¤c3
£d7 8.¤e5 £c7 9.¥xb7 £xb7 10.£f3
£xf3 11.¤xf3 ¤c6 12.¥e3 e5 =
Albul a schimbat forţat damele, dar în
finalul rezultat negrul nu are nicio
problemă!
13.0–0–0 f6 14.¤d2 ¤ge7 15.¤c4 0–0–0
16.f4 ¤f5 17.fxe5 ¤xe3 18.¤xe3 ¤xe5
19.¤e4 g6! ³
Foarte importantă mutare, care
ameninţă f5 deschizând diagonalele h6-
c1 şi g7-b2 pentru ¥f8. Dacă albul ar fi
apucat să blocheze pionul pe f6 ar fi
avut avantaj!
20.¢b1 (Era o cursă 20.¤xf6? ¥h6
21.¦de1 ¦hf8 22.¦hf1 ¥g5-+ şi negrul
câştigă o piesă!) 20...f5 21.¤d2 ¥g7
22.¦hf1 ¦he8 23.¦de1 ¦e6 24.¤ec4
¦de8 25.¤xe5 ¦xe5 26.¤f3 ¦e2 27.c3
¢d728.¦d1 ¦g2 29.¦d2 ¦xd2 30.¤xd2
¦e2 µ
31.¤f3 ¢d6?! (Era mai tehnic 31...b5
cu ideea a5 şi apoi b4 pentru a deschide
diagonala neagră g7-b2, şi în plus ca să
nu permită pătrunderea turnului alb la
e8!] 32.¦e1! Cea mai bună şansă
practică! Albul în curând nu ar mai fi
avut ce să mute. 32...¦f2 33.¤g5 ¦xh2
34.¦e8 ¦g2 35. ¦d8+ ¢c6 36.¦c8+
13
¢b7 37.¦g8 ¥e5 38.¤xh7 ¦xg3 39.¤f8
g5 40.¤e6 g4 41.d4 cxd4 42.cxd4 ¥d6
43.¢c2 ¢c6 44.¦g5 f4 45.d5+ ¢b5
46.b3 ¦g2+ 47.¢c3 g3 48.a4+ ¢a6
49.b4 ¦f2 50.¤d8 g2 51.b5+ ¢a5
52.¤b7+ ¢xa4 53.¤xd6 ¦f3+ 0–1

Următoarea variantă este recomandată

celor care vor să joace la câştig cu
negrul în varianta: 1.d4 ¤f6 2.¤f3 e6
3.g3 şi aleg mutarea 3…b5! profitând
de faptul că albul nu a jucat c4.

Rădulescu C. – Ionescu Co. 17.¤f3 ¦e8 18.e3 ¦ac8 19.¢g1 ¤a4! O

Căciulata 1994
1.d4 ¤f6 2.¤f3 e6 3.g3?! Personal
consider uşor îndoielnică această
mutare. Albul ar trebui să joace 3.c4
ocupând centrul şi să nu permită
negrului mutarea activă 3...b5!, după
care jocul negrului se desfăşoară destul
de lejer. 3...b5 4.¥g2 ¥b7 5.c3 c5 6.0–0
¤a6 7.¤a3 £b6 8.¤c2 ¥e7 9.¥e3 0–0
10.dxc5 ¥xc5 11.¥xc5 ¤xc5³
poziţie ideală pentru calul negru,
deoarece neputând juca b3, albul
trebuie sa-şi imobilizeze o piesă grea
(turn) la apărarea pionului b2! 20.¦ab1
¦c4 21.£h3 ¦c7 22.¦d2 a5 23.£f1 £b7
24. ¤ce1 ¤e4 25.¦c2 f6 26.¤d2 ¤d6!
Având avantaj de spaţiu, negrul evită
schimbul cailor, deoarece pentru alb ar fi
fost o uşurare.De la d6, calul poate muta
activ la c4, e4 sau chiar f5, după
necesităţi. Această presiune face tot mai
dificilă apărarea albului! 27.¤b3 £a8
28.¦d1 ¤c4! După acestă mutare albul
a ajuns în pragul colapsului. În plus calul
din e1 este complet în afara jocului.
Întotdeauna căutaţi să nu aveţi piese
prost plasate sau inactive! 29.£e2 ¦ec8
30.¤c1
Scurtează suferinţa albului, deoarece
permite o mică combinaţie, după care
negrul rămâne cu avantaj material
decisiv!

După o deschidere jucată destul de

modest de alb, care probabil doreşte să
facă remiză, negrul nu numai că a
egalat, dar deja are o poziţie un pic mai
plăcută, având mai mult spaţiu şi piesele
mai bine aşezate!
12.£d4 d6 13.¦fd1 ¦fd8! 14. ¤d2 e5
15.£h4 ¥xg2 16.¢xg2 d5
Chiar dacă a reuşit să schimbe şi
nebunul de câmpuri albe, albul are o
poziţie foarte pasivă, lipsită de orice
perspectivă. Negrul a obţinut şi mai mult 30...¤cxb2! 31.¦xb2 ¤xc3 0–1
spaţiu, dominaţia lui crescând progresiv!

14
Topalov V.(2640) – Ionescu Co. (2440)
Balkaniad Varna 1994
1.d4 ¤f6 2. ¤f3 e6 3.g3 b5 4. ¥g5 ¥b7
5.¤bd2 ¥e7 6.e3!? (Albul vrea să
clarifice structura de pioni pe flancul
damei şi înainte de a juca ¥g2 provoacă
mutarea a6 pentru a rupe pionii negri! E
interesant cum albul foloseşte faptul că
nu a jucat încă nebunul din f1.) 6…a6
7.a4 b4 8.¤b3 d6 9. ¥g2 ¤bd7 10.c3
bxc3 11.bxc3 ¦a7!
O mutare foarte puternică! Este foarte
important ca negrul să apuce £a8, după
care, datorită presiunii pe marea
diagonală albă şi faptului că pionul alb
este la e3, deci nu mai apără calul din
f3, albul va fi nevoit să schimbe nebunii
de câmpuri albe într-o formă
nesatisfăcătoare!
12.0–0 £a8 13.¦e1! h6! Este interesant
că la 13...0–0 urmează 14.e4! şi nu
merge 14...¥xe4 15.¦xe4 £xe4 16.¥xf6
¤xf6 17.¤e5! şi albul câştigă! 14.¥xf6
¤xf6 15.¤h4 ¥xg2 16.¤xg2 0–0
17.£d3 c5 18.dxc5?! O mutare foarte
riscantă, deoarece deschiderea coloanei
d se va dovedi favorabilă negrului, care
se va tripla rapid pe această coloană!
Dar albul are 200 puncte ELO mai mult
şi se simte dator să joace la câştig!
Dacă calul din b3 ar fi fost situat la c4,
planul ar fi fost corect, aşa însă negrul
este mai rapid şi va prelua iniţiativa!
18...dxc5 19.¤d2 ¦d8 20.£c2 £d5! µ
21.¦a2 ¦ad7 22.¦e2 ¤g4 23.h3 ¤e5
24.¤e1 c4 25.a5 ¤d3! 26.¤ef3 e5
27.e4 £e6 28.¢g2 ¦b7 29.¤f1 ¥c5!
Desigur că nu se poate permite
manevra ¤e3-d5, după care albul stă
rezonabil. 30.¤e3 ¥xe3! 31.¦xe3 ¦db8
32.£a4 ¦b2 33. ¦e2 ¦xa2 34.¦xa2 ¦b3
35.¦c2 ¤c5 36.£a1 ¤xe4 37.£e1 £d5
38.£e3 f6 39.¦e2
39...¤xc3!? Evident mai simplu era
39...¤g5! deoarece după 40.¦c2 ¦a3
urmat de schimbul damelor, albul nu mai
are nicio şansă de salvare în finalul de
turnuri cu 2 pioni în minus! 40.¦d2
£b7? Interesant este că mutarea
aparent naturală 40...£c6? pierde după
41.¦c2 ¤b5 42.£xb3! Trebuia jucat
40...£e4 cu avantaj decisiv, dar aşa se
întâmplă când eşti în criză de timp!
41.£c5 ¤e4 42.£xc4+ ¢h7 43. ¦d7!
£xd7 44.£xb3 £c6 Deşi are avantaj
clar, negrul mai are de muncit pentru a
câştiga! 45.£b6 £c2 46.¤h4 £e2
47.¤f5 ¤d2 48. ¤e3 £f3+ 49.¢g1 ¤e4
50.¤g2 £d1+ 51.¢h2 £f1 52.£e3
15
¤xf2 53.g4 Deşi acum are 2 pioni în
plus, negrul trebuie să joace atent! De
exemplu la 53…£h1+? ¢g3 54.¤xh3
albul are şah etern după 55. £e4+
53...h5! 54.g5 fxg5 55.£xe5 £d3
56.£xg5 £xh3+ 57.¢g1 ¤e4 58.£f4
£e6 59.£f3 g6 60.¤e3 ¤g5 61. £g3
£e5! 0–1
În încheiere voi prezenta şi un exemplu
jucat cu piesele albe.
Ionescu Co. – Yewdokimov Oleg
Berna 1992
1.d4 ¤c6 2.d5 ¤e5 3.f4 ¤g6 4.e4!
Această abordare energică mi se pare
cea mai bună reacţie la mutarea
1…¤c6. Cei care vor să joace mai
liniştit pot juca 2.¤f3 iar după d5 se
ajunge în Apărarea Cigorin.
4...e5 5.dxe6! Desigur nu 5.fxe5??
£h4+! 5...fxe6 6.¤f3 ¥c5 7. ¥d3 ¤h6
8.g3! O mutare bună, care limitează
calul din g6! 8...¤g4 9. ¦f1 d6 10.£e2
0–0 11.¤c3 ¤e7 12.¤g5! ¤h6 13.e5
¤ef5 În acest moment albul câştigă
forţat!
14.g4! ¤d4 15.£e4 g6 16.£g2 dxe5
17.£h3 ¢g7 18.fxe5 ¥e7 (Dacă
18...¦xf1+ 19.¢xf1 £f8+ 20.¢g2 £e7
21.¤ce4 cu teribila ameninţare £xh6+!
de exemplu, 21...¥b6 22.£xh6+ ¢xh6
23.¤xe6+ g5 24.¤4xg5! cu mat
imparabil!) 19.¦xf8 ¥xf8 (Nu se poate
19...£xf8 20.¤xe6+ ¥xe6 21.¥xh6+ cu
câştigul damei!)
20.£xh6+! Câştigă material! 20...¢xh6
21.¤xe6+ g5 22.¤xd8 ¤f3+ 23.¢f2
¤xe5 24.¥e4 ¥c5+ 25.Kg2 ¥xg4 26.h4
¥e7 27.¤xb7 ¦f8 28.¤d5 1–0
În concluzie, recomandarea mea este să
jucaţi curajos dacă vă confruntaţi cu o
deschidere dubioasă sau cu o surpriză
în deschidere. Căutaţi să înţelegeţi
poziţia, să jucaţi logic şi pe cât posibil să
găsiţi o cale de a obţine avantaj! Fuga
de luptă sau teama nejustificată de o
aşa zisă pregătire, vă vor determina să
jucaţi mutări modeste, iar de aici până la
16
a pierde partida nu este decât un pas.
Mai bine să pierdeţi o partidă luptând
curajos dar logic, decât făcând diferite
concesii de teama de a nu pierde!
Deoarece chiar este păguboasă acestă
strategie! O partidă jucată logic şi
energic, chiar dacă o pierdeţi, vă va oferi
un material excelent de analiză şi
pregătire după terminarea partidei şi cu
siguranţă vă va ajuta să înţelegeţi cum
trebuie jucat!

17
 Pionul izolat cantonamentele viitoare sa vedem si slabiciunea
acestuia in jocul de mijloc si in final.
MM Alin Berescu In continuare sunt prezentate cateva pozitii si
idei tipice de joc in aceasta structura.
In acest material vom studia o structura de pioni XABCDEFGHY
des intalnita, cea cu pion izolat pe d4 (sau d5
pentru negru). Un astfel de pion poate fi atat 8r+lwq-trk+(
slab cat si puternic, iar o astfel de structura de 7zpp+-vlpzpp'
pioni poate proveni din foarte multe deschideri.
De aceea jucarea corecta a acestui tip de pozitii
6-+n+p+-+&
necesita un studiu aprofundat. 5+-+n+-+-%
De asemenea, din aceasta structura de pioni se 4-+-zP-+-+$
poate ajunge foarte usor intr-una cu pioni
atarnati, c3 si d4 (respectiv c6 si d5). Asadar, se 3+-sNL+N+-#
impune si studierea acestui tip de structuri de 2PzP-+-zPPzP"
pioni.
XABCDEFGHY 1tR-vLQtR-mK-!
8r+lwq-trk+( xabcdefghy
D2. Asezarea clasica
7zpp+-vlpzpp'
6-+n+psn-+& In aceasta pozitie, negrul are de ales intre
manevra clasica 10...Cf6 si abordarea mai
5+-+-+-+-% directa 10...Nf6.
4-+-zP-+-+$ In deschidere, cand nebunul alb este dezvoltat in
spatele pionului izolat, la d3, cel mai bine pentru
3+-sNL+N+-# alb este sa se aseze cu Te1, sa evite manevra
2PzP-+-zPPzP" adversarului Cc6-b4 prin mutarea a2-a3, dupa
1tR-vLQ+RmK-! care sa incerce pregatirea bateriei Nc2+Dd3
pentru a crea amenintari pe diagonala b1-h7.
xabcdefghy
D1. Pozitie tipica de pion izolat XABCDEFGHY
In general, partea care are in posesie un pion 8r+-wq-trk+(
izolat central trebuie sa caute sa joace activ, sa 7zpl+-vlpzpp'
construiasca un atac pe flancul regelui si sa evite
simplificarile. Lupta pentru initiativa este foarte
6-zpn+psn-+&
importanta. 5+-+-+-+-%
In cazul simplificarilor, pionul izolat devine 4-+-zP-+-+$
slab. De asemenea, campul d5 este un avanpost
important in lupta impotriva pionului izolat. 3zP-sNQ+N+-#
O resursa de atac o reprezinta avansarea si chiar 2-zPL+-zPPzP"
sacrificarea pionului izolat, dupa cum vom putea
observa si in unele exemple studiate in acest
1tR-vL-tR-mK-!
material. xabcdefghy
D3. Asezarea dorita de catre alb
Pentru inceput vom studia avantajele oferite de
pionul izolat in jocul de mijloc, urmand ca in
1
In diagrama D3 albul a obtinut dupa deschidere XABCDEFGHY
o asezare a pieselor pe pozitii foarte active.
Acum el ameninta spargerea tipica d4-d5! urmat
8rsnlwqkvl-tr(
de Ng5 cu atac periculos. 7+p+-+pzpp'
Daca negrul se apara cu g7-g6, atunci permite 6p+-+psn-+&
mutarea activa Nh6, iar nebunul de campuri albe
poate fi reactivat pe diagonala a2-g8 sau chiar 5+-zp-+-+-%
a4-e8, pregatind spargerea tipica d4-d5. 4-+LzP-+-+$
Avansarea h2-h4-h5 reprezinta de asemenea o
resursa suplimentara de atac pe flancul regelui. 3+-+-zPN+-#
XABCDEFGHY 2PzP-+-zPPzP"
8r+lwq-trk+( 1tRNvLQ+RmK-!
7zpp+-+pzpp' xabcdefghy
6-+n+pvl-+& D5. Gambitul Damei Acceptat

5+-+n+-+-% Celalalt nebun se dezvolta in aceste cazuri de

4-+-zP-+-+$ regula la g5, pentru a mari posibilitatile tactice,
dupa d4-d5.
3+-sNL+N+-# De asemenea este oricand posibila revenirea la
2PzP-+-zPPzP" asezarea clasica prezentata anterior, prin Nc4-
1tR-vLQtR-mK-! d3, sau crearea bateriei pe diagonala b1-h7 prin
Dd3 si Nc4-b3-c2.
xabcdefghy De regula calul din f3 va merge la e5,
D4. Negrul pune presiune cu ...Nf6 participand activ la crearea de amenintari tactice.

Aceasta metoda a fost folosita in trecut de catre XABCDEFGHY

Karpov, dupa ce a avut probleme in cateva
partide anterioare in care a folosit retragerea
8rsn-wq-trk+(
clasica ...Cf6. 7zpl+-vlpzpp'
Negrul pune presiune pe pionul izolat si in 6-zp-+p+-+&
acelasi timp elibereaza campul e7 pentru unul
dintre caii sai. Albul poate profita de pasivitatea 5+-+nsN-+-%
nebunului negru din c8 si de faptul ca acum 4-+-zP-+-+$
campul f6 este ocupat, plasandu-si nebunul pe
e4. Dupa Ne4, albul pune presiune pe d5 si in 3+-sNL+-+-#
acelasi timp poate crea amenintari pe flancul 2PzP-+-zPPzP"
regelui. 1tR-vLQ+RmK-!
Daca albul a dezvoltat nebunul la c4 in xabcdefghy
deschidere, cum ar fi de exemplu in Gambitul D6
Damei Acceptat, atunci nebunul pune presiune
pe campul d5 de unde adversarul doreste Pozitia din diagrama D6 se obtine de asemenea
constructia blocadei, iar in acelasi timp din multe deschideri (Engleza, Indiana Damei,
pregateste atacul in centru bazat pe avansarea Atacul Panov din Caro-Kann).
pionului izolat, prin d4-d5.

2
Continuarile tipice pentru alb impotriva acestei XABCDEFGHY
asezari, cu nebunul fianchetat rapid la b7, sunt
legate de aducerea in lupta a damei prin 11.Dh5
8-+-wq-trk+(
sau 11.Dg4. Pot aparea multe motive tactice 7zp-tr-vlpzpp'
datorita asezarii dinamice a pieselor albe in 6-zp-+psn-+&
centru si pe flancul regelui.
5snP+-sN-+-%
Concret, se pot distinge cateva idei de joc pe 4-+lzP-+-+$
care partea cu pion izolat (presupunem ca
albul, fiind cazul mai des intalnit) trebuie sa le 3zP-sN-+-+R#
cunoasca: 2-+L+-zPPzP"
 Spargerea d4-d5 este principala amenintare 1tR-vLQ+-mK-!
strategica, de aceea lupta pentru campul de
blocada d5 este extrem de importanta. xabcdefghy
Aceasta idee functioneaza bine cand albul D8. Manevra Te1-e3-h3
are avantaj de dezvoltare sau cand are
piesele foarte bine centralizate. De regula - aducerea damei pe flancul regelui;
negrul trebuie sa opreasca aceasta spargere, -folosirea pionului 'h' pentru spargere, atunci
plasandu-si un cal pe d5. cand negrul se apara cu g7-g6 (sau chiar
sacrificii de figuri pe g6);
XABCDEFGHY - deseori pot aparea sacrificii pe f7 cu atac
pe diagonala a2-g8
8-wq-trr+k+( - sacrificiul Nxh6, atunci cand negrul joaca
7+l+-vlp+p' h7-h6.
6pzpn+psnp+& XABCDEFGHY
5+-+P+-vL-% 8r+-wq-trk+(
4-+-+-+-zP$ 7+l+-vlpzp-'
3zPLsNQ+N+-# 6p+-+psn-vL&
2-zP-+-zPP+" 5sn-+-+-+-%
1+-+RtR-mK-! 4-zp-zP-+-wQ$
xabcdefghy 3+-sN-+N+-#
D7. Spargerea tipica d4-d5 2PzPL+-zPPzP"
1+-+R+RmK-!
 Atacul pe flancul regelui este de asemenea
foarte des utilizat, in combinatie cu xabcdefghy
amenintarea d4-d5. Figurile negrului fiind D9. Sacrificiu tipic pe h6
ocupate cu apararea campului d5, pot lasa
vulnerabil flancul regelui.  Joc activ pe flancul damei si pe coloana 'c'
Construirea atacului se poate face prin cateva - acest plan poate avea succes daca albul
metode simple: reuseste sa controleze coloana 'c' sau sa
- transferul turnului in atac Te1-e3-h3(g3); ocupe avanposturi pe aceasta coloana (de
regula c5), atunci cand negrul a impins b7-
b5. Controlul coloanei 'c' de regula se obtine

3
 in cazurile in care negrul a asezat pionii pe
a7 si b6 dupa care a pierdut controlul
campului a6, de pe care nebunul alb poate
controla campul c8.
XABCDEFGHY
8-+rwq-trk+(
7zp-+nvlpzp-'
6-zp-+p+-zp&
5+-+-+-+n%
4-+LzP-+-+$
3+-sN-+PvL-#
2PzP-+QzP-zP"
1+-tR-+RmK-!
xabcdefghy
D10. Albul castiga coloana 'c' prin 16.Na6
In continuare vom studia cateva partide in care
se regasesc planurile de joc enuntate anterior.
(1) Smyslov,V (2620) - Karpov,A (2540)
[D42] URS-ch39 Leningrad (9), 27.09.1971
1.c4 c5 2.Cf3 Cf6 3.Cc3 d5 4.cxd5 Cxd5 5.e3
e6 6.d4 cxd4 7.exd4 Smyslov a fost unul dintre
cei mai mari experti ai jocului cu pion izolat,
jucand foarte des pozitii cu aceasta structura si
incercand imbunatatirea ideilor introduse de
catre Botvinik. 7...Ne7 8.Nd3 Cel mai bun loc
pentru nebun, pregatind presiunea pe diagonala
b1–h7. [8.Nc4 Cxc3 9.bxc3 Dc7 10.Dd3 Cd7
11.0–0 0–0 12.Ng5 (12.Nb3) 12...Nxg5 13.Cxg5
Cf6 14.Tae1 Nd7 15.Nb3 Tac8 16.c4 (16.Te3
Da5 17.Ce4 Cxe4 18.Dxe4 Nc6) 16...Tfd8 17.f4
Nc6 18.f5 e5 19.d5 b5 negrul a obtinut avantaj,
Sadvakasov - P.Nielsen, Skanderborg 2003.]
8...0–0 9.0–0 Cc6 10.Te1! S-a ajuns la pozitia
discutata anterior, in care negrul are de ales in
principiu intre Cf6 si Nf6. Alte continuari nu
sunt prea promitatoare.
10...Cf6 [10...b6? 11.Cxd5 exd5 (11...Dxd5
12.Ne4) 12.Nxh7+ Rxh7 13.Dc2+ si albul
ramane cu un pion in plus;
10...Cxc3?! 11.bxc3˛ Albul are un tempo in plus,
in comparatie cu variantele in care dezvolta
nebunul la c4, dupa care era nevoit sa il retraga
la d3.; 10...Ccb4 11.Ne4 Cf6 12.Nb1 b6 13.Ce5
Nb7 14.Te3! de retinut manevra de aducere de
forte suplimentare in atac.
XABCDEFGHY
8r+-wq-trk+(
7zpl+-vlpzpp'
6-zp-+psn-+&
5+-+-sN-+-%
4-sn-zP-+-+$
3+-sN-tR-+-#
2PzP-+-zPPzP"
1tRLvLQ+-mK-!
xabcdefghy
D11. Manevra tipica Te1-e3-h3
14...Cbd5 15.Th3 (15.Tg3) 15...g6 16.Nh6 Te8
Botvinik-Flohr, 1946. Acum cel mai simplu
mod de a continua atacul este 17.Tg3 dupa care
planeaza sacrificii pe g6, sau se poate apela la
resursa h4-h5] 11.a3! O mutare profilactica
foarte utila pentru alb, deoarece opreste manevra
de stabilire a blocadei pe d5 prin ...Cc6-b4
11...b6 12.Nc2 [12.Ng5] 12...Nb7
[Negrul poate incomoda crearea bateriei albe
prin mutarea 12...Na6!? 13.b4 Nc4 (13...Tc8
14.Nb2 Cd5?? 15.b5 Cxc3 16.Dd3 g6 17.Nxc3
Dc7 18.bxa6+- Anand-Adams, Londra 1987)
14.b5 Ca5 15.Ce5 Tc8 16.Te3! Manevra tipica
de introducere a turnului in atac pe linia 3-a
16...Tc7 17.Tg3 (17.Th3!) 17...Te8 18.Nh6 Nf8
(18...g6 19.Nxg6 hxg6 20.Cxg6 fxg6 21.Dc2 Nf8
22.Dxg6+ Rh8 23.Ce4 Dxd4 24.Te1+-) 19.Ng5
Ne7 20.Nxf6?! (20.h4) 20...Nxf6 21.Nxh7+
Rxh7 22.Dh5+ Rg8 23.Ce4 Nd5 24.Th3 Rf8??
(24...g6 25.Cxg6 fxg6 26.Dxg6+ Ng7 27.Cg5
Rf8 28.Ch7+ Rg8=) 25.Dxf7+!! Kaidanov-
Anand, 1987] 13.Dd3! Tc8? Permite albului
4
strapungerea clasica d4-d5. Preferabil este
[13...g6 14.Nh6 Te8 15.Tad1 Dc7 16.Nb3 Tad8
Acum nu mai este atat de periculoasa spargerea
in centru, deoarece si negrul este pregatit
suficient de bine: 17.d5!? exd5 18.Cxd5 Cxd5
19.Nxd5 Nf6 (19...Ca5?? 20.Txe7 Txe7 21.Dd4)
20.Txe8+ Txe8 21.Dc4˛] 14.Ng5?! Din dorinta
de a termina dezvoltarea, albul rateaza o buna
oportunitate. Dupa cum a analizat Kasparov,
d4-d5 ar pune mari probleme negrului:
XABCDEFGHY
8-+rwq-trk+(
7zpl+-vlpzpp'
6-zpn+psn-+&
5+-+P+-+-%
4-+-+-+-+$
3zP-sNQ+N+-#
2-zPL+-zPPzP"
1tR-vL-tR-mK-!
xabcdefghy
D12. Albul rateaza spargerea 14.d5!
[14.d5! exd5 (14...Ca5 15.Ng5! Txc3 16.Dxc3
Cxd5 17.Dd3±) 15.Ng5! Ce4 (15...g6 16.Txe7!
Dxe7 17.Cxd5 Cxd5 18.Nxe7 Ccxe7 19.Nb3+-)
16.Cxe4 dxe4 17.Dxe4 g6 18.Dh4 (sau 18.Nh6
Te8? 19.Nb3 cu ideea Nxf7!) 18...Nxg5 19.Cxg5
h5 20.Nxg6! fxg6 21.Dc4+ Rh8 22.Cf7+ Txf7
23.Dxf7+- Baron Rodriguez - Aparicio
Navarro, Spania 2004]
14...g6 15.Tad1 [Mereu trebuie avuta in vedere
si ideea 15.h4!? dupa cum vom vedea intr-un
exemplu ulterior.]
15...Cd5 16.Nh6 Te8 17.Na4
Conform ideilor enuntate in introducere, albul isi
reactivizeaza nebunul de campuri albe, dupa ce
negrul si-a consolidat diagonala b1–h7, cu pretul
slabirii campurilor negre din zona propriului
rege.
17...a6 [Periculos pentru negru este 17...Cxc3
18.bxc3 Nxa3 19.De3!? cu ideea c4 urmat de d5.
Pionul sacrificat de alb nu este important in
aceasta faza a jocului, ci pozitia foarte activa a
tuturor pieselor albe, precum si posibilitatea
creerii unui pion liber foarte periculos pe
coloana 'd']
18.Cxd5 Dxd5 [Dupa 18...exd5 rezulta o
structura de pioni simetrica, dar toate figurile
albe sunt extrem de active, avantajul fiind clar
de partea albului. Albul a condus exemplar jocul
intr-o astfel de structura simetrica in partida 2.
J.Polgar- Rasmussen, ol.2013]
19.De3! cu ideea Nb3 si d5
19...Nf6 20.Nb3 Dh5? [Dupa 15 ani, Karpov a
incercat o intarire, in partida sa contra lui
Beliavsky: 20...Dd7 21.d5 exd5 22.Dxb6 Txe1+
23.Txe1 Nxb2 24.Nxd5 dar albul a pastrat
initiativa.
Mai recent, intr-o partida Kobalia-Jobava,
Plovdiv 2012, negrul a incercat 20...Dd8 21.Ce5
De7? [21...Nxe5 22.dxe5 Dc7 23.Tc1 Db8
24.Dxb6± Adams,M (2742) - Doettling,F
(2540) France 2002; 21...Ca5 22.Cxf7! De7
23.Ce5 Cxb3 24.Dxb3 Ng5 25.Nxg5 Dxg5 26.f3
Nd5 27.Dd3±)
22.Cg4! Ca5 (22...Cd8 23.d5 Nh8 24.Ng5 Dc5
25.Df4+-; 22...Ng7 23.Nxg7 Rxg7 24.d5 Ca5
25.Dh6+ Rh8 26.d6 Dd8 27.d7+-) Acum albul
ar fi obtinut avantaj decisiv cu strapungerea
tematica 23.d5! Cxb3 24.d6+-]
21.d5! Acum aceasta spargere tipica are efect
devastator 21...Cd8 [21...Ca5 22.dxe6] 22.d6
[Mai tare era 22.Ng5 ] 22...Tc5 23.d7 Pionul
izolat are rol decisiv 23...Te7 24.Df4 Ng7
[24...Nxf3 25.Dxf6 Dxh6 26.Dxe7 Dg5 27.Dxg5
Txg5 28.Td3+-]
25.Db8 Dxh6 26.Dxd8+ Nf8 27.Te3 Nc6
28.Dxf8+ Dxf8 29.d8D 1–0
(2) Polgar,Judit (2689) -
Rasmussen,Allan Stig (2486) [D42]
EU-chT (Men) 19th Warsaw (1.7), 08.11.2013
1.e4 c6 2.d4 d5 3.exd5 cxd5 4.c4 Cf6 5.Cc3 e6
6.Cf3 Ne7 7.cxd5 Cxd5 8.Nd3 Cc6 9.0–0 0–0
10.Te1 Cf6 11.a3 b6 12.Ng5 Nb7 13.Nc2 Tc8
14.Dd3 g6 15.h4 Tc7 16.Tad1 Cd5 17.Cxd5
exd5
5
 XABCDEFGHY
8-+-wq-trk+(
7zpltr-vlp+p'
6-zpn+-+p+&
5+-+p+-vL-%
4-+-zP-+-zP$
3zP-+Q+N+-#
2-zPL+-zPP+"
1+-+RtR-mK-!
xabcdefghy
D13. Negrul captureaza la d5 cu pionul
18.Nh6 Te8 19.h5 Toate figurile albului sunt
active, in timp ce figurile negre joaca doar rol
defensiv, iar Nb7 este in afara jocului. 19...Nd6
20.Ng5 Ne7 21.De3 Tc8 22.Df4 Nxg5 23.Cxg5
Pozitia regelui negru este nesigura 23...Txe1+
24.Txe1 Df8 25.Te3 Te8 26.Tg3 [26.hxg6 fxg6
27.Dc7 Te7 28.Dd6+-] 26...Ce7 27.Tf3!
provoaca noi slabiciuni in jurul regelui negru.
27...f5 28.Na4 [castiga mai rapid 28.Te3 Cc6
29.Nb3 Cd8 30.Dc7] 28...Nc6 29.Nxc6 Cxc6
30.Tg3 h6 31.Cf3 g5 32.Cxg5 hxg5 33.Txg5+
Rh7 34.Txf5 Te1+ 35.Rh2 Db8 36.Tf7+ Rg8
37.Tc7! Ce7 38.h6 Te6 39.Dg3+ Tg6 40.h7+!
1–0
(3) Vladimirov,E - Moskalenko,Viktor
[D32]
Alma-Ata , 1980
1.d4 Cf6 2.c4 c5 3.e3 e6 4.Cc3 d5 5.Cf3 Cc6
6.cxd5 exd5 7.Ne2 [7.Nb5 Nd6 8.dxc5 Nxc5
9.0–0 0–0 10.b3 Ng4 11.Nb2 Tc8 12.Tc1 Nd6]
7...cxd4 8.Cxd4 Nd6 Desigur, pentru negru sunt
valabile toate principiile pentru alb enuntate
anterior, daca se ajunge in aceeasi structura, dar
cu culori inversate. Cel mai bun loc pentru
nebun este la d6.
9.0–0 0–0 10.Cf3 a6 11.b3 Te8 [11...Nc7 ar
pierde un tempo dupa 12.Na3 Te8 13.Tc1]
12.Nb2 Nc7 cu ideea Dd6 13.Na3!? Dupa
pierderea de tempo Nb2-Na3, se ajunge in
pozitie clasica, dar cu culori inversate, albul
nemaiavand avantajul mutarii in plus. O
alternativa pentru alb ar fi fost
[13.Dd3 Dd6 14.g3 (14.Tfd1 d4! 15.exd4 Ng4!
16.g3 Cb4 17.Na3 Cxd3 18.Nxd6 Nxd6 19.Txd3
Nb4 20.Nf1 Nf5µ) 14...Ng4 15.Tfd1 Tad8
16.Tac1 Nb6! reactivizarea nebunului, dupa ce
diagonala b8-h2 a fost inchisa de catre pionii
albi. 17.Dc2 d4! 18.Ca4 Cb4 19.Na3
XABCDEFGHY
8-+-trr+k+(
7+p+-+pzpp'
6pvl-wq-sn-+&
5+-+-+-+-%
4Nsn-zp-+l+$
3vLP+-zPNzP-#
2P+Q+LzP-zP"
1+-tRR+-mK-!
xabcdefghy
D14. De retinut ideea tactica 19...dxe3!
19... dxe3! 20.Txd6 exf2+ 21.Rg2 Cxc2 22.Txd8
Ce1+! 23.Cxe1 Nxd8 24.Cc3 fxe1D–+
Ovseevich - Moskalenko, 1994]
13...b5 [Se poate incerca si 13...Ng4!? 14.Tc1
Dd7 15.Ca4 Df5 16.Cc5 Dh5 cu atac periculos,
de exemplu: 17.g3? d4! 18.h3 Dxh3 19.Cxb7
Txe3!–+] 14.Nc5 b4! 15.Ca4 Calul alb nu mai
poate controla campurile centrale. 15...Ce4
16.Tc1 Albul nu are slabiciuni in structura de
pioni si este pregatit sa caute schimburile de
figuri. Negrul nu isi permite sa faca mutari lente,
avantajul sau fiind dinamic, datorat amplasarii
mai active a figurilor.
16...Te6! Manevra clasica de aducere a turnului
in atac, deja cunoscuta din partida precedenta.
17.Nd4 Th6! Negrul are deja amenintarea
decisiva Nxh2+ urmat de Dh4 18.g3 Nh3
19.Te1 Tg6! Pozitia albului este deja dificila.
20.Nb2 [20.Cc5 Nxg3!]
6
 XABCDEFGHY
8r+-wq-+k+(
7+-vl-+pzpp'
6p+n+-+r+&
5+-+p+-+-%
4Nzp-+n+-+$
3+P+-zPNzPl#
2PvL-+LzP-zP"
1+-tRQtR-mK-!
xabcdefghy
D15. Continuarea corecta este 20...Nxg3!
20...Nxg3! Mai precis decat sacrificiul calului
[20...Cxg3 21.fxg3 Nxg3 22.Nd3 Nf2+!!
23.Rxf2 Tg2+ 24.Rf1 Txh2+ 25.Rg1 Dd6!–+]
21.fxg3 Cxg3 acum albul este obligat sa
captureze din nou 22.hxg3 [22.Nd3 Ce2+ 23.Rf2
Tg2+ 24.Rf1 Txh2#] 22...Dd6 Acum dama intra
decisiv in atac 23.Ne5 Cxe5 24.Ch4 Cf3+
25.Nxf3 Dxg3+ 26.Ng2 Nxg2 27.Cf5 Dg5 0–1
(4) Kortschnoj,V (2615) - Beliavsky, A
(2650) [D45]
Leon Leon, 1994
1.c4 c6 2.d4 d5 3.e3 Cf6 4.Cc3 e6 5.Cf3 Cbd7
6.Dc2 Nd6 7.b3 0–0 8.Nb2 [8.Ne2 este mai
bine] 8...e5! 9.cxd5 cxd5 10.dxe5 Cxe5 11.Ne2
Cxf3+ 12.Nxf3 d4! Cu regele alb aflat inca in
centru, aceasta spargere este usor de inteles.
13.exd4?! [Albul putea sa incerce 13.Ce4
Cxe4?! (13...Nf5! 14.Cxf6+ Dxf6 15.Dc4 Ne5
activitatea figurilor negre ofera initiativa)
14.Dxe4 (14.Nxe4 dxe3 15.0–0 Dg5) 14...dxe3
15.Dd4 exf2+ 16.Rf1!] 13...Te8+ 14.Rf1
[14.Ne2 Ng4 15.f3 (15.0–0 Dc7!) 15...Nd7 16.0–
0 Dc7 17.g3 Cd5!]
14...Da5 15.Dd1 Nb4 16.Tc1 Nd7 17.a3
[17.Nxb7 Nxc3 18.Nxc3 Db5+] 17...Nxc3
18.Txc3 [18.Nxc3 Dxa3 19.Nxb7 Tab8 20.Ta1
De7 21.Nf3 Ce4 22.Ne1 Nc6] 18...Cd5 [mai tare
era 18...Ce4 19.Nxe4 Txe4 20.Tc1 Tae8–+]
19.Nxd5 Dxd5
XABCDEFGHY
8r+-+r+k+(
7zpp+l+pzpp'
6-+-+-+-+&
5+-+q+-+-%
4-+-zP-+-+$
3zPPtR-+-+-#
2-vL-+-zPPzP"
1+-+Q+K+R!
xabcdefghy
D16. Negrul a sacrificat pionul izolat
Pionul in plus al albului nu are nicio importanta.
Fiind o pozitie cu nebuni de culori diferite si
figuri grele pe tabla, cea mai importanta este
siguranta regilor si activitatea figurilor. Negrul
poate organiza cu usurinta amenintari pe
campurile albe, iar turnul alb din h1 este
deocamdata inactiv. Pionul d4 este de fapt o
piedica in calea nebunului alb din b2.
20.a4 [Trebuia incercata activizarea turnului din
h1 prin 20.h4 Nc6 21.Tg3 Te4 22.Nc3 Tae8]
20...Tac8! elimina turnul activ si astfel pune in
evidenta lipsa din joc a Th1 21.f3 Txc3 22.Nxc3
Te3 23.Na1 [23.Dd2 Txf3+ 24.gxf3 Dxf3+
25.Rg1 Nh3!] 23...Txb3 24.Rf2 Nxa4–+ 25.Te1
f6 26.Dc1 Nc6 27.Df4 h5 28.h4 Ta3 29.Rg3
Ta2 30.Nc3 Df7 31.Df5? Dc7+ 0–1
(5) Kamsky,G (2735) - Karpov,A (2770)
[B14]
FIDE-Wch Elista (2), 1996
1.e4 c6 2.d4 d5 3.exd5 cxd5 4.c4 Cf6 5.Cc3 e6
6.Cf3 Nb4 7.cxd5 Cxd5 8.Nd2 Cc6 9.Nd3 Ne7
10.0–0 0–0 11.De2 Cf6 12.Ce4!?
7
 XABCDEFGHY Rh7 21.Cxd7 Dxd7 22.Te5; 15...Cxc3 16.bxc3
se obtin pionii atarnati, iar piesele negrului nu
8r+lwq-trk+( sunt bine pozitionate sa lupte impotriva acestei
7zpp+-vlpzpp' structuri de pioni a albului.; 15...Ccb4 16.Nb1
6-+n+psn-+& Cf6 17.Ce5 Nc6 18.De3!? urmat de transferul
damei pe flancul regelui, la g3 sau h3.]
5+-+-+-+-% 16.a3 Dc7?!
4-+-zPN+-+$ XABCDEFGHY
3+-+L+N+-# 8-+r+-trk+(
2PzP-vLQzPPzP" 7zppwqlvlpzpp'
1tR-+-+RmK-! 6-+n+psn-+&
xabcdefghy 5+-+-+-+-%
D17. Pozitia dupa 12.Ce4 4-+-zP-+-+$
Este cunoscut faptul ca albul nu doreste 3zP-sNL+N+-#
schimbul pieselor, deoarece pionul izolat este 2-zP-vLQzPPzP"
slab in final. Totusi, in realitate, albul nu poate
evita toate schimburile si exista chiar situatii in
1+-+RtR-mK-!
care el este cel care propune anumite schimburi xabcdefghy
avantajoase. In cazul de fata, albul nu este D18. Cum continua albul ?
deranjat de schimbul unui cal, deoarece astfel ar
elimina calul aparator al flancului regelui si si- Din dorinta de a-si feri dama de pe coloana
ar putea realiza bateria pe diagonala b1–h7. In controlata de turnul alb, negrul o aseaza pe un
plus, il impiedica pe negru sa dezvolte nebunul alt camp gresit. Stiind ca albul oricand poate
din c8 pe diagonala lunga: 12...b6?? 13.Cxf6+ juca la ideea d4-d5, in eventualitatea schimbului
Nxf6 14.De4+- pe acest camp, un cal alb ar ajunge acolo cu
12...Nd7 [12...Cxd4?! 13.Cxd4 Dxd4 14.Nc3 tempo, lovind in dama din c7. 17.Ng5! Da5?
Dd8 15.Cxf6+ Nxf6 16.Tad1 Nd7 (16...De7 [17...Tfe8 18.Nb1 (18.Ce5!?) 18...g6 19.Na2
17.De4 g6 18.Nb4) 17.Nxf6 Dxf6 18.Nxh7+ albul are piesele asezate ideal pentru a realiza
Rxh7 19.Txd7 cu avantaj pentru alb; spargerea d4-d5] 18.d5! exd5 19.Nxf6 Nxf6
In urmatoarea partida din meci, Karpov a XABCDEFGHY
incercat 12...Db6!? 13.a3 Nd7 14.Tad1 Tad8
15.Cxf6+ Nxf6 16.De4?! (16.Nc3 Ce7 17.Nb4
8-+r+-trk+(
Nc6 18.Nc5 Dc7 19.Ce5) 16...g6 17.Ne3 Ce7] 7zpp+l+pzpp'
13.Tad1 Tc8 [13...Cxe4 ar accelera atacul 6-+n+-vl-+&
albului 14.Dxe4 g6 15.h4]
14.Tfe1 [14.Cxf6+!? Nxf6 15.Nc3 g6 16.Ne4 5wq-+p+-+-%
Te8 17.Ce5 Ng7 18.h4! este greu pentru negru 4-+-+-+-+$
sa creeze contrajoc] 14...Cd5 15.Cc3! Calul si-a
facut datoria: nebunul negru a ajuns la d7, iar 3zP-sNL+N+-#
pionul alb a fost indirect aparat, dand astfel 2-zP-+QzPPzP"
timpul necesar pentru centralizarea turnurilor. 1+-+RtR-mK-!
Acum calul lupta pentru campul d5.
15...Cf6 [15...Te8 16.Cxd5 exd5 17.Ce5!? xabcdefghy
Cxd4? 18.Nxh7+ Rxh7 19.Dh5+ Rg8 20.Dxf7+ D19. Nebunul negru din d7 este neprotejat

8
20.Nxh7+! Era de asteptat sa apara lovituri XABCDEFGHY
tactice, avand in vedere plasarea armonioasa a
figurilor albe in raport cu necoordonarea celor
8r+lwq-trk+(
negre. Se speculeaza lipsa de aparare a 7zpp+-+pzpp'
nebunului din d7 6-+n+pvl-+&
20...Rxh7 21.Txd5 Nxc3 [21...Dc7 22.Dd3+
Rg8 23.Txd7] 5+-+n+-+-%
22.Txa5 Nxa5 23.b4+- Rg8 24.bxa5 Ng4 25.a6 4-+-zPL+-+$
bxa6 26.De4 Nxf3 27.Dxf3 Tfe8 28.Ta1!
Prefera pastrarea turnului, pentru a putea 3zP-sN-+N+-#
organiza apoi amenintari impreuna cu dama. 2-zP-+-zPPzP"
28...Te6 29.h3 Td8 30.Dc3 Tdd6 31.Tb1 Td7 1tR-vLQ+RmK-!
32.Dc4 a5 33.Tb5 Td1+ 34.Rh2 Td2 35.Tf5
Td4 36.Dc3 Tdd6 37.Tc5 Tf6 38.Tc4 Tfe6 xabcdefghy
39.Tc5 Tf6 40.De3 Tfe6 41.Dg3 Tg6 42.Db3 D20. Albul pune presiune pe d5
Tgf6 43.Db7 Tfe6 44.Dc7 Tf6 45.f4 g6 46.f5
gxf5 47.Txf5 Tde6 48.Th5 Th6 49.Dg3+ Rf8 5...cxd4 6.exd4 Ne7 7.cxd5 Cxd5 8.Nd3 Cc6
50.Td5 Thg6 51.Df2 Tgf6 52.Db2 Re7 53.Th5 9.0–0 0–0 10.Te1 Nf6 11.Ne4! Albul foloseste
Th6 54.Tb5 Thf6 55.Dc3 Rf8 56.Th5 Th6 reteta lui Smyslov, avand avantajul plasarii
57.Tf5 Thg6 58.Df3 Tg7 59.Df4 Rg8 60.Dc7 turnului la e1. 11...Cce7 [11...Dd6 12.a3 a6
Rf8 61.Dc8+ Re7 62.Td5 Rf6 63.Dh8 Te4 13.Nc2 Cxc3 14.bxc3 g6 15.a4 Td8 16.Cg5 Ng7
64.Th5 Ce7 65.Th7 1–0 17.Ce4 Dc7 18.Ng5± J.Polgar - Benko, 1992]
12.Ce5 [12.Dd3!? g6 (12...h6 13.Ce5 Cxc3
14.Dxc3 Cf5 15.Ne3, Topalov - Karpov, Linares
1995) 13.Nh6 Ng7 14.Nxg7 Rxg7 15.h4!]
(6) Spraggett,K (2540) - Taylor,G (2325) 12...g6 [12...Nd7 13.Dd3 g6 14.Nh6 Ng7
[D42] 15.Nxg7 Rxg7 16.Nxd5 exd5 17.Te2, Topalov -
CAN-ch Ottawa (8), 1984 Vyzhmanavin, 1993] 13.Nh6 Ng7 14.Nxg7
Rxg7 15.Tc1 b6 16.Cxd5 Cxd5 17.Nxd5 Dxd5
1.c4 e6 2.Cf3 d5 3.d4 Cf6 4.Cc3 c5 5.e3 18.Tc7 Nb7
[5.cxd5 Cxd5 6.e3 (Desigur se poate juca si XABCDEFGHY
6.e4 Cxc3 7.bxc3 cu un centru solid de pioni ce
ii ofera albului o initiativa de lunga durata.) 8r+-+-tr-+(
6...Cc6 7.Nd3 (7.Nc4 era mutarea preferata de 7zpltR-+pmkp'
catre Botvinik) 7...Ne7 8.0–0 0–0! (8...cxd4
9.exd4 0–0 ar permite 10.Te1!) 9.a3 (Acum
6-zp-+p+p+&
9.Te1 nu are logica) 9...cxd4 10.exd4 Nf6 acum 5+-+qsN-+-%
albul are mutarea a2-a3 in loc de Te1, fapt ce 4-+-zP-+-+$
este mai mult in favoarea negrului. Totusi albul
poate pastra initiativa, cum s-a intamplat in 3+-+-+-+-#
partida Smyslov - Ribli, 1983 :(D20): 11.Ne4 2PzP-+-zPPzP"
Cce7 12.Ce5 g6 13.Nh6 Ng7 14.Nxg7 Rxg7
15.Tc1! b6 16.Cxd5 Cxd5 17.Nxd5 Dxd5
1+-+QtR-mK-!
18.Tc7 Nb7 19.Dg4 Tad8 20.Td1 a5 21.h4 Tc8 xabcdefghy
22.Td7 De4 23.Dg5 Nc6 24.f3 Df5 25.Ta7 Na4 D21. Cine sta mai bine?
26.Te1 Tc2 27.b4 Nb3 28.bxa5 bxa5 29.Te4 h6
30.De3 Tb2 31.Tg4+-]
9
19.Dg4 [Albul continua in stilul lui Smyslov, dar
era si mai bine 19.f3! Tad8 20.Dd2 Na8 21.Td1
urmat de Df4 sau Cg4, cu amenintari decisive
catre regele advers. De asemenea Txa7 este o
grija in plus pentru negru.] 19...Tac8 20.Td7
Da5 21.Tf1 Nc6 22.Te7 Rf6?? [22...Nb5
23.Dxe6+-; 22...Dd5 23.Tc1±] 23.Txf7+ Txf7
24.Df4+ Re7 25.Dxf7+ Rd8 26.Tc1
1–0
(7) Jussupow,A (2655) - Lobron,E (2590)
[E57]
Nussloch (9), 1996
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.e3 0–0 5.Nd3 d5
6.Cf3 c5 7.0–0 cxd4 8.exd4 dxc4 9.Nxc4 b6
10.Te1
[O idee tactica importanta de retinut poate
aparea in varianta: 10.Ng5!? Nb7 11.Ce5 Ne7
12.Te1 Cc6? 13.Na6! Dc8 14.Df3! Ca5 15.Nxb7
Dxb7 16.Dxb7 Cxb7 17.Cc6 Nd6 18.Nxf6 gxf6
19.d5 Tfe8 20.Tad1± Cifuentes Parada - Lopez
Martinez, Sevilla 2004. Structura de pioni s-a
transformat in favoarea albului, iar piesele albe
sunt mai active.]
10...Nb7 11.Nd3 Albul prefera asezarea clasica,
cu nebunul la d3
11...Cc6 12.a3 Ne7 13.Nc2! [Este prematura
dezvoltarea 13.Ng5 Tc8 14.Nc2 Te8 15.Dd3 g6
16.Tad1 Cd5 deoarece acum 17.Nh6 nu mai
este cu tempo. (Kasparov)]
13...Te8 [13...Tc8 14.Dd3 g6 15.Nh6 Te8
16.Tad1˛]
14.Dd3 g6! cea mai solida aparare.
[14...Tc8? 15.d5! exd5 16.Ng5 Ce4 (16...g6?
17.Txe7!+-) 17.Cxe4 (17.Cxd5?! Nxg5 18.Txe4
Txe4 19.Dxe4 g6) 17...dxe4 18.Dxe4 g6 19.Dh4
Dc7
(19...h5 20.Nb3 (20.Tad1 Dc7 21.Nxg6 fxg6
22.Dc4+ Rg7 23.Nf4 Na6 24.Dc3+ Nf6 25.Nxc7
Nxc3 26.Txe8 Txe8 27.bxc3 Ne2 28.Te1 Tc8
29.Txe2 Txc7 Portisch,L-Karpov,An/Milano
(m/5) 1975) 20...Tc7 (20...Dc7 21.De4 -
Petrosian-Balashov) 21.Tad1 (21.Df4 Nxg5
22.Txe8+ Dxe8 23.Dxc7+-) 21...Td7 22.De4
Td6 23.Df4 Txd1 24.Dxf7+ Rh8 25.Txd1 Dc8
26.Dxg6 1–0 Kaloskambis-Skalkotas,N /Greece
1976)
20.Nb3 h5 (20...Nf8 21.Nf4)
21.De4 Rg7 22.Nxf7 Rxf7 23.Nh6! Dd6
(23...Nd6 24.Cg5+ Rf6 25.Ch7+ 1–0 Garcia
Martinez,S-Pomar Salamanca,A/San Feliu de
Guixols 1975; 23...Cd8 24.Cg5++-)
24.Dc4+ Rf6 25.Tad1 Cd4 26.Dxd4+ Dxd4
27.Txd4 Tc5 28.h4 1–0 Petrosian,T-
Balashov,J/USSR 1974] 15.h4!?
Albul introduce rapid in joc pionul marginal. De
pe h4, acesta asigura controlul ferm asupra
campului g5 pentru figurile usoare ale albului si
in acelasi timp este pregatit sa isi continue
drumul, pentru a sparge structura de pioni a
negrului din jurul regelui.
XABCDEFGHY
8r+-wqr+k+(
7zpl+-vlp+p'
6-zpn+psnp+&
5+-+-+-+-%
4-+-zP-+-zP$
3zP-sNQ+N+-#
2-zPL+-zPP+"
1tR-vL-tR-mK-!
xabcdefghy
D22. Folosirea pionului 'h' in atac
15...Dd6 [15...Tc8 16.Ng5 Cd5 17.Tad1 Nxg5
18.Cxg5 Cxc3 19.bxc3 Ce7! (19...Ca5 20.Dh3
Df6 21.Td3 (21.Te3! …¦g3, ¤h7, h5‚) 21...h6
22.Ce4 Nxe4 23.Txe4 Df5÷ 1–0 Georgadze,T-
Makarichev/Vilnius ch-SU i 30/673 1980
(37)(23...Df5 24.De3 Cc4 25.De2 Cxa3 26.Tf3
Dh5 27.Te5 Dxh4 28.Nxg6! fxg6 29.Txe6+-
Georgadze,T-Makarichev,S/USSR (ch) 1980) )
20.c4 Cf5 21.g3÷ Georgadze; 15...Dc7!?]
16.Ng5 Tad8 17.Tad1 Db8
Ambii jucatori si-au terminat dezvoltarea, iar
acum trebuie sa treaca la actiuni concrete.
Pozitia negrului este mai greu de jucat, intrucat
ii este destul de greu sa creeze amenintari
10
deranjante pentru adversar. In partida, negrul
alege sa isi fereasca dama de pe coloanele
centrale si eventual sa creeze amenintari pe
diagonala lunga a8-h1, daca va avea timpul
necesar.
[17...Dc7!? 18.Nb3 Cd5 19.Ce4!?; 17...Cg4
18.De4 h5 19.Nf4 Dd7 20.Na4]
18.Nb3 Manevra deja bine cunoscuta, prin care
se pregateste spargerea d4-d5, iar pozitia
negrului devine foarte greu de aparat. De
remarcat cum albul poate combina armonios
ideile de joc existente.
18...a6 [18...Da8?! 19.d5; 18...Cd5 19.Cxd5
exd5 20.Na4; 18...Ca5!? Ftacnik 19.Na2 Cd5
20.Ce4] 19.d5! [19.Na2 Cd5!˛] 19...Ca5
[19...exd5 20.Txe7!+-; 19...Cxd5 20.Nxd5!?
Nxg5 a) 20...Ca5 21.Nxe7 Txe7 22.Db1
(22.De3+-) 22...Nxd5 23.Cxd5+-; b) 20...exd5
21.Cxd5 ×f6 21...Nxg5 22.hxg5‚ (22.Txe8+
.Txe8 23.hxg5 Td8 24.Dc3+-) ; c) 20...Ca7
21.Nxe7 Txe7 22.De4+-;
21.Cxg5 (21.hxg5? Dautov 21...Ce7) 21...exd5
22.Cxd5‚ (22.Txe8+ Txe8 23.Cxd5 De5 24.Df3
f5 25.Db3±) ]
XABCDEFGHY
8-wq-trr+k+(
7+l+-vlp+p'
6pzp-+psnp+&
5sn-+P+-vL-%
4-+-+-+-zP$
3zPLsNQ+N+-#
2-zP-+-zPP+"
1+-+RtR-mK-!
xabcdefghy
D23. Albul are un sacrificiu tipic de dama
20.dxe6!! Aceasta idee deja am intalnit-o intr-
una din partidele anterioare, doar ca a fost
executata de catre negru. [20.Na2 Cxd5 21.Cxd5
Nxd5 22.Nxd5 Txd5 23.Dxa6]
20...Cxb3 [20...Txd3 21.exf7+ Rg7 (21...Rf8
22.Nh6#; 21...Rh8 22.Txd3 Cxb3 23.Txe7+-
Txe7 24.Nxf6#) 22.fxe8D Dxe8 23.Txd3 Cxb3
24.Tde3± Rf7 25.Txe7+ (25.Nxf6 Rxf6 26.Te6+
Rf7 27.Cg5+ Rf8 28.Cxh7+ Rf7 29.Cg5+ Rf8
30.Txe7 Dxe7 31.Txe7 Rxe7 32.f3+-) 25...Dxe7
26.Txe7+ Rxe7 27.Ce5 Re6 28.Nxf6 Rxf6
29.Cd7+]
21.exf7+ Rxf7 22.Dc4+ Rg7 23.Ce5!
[23.Txd8 Dxd8 24.Dxb3 Nxf3 25.gxf3±;
23.Dxb3? Nxf3 24.gxf3]
23...Cg8 [23...Tf8 24.Cd7! Txd7 25.Txd7+-;
23...Cd5!? 24.Nh6+! (24.Cxd5 Nxg5 25.Dc3
Cd4!) 24...Rxh6 25.Cxd5 Rg7 26.Cc7+-;
23...Txd1 24.Df7+ Rh8 25.Nxf6+ Nxf6
26.Dxf6+ Rg8 27.Df7+ Rh8 28.Txd1 Dxe5
29.Td7+-]
24.Txd8 Dxd8 [24...Txd8 25.Df7+ Rh8
26.Cxg6+ hxg6 27.Txe7 Cxe7 28.Nf6#]
25.Df7+ Rh8 26.Dxb3 Dd4 27.Te3!+- Tf8
[27...Nc5 28.Ce2 Dd5 29.Cf7+ Rg7 30.Dxd5
Nxd5 31.Txe8+-; 27...Dc5 28.Nxe7 Txe7
29.Cf7+ Rg7 30.Cg5 Nc8 31.Txe7+ Dxe7
32.Dxb6+-]
28.Nxe7 [28.Nxe7 Cxe7 29.Cf7+ Rg7
30.Txe7+-]
1–0 Realizare deosebita a unui specialist in jocul
cu pion izolat.
(8) Kramnik,V (2809) - Anand,V (2752)
[D27]
Leon (3), 22.06.2002
1.Cf3 d5 2.d4 e6 3.c4 dxc4 4.e3 c5 5.Nxc4 Cf6
6.0–0 a6 7.Nb3 cxd4 8.exd4 Cc6 9.Cc3 Ne7
10.Ng5 Cea mai agresiva varianta [10.Te1 0–0
11.a3 b5 12.d5 exd5 13.Cxd5 Cxd5 14.Nxd5
Nb7 15.Ce5 Ca5 16.Nxb7 Dxd1 17.Txd1 Cxb7
18.Ne3 Ca5 19.Tac1˛ Bu Xiangzhi - Stevic,
Bled 2002]
10...0–0 11.Dd2 [11.Tc1 Cd5 12.Ne3! Pentru
moment nebunul sta foarte bine pe e3, aparand
pionul izolat si astfel oferind libertate celorlalte
figuri. 12...Cxc3 13.Txc3 Cb4 14.Ce5 Cd5
15.Tc1 Nd7 16.Dg4 Nb5 17.Nh6! Nf6 18.Tfe1
Ce7 19.Nd2! (nebunul alb merge spre b4)
19...Dd6 (19...Nxe5 20.Txe5 Tc8 21.Txc8 Dxc8
22.h4!± din nou acest pion poate ajuta atacul.)
11
20.Cxf7! (vezi D21) din nou piesele albe sunt
foarte active, astfel de sacrificii aparand in mod
natural. 20...Txf7? (20...Dxd4 21.Ch6+ Rh8
22.Nc3 Dxg4 23.Cxg4±) 21.Txe6 Dd7 22.Txf6!
Dxg4 23.Txf7 Rh8 24.Txe7 Tc8 25.Txc8+ Dxc8
26.d5 1–0 Mamedyarov - Kharlov, Sochi 2006]
XABCDEFGHY
8r+-+-trk+(
7+p+-snpzpp'
6p+-wqpvl-+&
5+l+-sN-+-%
4-+-zP-+Q+$
3+L+-+-+-#
2PzP-vL-zPPzP"
1+-tR-tR-mK-!
xabcdefghy
D24. Situatie in care merge sacrificiul pe f7
11...Ca5 [11...Cd5 12.Cxd5 exd5 13.Nxe7 Cxe7
14.Tfe1 Dd6 15.Tac1 Ng4 16.Ce5 cu avantaj
pentru alb Leko - Karpov, Miskolc 2006;
11...Cb4 12.Tac1;
11...h6 12.Nf4 Te8 13.Tad1 Nf8 14.Ce5 Ce7
15.Dd3 Ced5 16.Cxd5 Cxd5 17.Nc2 f5 18.Dg3
Cxf4 19.Dxf4 Nd6 20.Tfe1± Barsov,A -
Lesiege,A Montreal 2002;
11...b5 12.Tad1 (12.d5!?) 12...Nb7? (12...Ca5
13.Nc2) 13.d5 exd5 14.Cxd5 Cxd5 15.Nxd5
Nxg5 16.Cxg5 Df6 17.Ce4 De7 18.Cd6!±
Avrukh - Kofidis, Atena 2003]
12.Nc2 b5 [12...Cc4?! 13.De2 b5? 14.Nxf6
Nxf6 15.De4] 13.Tad1 [13.Df4 Ta7 (13...Nb7
14.Dh4 g6 15.d5 Nxd5 16.Ce4 Nxe4 17.Nxe4
Ta7 18.Tad1 Cd5 19.Tfe1 f6 20.Nh6 Te8 21.Dg4
Nf8 22.Nxg6 hxg6 23.Dxg6+ Ng7 24.Txd5+-
Pert,N-Ganguly,S Torquay ENG 2002)
14.Tad1 Nb7 (14...Tc7 15.d5) 15.d5! Nxd5
(15...Cxd5? 16.Nxh7+ Rxh7 17.Dh4+ Rg8
18.Txd5 Nxd5 19.Nxe7 Dxe7 20.Cg5+-)
16.Cxd5 exd5 17.Dh4 h5 18.Tfe1 Cc6 (18...Dc8
19.Cd4 Dg4 20.Dxg4 hxg4 21.Nd2±)
19.g4! Dd6 20.gxh5 Db4 21.h6 Dxh4 22.Cxh4
Ce4 23.hxg7 Tc8 24.Nxe7 Cxe7 25.Nxe4 dxe4
26.Txe4 Rxg7 27.Td6!+- Kramnik,V-Anand,V
Dortmund 2001]
13...Cc4 [13...Nb7 14.Df4 b4 (14...g6 15.Nh6
Ch5 16.Dg4 f5 17.Dh3 Tc8 18.d5!)
15.Dh4! (15.d5 bxc3 16.Dh4 h5 17.dxe6 Dc7
18.Nxf6 Nxf6 19.Dxh5 g6 20.exf7+ Txf7
21.Dxg6+ Rf8÷ Epishin,V-Hort,V/Hoogeveen
2001)
15...h6
XABCDEFGHY
8r+-wq-trk+(
7+l+-vlpzp-'
6p+-+psn-zp&
5sn-+-+-vL-%
4-zp-zP-+-wQ$
3+-sN-+N+-#
2PzPL+-zPPzP"
1+-+R+RmK-!
xabcdefghy
D25. Un alt sacrificiu tipic este 16.Nxh6!
16.Nxh6! negrul se expune mereu acestui tip de
sacrificiu cand joaca h6 in loc de g6. Este de
remarcat transferul damei albe pe flancul
regelui, Dd2-f4-h4, pentru a crea amenintari de
mat.
16...bxc3 17.Nxg7 Rxg7 18.Dg5+ Rh8 19.Dh6+
Rg8 20.Cg5+-;
13...b4 14.Dd3 g6 15.d5 exd5 (15...bxc3 16.d6
Nxd6 17.Dxc3) 16.Cxd5 Dxd5 17.Dxd5 Cxd5
18.Txd5 Nxg5 19.Cxg5 Cb7 20.Td4˛ Bacrot -
Dominguez, Biel 2008]
14.Df4 Ta7!? [14...Cxb2 15.Nxf6! Nxf6
16.De4!; 14...Nb7 15.Dh4 g6 (15...h6 16.Nxh6!
gxh6 17.Dxh6) 16.d5! Nxd5 (16...exd5 17.Tfe1)
17.Ce4! Rg7 18.Dh6+ Rg8 19.Nxf6 Nxf6
20.Ceg5+-]
15.Ce5 [15.Dh4!? h6? (15...g6) 16.Nxh6!]
15...Tc7 [15...Cxb2 16.Cc6 Cxd1! (16...Dd7
17.Cxe7+ Dxe7 18.Dh4 h6 19.Ce4!+-) 17.Dh4!
(17.Cxd8 Cxc3 18.Df3 Txd8 19.Dxc3 Tad7©)
12
17...h6 18.Ce4! Cxe4 19.Nxe7 Dc7 20.Nxe4+-]
16.Cxc4 bxc4 [16...Txc4? 17.Dh4 g6 (17...h6
18.Nxh6 gxh6 19.Td3! Ch7 20.Tg3+ Cg5
(20...Ng5 21.Dxh6 f5 22.h4+-) 21.Dxh6 f5
22.Nb3 Txd4 23.f4±) 18.Ce4 Cd5 19.Nb3 f6
20.Nh6 f5 21.Cg5 Tc7 22.Tfe1±]
17.Nxf6! Astfel se pregateste asaltul clasic al
pionului izolat [17.d5 Cxd5 18.Nxe7 Txe7
19.Dxc4 Nb7 20.Ne4 Td7 21.Nxd5˛]
17...Nxf6 18.d5! e5 Pionul izolat a devenit liber
si extrem de periculos, deoarece negrul nu are cu
ce piese sa blocheze campul dinaintea acestuia,
d6 [18...Nxc3 19.d6 (19.dxe6 De7 20.bxc3 Nxe6
21.Td6 Nc8 22.Tfd1˛) 19...Tc5 20.bxc3 Nb7
21.Tfe1; 18...exd5 19.Txd5 Td7 20.Tfd1]
19.Df3 Tb7 [19...g6 20.d6 Tb7 21.d7! Txd7
22.Txd7 Nxd7 23.Td1±; 19...Ne7 20.d6 Nxd6
21.Dd5 Ne7 22.Dxe5 Td7 23.Cd5±] 20.De4 g6
21.Dxc4 Txb2 22.Nb3 Ng5 23.d6!
XABCDEFGHY
8-+lwq-trk+(
7+-+-+p+p'
6p+-zP-+p+&
5+-+-zp-vl-%
4-+Q+-+-+$
3+LsN-+-+-#
2Ptr-+-zPPzP"
1+-+R+RmK-!
xabcdefghy
D26. Pionul izolat este liber si avansat
Ne6 24.Da4 [24.Dxa6 Nxb3 (24...Ng4 25.Td5)
25.axb3 Txb3 26.Ce4±] 24...Nxb3 25.axb3 Db6
26.Dg4! Nf4 [26...Dxb3 27.Dxg5 Dxc3 28.d7 f6
29.Dg4+-] 27.Cd5 Dd8 [27...Dxd6 28.Cxf4
Db4 29.Cd5!] 28.Cxf4 exf4 29.d7! Pionul liber
paralizeaza figurile grele ale negrului. 29...Txb3
30.Dxf4 Tb8 31.Tfe1 Db6 32.h4 h5 33.Td6
Dc5 34.Df6 Df5 [34...Dc7 35.Te7 Tbd8 36.De5
Dc2 37.Txa6] 35.Dxf5 gxf5 36.Txa6 Tfd8
37.Td6 1–0
(9) Kamsky,G (2695) - Beliavsky,A (2650)
[E48]
Linares (2), 1994
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.e3 0–0 5.Nd3 c5
6.Cge2 cxd4 7.exd4 d5 8.0–0 dxc4 9.Nxc4 Cc6
10.Ng5 Ne7 11.Tc1 Da5 12.Dd2 Td8 13.a3
Nd7 14.Tfd1 Ne8 15.Na2 h6 16.Ne3 Nd6
[16...Nf8] 17.h3 Tac8? [Negrul trebuia sa fie
foarte atent in aparare. 17...Nf8 ]
XABCDEFGHY
8-+rtrl+k+(
7zpp+-+pzp-'
6-+nvlpsn-zp&
5wq-+-+-+-%
4-+-zP-+-+$
3zP-sN-vL-+P#
2LzP-wQNzPP+"
1+-tRR+-mK-!
xabcdefghy
D27. Albul face sacrificiul tematic 18.Nxh6!
18.Nxh6! prezenta pionului negru la h6 atrage
un astfel de sacrificiu 18...gxh6 19.Dxh6 Ch7
[19...Ne7? 20.Td3 Ch5 21.d5 Ce5 22.Te3+-]
20.Nb1 [Albul putea sa execute si strapungerea
clasica 20.d5 dupa care apararea negrului este
extrem de dificila, de exemplu: 20...Nf8 21.Dh4
Ce5 22.dxe6 Ng7 23.f4 Cd3 24.Nb1 Da6
25.Cd5!+-; 20.Td3? Dg5]
20...f5 [20...Cf8 21.b4! Dxa3 (21...Dc7 22.d5)
22.Ce4 Ne7 23.Cf4+-] 21.b4 Dc7 [21...Dxa3
22.Dxe6+ Nf7 23.Dxf5 Cf8 24.Cd5+- regele
negru a ramas mult prea descoperit]
22.Dxe6+ +- Albul are deja multi pioni pentru
figura sacrificata. 22...Df7 23.Nxf5 [23.Na2!]
23...Tc7 24.Ce4 [24.Cb5!] 24...Dxe6?! [Mai
multa rezistenta opunea 24...Cf8 25.Cxd6 Cxe6
26.Cxf7 Nxf7 27.Nxe6 Nxe6 28.Cf4]
25.Nxe6+ Nf7 26.d5 Ce5 27.Cd4 Txc1 28.Txc1
Nb8 29.Cf5 Rf8 30.Cc5 Cg5 31.Cxb7 1–0
13
(10) Karpov,Anatoly (2690) - Geller,Efim
P (2615) [D58]
Moscow Moscow, 1981
1.d4 d5 2.c4 e6 3.Cc3 Ne7 4.Cf3 Cf6 5.Ng5 h6
6.Nh4 0–0 7.e3 b6 8.Tc1 Nb7 9.Nd3 Cbd7
10.0–0 c5 11.De2 Tc8 12.Ng3 cxd4 13.exd4
dxc4 14.Nxc4 Nxf3 15.gxf3
XABCDEFGHY
8-+rwq-trk+(
7zp-+nvlpzp-'
6-zp-+psn-zp&
5+-+-+-+-%
4-+LzP-+-+$
3+-sN-+PvL-#
2PzP-+QzP-zP"
1+-tR-+RmK-!
xabcdefghy
D28. Negrul si-a slabit flancul damei
Negrul a incercat sa profite de situatia creata,
stricand structura de pioni a albului de pe flancul
regelui. La prima vedere pare o realizare buna,
dar daca aprofundam situatia, putem remarca
gaurile pe campuri albe de pe flancul damei,
lasate de disparitia nebunului din b7. Albul
poate profita imediat de aceste campuri slabe, in
timp ce negrului i-ar lua foarte mult timp sa
organizeze actiuni pe flancul regelui, pentru a
pune in evidenta slabiciunile existente ale
albului.
15...Ch5 16.Na6 Cxg3 Reface structura albului,
dar altfel turnul din c8 risca sa fie prins.
17.hxg3 Tc7 18.Tfd1 [18.Cb5 Txc1 19.Txc1
Cb8!]
18...Cf6 19.Cb5! Acum albul castiga coloana 'c'
si profita de slabiciunile de pe flancul damei.
19...Txc1 20.Txc1 Cd5 [20...Dd5!? 21.a3 Nd6
22.Cxa7 Dxd4 23.Td1 De5 24.f4 Dxe2 25.Nxe2
Nb8 26.Cc6 cu un final mai bun pentru alb.]
21.Cxa7 Cb4 22.a3! Da8 [22...Cxa6 23.Cc6]
23.Tc7 Cd5 [23...Nd8 24.Tb7 Cxa6 25.Dxa6
Nf6 26.Dxb6 Nxd4 27.Dc7 Nxa7 28.Txa7 Dxf3
29.Db7 pionii liberi legati ai albului sunt extrem
de periculosi in final.]
24.Tb7 Nf6 25.Cc6 Tc8 26.Ce5 Dupa jocul
energic de pe flancul damei, albul a castigat un
pion, fara ca negrul sa poata obtine vreo
compensatie. Pozitia este tehnic castigata, iar
Karpov nu rateaza astfel de situatii.
26...Nxe5 27.dxe5 Tc1+ 28.Rg2 Dd8 29.Nd3
Ta1? [era mai bine 29...Tc7 30.Txc7 Dxc7 dar
albul oricum este castigat] 30.De4 g6 31.Txf7!
Rxf7 32.Dxg6+ Rf8 33.Dxh6+ 1–0
(11) Karpov,Anatoly (2715) - Hansen,Curt
(2560) [E32]
Hoogovens Wijk aan Zee, 1988
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.Dc2 0–0 5.a3
Nxc3+ 6.Dxc3 b6 7.Ng5 Nb7 8.e3 d6 9.f3 Cbd7
10.Nd3 c5 11.Ce2 Tc8 12.Dd2 cxd4 13.exd4
d5?! [este considerata mai buna 13...Na6 14.Tc1
d5 15.cxd5 Nxd3 16.dxe6 (16.Dxd3 Txc1+
17.Cxc1 exd5= Zubov - Eljanov, Poltava 2006)
16...Nxe2 17.Txc8 Dxc8 18.exd7 Dxd7 19.Rxe2
Cd5 negrul are compensatie pentru pion, dar
totusi albul are timp sa isi reorganizeze piesele.
20.Dd3! (20.Rf2 h6 21.Nh4? f5 Nikolic -
Agdestein, Wijk aan Zee 1988) 20...h6 21.Nd2
Td8 22.Rf2 Cf6 23.Nc3 cu sanse mai bune
pentru alb] 14.cxd5 Nxd5
XABCDEFGHY
8-+rwq-trk+(
7zp-+n+pzpp'
6-zp-+psn-+&
5+-+l+-vL-%
4-+-zP-+-+$
3zP-+L+P+-#
2-zP-wQN+PzP"
1tR-+-mK-+R!
xabcdefghy
D29. Albul lupta pentru coloana 'c': 15.Na6
14

15.Na6 Tc6 16.Nb5 Tc7 [Negrul a vrut sa evite
stricarea structurii de pioni din fata regelui:
16...Tc8 17.Nxd7 Dxd7 18.Nxf6 gxf6 19.Cg3
Db5 20.Rf2]
17.Nf4 Tc8 18.Na6 Ta8 19.Tc1 Acum se vede
ideea hartuirii turnului negru: albul a reusit sa
controleze pe moment coloana 'c'. Pentru a
reactiva turnul din a8, negrul trebuie sa piarda
mult timp, dupa cum se va vedea in continuare.
19...Cb8 20.Nd3 Nb7 21.Ng5 Cbd7 22.0–0 h6
23.Nh4 Tc8 24.Cc3 a6 25.De2!
XABCDEFGHY
8-+rwq-trk+(
7+l+n+pzp-'
6pzp-+psn-zp&
5+-+-+-+-%
4-+-zP-+-vL$
3zP-sNL+P+-#
2-zP-+Q+PzP"
1+-tR-+RmK-!
xabcdefghy
D30. Crearea de slabiciuni pe flancul damei
Provoaca slabirea campului c5 25...b5 26.Ce4!
calul se indreapta spre avanpostul creat.
26...Db6 27.Cc5 Tfe8 [27...Cxc5 28.dxc5 Dd8
29.b4±] 28.b4 Nc6 29.Dd2 Cd5 30.Ne4 C7f6
31.Tfe1 [31.Tc2 Un plan bun ar fi fost dublarea
turnurilor pe coloana 'c', pentru a profita de
avantajul oferit de plasarea calului pe avanpostul
c5.] 31...Ch7 32.Nf2 Cf8 33.Nb1 Da7 34.Ce4
De7 35.Ng3 Avantajul strategic al albului este
de lunga durata, asadar Karpov nu se grabeste sa
forteze evenimentele, ci prefera sa manevreze
putin piesele, pentru a obosi apararea negrului.
35...Ted8 36.Cc5 Cb6 37.Nd3 Da7 38.Nh4 Te8
39.Df2 a5?! Dovada ca negrul si-a pierdut
rabdarea. Trebuia sa astepte in continuare
linistit, fara a-si crea slabiciuni suplimentare.
[39...Cd5] 40.Ta1 Cd5 41.Db2 Db6 42.bxa5
Dxa5 43.Teb1 [Albul pune imediat presiune pe
slabiciunea aparuta la b5, dar 43.Ng3 era mai
tare, pentru a controla campul f4] 43...Cf4
44.Nf1 C8g6 45.Ng3 Ted8 46.Tc1 Td5 47.Ce4
Dd8 48.Nf2 Ce7 49.Tc2 Da5 Lipsa de joc activ
pentru negru face ca pozitia acestuia sa fie foarte
dificil de jucat. 50.Dc1 Cfg6 51.Tb1 Tdd8
52.Cc5 Rh8 [52...Td5 53.Tb4 cu ideea Db2]
53.h4 Da8? [53...h5 54.Nd3] 54.h5 Cf8
55.Nxb5 [55.Nh4 f6 56.Nxf6] 55...Nxb5
56.Txb5 Cf5 57.Tb4 Ch7 58.Ta4 negrul a
pierdut la timp, dar pozitia este oricum fara prea
mari sperante. 1–0
(12) Vajda,L (2603) - Shirov,A (2708)
[B22]
Zurich, 28.12.2012
Dintre cei mai mari specialisti romani in jocul cu
pion izolat la d4 este fara indoiala Vajda
Levente. In continuare vom studia doua dintre
nenumaratele sale realizari in acest tip de pozitii.
1.e4 c5 2.c3 Cf6 3.e5 Cd5 4.d4 cxd4 5.Cf3 Cc6
6.cxd4 d6 7.Nc4 Cb6 8.Nb5 dxe5 9.Cxe5 Nd7
10.Cxd7 Dxd7 11.Cc3 e6 12.0–0 Td8 Negrul a
reusit sa dezvolte repede flancul damei, spre
deosebire de exemplele anterioare in care avea
probleme cu nebunul din c8.
XABCDEFGHY
8-+-trkvl-tr(
7zpp+q+pzpp'
6-snn+p+-+&
5+L+-+-+-%
4-+-zP-+-+$
3+-sN-+-+-#
2PzP-+-zPPzP"
1tR-vLQ+RmK-!
xabcdefghy
D31. Albul trebuie sa joace activ: 13.Dh5
15
13.Dh5 cea mai activa mutare. Tipic pentru
posesorul de pion izolat, el trebuie sa preia
initiativa, pentru a nu-i da timp adversarului sa
se organizeze. [13.Ne3 Ne7 14.Dg4 0–0 15.Tad1
f5!?] 13...Ne7 14.Td1 Cd5 [La 14...0–0 se poate
ultiliza clasica manevra 15.Td3 -h3(g3)]
15.Dg4! printr-un joc activ, albul a asigurat
protectia pionului d4 si in acelasi timp incearca
provocarea slabiciunilor in tabara negrului.
15...g6 [15...0–0 16.Nh6 Nf6 17.Ce4 De7
18.Tac1 Tc8 19.h4!]
16.Nh6 f5 17.De2 Rf7 Dama alba si-a realizat
obiectivul, iar acum atentia se indreapta spre
flancul damei, unde pot fi provocate noi
slabiciuni.
18.Tac1 Nf6 19.Ca4 Dd6 20.Nxc6! bxc6
21.Cc5 Tb8 22.Cb3 The8
XABCDEFGHY
8-tr-+r+-+(
7zp-+-+k+p'
6-+pwqpvlpvL&
5+-+n+p+-%
4-+-zP-+-+$
3+N+-+-+-#
2PzP-+QzPPzP"
1+-tRR+-mK-!
xabcdefghy
D32. Negrul are slabiciuni pe toata tabla!
23.Ca5! Acum se pun in evidenta slabiciunile
de pe acest flanc 23...Tbc8 24.a3 e5 negrul
trebuie sa caute contrajoc, in caz contrar albul ar
fi putut sa isi intareasca incet pozitia.
25.Cc4 Db8 26.dxe5 Nxe5 27.Cxe5+ Dxe5
28.Dd2 Regele negru fiind slabit, este logic
pentru alb sa pastreze damele pe tabla. Pionul
izolat al albului a disparut, iar noua structura de
pioni de pe tabla este evident in favoarea albului.
28...f4! 29.h4 f3 30.gxf3 Dh5 Negrul isi joaca
foarte bine sansa, incercand sa creeze amenintari
spre regele alb.
31.Rg2! Te5 [31...Dxh4 32.Th1 Df6 33.Ng5
Dg7 34.Th6] 32.Dd4! c5 33.Dg4 [33.Dc4 era o
legatura extrem de dureroasa pentru negru.
33...Tf5 34.Tc3]
33...Dxh6 singura sansa practica 34.Dxc8 Dxh4
35.Dd7+ Ce7 36.Tc3 Te2 37.Tf1 Dg5+
[37...Te5 38.f4!] 38.Dg4+- De5 39.Dc4+ Rf6
40.f4 Dd5+ 41.Dxd5 Cxd5 42.Txc5 Cxf4+
43.Rf3 g5 44.b4 Te6 45.b5 Cd3 46.Tc7 a6
47.a4 axb5 48.axb5 h5 49.Td1 Ce5+ 50.Rg2
h4 51.Tc5 g4 52.Te1 1–0
(13) Vajda,L - Berescu,A [B14]
Superliga Sovata, 13.04.2000
1.e4 c6 2.d4 d5 3.exd5 cxd5 4.c4 Cf6 5.Cc3 e6
6.Cf3 Nb4 7.cxd5 Cxd5 8.Nd2 Cc6 9.Nd3 Ne7
10.0–0 0–0 11.De2 Nf6 [Varianta principala
incepe cu 11...Cf6 ] 12.Tad1 De obicei albul
profita de absenta calului negru de la f6 si
creeaza bateria N+D pentru a provoca slabirea
regelui negru. [12.De4 g6 13.Nh6 Te8 14.Tad1
Cce7 15.Ce5 Cf5 16.Nc1 Ng7 17.Tfe1] 12...Db6
13.Nb1!?
XABCDEFGHY
8r+l+-trk+(
7zpp+-+pzpp'
6-wqn+pvl-+&
5+-+n+-+-%
4-+-zP-+-+$
3+-sN-+N+-#
2PzP-vLQzPPzP"
1+L+R+RmK-!
xabcdefghy
D33. Pionul izolat este sacrificat pentru initiativa
16
Exista si cazuri in care albul sacrifica pionul
izolat, dupa care incearca sa obtina un joc bogat
de figuri, datorat plasarii foarte active ale
acestora [13.De4 g6 14.Nh6 Td8 15.Tfe1 Cce7
(15...Cdb4? 16.Df4 Nh8 17.Cg5 f6 18.Nc4)
16.De2 Nd7 17.Ce4 Nh8 18.Ng5 Ne8 albul are
piesele active, dar pozitia negrului este solida]
13...Cxd4 Negrul nu rezista tentatiei si se baga
in complicatii. [13...Dxb2? 14.Dd3 g6 15.Ca4
Da1 16.Nc2 Dxa2 17.Ta1 Cdb4 18.Nxb4 Cxb4
19.Txa2 Cxd3 20.Nxd3+-;
13...Td8 ar fi fost mult mai solid.]
14.Cxd4 Dxd4 15.Ng5 De5 16.Dd3 Df5
17.Cxd5 Dxd3 [17...exd5?! 18.Nxf6 Dxd3
19.Txd3 gxf6 20.Txd5 Te8 21.Tfd1 (21.Th5?! f5
22.Nxf5 Nxf5 23.Txf5 Te2 24.Tb5 b6 25.Td1
Tc8=) 21...Ne6 22.T5d4 ]
18.Cxf6+ gxf6
XABCDEFGHY
8r+l+-trk+(
7zpp+-+p+p'
6-+-+pzp-+&
5+-+-+-vL-%
4-+-+-+-+$
3+-+q+-+-#
2PzP-+-zPPzP"
1+L+R+RmK-!
xabcdefghy
D34. Cum poate lupta albul pentru avantaj?
Dupa o secventa fortata de mutari, negrul pare
ca si-a rezolvat problemele si urmeaza sa joace
un final relativ egal.
19.Nxf6!! Levente isi pune in valoare talentul si
intuitia. Practic nebunul din f6 este un monstru,
iar in colaborare cu celalalt nebun si cu turnurile
creeaza amenintari de mat. [19.Txd3 fxg5
20.Tg3 h6 21.h4 f6 22.f4 Nd7=]
19...Da6 [19...Dc4 20.Td3 e5 21.Tg3+ Ng4
22.h3 h5 23.hxg4+- motorului de analiza ii ia
ceva timp sa inteleaga negrul este pierdut, in
ciuda faptului ca are dama in plus.]
20.Td3 Dxd3 21.Nxd3 e5 [21...Nd7?! 22.Te1
Nc6 23.Te3 Tfd8™ 24.h4 Txd3 25.Txd3 in ciuda
prezentei nebunilor de culori diferite, pozitia nu
este prea usor de jucat pentru negru.]
22.Te1 Te8 23.Te3 Te6 [23...h5 24.Tg3+ Rf8
25.Nh7 Ng4 26.f3 Te6 27.Ng5 Rg7 28.Nd3]
24.Tg3+ [O decizie destul de riscanta. Fara
probleme era 24.Nxe5 f6 25.Tg3+ Rf7 26.Nc3
Td6 27.h4 activitatea perechii de nebuni
compenseaza in totalitate calitatea in minus,
avantajul fiind de partea albului.]
24...Rf8 25.Ng7+ Re7 26.Nxh7 Nd7? [26...Td6!
27.h3 (27.h4? Td1+ 28.Rh2 Td4µ) 27...f6 si
negrul urmeaza sa isi activizeze piesele]
27.h4 pionul liber marginal este extrem de
periculos si greu de oprit
27...f6 28.h5 Tc8 [28...Tb6 29.h6 Txb2 30.Tf3
Tb6 31.Ng6]
29.h6 Td6 [29...Tb6 30.Ne4 Tb4 31.f3 f5 32.h7
fxe4 33.Nf6+ Rf7 34.Tg7+ Rxf6 35.Tg8+-]
XABCDEFGHY
8-+r+-+-+(
7zpp+lmk-vLL'
6-+-tr-zp-zP&
5+-+-zp-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-+-tR-#
2PzP-+-zPP+"
1+-+-+-mK-!
xabcdefghy
D35. Poate pionul 'h' sa se transforme?
30.Nc2!! inca o mutare fantastica marca
Levente. [30.Ng6? Td1+ 31.Rh2 Td4 si turnurile
negre creeaza o nesperata plasa de mat.]
30...Txc2 [30...Td2 31.Nb3 Td4 32.Tg6+-;
30...Td4 31.h7 Th4 32.Tc3! Td8 33.Tf3! f5
34.Th3+-]
17
31.Nf8+!+- ultima finete tactica. In pozitie
pierduta, negrul a depasit timpul de
gandire.[31.Nf8+ Rf7! 32.Nxd6 (32.h7? Td1+
33.Rh2 Tcc1 34.Th3 Th1+ 35.Rg3 Txh3+
36.gxh3 Th1) 32...Nf5 33.Tg7+ Re6 34.Nf8+-]
1–0

18
 Slăbiciunile pionilor
MI Gabriel Mateuță
Slabiciunile pionilor reprezinta o tema
strategica importanta si necesara, pentru o
intelegere cat mai buna a planurilor de joc
ce rezulta dupa faza deschiderii.Astfel , in
functie de structura de pioni obtinuta vor
exista planuri strategice corespunzatoare ce
vor face trecerea favorabila de la deschidere
la jocul de mijloc.De asemenea , structura
pionilor ne va ajuta si in aprecierea valorii
calitative a figurilor , cum ar fi nebun
bun/rau sau nebun contra cal.
Slabiciunile pionilor pot imbraca mai
multe forme, insa cele mai des intalnite in
practica sunt: pionul izolat , pionul inapoiat ,
pionul dublat . Alte formatiuni tipice ale
pionilor pot fi pionul atarnat sau atacul
minoritatii. In functie de deschiderea aleasa
va rezulta o anume strcutura de pioni. Astfel
jucatorul de “arici” ( sistem din siciliana
Paulsen ) va trebui sa aiba cunostinte legate
de pionul inapoiat . Jucatorul de Atac Panov
( din Caro-kann ) sau Tarrasch va trebui sa
cunoasca pozitiile cu pion izolat. Este
important de precizat ca aceste forme ale
slabiciunilor pionilor nu sunt mereu
dezavantajoase. Exista pozitii in care pionii
dubli sunt puternici ( in centru ) sau pozitii
cu pion izolat ce ofera o dinamica foarte
mare celui cu pion izolat.
In acest material se vor prezenta exemple
cu diverse forme de slabiciuni ale pionilor si
planurile strategice corespunzatoare, iar in
final exercitii .
Exemplul 1
XABCDEFGHY
8r+r+-+k+(
7+-+nwqpzp-'
6-+-+psn-zp&
5+-zpl+-+-%
4p+-+-+-+$
3+-+-+PzPL#
2PzP-wQPvL-zP"
1+-tRR+NmK-!
xabcdefghy
Nikolic,P - Adams,M Wijk aan Zee, 2000 ;
Albul muta
In aceasta pozitie se observa ca negru are un
pion slab la c5 si un altul expus la a4.Albul
are un avantaj static, motiv pentru care
poate actiona incet, fara graba, impotriva
slabiciunilor c5 si a4. 23.Ra1! Indoielnica ar
fi fost slabirea campului b3 cu mutarea
23.a3?!, situatie in care nebunul negru ar fi
putut profita de campul b3. 23...Ne5 Adams
incearca sa-si imbunatateasca pozitia
figurilor si in acelasi timp impiedica
avansarea albui cu e2-e4. 24.Qc3 Nfd7
25.Ne3 [Posibil era si 25.e4, dar albul
prefera sa ramana focusat pe pionul c5.]
25...Bb7 26.Bg2 Rab8 27.Rd2 O mutare
utila ce apara pionul b2 si permite dublarea
turelor pe coloanele c sau d. 27...f6 28.Rc1
Nb6 29.Rdc2 Ned7?! [Preferabil era 29...c4
30.Qa5 Nd5 31.Nxd5 Bxd5 cu usor avantaj
pentru alb] 30.Qa3! Un camp excelent
pentru dama de unde are in vizor ambele
slabiciuni ale negrului. 30...Ra8 31.Nf1!
Mutare buna, ce mareste presiunea pe pionul
c5, imbunatateste pozitia calului si permite
avansarea e2-e4 la momentul potrivit.
31...Ra5 32.Nd2 e5 cu idea e5-e4. 33.e4!
1
Mutare ce previne contrajocul negrului cu
e5-e4 iar nebunul din g2 va fi activat prin
h3 33...Kh8 34.Bh3! Rd8 35.Nf1 Mutare
profilactica ce va permite capturarea
pionului c5. 35...Raa8 [La 35...Rc8 ar fi
urmat 36.Ne3 cu ideea 37 Nc4 cu castig
material.] 36.Bxc5 Nxc5 37.Qxc5 Qxc5+
38.Rxc5 Ba6 39.Ne3 Rab8 40.R1c2 Bd3
41.Rd2 Rd4 42.Be6! Limiteaza jocul calui
42...Bb1?! 43.Rd1! Rxd1+ 44.Nxd1 a3
45.Nc3 1-0 La 45... Bd3 urma 46.b4 , Rf2 ,
Re3 cu castig.
Exemplu 2
XABCDEFGHY
8r+lwqkvl-tr(
7+p+n+p+-'
6p+-+p+-zp&
5+-+-zP-zpn%
4-+-wQ-+-+$
3+-+-+NvL-#
2PzP-sN-zPPzP"
1tR-+-mKL+R!
xabcdefghy
Hebden,M - Illescas Cordoba,M Andorra,
1998; Negrul muta
In aceasta pozitie pionul avansat la e5 aduce
albului un castig de spatiu si un control bun
pe campurile negre, ce ar permite albului un
joc activ prin mutarile 0-0-0 si Ne4.Pe de
alta parte, acelasi pion e5 poate fi considerat
pe termen lung o slabiciune. 12...Qb6! O
decizie corecta a negrului, ce doreste
trecerea catre final, situatie in care pionul e5
va deveni o slabiciune tot mai greu de aparat
de catre alb. [Indoielnic ar fi fost 12...Bc5?!
deoarece urma 13.Qg4 Nxg3 14.hxg3! cu
ideea 0–0–0 si Ne4 cu initiativa puternica.]
13.Qxb6 [Daca 13.Nc4?! Bb4+! cu avantaj
;13.Qg4 Nxg3 14.hxg3 Qxb2 15.Rb1 Qc3
cu avantaj clar la negru.] 13...Nxb6 14.Be2
Bg7! Din aceasta pozitie nebunul va face o
presiune pe pionul e5 si va permite
pozitionarea regelui la e7, reusind legatura
intre ture.15.0–0–0 Bd7 16.Rhe1 [Daca albul
ar fi ales16.Ne4 Bc6 17.Nd6+ Ke7 pionul
e5 era in pericol, amenintarea fiind
18...Nxg3 19.hxg3 g4, urmat de 20...Bxe5.]
16...Ke7 17.Kb1 Rhd8 18.Nb3 cu ideea
Na5.[ Nici acum nu ar fi mers 18.Ne4 Bc6
19.Nd6 Nxg3 20.hxg3 Nd7! si albul ar fi
avut probleme cu pionul e5 ] 18...Ba4
19.Rd6? [Corect era 19.Rxd8 Rxd8 20.Na5
Rd7 21.b3 Bb5 22.Bxb5 axb5 cu mic
avantaj la negru .] 19...Bxb3 20.Rxb6 [Daca
incerca 20.axb3 Nd7! pionul e5 este pierdut
21.Red1 Nxg3 22.hxg3 g4! urmat de
23...Bxe5. Asadar, albul este nevoit sa
renunte la controlul coloanei d in favoarea
negrului.] 20...Bd5 21.Bd1 Rac8 In acest
moment piesele negrului sunt mult mai bine
plasate fata de cele ale albului si in plus
exista si amenintarea Cg3, g4 cu castigarea
pionului e5.De asemenea , plecarea
nebunului din d5 va permite negrului sa
patrunda pe coloana d. 22.Bb3 Bc6! 23.a4?!
[Albul ar fi trebuit sa incerce 23.Rb4 pentru
a opri amenintarea g5-g4 si readucerea turei
in joc.] 23...Nxg3 24.fxg3 [si mai neplacuta
ar fi fost pozitia dupa 24.hxg3 g4 25.Nh2 h5
cu dubla amenintare 26...Bxg2 si 26...Rd2
cu avantaj clar.] 24...g4 25.Nh4 Rd4! cu
ideea 26...Re4 si castigarea pionu e5.Din
acest moment negru detine controlul pe
intreaga tabla .Lipsa de coordonare a
pieselor albe plus slabiciunea pionului e5
vor grabi sfarsitul partidei. 26.Bc2 a5
27.Rb3 Rcd8 28.h3 h5 29.hxg4 hxg4
30.Rbe3 Rb4! 31.R3e2 Rd5! Zugzwang.
32.Re4 Rxe4 33.Rxe4 Rd1+! 34.Bxd1
Bxe4+ 35.Ka2 Bxe5 cu castig .
2
Exemplul 3
XABCDEFGHY
8-tr-tr-+-+(
7zpp+-+kvl-'
6-+-zppsnpzp&
5+-+n+-+-%
4-+-zP-+-+$
3+-+L+N+-#
2PzP-vL-zPPzP"
1tR-+-tR-mK-!
xabcdefghy
Rozentalis,E - Lie,K Gausdal, 2007;
Albul muta
In acest exemplu avem o pozitie cu multiple
slabiciuni la negru.In ciuda materialului
redus, negru are o pozitie grea, intrucat
fiecare pion slab de pe linia a 6-a trebuie
protejat de cate o figura, limitand astfel
mobilitatea figurilor. 20.Re2! Cu ideea Rae1
si presiune pe pionul e6. 20...g5 [Dupa
20...Re8 21.Rae1 negru va trebui sa joace
21...g5 oricum, pentru a para amenintarea
22.Nh4.] 21.Rae1 Re8 22.h4! Mutare prin
care se slabeste structura pionilor din flancul
regelui, pioni ce vor fi mai usor de atacat in
viitor. 22...g4 [Sau 22...Nf4 23.Bxf4 gxf4
24.Bc4! , provocand 24...d5 , iar apoi calul
va putea fi instalat la e5.] 23.Nh2 h5?!
Aceasta mutare naturala face munca albului
mai usoara [23...Rbc8 era mult mai
flexibila, intrucat la 24.Nf1?! urma
24...Ch5! cu dubla amenintare, pionul d4 si
campul f4; albul dispune insa de mutarea
corecta 24.g3 pentru a controla campul f4,
iar la 24...Tc7 poate juca 25.h5-Ch5 26.Cg4
cu initiativa.] 24.Nf1 Re7 25.Bc4!
Limiteaza jocul ambilor cai. 25...Rbe8
26.Ng3 Acum aproape toate piesele negrului
sunt preocupate de apararea pionilor
slabi.Albul poate mari presiunea cu Ng5,
daca este cazul. 26...Nb6? In pozitie grea
negru greseste [26...Rc7 era de preferat,
insa 27.Bb3 pastra initiativa ] 27.Bb5!
Nbd7 [Orice mutare a turei permite 28 Nf5!
cu castig material; la 27...Nfd7 ar urma
28.Ne4! cu dubla amenintare, 29 Nxd6+ si
29 Ng5+ ambele ducand la castig.] 28.Bb4!
Pionul d6 nu mai poate fi aparat. 28...a6
29.Ba4[Nimic nu schimba 29.Ba4 b5
30.Bb3 .] 1–0
Exemplul 4
XABCDEFGHY
8-tr-+-trk+(
7+-zpqsnpvl-'
6-zp-zp-+pzp&
5+P+Pzp-+-%
4-+-+-+-+$
3vLQ+P+-zPl#
2-+-sNPzPLzP"
1+R+-+RmK-!
xabcdefghy
Hall,J - Hjelm,N Stockholm, 1986 ;
Albul muta
In acest exemplu avem o pozitie tipica de
engleza, in care negru are intentii de atac pe
flancul regelui ( dorind intai sa scape de
principalul aparator, nebunul din g2 ).Albul
are nevoie de un contrajoc rapid pe flancul
damei, acolo unde se afla o slabiciune
evidenta si anume pionul inapoiat c7.
18.Rfc1! Bxg2 19.Kxg2 f5 20.Rc4! O
mutare buna ce permite albului o triplare a
figurilor grele pe coloana c si in acelasi timp
poate avea si un rol defensiv pe linia a 4-a.
20...Rf7 [ La 20...Nxd5? urma 21.e4 fxe4
22.dxe4 Qf7 23.f3 Nf6 24.Rxc7 Qxb3
25.Rxb3 cu avantaj clar la alb ] 21.Rbc1
Rc8 [ Nici acum nu mergea 21...Nxd5?
22.e4 fxe4 23.dxe4 Nf6 24.Rxc7 cu castig
material. Insa din acest moment pionul d5
are nevoie de protectie, ceea ce explica
urmatoarea mutare a albului.] 22.e4 Kh7?!
3
[Era de preferat 22...f4, marind viteza in
atac. Albul ar fi putut continua cu 23.Qc2
Qxb5 24.Bxd6 cxd6 25.Rxc8+ Nxc8
26.Qxc8+ Kh7 27.Qc2 cu mic avantaj la alb
datorita superioritatii calului fata de nebun]
23.R1c3! Cu amenintarea 24.Dc2, ce nu
poate fi oprita. 23...h5 24.Qc2 Ng8 25.Rc6!
Cu dubla amenintare 26 Rxd6 sau 26 Rxb6
si castigarea unui pion. 25...Bf8 26.Rxb6
cxb6 27.Rxc8 Qxb5 Negru a restabilit
egalitatea materiala, dar lovitura tactica ce
urmeaza il va lasa fara aparare pe campurile
negre. 28.Rxf8! Rxf8 29.Bxd6 Rf7 [ Daca
29...Re8 urma 30.Qc7+ si Bxe5.] 30.Nf3!
Ultima piesa vine in atac , cu efecte
distrugatoare. 30...Rd7 31.Bxe5 Ne7
32.Ng5+ Kh6 [Sau 32...Kg8 33.d6! cu atac
decisiv 33...Qxe5 34.Qc4+ Kg7 35.Qf7+
Kh6 36.Qh7+ Kxg5 37.f4+ cu castig.]
33.Nf7+ Kh7 34.Qd2 Ng8 35.Ng5+ Kh6
36.Ne6+ 1-0
Exemplul 5
XABCDEFGHY
8-tr-wq-tr-+(
7+p+-+pvlk'
6-+nzpl+p+&
5+Q+Nzp-+p%
4P+PzpP+-zP$
3+-+P+-zP-#
2-+-+-zPL+"
1tR-vL-mK-+R!
xabcdefghy
Minasian,A - Kharlov,A Linares, 1999 ;
Albul muta
La o analiza mai profunda a acestei pozitii
se pot observa mai multe avantaje de partea
albului si anume : pionul inapoiat b7, un
camp slab la b6 si o potentiala tinta , pionul
d6. Odata ce au fost identificate slabiciunile
negrului, albul va mari presiunea pas cu pas
asupra acestora. 20.Ba3! Cea mai buna
diagonala pentru nebun, ce ia la tinta pionul
d6. 20...f6 Kharlov pregateste aducerea turei
la f7, pentru a ajuta defensiva pe flancul
damei. [Daca alegea 20...f5?! ar fi activat
nebunul din g2 ; la 20...Ne7 urma 21.Qb4!
si calul negru ar fi fost pasivizat la c8]
21.Qb6! Asa cum am mai vazut pana acum
(exemplu 2), partea cu avantaj pozitional
este favorizata de schimburi, reducand astfel
posibilitatile de contrajoc ale adversarului.
21...Rf7 [Sau 21...Qd7 22.Qc7! , fortand
schimbul damelor] 22.Qxd8 Rxd8 23.Ke2
Bf8 24.Nb6! [Mutare precisa, ce anuleaza
intai un posibil contrajoc al negrului cu Ta8,
urmand apoi mutarea naturala Tb1.]
24...Nb8 25.Rab1 Na6 26.Rb5 Nc5
27.Rhb1 Kg7 28.Ra5! Rb8 29.Ra7 Rd8
Este greu de gasit un plan rezonabil pentru
negru, intr-o pozitie in care albul are o
dominatie tot mai mare si multiple cai de
imbunatatire. 30.a5! Na6 31.Nd5 Rdd7
32.Rb6! Profita de plecarea calului din c5 si
pregateste o spargere tactica cu c5.
32...Bxd5 O decizie deloc placuta pentru
negru, insa este greu de spus ce altceva ar fi
fost mai bine. [Daca 32...Kg8 33.Ra8 Kg7
34.Re8! si negru ar fi fost fortat sa bata in
d5 oricum.] 33.exd5! O recapturare
dinamica ce va putea pune in valoare
nebunul din g2 pe diagonala h1-a8.
33...Nc5 Mutare ce grabeste activarea
nebunului din g2. [Nici o defensiva pasiva
cu 33...Kh7 nu ar fi oferit sanse mai bune
deoarece : 34.Ke1! Kg7 35.Bf3 Kh7
36.Bd1, urmat de 37 Ba4 ar fi dus in cele
din urma la castigarea unuia din pionii slabi
, d6 sau b7.] 34.Bxc5 dxc5 35.d6! Ofera
pionul d6 pentru pionul b7, reusind astfel sa
creeze culoar liber pionului a, foarte
periculos. 35...Bxd6 [Posibil era si 35...e4
dar urma 36.Bxe4 Bxd6 37.Bd5 Rfe7+
38.Kd1! cu ideea a6 38...Bb8 (sau 38...Be5
39.Be6! Rc7 40.f4) 39.Ra8 Be5 40.f4 Bd6
41.a6! cu castig.] 36.Bd5 Rfe7 37.a6! Re8
[Datorita nebunului bine plasat la d5, nu
scapa nici cu 37...bxa6 38.Raxa6! Bc7
4
39.Rxf6 cu castig.] 38.Rbxb7 Rxb7
39.Rxb7+ 1–0
Exemplul 6
XABCDEFGHY
8-+rwq-trk+(
7+-+lvlpzpp'
6p+-zp-sn-+&
5+p+-zpP+-%
4-+-+P+-+$
3zP-sN-vL-zP-#
2-zPP+-+LzP"
1tR-+Q+R+K!
xabcdefghy
Vydeslaver,A - Psakhis,L Israeli
Championship, Ramat Aviv, 1998
In aceasta pozitie tipica de siciliana negru se
afla la mutare si are nevoie de un plan activ,
intrucat albul ameninta sa avanseze cu
g4-g5 si sa-si asigure un control bun pe
campul d5. De asemenea, albul dispune si
de ideea Bg5 si Bf6 cu control bun pe
campul d5.Negru a ales sa faca un sacrificiu
tematic de calitate, in urma caruia va creea
multiple slabiciuni in structura pionilor albi
si va putea mari presiunea pe pionul e4.
15...Rxc3! 16.bxc3 Bc6 17.Bg5 Renunta la
apararea pionului e4 in incercarea de a gasi
un contrajoc. [Daca 17.Qd3 Qa8! 18.Bg5
Bxe4 19.Qe2 Rc8! 20.Bxf6 Bxg2+ 21.Qxg2
Qxg2+ 22.Kxg2 gxf6!? 23.Rf3 Rc4!
Fixeaza slabiciunea a3 si apoi urmeaza sa
aduca regele pana in c6 pentru a sustine
avansarea pionilor centrali. Negru sta mai
bine intrucat turele albe sunt pasive ,
trebuind sa apere pionii slabi.] 17...Nxe4
18.Bxe7 Qxe7 19.f6 [Alte mutari ar fi
permis consolidarea pozitiei cu Db7 si Tc8,
de exemplu la 19.Qe1 Qb7; sau 19.Qf3 Rc8.
In ambele situatii micul dezavantaj material
este compensat de controlul diagonalei a8-
h1 si de slabiciunile c2 si c3.] 19...Qb7
campul ideal pentru dama. [Gresit era
19...gxf6? 20.Qg4+] 20.fxg7 Rc8! Psakhis
grabeste atacul pe flancul damei si lasa
pionul alb pe g7, ca o protectie pentru
propriul rege 21.Qg4?! [Dupa 21.Qe2 Nxc3
22.Bxc6 Qxc6+ 23.Qf3 Kxg7 negru avea un
final clar mai bun.] 21...Nd2! Cea mai
puternica continuare, ce ajuta la activizarea
turei. [La 21...Nxc3?! 22.Bxc6 Qxc6+
23.Kg1 albul ar fi obtinut contrajoc cu idei
precum Txf7 si Tf1+] 22.Rf2 Bxg2+
23.Rxg2 Rxc3 24.Qg5 [Daca 24.Qb4 Rxc2
25.Qxd6? , apoi 25...Qxg2+! 26.Kxg2 Ne4+
cu castig.Cu mutarea din partida albul ataca
calul si in acelasi timp pregateste un sah
etern pe d8-g5, insa ambele amenintari sunt
usor de parat.] 24...Ne4! 25.Qd8+ Kxg7
26.Re1? [Era de preferat sa-si dezlege tura
cu 26.Kg1, insa negru pastra avantaj cu
26...Rc8!? 27.Qh4 Qb6+ , urmat de
28...Rc4.] 26...Rxc2? [Corect era 26...Nf2+
27.Kg1 Nh3+! 28.Kh1 (sau 28.Kf1 Qf3+)
28...Rxc2 cu mat imparabil.] 27.Qh4 mutare
unica 27...f5! [Gresit ar fi fost 27...Rxg2?
28.Rxe4 si negru nu mai putea evita sahul
etern pe campurile g5-d8.] 28.Rxc2 Nd2+
29.Re4 Nxe4 Cu pioni centrali liberi, cal
stabil in centru si un rege sigur, pozitia
negrului este cu avantaj clar. 30.Kg1 Qd7
31.Qh5 h6 32.Qd1 Kg6 33.Qd5 Nf6
34.Qc6 Qa7+! Centralizeaza dama 35.Kg2
Qd4 36.h3 a5! Negru isi mai creeaza inca
un pion liber 37.Kh2 b4 38.axb4 axb4
39.Qc4 Qe4 40.Qb3 h5! Pregateste h5-h4,
mutare ce va slabi siguranta regelui alb si va
crea culoar liber si pentru pionul f. 41.Rc7
d5 42.Rc6 h4! 43.gxh4 f4 44.Qd1 Kf5
45.Qg1 Qe2+ 46.Kh1 Qf3+ 47.Kh2 Qe2+
48.Kh1 Qh5 49.Qg5+ [Daca 49.Qf2 Ne4
era decisiv.] 49...Qxg5 50.hxg5 Kxg5
51.Rb6 d4 52.Rxb4 d3 53.Rb8 e4 54.Kg2
d2 55.Rd8 f3+ 56.Kg3 Nh5+ 57.Kf2 Kf4
58.Rf8+ Nf6! 0–1
5
Exemplul 7
XABCDEFGHY
8r+-+-trk+(
7zpp+qsnpvlp'
6-+pzpl+p+&
5+-+-zp-+-%
4-zPP+P+-+$
3zP-sN-zP-zP-#
2-vL-+QzPLzP"
1tR-+-+RmK-!
xabcdefghy
Morovic Fernandez,I - Karpov,A Dos
Hermanas, 1994 ; Negrul muta
In aceasta pozitie complexa fiecare parte are
probleme cu structura de pioni. Albul in
mod voit a acceptat sa-si dubleze pionii in
centru, (in urma unui schimb pe e4 ),
mizand pe o presiune pe coloana d , asupra
pionului inapoiat d6. Negru insa, dispune de
un contrajoc rapid asupra pionului slab din
c4 .1...Nc8! cu ideea Nb6 2.Rfd1 Rd8
3.Na4 [Sau 3.Rd2 Nb6 4.c5 Nc4 5.Rd3 Qe7
cu avantaj clar] 3...Qe8 4.Rd2 a6!
Pregateste b7-b5. 5.Bc3 [Dupa 5.c5 Bb3
6.Nb6 Nxb6 7.cxb6 a5 si albul are probleme
tot mai mari cu structura de pioni] 5...b5
6.Nb2 Nb6 7.cxb5 axb5 Pionul c4 a
disparut , dar campul c4 ramane slab. 8.Qd1
d5 9.a4 [Sau 9.exd5 Nxd5! 10.Qc2 Nxc3
11.Qxc3 e4 cu avantaj mare datorita
perechii de nebuni] 9...Nc4! 10.Nxc4 dxc4
La prima vedere, pionul liber c4 nu pare sa
fie foarte puternic, dar curand se va dovedi
ca este. 11.a5 Bf8 12.a6 f6 13.f4 c5! Mutare
ce lupta impotriva blocadei pe c3. 14.Rxd8
Qxd8 15.Qe1 Qb6 16.fxe5 fxe5 17.Bxe5
Rxa6 18.Rd1 [Daca 18.Ra6 Qa6 19.bc5
Bc5 20.Bd4 Be7 si pionii liberi b si c ofera
avantaj decisiv.] Bg4 [Mai bine era
18...cxb4! 19.Qf2 Be7 cu avantaj decisiv.]
19.Tb1 Qe6 20.Bc3 Ra2 21.bc5 Bc5
22.Bd4 Tg2+ 23.Rg2 Qe4+ 24.Kg1 “ [
24...Nh3 cu castig ] 0-1
Exemplul 8
XABCDEFGHY
8-trlwqrsnk+(
7+-zp-+pvlp'
6pzp-zp-+p+&
5+-+P+-+-%
4P+-zP-+-+$
3+P+-+-zP-#
2-vL-sN-zPLzP"
1tR-+Q+RmK-!
xabcdefghy
Godes,D - Kantsler,B Israeli
Championship, Jerusalem, 1996
Si in acest exemplu avem o pozitie cu pioni
dubli, rezultata in urma unui schimb al
cailor la d5. Albul a apreciat ca acesti pioni
dubli ii ofera posibilitatea unui joc activ pe
coloana c, presand pionul inapoiat c7.
Contrajocul negrului va fi mai rapid insa si
se va concentra pe pionul slab din d5.
1...Nd7! Cu ideea 2...Nf6 si presiune pe
pionul d5 2.b4 Nf6 3.Qb3 Bb7 4.Rac1
Pregateste atacul asupra pionului inapoiat
c7. 4...Qd7! Cu ideea Df5 si marirea
presiunii pe pionul d5. 5.Rc2 Re2! O mutare
suparatoare pentru alb, intrucat tura negrului
nu este usor de alungat din e2. [Corect era si
5...Re7!? mutare profilactica ce permite
activizarea damei la f5 ; 6.Rfc1 Qf5 7.Rxc7?
este gresit din cauza 7...Re2! 8.Nf3 Bxd5 cu
avantaj clar ] 6.b5 Securizeaza pionul a4
[Daca 6.Qc4? Qxa4; sau 6.Bf3 Qh3! si albul
nu poate opri 7...Ng4, iar 7.Bxe2? pierde din
cauza 7...Bxd5.] 6...axb5 7.axb5 Qf5 8.Qc4
Re7! Negru isi apara pionul c7, in timp ce
albul nu mai poate impiedica pierderea
pionului d5. 9.Ra1 Rbe8 10.Nf1 Bxd5
11.Bxd5 Nxd5 . Planul negrului impotriva
6
pionului d5 a dat roade. Negru are in acest
moment pion in plus si piese mult mai
active, avantaje ce au dus la castigarea
partidei.
Din ultimele doua exemple este bine sa
retinem ca pionii dubli pot oferi un joc
dinamic, dar in acelasi timp pot deveni si
tinte de atac sau pot crea alte slabiciuni
(cum am vazut in exemplu 7–pionul c4).
Diferenta o va face planul cel mai rapid de
atac al slabiciunilor.
Exercitiul 1
XABCDEFGHY
8r+-wqrvlk+(
7+p+-+pzp-'
6p+n+-+p+&
5+-+p+-+-%
4-zP-+-vLP+$
3zP-+-zPN+P#
2-+-+-zP-+"
1+-tRQtR-mK-!
xabcdefghy
Ftacnik,L - Narciso Dublan,M Lisbon,
2001
Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru alb.
Solutie :1.Re2! Pregateste triplarea figurilor
grele pe coloana d, impotriva pionului izolat
din d5. [1.Rc2 cu ideea Rd2 ar fi fost mai
imprecisa, intrucat cealalta tura ar fi ramas
pasiva.] 1...Re7 [Sau 1...Rc8 2.Rd2 Ne7
3.Rxc8 Qxc8 4.Rc2 Qa8 5.Bd6 cu avantaj
clar.] 2.Rd2 Rd7 3.Rc3! Rc8 [Incercarea
tactica 3...Nxb4? pierde din cauza 4.Ne5! d4
5.Rb3 Nc6 6.Nxd7 Qxd7 7.exd4 Qd5 8.Qf3
+-] 4.Rcd3 d4 [Nici apararea pionului cu
4...Ne7 nu rezolva din cauza 5.e4! , iar la
5...Rc4 6.Ne5 duce la castig material.]
5.Nxd4 Nxd4 6.Rxd4 Rxd4 7.Rxd4 cu
avantaj clar.
Exercitiul 2
XABCDEFGHY
8r+-wqkvl-tr(
7+lzp-+p+p'
6p+-zp-+p+&
5+p+-sn-+-%
4-+-sNP+-+$
3+P+-+-sN-#
2-zPP+-zPPzP"
1tR-vLQmK-+R!
xabcdefghy
Tarrasch,S - Chigorin,M Match (game
19), St. Petersburg, 1893
Cerinta: Apreciati pozitia dupa 1.f4 si
indicati un plan de joc la negru.
Solutie : 1.f4? Este o mutare gresita intrucat
pionul e4 va deveni o tinta de atac pentru
negru. [Preferabil era 1.0–0 Bg7 2.f3 0–0
3.Be3 cu doar usor avantaj la negru.]
1...Nd7 2.b4 Previne Nd7-c5 si permite
Nb3-a5. 2...Bg7 3.Nb3 0–0 4.0–0 [Dupa
4.Na5? Bxe4! 5.Nxe4 Re8 negru
recupereaza piesa cu avantaj material.]
4...Re8 5.Re1 Nf6! 6.Nd2 Din acest
moment pionul e4 a devenit o grija
permanenta pentru alb. [Posibile erau si
continuarile : 6.Qd3 Qe7 7.Nd2 d5! cu dubla
amenintare la e4 si b4; sau 6.e5 dxe5
7.Qxd8 Raxd8 8.fxe5 Ng4 si pionul e5 este
pierdut.] 6...Qd7 7.h3 Re7! 8.Re2 Rae8
9.Qf1 h5! Cu amenintarea 10...h4, negru va
reusi sa distruga in cele din urma apararea
albului asupra pionului e4. 10.h4 Qg4!
Consecinta slabirii cu h4 11.Qf2 Qxh4
12.Nf3 Qg4 13.e5 Nd5 14.Nh2 Qd7
15.exd6 Qxd6 cu avantaj decisiv pentru
negru.
7
Exercitiul 3 Exercitiul 4
XABCDEFGHY XABCDEFGHY
8-+r+-tr-+( 8-+-+-+-tr(
7+p+q+-vlk' 7+k+-+p+-'
6p+-+lsnpzp& 6psn-+p+q+&
5zP-+p+-+-% 5+p+pzP-+-%
4-+-zPp+-+$ 4-+-zP-+-zp$
3+-sN-zP-wQ-# 3zPPwQ-+L+-#
2-zP-+L+PzP" 2-mKP+-+-zP"
1tRN+-+RmK-! 1+-+-+R+-!
xabcdefghy xabcdefghy
Kovacevic,V - Gligoric,S Yugoslav Team Leko,P - Morozevich,A Frankfurt (rapid),
Championship, 1979 1999

Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru negru.
Solutie : 1...Ng8! Cu intentia Ne7-f5 si atac
asupra pionului slab din e3. 2.Nd2 Ne7
3.Rxf8 Pregateste Nd2-f1. [Dupa 3.Nb3?
Nf5 dama nu mai poate proteja pionul e3
din cauza atacurilor prin descoperire.]
3...Rxf8 4.Qe1 Nf5 5.Nf1 Qd8! 6.Bd1 Qg5
7.Ba4 Elibereaza campul d1 pentru cal.
[7.Bb3 pare mai naturala, dar dupa 7...h5!
8.Nxe4?! dxe4 9.Bxe6 Nxe3! 10.Nxe3 ( sau
10.Qxe3? Rxf1+) 10...Bxd4 11.Ra3 Rf3!
negru isi va recupera materialul sacrificat cu
pozitie clar mai buna.] 7...h5! Cu dubla
intentie Bh6 si h4-h3. 8.Kh1 Bh6 9.Nd1 h4
10.Bb3?! [10.h3 era mai bine, insa 10...Rc8
pastra avanataj pentru negru.] 10...h3! 11.g3
[Sau 11.gxh3 Nh4 cu amenintari decisive.]
11...Qg4 12.Rc1? gafa finala [daca 12.Nd2
Nxd4! 13.exd4 Bxd2 si negru castiga
oricum.] 12...Qf3+ 0-1.
Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru alb.
Solutie : 1.Be2! Pregateste Bd3 si in acelasi
timp, permite dublarea figurilor grele pe
coloana f, pentru a presa pionul inapoiat
f7.O tinta de atac poate fi si pionul h4.
1...Rc8 2.Qd2 Rc7 3.Bd3 Qh5 4.Rf4!
Plasand tura la f4 albul pregateste atacarea
ambelor slabiciuni (f7 si h4) in acelasi timp,
cu mutarea Qf2. 4...Qg5 [Sau 4...h3 5.Qf2,
urmat de Rh4 si pionul h3 este pierdut.]
5.Qf2! Qe7 6.Qxh4 Qf8 7.Qe1 Pregateste
avansarea pionului h cu avantaj decisiv.

8
Exercitiul 5 Exercitiu 6
XABCDEFGHY XABCDEFGHY
8-+-trr+k+( 8-tr-+kvlr+(
7zpp+q+pzpp' 7zpp+l+-+-'
6-vlp+-+-+& 6-+pzp-+q+&
5+-+nzp-+-% 5+-+-+-+-%
4-+N+-+l+$ 4-+PzPp+p+$
3zPP+PzP-zP-# 3+Q+-zP-+-#
2-+Q+-zPLzP" 2PzP-vLL+P+"
1tR-vL-tR-mK-! 1+-mK-+R+R!
xabcdefghy xabcdefghy
Obers,F - Cramling,P Gibraltar, 2009 Illescas Cordoba,M - Hodgson,J Spanish
Team Championship, 1993
Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru negru. Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
Solutie : 1...Nc7! Mutare cu dublu scop : plan de joc pentru alb.
deschide atacul asupra pionului inapoiat d3 Solutie :1.Be1! Pregateste Bg3 cu atac
si ofera calului posibilitatea de a fi adus in asupra pionului slab d6. [Negru nu poate
atac, pe traseul Ne6-g5 2.Nxb6? Un impiedica manevra albului cu 1...g3? din
raspuns gresit, deoarece calul era util in cauza 2.Nh5.] 1...Be7 2.Bg3 Be6 Pareaza
mentinerea sub control a pionului e5. [Dupa pentru moment amenintarea 3.c5. Albul are
2.Bf1! f6 3.Bb2 Ne6 4.h4 (sau chiar 4.f4!?) , insa posibilitatea de a continua atacul asupra
albul ar fi opus o rezistenta mult mai mare.] pionilor d6 si a7, dintr-un alt unghi . 3.Qa3!
2...axb6 3.Bf1 [ Daca 3.Be4 f5 , duce la Kd7 [Sau 3...Ra8 4.Bxd6 Bxc4 5.Bxc4
castigarea pionului d3.] 3...Ne6! 4.Bb2? Bxd6 6.Qb3 cu castig.] 4.Qxa7 Cu pion in
[Dupa 4.h4 Nc5 pionul d3 este pierdut, dar plus si rege prins in centru albul are avantaj
chiar si asa ar fi fost mai bine decat ce a decisiv. 4...Bg5 5.Kb1 Rgc8 [Daca
urmat in partida.] 4...Ng5 Acum patrunderea 5...Bxe3? urma 6.Qa3 cu atac dublu
pe campurile albe este decisiva. 5.Rec1 castigator.] 6.c5 Be7 7.cxd6 Bxd6 8.Bxd6
Nf3+ 6.Kh1 Re6! . In fata amenintarii Kxd6 9.Qc5+ Kd7 10.Rf4 . Pregateste Rhf1
7...Rh6, albul a cedat. si Bc4 cu atac decisiv.

9
Exercitiul 7
XABCDEFGHY
8-tr-+-+k+(
7zprwq-+p+l'
6-+-zp-sn-zp&
5tR-snPzp-zp-%
4-+-+P+P+$
3+-+LwQPvLP#
2-+PsN-+-+"
1+-+-tR-mK-!
xabcdefghy
Hellsten,J - Hjartarson,J Malmo, 1995
Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru alb. Solutie : 1.Rxc5! Un
puternic sacrificiu de calitate ce duce la o
slabire serioasa a structurii de pioni a
negrului. De asemenea, momentul in care
este facut acest sacrificiu este unul potrivit.
[Daca albul ar fi ales 1.Nc4 sau 1.Tea1
atunci negru ar fi apucat 1...Nfd7 urmat de
f7-f6 si Ng6-e8, reusind sa-si consolideze
pozitia.] 1...dxc5 [Dupa 1...Qxc5?
2.Qxc5 dxc5 3.Bxe5 albul recupereaza
materialul cu avantaj clar.] 2.h4! Exact la
timp, pana sa mai apuce negru f7-f6.[ Daca
2.Nc4 Nd7 3.d6?! Qc6 4.Na5 sau(4.Nxe5?
Qxd6) 4...Qxd6 5.Nxb7 Rxb7 si negru scapa
de probleme.] 2...gxh4 3.Bxh4 Ne8 4.Qxh6
Rb6 5.Qe3 Rg6 [Muarea imediata 5...f6
permitea 6.Nc4 Rb1 7.g5! (subminarea
pionului e5) Rxe1+8.Qxe1 Qg7 9.Qg3 cu
avantaj clar, intrucat pionul e5 va fi curand
castigat , iar pionii centrali vor decide
partida.] 6.Nc4 f6 7.Bf2 Rc8 8.Ra1! Rg7
[Sau 8...Nd6 9.Nxd6 Qxd6 10.Rxa7 cu
avantaj.] 9.Ra5! Qd7 10.Rxc5 Rb8
11.Nd2! Mutare cu mai multe scopuri :
previne Rb1+ , pregateste Ra5 (cu atac
asupra pionului a7) si permite avansarea cu
c4-c5, ce ofera avantaj clar albului.
Putem concluziona ca sacrificiul de calitate
a fost pe deplin justificat. Slabiciunile
provocate in structura de pioni a negrului cat
si perechea de nebuni a albului (in special
nebunul de campuri negre), oferind o
compensatie mai mult decat suficienta.
Exercitiul 8
XABCDEFGHY
8-+ktr-+-tr(
7zppzplwqpvl-'
6-+n+p+-zp&
5+-+-zP-+-%
4-+-+NwQ-zP$
3+-+-+N+-#
2PzPP+-+P+"
1+-mKR+L+R!
xabcdefghy
Adams,M - Karpov,A Las Palmas, 1994
Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru negru.
Solutie:1...Nb8! Pregateste Bc6 si Nd7,
reusind astfel sa imbunatateasca pozitia
nebunului si sa preseze pionul e5 prin
aducerea calului la d7. [Gresit ar fi fost
1...Nb4? din cauza 2.Nd6+! cxd6 3.Qxb4 cu
avantaj clar la alb.] 2.Nf6 [Sau 2.Nd4 Bc6
3.Nf6 Qc5!, (previne 4 Nh5), cu joc
confortabil la negru.] 2...Bc6 3.Be2 Nd7!
4.Nh5 [Dupa 4.Nxd7 Rxd7 negru ar fi
pastrat un avantaj pozitional de lunga durata
, datorita perechii de nebuni si a slabiciunii
din e5; tentanta ar fi fost si linia 4.Nd4?!
Bxg2 5.Rhg1 , insa negru are resurse tactice
castigatoare 5...Nxe5! 6.Nh5 Ng6 cu avantaj
decisiv.] 4...Bxf3 5.Bxf3 Bxe5 In cele din
urma tinta a fost atinsa. 6.Qe4 c6 7.Rxd7
Bxb2+! Mutare cu tempo ce mai castiga un
pion si slabeste protectia regelui. 8.Kxb2
Rxd7 .Pozitia rezultata este mai buna la
negru, datorita unui usor avantaj material cat
si a unui rege mai bine adapostit.
10
 Câmpurile slabe și exploatarea lor
MI Gabriel Mateuță
Un rol important in aprecierea unei pozitii
echilibrate il au si campurile slabe, ce pot fi
exploatate mai devreme sau mai
tarziu.Desigur, in aprecierea pozitiei
conteaza si structura de pioni precum si
alegerea schimburilor favorabile, ce vor
permite pastrarea pieselor ideale pentru
ocuparea campurilor slabe.
Definim un camp slab, acel camp ce nu mai
poate fi controlat de pioni, ci doar de
piese.Valoarea unei piese este cu atat mai
mare atunci cand ocupa un camp
slab.Ocuparea campurilor slabe este la fel de
importanta precum obtinerea unui avantaj
material, avans in dezvoltare, sau a unei
figuri usoare mai buna decat a adversarului
(cal bun contra nebun rau).
Asadar, o mai buna intelegere a acestei teme
strategice a campurilor slabe, contribuie la o
apreciere cat mai precisa a unei pozitii si
ofera sansa de a gasi planul corespunzator.
In acest material vor fi prezentate diverse
exemple de pozitii cu campuri slabe si
planurile strategice de exploatare a lor, iar in
final exercitii.
Exemplul 1
XABCDEFGHY
8-wq-+rtrk+(
7+p+-+pzp-'
6-snl+-+-zp&
5+-+p+-+-%
4p+-zP-+-+$
3zP-sNLtR-+P#
2-zP-wQ-zPP+"
1+-+-tR-mK-!
xabcdefghy
Kramnik,V - Zvjaginsev,V Tilburg, 1998
In aceasta pozitie albul are un usor avantaj
datorita pieselor sale mai active.La o privire
mai atenta se poate oboserva ca pe flancul
damei, negru este vulnerabil pe campurile
negre, ceea ce il determina pe alb sa joace
pentru exploatarea acestor campuri. 25.Nd1!
Calul este redirectionat catre e3, insa mai
important, este ca dama are cale deschisa
catre campul b4. 25...g6?! Zvjaginsev
urmareste transferul calului catre f5. [Corect
era 25...Qd6! , pentru a preveni 26 Qb4.
Albul putea continua cu 26.Rxe8 Rxe8
27.Rxe8+ Bxe8 28.Ne3 Bd7 29.Qa5 cu un
avantaj considerabil, dar nu atat de mare
precum cel obtinut in partida; in contrast,
25...Nc4?! era nepotrivit din cauza
26.Bxc4 dxc4 27.d5 cu avantaj, datorita
pionului liber d.] 26.Qb4! Nd7 [Sau
26...Rxe3 27.Nxe3 Qd8 28.Ng4!, tintind
pionul h6 dar si campul e5.] 27.Bb5!
Propune schimbul nebunului rau al negrului,
dar cu un motiv intemeiat : sa castige pionul
a4. 27...Rxe3 28.Nxe3 Nf6 [Daca incerca
28...Nb6 pentru a apara pionul, ar fi urmat
29.Ng4 Kg7 30.Bxc6 bxc6 31.Qe7 (sau
1
31.Qc5) si negru este sub presiune
puternica; 28...Qa7? 29.Nxd5 este si mai
rau.] 29.Bxa4 Bxa4 30.Qxa4 Re8
Pregateste Re4 si cauta sa obtina un
contrajoc pentru pionul pierdut. 31.Qd1 Re4
32.Ng4! Provoaca cat mai multe schimburi,
pentru a castiga mai usor finalul. 32...Nxg4
33.hxg4 Rf4 34.g3 Rf6 35.Qb3? [Mult mai
tehnica ar fi fost continuarea : 35.Re5 Rd6
36.Qe2] 35...Qd8? [Negru rateaza sansa de
a incerca sa joace activ cu 35...Qc8! iar daca
36.Qxd5 Qc2 cu contrajoc.] 36.Qxb7 Rb6
37.Re8+! Mutare tactica ce forteaza
schimbul turelor si duce la un final cu
avantaj decisiv. 37...Qxe8 38.Qxb6 Qe1+
39.Kg2 Qe4+ 40.Kh2 Kg7 41.Qc7! [
41...Qd4 42.Qc3 sau 41...Qe2 42.Qe5+] 1-0
Exemplu 2
XABCDEFGHY
8-tr-+-+k+(
7+-+-+pzp-'
6-zp-+p+p+&
5zp-sn-+q+-%
4-vl-+-+-+$
3+P+-zP-zP-#
2-+-+QzPLzP"
1+R+R+-mK-!
xabcdefghy
Hellsten,J - Sagit,R Swedish
Championship, Gothenburg, 2006
In ciuda micului dezavantaj material, negru
are o pozitie destul de promitatoare.Figurile
usoare sunt bine plasate, iar mutari precum
34...Qe5 sau chiar 34...g5!? (pentru a castiga
spatiu), ar fi pus probleme albului in a
progresa pozitia.Negru insa, a ales o
continuare gresita, ce dezechibreaza pozitia.
34...e5? Cu ideea e5-e4, urmat de Nd7-
e5.Problema cea mare a acestui plan este ca
negru a slabit campul d5, camp de care va
profita nebunul din g2. 35.Bd5! e4 36.Bc4
Mentine presiunea pe pionul f7 si ofera
posibiltatea turei de a patrunde pe coloana d.
36...Qh3 [Gresit ar fi fost 36...Nd7? intrucat
urma 37.g4 cu castig de piesa.] 37.Rd5!
Activizeaza tura si pregateste dublarea pe
coloana d. 37...Bc3 Cu scopul de a ajuta in
aparare pe flancul regelui. [Nu ar fi mers
37...Nd7 din cauza 38.Qd1! Nf6 39.Rd8+
Rxd8 40.Qxd8+ Kh7 41.Bxf7, iar 41...Ng4?
pierde pe loc cu 42.Qg8+.] 38.Rbd1 Bf6
39.Rd6! O mutare suparatoare pentru negru,
intrucat nebunul negru este imobilizat in f6
(daca pleaca, pierde pionul g6).In acelasi
timp, campul d5 este eliberat pentru cealalta
tura. 39...Rb7 cu ideea Nd7-e5.[O aparare
pasiva nu ar fi fost mai buna, asa cum se
vede in linia : 39...Qf5 40.Rc6! (cu ideea
41.Tc7) 40...Be5 41.Rd5 si negru este
aproape in zugzwang.Este interesant de
observat cum in doar cateva mutari, trei
figuri albe au folosit campul d5.] 40.Bd5
Re7 Negru renunta la pionul b6 pentru a
aduce calul la e5. 41.Rxb6 Nd7 42.Rb7
Ne5 43.Bxe4 Ng4 44.Rb8+ Kh7
45.Qxg4![Castiga si 45.Rdd8 Qxh2+ 46.Kf1
Qh3+ 47.Bg2 +-] 45...Qxg4 46.Rdd8 Re8
47.Rxe8 Bd8 48.Rbxd8 Kh6 49.h4 1–0
Exemplul 3
XABCDEFGHY
8r+lwqr+k+(
7zp-+n+pvlp'
6-+-zp-+p+&
5+-zpPsn-+-%
4Pzp-+P+-+$
3+-+-+PzP-#
2-zP-+-sNLzP"
1tRNvLQtR-mK-!
xabcdefghy
Milev,Z - Petrosian,T Bucharest, 1953
2
Intr-o pozitie tipica de Benoni, albul se
pregateste sa alunge calul din e5 cu f3-
f4.Petrosian a gasit antidotul la aceasta
amenintare, exact la timp. 15...c4!
Pregateste Nc5 si tinteste campul d3.Albul
poate castiga un pion jucand f4, insa
activitatea figurilor negre va compensa pe
deplin. 16.f4?! [Preferabil era 16.Be3, cu
ideea Nd2 si Rc1 cu o pozitie mai
sigura.Negru putea continua cu 16...Nc5
17.Nd2 c3! (in contrast, 17...Ncd3?!
permitea sacrifciul pozitional de calitate
18.Nxd3 Nxd3 19.Nxc4! Nxe1 20.Qxe1si
albul scapa de presiune) 18.bxc3 bxc3 si
negru pastreaza initiativa.] 16...Nd3
17.Nxd3 cxd3 18.Qxd3 Nc5 Albul a
castigat un pion, insa ii va fi greu sa lupte
impotriva planului de exploatare a campului
d3 de catre negru (cu Ba6 si Nd3). 19.Qd1
Ba6 20.Bf1 Returneaza pionul pentru a opri
planul de patrundere la d3.[Dupa 20.Re3
Rc8! activitatea figurilor negre este
coplesitoare; 21.Kh1 (sau 21.Nd2? Bd4)
21...Nd3!-+.] 20...Nxe4! 21.Bxa6 Qb6+
22.Be3 Qxa6 Albul a ajuns intr-o pozitie
foarte grea, iar urmatoarea mutare grabeste
sfarsitul partidei. 23.Bd4? Bxd4+ 24.Qxd4
Nxg3! 25.Nc3 [Sau 25.Rxe8+ Rxe8 26.hxg3
Re1+.] 25...bxc3 26.hxg3 c2! 27.Kf2 Rac8
28.Re3 Rxe3 29.Qxe3 Qc4 0–1
Exemplul 4
XABCDEFGHY
8rsn-+kvl-tr(
7zp-+p+-zpp'
6-zp-+-zp-+&
5+-zpl+-+-%
4-+-+qvL-+$
3zP-+-+N+-#
2-zPQ+PzPPzP"
1+-mKR+L+R!
xabcdefghy
Lputian,S - Farago,I Yerevan, 1982
In aceasta pozitie negru tocmai a jucat Qe7-
e4 cu intentia de a schimba damele. Lputian
insa, are cu totul alte intentii.Privind cu
atentie structura de pioni a negrului, vom
primi un indiciu ( si o explicatie in acelasi
timp ) pentru mutarea jucata in partida.
13.Rxd5! Un sacrificiu pozitional ce va lasa
in urma un complex de campuri albe slabite
in centru dar si intreaga diagonala a8-
h1.Daca in exemplu precedent sacrificiu
pozitional de pion a fost facut pentru un
camp (campul d3), in acest caz, sacrifiu de
calitate va asigura controlul pe o culoare
(campurile albe).De asemenea, albul are un
avans in dezvoltare (avantaj dinamic), de
care vrea sa profite cat mai rapid. 13...Qxd5
[Nu ar fi fost mai bine 13...Qxf4+?! 14.e3
intrucat negru oricum ar fi pierdut controlul
pe campurile albe.] 14.e3 Qe6 [Dupa
14...Nc6 15.Bc4 Qh5 16.Rd1 albul pastreaza
o initiativa puternica asupra regelui ramas in
centru; cu mutarea din partida 14...Qe6
Farago este pregatit sa intampine Bc4 cu
d5.In aceasta situatie, datorita avansarii
14.e3 si nu e4, albul dispune de o alta
diagonala foarte buna pentru nebunul de
alb.] 15.Bd3! Nc6 [Sau 15...d5 16.Rd1! (nu
merita 16.Bxh7?! , deoarece permite
16...Rxh7! 17.Qxh7 Nc6 , cu ideea 0–0–0 si
rezulta o pozitie echilibrata) 16...Nc6 17.Bf5
Qf7 18.Qa4! cu atac puternic.] 16.Rd1
Ultima piesa intra in joc, creand
amenintarea 17 Bf5.Din acest moment,
absenta nebunului de campuri albe se va
resimti tot mai tare in tabara negrului.
16...Rd8 [Daca 16...0–0–0?? 17.Ba6#; sau
16...g6 17.Bc4 Qe7 18.Bd6 Qg7 19.Qe4+
Be7 20.Be6! albul are atac puternic.] 17.Bf5
Qf7 18.Bc7 g6 [Dupa 18...d5 19.Bxd8 Kxd8
20.Be4! negru are in continuare pozitie
foarte grea.] 19.Qe4+! In loc sa-si
recupereze materialul (cu 19.Bd8), Lputian
continua sa atace. 19...Qe7 20.Bxd7+!
Mutare cheie, ce distruge complet apararea
negrului. [ Atat 19...Ne7 cat si 19...Be7 ar fi
avut aceeasi replica castigatoare: 20.Bd7!+]
20...Rxd7 21.Qxc6 Rg8 22.Rd6 Rg7 [Daca
3
22...Qxd6 23.Bxd6 Bxd6 24.Qc8+! Rd8
25.Qe6+ Kf8 26.Qxf6+ Ke8 27.Qe6+ Kf8
28.Ng5 cu avantaj decisiv.] 23.Re6 Abia
acum albul recupereaza materialul investit,
obtinand pozitie castigata. 23...Qxe6
24.Qxe6+ Rge7 25.Qc6 1–0
Din ultimele doua exemple putem retine ca
in lupta pentru exploatarea campurilor slabe
putem apela la sacrificii pozitionale (de pion
sau de calitate), dar trebuie facuta o
apreciere cat mai precisa a pozitiei, pentru a
fi siguri ca investitia merita.Asadar, pentru
astfel de sacrificii , trebuie tinut cont de
dinamica pozitiei, structura de pioni, avans
in dezvoltare sau valoarea calitativa a
figurilor.
Exemplul 5
XABCDEFGHY
8r+-tr-+k+(
7+-+-snpzpp'
6-wqlzp-+-+&
5zp-+-zp-+-%
4-+L+P+-+$
3+-zPQsN-+-#
2RzP-+-zPPzP"
1+-+-+RmK-!
xabcdefghy
Xie Jun - Filippov,V Shanghai, 2000
In acest exemplu avem o pozitie tipica de
Siciliana Sveshnikov, unde de cele mai
multe ori lupta se da in jurul campului
d5.Daca negru reuseste sa scape de
slabiciunea campului d5 si de pionul
inapoiat d6, atunci pozitia va fi perfect
echilibrata. 22...Qb7! Cu aceasta mutare
negru ataca pionul e4 si in acelasi timp
pregateste avansarea eliberatoare d6-d5.
23.Nd5 Albul incearca sa ocupe campul slab
d5 cu piesa (asa cum este ideal), insa in
urma mai multor schimburi, campul d5 va fi
ocupat de pion, ceea ce va fi bine pentru
negru.[Dupa 23.f3 d5! 24.ed5 Nd5 25.Nxd5
(sau 25.Rd1? Qa7!) 25...Bxd5 26.Bxd5
Rxd5 pozitia rezultata este perfect egala.]
23...Bxd5 Negru nu lasa timp albului sa
securizeze campul d5 cu Rd1. 24.Bxd5
Nxd5 25.exd5?! [Ar fi fost de preferat
schimbarea damelor cu 25.Qxd5 Qxd5
26.exd5, asa cum s-a jucat in partida Li
Qun-V.Filippov Shenyang 1999, unde s-a
continuat cu 26...Kf8 27.f4! Ke7 28.fxe5
dxe5 29.c4 Rdb8 30.Rfa1 Rb4 31.b3 Rxb3
32.Rxa5 Rxa5 33.Rxa5 si curand partida s-
a terminat remiza.] 25...g6 Mutare
profilactica, ce doreste imbunatatirea
pozitiei regelui si sa evite orice neplaceri pe
ultima linie. Apoi, planul negrului va fi sa
puna presiune pe coloanele b si c, asupra
pionilor b2 si c3. 26.Rfa1 Rdc8 27.h3?!
[Indoielenic era 27.b4?! din cauza 27...axb4
28.Rxa8 Rxa8 29.Rxa8+ Qxa8 30.cxb4
Qa1+ 31.Qf1 Qb2 32.b5 Qb3 si negru are
sanse bune de a castiga finalul de dame ; dar
27.h4!? ar fi fost o incercare mai buna, ce
oferea idei de atac cu h4-h5.] 27...Rab8!
Pareaza amenintarea 28.b4 ce ar fi putut
duce la un final de dame (in urma
schimburilor de ture pe coloana a), unde
pionul liber b ar fi reprezentat un atu pentru
alb. 28.Qd2 [Daca incerca 28.Ra5?! urma
28...Qb2 si albul ramanea cu un pion slab la
c3.] Kg7 29.f4? Mutare ce duce fortat la
pierderea unui pion.[Era de preferat 29.Rxa5
Qxb2 30.Qxb2 Rxb2 31.R1a3 Rd2 32.Rb5
Rc7! cu doar mic avantaj la negru.]
29...Rc5! 30.fxe5 [Gresit era 30.Rxa5??
Rxa5 31.Rxa5 Qb6+] 30...Rxd5 31.Qf2
Rxe5 Si negru a valorificat mai tarziu pionul
in plus, castigand partida.
4
Exemplul 6
XABCDEFGHY
8r+l+-tr-+(
7zpp+-wqpvlk'
6-+-zp-snpzp&
5+-zpP+-+-%
4-+P+PvL-+$
3+-sNL+-+P#
2PzP-wQ-+P+"
1tR-+-+RmK-!
xabcdefghy
Ivanisevic,I - Solak,D Belgrade, 2002
In aceasta pozitie albul albul a mizat pe un
joc activ, (pe coloana f si campurile negre)
inca de cand a decis sa deschida jocul cu
f4.Campul cheie pentru care se va da
intreaga lupta, este campul e5.Daca negru
apuca manevra Nd7-Ne5, atunci pozitia ii
va fi favorabila.Albul va lupta impotriva
acestui plan si va cauta sa realizeze in
conditii bune, spargerea cu e5. 16.Nb5!
Obliga la pasivizarea unei piese negre,
pentru a apara pionul slab d6.
[Mutarea naturala 16.Rae1? ar fi fost
gresita, intrucat ar fi permis negrului sa
joace 16...Nd7! urmat de Ne5,Bd7 si Rae8,
cu pozitie mai buna.] 16...Rd8 [Optiunea
16...Ne8 ar fi indepartat calul de la ruta
ideala d7-e5, iar dupa 17.Rf3 Bd7 18.Nc3
h5 (pregateste Be5) 19.Bg5! Bd4+ (nu
19...Bf6? 20.Rxf6 Nxf6 21.Rf1 +-) 20.Kh1
f6 21.Bh4 urmat de Raf1, albul are o
initiativa evidenta . Apoi, poate incerca sa-
si aduca calul la f3.] 17.Rae1 Cu
amenintarea 18.e5, ce ar duce la castigarea
luptei pentru campul e5. 17...Nh5 [Gresit ar
fi fost sa atace direct calul cu 17...a6? din
cauza 18.Nxd6! Rxd6 19.Bxd6 Qxd6 20.e5
cu avantaj.] 18.Bh2 a6 19.Nc3 Bd4+
[Optiunea 19...Be5 20.Bxe5 dxe5! era de
preferat chiar daca astupa campul e5 si
anula planul de aducere a calului la e5.Linia
putea continua cu: 21.Rf3 Bd7 22.Ref1 f6,
cu ideea Rf8 si Ng7-e8-d6, unde negru are
o pozitie inferioara dar solida.] 20.Kh1 Kg7
21.Rf3! Ivanisevic incepe exploatarea
coloanei f semideschise. 21...Qg5 [Mutarea
mai lenta 21...Bd7?! permite 22.Ref1 Rf8
23.g4! Nf6 24.e5! cu avantaj decisiv.]
22.Qc2 [Indoielnic ar fi fost 22.Qxg5?!
hxg5 23.Ref1 f6 24.g4 Nf4 25.Bxf4 gxf4
26.Rxf4 Be5 si negru are compensatie buna
pentru pionul in minus.Asa cum vom vedea
in partida, albul nu are nimic impotriva
schimbului de dame, dar nu in g5, pentru a
nu permite calului sa ajunga pe campul f4.]
22...Be5 23.g4! Mutare precisa ce limiteaza
optiunile negrului. 23...Qh4 Singura mutare
ce prelungeste lupta. [Daca 23...Nf4 sau
23...Nf6 urma 24.Ref1+- .] 24.Qf2! Mutare
ce pareaza ambele amenintari 24...Qxe1 si
24...Bxg4, iar presiunea pe coloana f va
ramane intacta si dupa schimbul damelor.
[Imprecis ar fi fost 24.Ref1?! deoarece
permitea 24...Bxg4 25.Rxf7+ Kg8 26.hxg4
Ng3+!27.Kg1 Nxf1 28.Rxf1 Bd4+ 29.Kg2
Rf8 cu contrajoc bun pentru negru.]
24...Qxf2 25.Rxf2 Bxh2 [Alte continuari
posibile erau: 25...Ng3+? 26.Kg2+- ;
25...Bd4?! 26.Rf3 Nf6 27.Ref1 cu ideea
28.e5 si avantaj decisiv;25...Nf6
26.Bxe5!dxe5 27.Ref1 Rd6 28.b4! distruge
blocada negrului 28...cxb4 (sau 28...b6
29.bxc5 bxc5 30.Na4) 29.c5 Rd8 30.Na4+-
.] 26.Kxh2 Nf6 Negru este la doar o mutare
de realizarea planului Nd7-e5 si castigarea
luptei pentru campul cheie e5. 27.e5! Un
sacrificiu pozitional de pion tipic intr-o
astfel de pozitie.Cu acest sacrificiu, albul
anuleaza planul negrului de blocada pe
campul e5 si in acelasi timp, elibereaza
campul e4 pentru propriul cal.Strategic
vorbind, albul a castigat lupta. [Gresit ar fi
fost 27.Ref1? Nd7 28.Rxf7+Kg8 urmat de
29...Ne5 si negru mai opunea rezistenta.]
27...dxe5 28.Ref1! Rd6 [Sau 28...Nd7
29.Rxf7+Kg8 30.Bxg6 cu castig.] 29.Ne4!
Nxe4 30.Rxf7+ Kg8 31.Rf8+ Kg7
32.R1f7# 1–0
5
Exemplul 7 Exercitiul 1
XABCDEFGHY XABCDEFGHY
8r+l+-trk+( 8-+-+rtrk+(
7+pwq-+-zpp' 7zpnwql+-snp'
6p+nvlpsn-+& 6-zp-zp-+-+&
5+-+p+-vL-% 5+-zpPzp-+-%
4-+-zP-+-+$ 4-+P+-+N+$
3+-sNL+N+-# 3+PvL-+-+-#
2PzP-+QzPPzP" 2P+-+QzPLzP"
1tR-+-tR-mK-! 1tR-+-tR-mK-!
xabcdefghy xabcdefghy
Turov,M - Predojevic,B Budapest, 2003 Filip,M - Petrosian,T Yerevan, 1965

In aceasta pozitie rezultata din apararea
franceza, albul a neglijat protectia campului
g4 cu h3, iar negru poate profita din plin de
acest camp. 1...Ng4! Cu aceasta mutare apar
motive tactice pe coloana f si pe diaogonala
h2-b8, atacul negrului fiind foarte
periculos. 2.g3 [Daca 2.h3? urma 2...Nxd4!
3.Nxd4 Bh2+ 4.Kf1 Rxf2+ 5.Qxf2 Nxf2
6.Kxf2 Qg3+ cu castig.] 2...Qf7! 3.Kg2
Qh5 Mutare ce va exploata impreuna cu
celelalte figuri, structura de pioni slabita a
regelui alb. [Si mai bine era 3...e5! 4.dxe5
(sau 4.Nxd5 Qxd5! 5.Bc4 Be6 6.Bxd5
Bxd5-+) 4...Ncxe5 5.Nxe5 Nxe5 cu ideea
6...Bg4 si atac decisiv.] 4.h4 [Dupa 4.h3 e5!
albul are mari probleme; 5.Rh1 Nxf2!
6.Qxf2 Nxd4-+] 4...Nxd4! 5.Nxd4 Rxf2+
6.Qxf2 Nxf2 7.Kxf2 e5. Mutare cu tempo,
ce ataca calul din d4 si in acelasi timp ofera
posibilitatea de a aduce in atac si figurile
ramase in flancul damei.Pozitia negrului
este fara speranta. 8.Nb3 Bh3! 9.Be2 Rf8+
10.Kg1 Qf7 11.Kh2 Qe6 12.Rad1 Rf2+
13.Kh1 d4 cu avantaj decisiv.
Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru negru. Solutie: 1...Qd8!
Tinteste campul ideal h4, dar si controlul
intregii diagonale d8-h4. In lipsa pionului
g3, campurile h4 si f4 sunt slabe, iar negru
doreste sa profite de acest lucru. 2.f3 [Si
dupa 2.Ne3 Qh4, cu ideea Nh5-f4 negru sta
mai bine.] 2...Nh5! 3.Bd2 Nf4 4.Bxf4 Rxf4
5.Nf2 Qh4 6.Ne4 Kh8 7.Ng3 Nd8 Cu ideea
Nf7-g5. Negru are un avantaj clar, datorita
pieselor sale mult mai active si a campurilor
negre vulnerabile din tabara albului.
Exercitiul 2
XABCDEFGHY
8r+-+-+rmk(
7zplzp-+p+p'
6-zpn+-+-+&
5+-+-zP-+-%
4-+-+p+-+$
3zP-zP-+-vL-#
2-zP-+LzP-zP"
1tR-+-mK-+R!
xabcdefghy

6
 Alekhine,A - Euwe,M World
Championship (game 7), Holland, 1935
Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru alb.
Solutie: 1.Bh4! Albul doreste sa profite
imediat de campul slab f6. [Mai putin
convingatoare era linia 1.0–0–0?! Rxg3!
2.hxg3 Nxe5 cu compensatie, apreciaza
Alekhine, dar nu si o engina actuala, ce
spune+-] 1...h6 2.0–0–0 Rae8 3.Bf6+ Kh7
4.f4! Folosindu-se de mici trucuri tactice
albul reuseste sa-si securizeze pionul e5.
4...exf3 5.Bxf3! [Dupa 5.Bd3+?! Rg6 negru
ar fi opus o rezistenta mai mare – Euwe.]
5...Na5 6.Bxb7 Nxb7 7.Rd7! Dupa aceasta
mutare albul va castiga un pion, curand si
partida.
Exercitiul 3
XABCDEFGHY
8-tr-wq-trk+(
7zp-+nvlp+p'
6-+-+p+pvL&
5+-zp-zP-+n%
4-+Pzp-+-+$
3+P+L+P+-#
2P+-sNQzP-zP"
1tR-+-+R+K!
xabcdefghy
Osterman,R - Karpov,A
Portoroz/Ljubljana, 1975
Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru negru.
Solutie: 1...Bg5! O decizie corecta, de a
sacrifica calitatea, in schimbul unui bun
control pe campurile negre vulnerabile ale
albului ( g5, f4, h4 ).De asemenea , pionul
e5 va deveni si el o tinta de atac pentru
negru. [1...Re8 2.f4 era o linie mai putin
convingatoare.] 2.Bxf8 Qxf8 3.Rg1 Bf4
4.Ne4 Bxe5 Cea mai precisa recapturare,
intrucat elibereaza campul f4 pentru cal.
5.Ng3 Nf4 In acest moment dominatia pe
campurile negre este una categorica. 6.Qd2
Bc7 7.Bf1 Qd6. Pregateste indepartatrea
calului din g3 si presiune pe h2. 8.Re1
f5 9.Be2 Kf7 10.Rb1 a5 11.a3 h5! Cu ideea
h5-h4.Pozitia finala este cu avantaj mare de
spatiu pentru negru, iar albul este lipsit de
orice contrajoc.In cele din urma negru a
castigat.
Exercitiul 4
XABCDEFGHY
8r+-wq-trk+(
7+-+-+pvlp'
6-zp-snpsnp+&
5zp-+p+-+-%
4Q+-zP-+-+$
3+-sN-zP-+P#
2PzP-+LzPP+"
1tR-tR-vL-mK-!
xabcdefghy
Hellsten,J - Chavez,R Santa Cruz, 2003
Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru alb.
Solutie: 1.Nb5! Deschide calea de
patrundere a turei pe campul slab c6 si
propune schimbul unui aparator al flancului
damei, calul din d6. 1...Nxb5?! [Daca
1...Rc8 ar fi urmat 2.Rxc8 Nxc8 3.Rc1 cu
avantaj; era de preferat 1...Nfe4! 2.Nxd6
(2.Rc6 Nf5 3.Rac1 Qg5! ofera negrului
contrajoc pe flancul regelui) 2...Nxd6 3.Rc6
albul pastreaza avantaj.] 2.Qxb5 Ne4
[Gresit era 2...Rc8? din cauza 3.Rxc8 Qxc8
4.Qxb6 .] 3.Rc6! Rb8 4.Rac1 Bh6 5.Rc7!
5...Nd6 6.Qd7 [Si mai tare era 6.Qc6! cu
amenintarea 7 Rd7.] 6...Qxd7?! [Negru
trebuia sa incerce 6...Rc8.] 7.Rxd7 Nf5
8.Rcc7 Bg5 9.g4 Ng7 10.Bd3 Negru este
7
complet pasivizat.Daca incearca dupa
10.Bd3 Rbc8 pateste 11.Rxf7.Pozitia finala
este cu avantaj clar la alb.
Exercitiul 5
XABCDEFGHY
8-+rtr-+k+(
7zp-+nwqpzpp'
6Lzp-+psn-+&
5+-+-+-+-%
4-+-zP-+-vL$
3+QzP-+P+-#
2P+-+-zP-zP"
1+-tR-tR-mK-!
xabcdefghy
Nielsen,P - Hellsten,J Copenhagen, 1996
Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru negru.
Solutie: 1...Rc7! Negru plaseaza tura pe cel
mai activ camp, fara sa-si faca griji ca tura
ar putea fi prinsa de nebuni. [1...Ra8?! ar fi
fost o optiune pasiva, mai putin atragatoare.]
2.Bg3 Nf8! 3.f4!? Pregateste f4-f5.
[Indoielnic ar fi fost 3.Bxc7?! din cauza
3...Qxc7, cu ideea Ng6-f4(h4) si Rd5-h5,
iar multiplele slabiciuni ale albului ofereau
negrului o compensatie excelenta.] 3...Rd5
4.Bd3 Qd8! Mutare profilactica impotriva
avansarii f4-f5. 5.f5 [Gresit era 5.Re5?
Rxd4 cu castig de pion ; optiunea 5.Rcd1
Rcd7 pastra un joc echilibrat.] 5...exf5! Inca
o data negru este pregatit sa sacrifice
calitatea. 6.Bxc7 Qxc7 7.h3 Qf4 8.Re3
Rd6. Cu idei precum 9...Ne4 si Ng6-h4,
negru are compensatie suficienta pentru
calitatea sacrificata.
Exercitiul 6
XABCDEFGHY
8-trlwq-trk+(
7zp-sn-+-vlp'
6-zp-+nzpp+&
5+-+-+-+-%
4-zPP+N+-+$
3zP-+LvLN+-#
2-+-+-+PzP"
1tR-+Q+RmK-!
xabcdefghy
Bareev,E - Speelman,J Hastings, 1991
Cerinta : Indicati prima mutare si un scurt
plan de joc pentru alb.
Solutie :1.c5! Mutare utila, ce sustine
pastrunderea caluIui la d6, si in acelasi timp,
deschide diagonala a2-g8.De asemenea,
albul a apreciat ca merita sacrificata o
calitate ( dupa un eventual 1...f5 ), pentru
campul d6 si un bun control pe campurile
negre. [Indoielnic ar fi fost 1.Qc2?! din
cauza 1...f5 2.Nc3 Bb7 si negru are usor
avantaj.] 1...f5 2.Nd6 bxc5 3.bxc5 Bxa1
4.Qxa1 Controlul damei pe intreaga
diagonala a1-h8, contribuie consistent la
compensatia albului. 4...Rb3?! [Atat 4...Ba6
5.Bxa6 Nxa6 6.Qa2 Nac7 7.Re1; cat si
4...Qf6 5.Bc4!? Qxa1 6.Rxa1 Ba6 7.Ba2
ofereau albului o buna compensatie.Mutarea
jucata in partida il ajuta pe alb sa mareasca
presiunea.] 5.Rd1! Ba6 6.Bxa6 Rxe3 [Daca
6...Nxa6 urma 7.Nxf5! gxf5 8.Rxd8 Rxd8
9.Qe5 cu avantaj clar.] 7.Nxf5 gxf5 8.Rxd8
Rxd8 9.Bc4. In aceasta pozitie albul are
avantaj clar, datorita puternicului pion liber
c, dar si regelui negru foarte vulnerabil.
8
Exercitiul 7 trebuie sa avem grija si la posibilul
XABCDEFGHY contrajoc al adversarului.
8-+-wq-tr-mk(
7+-+-+-zpp'
6-+nzp-+-+&
5zp-trLzp-vl-%
4R+N+-+-+$
3+PzPQ+-+-#
2-+-+-zPPzP"
1+-+-+RmK-!
xabcdefghy
Klovans,J - Nataf,I Pardubice, 2002

Cerinta: Indicati prima mutare si un scurt

plan de joc pentru negru.
Solutie : 1...e4! Prin procedee tactice negru
reuseste sa anuleze slabiciunea campurilor
d5 si e4.Daca nu ar fi facut acum aceasta
avansare 1...e4, albul ar fi apucat sa
consolideze controlul pe campurile slabe d5
si e4. 2.Qxe4? Aceasta mutare duce la
pierdere de material fortat. [Gresit era si
2.Bxe4? din cauza 2...d5; corect era 2.Qd1
iar linia putea continua cu 2...Ne7 3.Be6 Bf4
4.g3 Rf6! 5.Bh3 Bh6 6.Qa1 Nc6 cu ideea d5
si negru pastra un usor avantaj.] 2...Ne7!
3.Bb7 [Daca 3.Rd1? Nxd5 4.Rxd5 Re8-+;
sau 3.Be6 d5 4.Qd4 (or 4.Qe5 Bf4!)
4...Rc6! cu avantaj clar.] 3...d5 4.Qd4 Qc7!
[Gresit era 4...Rb5? 5.Ba6! si nebunul
scapa.Acum insa, nebunul este prins.] 5.Ne5
Nf5 6.Qg4 Bh6 7.Nd3 Rxc3 8.Ba6 Qb6!
9.Re1 g6! .Mutare precisa , ce evita
combinatia albului cu 10 Qxf5. Intrucat
nebunul nu mai poate fi salvat, albul a cedat.
Din acest exercitiu, este bine sa retinem
modalitatea prin care negru a reusit sa
compenseze dezavantajul campurilor slabe.
Folosindu-se de procedee tactice,(dublate si
de un calcul corect) avantajul pozitional al
albului a disparut complet, ajungand chiar sa
stea si mai rau. Asadar, nu este suficient sa
cream si sa ocupam campuri slabe, ci

9
 PERECHEA DE NEBUNI
MI George-Cătălin Ardelean
In contrast cu nebunul care poate actiona
de la distanta, calul este obligat sa actioneze
in apropierea figurilor adverse. Pentru a fi
cu adevarat puternici,caii au nevoie de
puncte de sprijin, campuri controlate de
pioni. Asadar,ca o consecinta fireasca,in
pozitiile deschise nebunii sunt superiori. In
schimb in pozitii inchise sunt mai puternici
caii deoarece ei nu sunt atat de usor de
limitat/stanjenit de pioni,in plus isi pot gasi
adesea puncte de sprijin intre acestia.
In schimb perechea de nebuni reprezinta o
forta redutabila,care poate lupta cu succes
pe ambele culori. Evident trebuie tinut cont
de anumiti factori: pozitia regilor;
activitatea celorlalte figuri; structura de
pioni.
Multi considera ca 2 nebuni valoreaza 6,5
pioni. Daca am avea doar un nebun alb,
adversarul si-ar aseza pionii pe alb, sa-l
stanjeneasca, iar piesele pe negru, astfel
incat ¥ nu ar avea vreun rol.Daca am avea
doar un nebun de campuri negre, adversarul
ar actiuona exact invers. Cu pereceha de
nebuni pe tabla, probabil va incerca sa le
aseze in mod echilibrat, astfel ca ambii
nebuni vor avea rol.Putem concluziona,ca o
regula,ca perechea de nebuni este mai tare
decat cea de cai sau cal+nebun. Materialul
l-am impartit intr-o prima faza in pozitii de
joc de mijloc si pozitii de final. Mai tarziu
vom discuta problematica perechii de
nebuni in functie de tipurile de centru.
JOCUL DE MIJLOC.
Am sa va ofer cateva repere care sa va
ajute, desigur exista si exceptii. In cadrul
exemplelor pe care le vom studia vom
intelege aceste aspecte teoretice, astfel incat
la partida , cand sunt situatii de exceptie de
la regula, sa fiti capabili sa gestionati
situatia
1. jucam dynamic.
2. utilizam, in principal, ¥ fara omolog ( in
multe situatii pornim de la intrebarea"ce
putem face cu acest ¥?', iar apoi vedem
cum coechipierii acestuia ii pot oferi sprijin.
3. este o idee buna sa atacam ¢ advers,
utilizand ¥ fara omolog. Ca sa-i dam mat
regelui advers, in general avem nevoie de 2
piese fara omolog . Cum ¥ reprezinta una
dintre aceste 2 piese, practic jumatate de
munca e deja indeplinita.
4. atacam , in general, pe o parte a tablei.
5. trebuie sa deschidem centrul.
FINALUL
Trebuie sa parcurgem 5 pasi, in urmatoarea
ordine:
1. Deschidem centrul
2. centralizam nebunii de asemenea maniera
incat sa atace de la "a" la "h"
3. imbunatatim regele ( fie sa sprijine
crearea unui pion liber fie sa atace pionii
slabi adversi)
4. avansam pionii marginali, pe ambele
flancuri
5. schimbam ¥ pe ¤/¥
Asadar exista diferente intre utilizarea
perechii de ¥ in final si in jocul de mijloc:
a) un flanc/ 2 flancuri
b) actionam dinamic (in jocul de mijloc) /
static ( in final).
Daca luptam impotriva perechii de ¥
trebuei sa schimbam ¥ nostru pentru ¥
advers, apoi sa jucam cu ¤ contra ¥ pe
culoarea nebunilor schimbati.
(D) Negrul are perechea de ¥ si fara
indoiala cel din a8 este extrem de
puternic,impreuna cu £c6 formand un
grupaj de atac foarte periculos.Trebuie
evientiat si faptul ca ¥a8 este cu atat mai
puternic cu cat albul nu are ¥ de aceeasi
culoare,care sa poata lupta cu acesta.In
schimb ¥g7 este stanjenit de § c3 si
1
d4.Avand perechea de nebuni,negrul trebuie foloseasca ¥ de campuri negre ( fara
sa deschida pozitia,sa schimbe pionii omolog) , ideal sa atace regele advers.
centrali Punctul cel mai vulnerabil de la ¢ advers
XABCDEFGHY este g7, de aceeasi culoare cu ¥c1. 1.c4!
8l+-tr-+-+( albul sacrifica un pion pentru a-si deschide
diagonala ¥ de campuri negre, astfel incat
7+-+r+pvlk' sa "tinteasca" spre ¢ advers 1...¥xc4 2.¥a3
6pzpq+p+pzp& Forteaza ¦ advers sa se deplaseze la e8. In
5+-+-+-+-% cazul unui atac de mat initiat cu £g4,
4PzPpzPNzP-+$ negrul va avea mereu dificultati sa-si
retraga ¤d5 la f6 pentru ca acesta apara
3+-zP-+-zPP# indirect §c6 2...¦e8 3.¥b2 [3.£g4! Mutarea
2-+Q+R+-mK" mai agresiva, care creeaza amenintare
1+-vL-tR-+-! imediata 3...¥a6 4.¥b2 g6 (4...f6 5.¦xe6)
xabcdefghy 5.c4 ¤b4 (5...¦b8 6.£d4) 6.¦ed1 £b6
7.¥e5 albul are atac decisiv pe campuri
Perechea de nebuni in jocul de mijloc 1
negre] 3...e5 [¹3...f6 4.£g4 ¦b8 5.¦xe6±]
4.£g4 £b8 5.¦ab1 £b5 6.a4 £xa4 7.¦xe5
1...f6 2.h4 e5 3.dxe5 fxe5 4.h5 ¦d3 Negrul
¦xe5 8.¥xe5 g6 9.£g5 [9.¥f1! ¥b3
ocupa importantul avanpost din d3,aparand
(9...£xc2 10.¦b2)10.c4] 9...£a6 10.¥h3
si ¢h7 de potentialul atac pe diagonala b1–
¦f8 11.£h6 1–0
h7 5.b5 axb5 6.axb5 £e6! pastreaza
apararea § g6, dar se si pregateste sa ajunga
la g4 7.¤f2 £d5 8.hxg6+ ¢g8 9.¤e4 exf4 XABCDEFGHY
10.¥xf4 £h5+ 11.¢g1 £xg6 12.£a2 ¥d5 8-+rwq-trk+(
13.£c2 ¦f8! 14.£c1 ¥xc3 15.¤xc3 ¦xg3+ 7+l+-vlpzpp'
16.¢f1 ¦g1+ 17.¢f2 £g3#
6pzp-zppsn-+&
XABCDEFGHY 5+-+-+-+-%
8r+-wq-trk+( 4PzP-+PzP-+$
7zp-+-+pzpp' 3+QsNPvLN+-#
6l+p+p+-+& 2-+-+-+PzP"
5+-+n+-+-% 1tR-+-+R+K!
4-+-+-+-+$ xabcdefghy
Perechea de ¥ in jocul de mijloc 3
3+-zP-+-zP-#
2P+P+-zPLzP" Negrul are avantajul perechii de ¥, albul are
1tR-vLQtR-mK-! superioritate de spatiu. ¥b7 trebuie
xabcdefghy activizat, pe diagonala a8-h1, sa poata ataca
Perechea de ¥ in jocul de mijloc 2 ¢ advers. 1...d5! Incearca sa elimine §e4,
care stanjenea ¥b7 2.e5 In mod firesc albul
incearca sa blocheze centrul. In mod
Albul are o structura de pioni mai rea, cu normal, mutarea sa urmatoare va fi d3-d4,
pionii dublati pe coloana "c". In pentru a "cimenta" §d5 si a face din ¥b7 o
compensatie, el are avantajul perechii de ¥. piesa rea 2...d4! Deschide diagonala a8-h1
Asadar e nevoie sa joace dinamic, sa pentru ¥ fara omolog 3.¤xd4 [3.exf6 ¥xf6]
2
3...¤g4 4.¥g1 ¤xh2 5.¦fc1 [5.¢xh2 ¥xb4
cu dubla amenintare: ¥c3 si £h4; 5.¦fd1
¤g4 6.¤xe6 £d7 7.¤g5 ¥xg5 8.fxg5 ¤f2+
9.¥xf2 £h3+ 10.¢g1 £xg2#] 5...¤g4
6.¤e4 ¥xb4 7.¤g5 £d5 Il forteaza pe alb
sa intre intr-un final pierdut [7...¦xc1!
8.¦xc1 ¥d2 9.¦f1 ¥d5 10.£d1 ¤e3
11.¥xe3 ¥xe3 12.£h5 h6 13.¤c2 ¥xf4
14.¦xf4 £xg5 15.£xg5 hxg5 16.¦b4 ¦b8]
8.¤gf3 £xb3 9.¤xb3 ¥d5 10.¤fd2 ¥c3
11.¦ab1 b5 12.axb5 axb5 13.¤e4 ¥xe4
14.dxe4 ¦c4 15.g3 h5 16.¢g2 ¦d8 17.¦c2
¥xe5 18.¦xc4 bxc4 19.¤a5 ¦d2+ 20.¢f3
¥d4 21.¥xd4 ¦d3+ 22.¢e2 ¦xd4 23.e5 c3
24.¦c1 ¦d2+ 25.¢f3 ¦d3+ 26.¢g2 ¤e3+
27.¢f2 ¤f5 0–1 Sigurjonsson,G-Stein,L
/Reykjavik 1972
XABCDEFGHY
8-+ktr-+-+(
7zpp+q+nzp-'
6-+n+ptr-zp&
5+-+p+-+-%
4-+pzP-+-zP$
3zP-zP-+P+L#
2-+P+-tRP+"
1+RvL-wQ-mK-!
xabcdefghy
Perechea de ¥ in jocul de mijloc 4
Albul are perechea de nebuni contra celei de
cai, asadar trebuie sa-si foloseasca la
maxim cele 2 figuri. De asemenea ar fi bine
daca ar viza ¢ advers 1.¥f4! Isi transfera ¥
pe importanta diagonala h2-b8, de unde
exercita o puternica presiune pe campuri
negre in jurul regelui advers, dar si intareste
controlul asupra campului e5. Albul isi
planifica regruparea: ¦f2-e2; ¥f4-h2; £e1–
g3; ¦b1–e1 1...g5 negrul incearca sa "agite
apele" 2.¦e2 ¦e8 3.¥h2 gxh4 4.£xh4 ¤g5
Negrul vrea sa elimine macar unul dinrte
nebuni 5.¥g4 £g7 6.¦be1 mareste
presiunea asupra §e6 6...b6 7.£h5 £d7
Albul si-a imbunatatit la maxim piesele,
astfel ca este momentul loviturilor decisive:
sacrificiu de piesa, schimb de piesa,
interventia pionilor 8.f4 Cum sacrificiile de
piesa nu functioneaza, este necesar ca albul
sa implice forte noi in ofensiva 8...¤e4
9.¦xe4 dxe4 10.d5 ¤d8 11.£e5 ¦f5
12.dxe6 £d2 13.£xe4 ¦d5 14.e7+ ¢c7
15.f5+ 1–0 Short,N-Timman,J /Reykjavik
1987
XABCDEFGHY
8r+-+-trk+(
7+p+-+-zpp'
6n+l+pwq-+&
5+-zp-snp+-%
4-+P+-sN-+$
3zPPwQ-vLPzP-#
2-+-+-+LzP"
1+-+R+RmK-!
xabcdefghy
Perechea de ¥ in jocul de mijloc 5
Albul are perechea de nebuni, cel fara
omolog fiind de campuri negre. El trebuie
amplasat pe o diagonala deschisa, preferabil
cu "vedere" spre ¢ advers. 1.¥c1 Cu ideea
de a crea bateria £+¥ pe diagonala mare,
dar se apara si de ¤xf3+, acum albul se va
apara cu ¦f3. Merita subliniat faptul ca
albul prefera bateria cu £ inainte deoarece
ataca la rege ( cand ataci slabiciuni, ordinea
era inversa) 1...¤d7 2.£xf6 ¦xf6 3.¥b2 e5
Fortat, insa slabeste campul d5 [3...¦h6
4.¦d6 ¤c7 5.¦fd1 ¤f8 6.h4] 4.¤d5 ¦f7
5.f4 Albul deschide centrul pentru a-si
maximiza nebunii 5...e4 6.¥h3 ¦e8 7.¤e3
¦ef8 [7...g6 8.g4 fxg4 9.¤xg4 ¢f8 10.¤h6
¦fe7 11.f5] 8.¦d6 ¤c7 9.¦fd1 ¤e8
10.¦xc6 Acest sacrificiu de calitate
reprezinta drumul mai scurt spre victorie
10...bxc6 11.¥xf5 ¤ef6 12.¥e6 Recastiga
calitatea sacrificata, ramanand cu pion in
plus 12...¦b8 13.¥e5 ¦e8 14.¦d6 ¢f8
3
15.¥xf7 ¢xf7 16.¦xc6 ¤xe5 17.fxe5 ¦xe5 XABCDEFGHY
18.a4 ¤d7 19.a5 ¦e8 20.a6 ¦a8 21.¤d5 8-+-wq-tr-+(
¤e5 22.¦b6 e3 23.¤xe3 1–0 Nikolic,P-
Short,N/Belgrade 1987 7+-+-zp-mk-'
6-+-zp-vlp+&
XABCDEFGHY 5+p+P+-+-%
8-+r+r+-mk( 4-zPn+-+Q+$
7zpl+-wq-zpp' 3+R+-+-zP-#
6-zp-zp-+-+& 2-+-+-zPL+"
5sn-+-+p+-% 1tr-vL-+RmK-!
4-+PzPnsN-+$ xabcdefghy
3vL-+-zP-+-# Perechea de ¥ in jocul de mijloc 7
2P+-+L+PzP"
2...¤e5 3.£e4 ¦h8 4.¥b2 ¦a8 5.¥xe5!
1+-tR-wQRmK-! Albul transforma pozitia cu pereche de
xabcdefghy nebuni in alta cu piese grele si nebuni de
Perechea de ¥ in jocul de mijloc 6 culori diferite. In acest caz, partea care ataca
are , practic, o piesa in plus. Aici e usor de
Structura de pioni a albului este mai rea, inteles ca albul este in ofensiva, totul este
mai ales § c4 si e3 fiind vulnerabili. Din deja pregatit. Intr-o faza incipienta,
acest motiv el initiaza actiuni agresive spre recunoasteti partea in avantaj ca fiind aceea
regele advers. Este nevoie de utilizarea ¥ care poate cu ¥ sa atace pion/camp de la
fara omolog 1.d5 ¤g5 2.¥b2 nebunul rege 5...¥xe5 6.¦c1 ¦a1 7.¦c7 ¥f6 8.¦f3
domina diagonala mare si exercita presiune [¹8.¦e3] 8...¦h6? [¹8...¦h5] 9.¦xf6!
asupra rocadei adverse 2...¥a6 [2...£xe3+ ¦xb1+ 10.£xb1 ¢xf6 11.£e4 £f7
3.¢h1 urmat de £h4 cu atac deosebit de 12.£d4+
puternic] 3.¥d4 ¥xc4 4.¤h5 ¦g8 5.¦xf5
¤f7 6.£f1 ¤e5 7.¦xc4 ¤axc4 8.¥xc4 ¦xc4
[8...¤xc4 9.¦f7 £g5 10.¥xg7+ ¦xg7 XABCDEFGHY
11.¦xg7 £xe3+ (11...£xh5 12.¦c7!!+-) 8r+-wqr+k+(
12.¢h1 £h6 (12...¤e5 13.¦c7) 13.h3
£xh5 14.¦c7] 9.¥xe5 dxe5 10.£xc4 g6 7+-+-+pvlp'
11.¤f6 ¦f8 12.d6 £d8 13.£h4 h5 14.¦f1 6pzpnzplsnp+&
£xd6 15.¤e4 1–0 Simagin,V- 5+-zp-+-+-%
Zagoriansky,E /Lvov 1951 4-+P+P+-+$
3+PsN-vLPzP-#
In urmatoarea diagrama, Albul are perechea 2P+-wQ-+-zP"
de ¥, regele negru nu este foarte sigur... ar 1+-tRLmK-sNR!
trebui sa atacam cu ajutorul ¥ fara omolog, xabcdefghy
sa presam la g6 1.¥e4! Transfera ¥ alb
Perechea de ¥ in jocul de mijloc 8
pentru a deranja ¢ advers 1...£e8 2.¥b1
cand atacam la rege, bateria £+ alta piesa (
Negrul are avantaj consistent de dezvoltare,
¦ sau ¥) se face cu dama inainte
¢ advers este in centru. Negrul insa este

4
obligat sa actioneze dinamic, altfel aceste
plusuri vor disparea 1...¤d4! 2.¥xd4 cxd4
3.¤ce2 [3.£xd4 ¤xe4 Jocul negrului se
desfasoara in jurul ¥ fara omolog si a
coloanei centrale e] 3...d3! 4.£xd3 b5
5.¤f4?! [5.¤d4 £a5+ 6.£d2 (6.£c3
£xc3+ 7.¦xc3 ¤xe4; 6.¢f1 ¥d7)
6...£xd2+ 7.¢xd2 ¤xe4+] 5...¥f5! Negrul
isi foloseste perechea de nebuni pentru a
deschide pozitia in centru si a sanctiona ¢
advers ramas in aceasta zona 6.£f1 ¥xe4!
7.¤ge2 [7.fxe4 ¤xe4] 7...¥b7 8.¤d5 ¥xd5
9.cxd5 ¤xd5 Albul este complet pierdut
XABCDEFGHY
8r+-+-trk+(
7zpl+-wq-zpp'
6-zpnzp-+-+&
5+-+-zpp+-%
4-+P+n+-+$
3zP-+-zPNzP-#
2-vLQzP-zPLzP"
1tR-+-+RmK-!
xabcdefghy
Perechea de ¥ in jocul de mijloc 9
Albul are perechea de ¥. De aici decurg
cateva elemente:- e nevoie sa-si foloseasca
¥b2, fara omolog- ideal ar fi sa atace la
rege, pe camprui negre- trebuie sa deschida
centrul, sa scape mai ales de § e5 care
limiteaza activitatea ¥b2- albul vrea sa faca
o pozitie cat mai asimetrica, ceea ce
fravorizeaza ¥ in detrimentul ¤ 1.¤h4! g6
2.f4! Aceasta a fost ideea mutarii anterioare,
sa preseze asupra §e5, deschizand calea
¥b2 spre regele negrului [2.¥xe4? fxe4
3.£xe4 g5 negrul are compensatie pe
campuri albe] 2...¦ac8 3.¤f3 ¦c7 4.¦ac1
¤f6 5.d3 h6?! Slabeste §g6 [5...¤d7
Incercarea de a fortifica §e5 pare cea mai
logica mutare] 6.¤h4! ¢h7 7.e4 Deschide
centrul pentru cei 2 ¥ 7...fxe4 8.f5! gxf5
9.¤xf5 £e6 10.£d2 ¤g8 11.¥xe4 ¢h8
Cum toate piesele albului ocupa pozitii
bune, este momentul trecerii la etapa a 3-a,
lovitura decisiva (primele 2 fiind prevenirea
contrajocului advers si imbunatatirea
pozitiei figurilor) 12.d4! Deschide ¥ fara
omolog 12...¤ce7 13.d5 £d7 14.¤xh6
¦xf1+ 15.¦xf1
XABCDEFGHY
8r+-wqntrk+(
7zp-+p+pzpp'
6lzpp+-+-+&
5sn-+PzpN+-%
4-+P+P+-+$
3+-zPL+-+-#
2P+-+QzPPzP"
1tR-vL-mK-+R!
xabcdefghy
Perechea de ¥ in jocul de mijloc 10
Albul are un centru puternic de pioni, mai
mult spatiu si perechea de ¥. Actiuni
dinamice sunt reclamate, asadar 1.f4!
deschide centrul pentru a-si putea folosi
nebunii 1...£c7 [1...d6 2.fxe5 dxe5 3.dxc6;
1...f6 2.fxe5 fxe5 3.0–0 ¤f6 4.¥g5] 2.fxe5
£xe5 3.0–0 f6 4.¥f4! £xc3 5.¦ac1 £a3
6.d6! Dama negrului nu se poate intoarce
sa-si sprijine monarhul 6...¤b7 Piesele
negrului sunt fixate departe de ¢g8 7.¤e7+
¢h8 8.e5! deschide diagonala ¥d3 spre ¢
advers 8...fxe5 9.¥xe5 ¤f6 [9...£c5+
10.¢h1 ¤exd6 11.£h5; 9...¤exd6
10.¥xg7+ ¢xg7 11.£g4+ ¢h8 12.£d4+]
10.¥xh7! ¤xd6! [10...¢xh7 11.¦c3 £c5+
12.¢h1; 10...¤xh7 11.¥xg7+ ¢xg7
12.£g4+] 11.£f2? [11.¥d3 ¦f7 (11...¦ae8
12.¥xf6) 12.¥xf6 ¦xf6 13.¦xf6 £xc1+
14.¦f1 £g5 15.¦f3 £c1+ 16.¢f2+-]
11...¤g4 [11...¤xh7! 12.£d4 (12.¤g6+
¢g8 13.¤e7+ ¢h8=) 12...¦xf1+
(12...¤f5!? 13.¤xf5 ¦xf5 14.¥xg7+ ¢g8
5
15.£e4©) 13.¦xf1 ¤e8 14.¤g6+ ¢g8
15.¥d6 £xd6 16.£xd6 ¤xd6 17.¤e7+ ¢h8
18.¤g6+ ¢g8=] 12.£d4! £e3+?
[12...¦xf1+ 13.¦xf1 £c5 14.£xc5 bxc5
15.¥xd6 ¢xh7 16.¦f4 ¤h6 17.h4²]
13.£xe3 ¦xf1+ 14.¦xf1 ¤xe3 15.¦f3 ¤c8
16.¥g6 ¤xe7 17.¥f7 ¤3f5 18.¦h3+ ¤h6
19.¦xh6#
XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+p+-+-+-'
6nzpn+-mk-+&
5+-+p+-+p%
4P+-zP-vL-+$
3+-mK-+-+-#
2-+-+-+-zP"
1+L+-+-+-!
xabcdefghy
Perechea de ¥ in final 1
Negrul are un pion in plus,insa cei 2 cai
sunt lipsiti de mobilitate,fiind obligati sa
apere pionii de pe flancul damei.Nebunii
activi ai albului nu doar ca ataca pionii
adversi,dar restrictioneaza si activitatea ¢f6
1.h4 Fixeaza slabiciunea,pe care apoi o va
ataca si captura 1...¤ab8 2.¥g5+ ¢f7
3.¥f5 stanjeneste ¤b8 3...¤a7 4.¥f4 ¤bc6
5.¥d3 Albul sta mai bine static datorita
perechii de ¥. Ca urmare e nevoie sa
parcurga cele 3 etape: 1 prevenirea
contrajocului; 2 imbunatatirea pozitiei
tuturor figurilor ; 3 lovitura decisiva . Aici
negrul voia sa-si dedubleze pionii prin
avansarea § b6-b5 5...¤c8 6.¥e2 ¢g6
7.¥d3+ ¢f6 8.¥e2 ¢g6 9.¥f3 Ataca
simultan ambele slabiciuni, o metoda
clasica 9...¤6e7 10.¥g5‡ 1–0 Botvinnik,M
-Bronstein,D /Moscow 1951
XABCDEFGHY
8-+-+-+k+(
7+-+-+-+-'
6pzpl+-+pzp&
5+-zp-vlp+-%
4-+P+p+-+$
3+P+-zP-+P#
2P+-+NzPP+"
1+N+-+-mK-!
xabcdefghy
Perechea de ¥ in final 2
Albul sufera aici de lipsa de spatiu, ceea ce
afecteaza mult activitatea cailor. 1.¢f1 b5
2.¤d2 ¢f7 3.¢e1 g5 Negrul are un mare
avantaj de spatiu,pe care si-l poate
amplifica.Intentia principala a negrului este
de a crea pioni slabi in tabara adversa 4.g3
¢e6 5.¢f1 ¥c7 6.¢e1 ¢e5 Negrul si-a
activizat regele si nebunii, dar a si initiat
actiuni pe extremitatile tablei, lucru
principial cand suntem in final cu 2¥ vs 2¤
7.¢d1 ¥d8 8.¢e1 ¥a5 9.¢d1 ¥e8 10.¢c2
¥h5 Cei 2 ¥,dar si ¢ ocupa acum pozitii
ideale 11.¤c3 Cum negrul si-a activizta la
maxim toate piesele, si-a imbunatatit si
pionii, e momentul schimbului unei perechi
de figuri usoare 11...¥xc3 12.¢xc3 b4+
Flancul damei a fost fixat,pionii albului
fiind pe culoarea ¥ ramas,deci potentiale
tinte ale atacului acestuia 13.¢c2 ¥e2
Procedeul tipic:schimbul unui ¥,pentru a
ajunge in fianl cu ¥ bun/¤.Albul are o
slabiciune grava la h3,greu de aparat
deoarece ¢ si ¤ se gasesc pe flancul opus
14.¢c1 h5 15.¢c2 h4! fixarea slabiciunii!
16.gxh4 gxh4 17.¢c1 f4 18.¢c2 fxe3
19.fxe3 Deschiderea jocului in acest sector
al tablei il favorizeaza pe negru,care are 2
piese in plus pe acest flanc 19...¢f5 20.¢c1
¥f3 21.¤f1 ¥g2 22.¤h2 ¥xh3 23.¢d2
¥g4 24.¢e1 ¥f3 25.¢f2 [25.¤f1 ¢g4]
25...¥d1 26.¢e1 ¥c2 27.¢d2 ¥d3 28.¢e1
¢g5 29.¢f2 a5 30.¢g2 a4 cu ¢g2 si
6
¤h2,flancul damei a ramas complet
parasit,astfel incat ¥d3 are o misiune mult
prea usoara aici 0–1 Denoth,M-Lutz,C/Bern
1994
XABCDEFGHY
8r+-+-+-tr(
7zpp+lmkpzpp'
6-+n+psn-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+P+-+$
3+-sN-+-+-#
2PzP-+-zPPzP"
1tR-vL-mKL+R!
xabcdefghy
Perechea de ¥ in final 3
Albul are avantaj de spatiu . De asemenea
perechea de nebuni care poate fi deosebit de
puternica intr-o pozitie deschisa 1.¥e3
Albul isi dezvolta ¥ fara omolog,
controland intreaga tabla 1...b6 stanjeneste
¥e3, controleaza campul c5 2.f3
securizeaza pozitia ¥e3, oprind ¤g4
2...¦hd8 3.0–0–0 ¥e8 4.¥e2 ¤d7 5.¤b5!?
Albul intentioneaza sa schimbe ¤b5 contra
¥e8, considerand ca acesta apara bine
pozitia negrului. Pe de alta parte insa, albul
are mai mult spatiu, schimburile sunt in
favoarea negrului. Asadar decizia luata de
alb este destul de grea, dar probabil corecta
5...f6 6.¤c7 ¦ac8 7.¤xe8 ¦xe8 [7...¤d4+
8.¢b1 ¤xe2 9.¤xg7] 8.¢b1 ¤db8 [8...¤f8
9.¦c1] 9.¦c1 e5 10.¦hd1 ¦ed8 11.¦xd8
¦xd8 12.¥b5 ¦d6 13.a3 Albul se pregateste
sa castige spatiu pe flancul damei 13...¢d8
14.¥c4 ¤e7 15.b4 ¤bc6 16.¢b2 ¤d4
17.¦d1 ¢c7 18.¦d2 g5?! Poate era mai
bine sa nu-si expuna pionii 19.a4 ¤g6
20.¢c3 ¤h4 21.b5 ¤e6 22.¦a2 Dupa ce
si-a imbunatatit piesele, albul trece la faza
urmatore, crearea de slabiciuni. 22...¤d4
23.¢b4 ¤g6 24.a5 de regula cand avem 2¥
contra 2¤ actionam pe ambele flancuri, insa
aici avansarea pionilor g sau h doar slabesc
pozitia 24...bxa5+ 25.¢xa5 ¤f4 26.¢b4
¢b8 27.g3! ¤fe6 28.¥xe6! Schimbul
favorabil reprezinta o metoda obisnuita de
realizarea a avantajului. Cu §a7 slab, albul
isi permite sa intra intr-un final de ¦
28...¦xe6 29.¥xd4 exd4 30.¦a6! ¦e7
[30...¦xa6 31.bxa6 ¢c7 32.f4 ¢b6 33.¢c4
¢xa6 34.e5 fxe5 35.f5+-] 31.¢c4 Finalul
este castigat usor, negrul are slabiciuni si
piese pasive 31...¦f7 32.¢xd4 h5 33.¢d5
¦b7 34.¢e6 ¦xb5 35.¢xf6 g4 36.f4 ¦b2
37.e5 ¢b7 38.¦a1 ¦xh2 39.e6
XABCDEFGHY
8r+-+-+k+(
7+p+-zppvlp'
6-+-zp-+p+&
5+LsnP+-+-%
4-+-+P+-+$
3+-+-+P+-#
2rzPR+-vLPzP"
1+-tR-+-mK-!
xabcdefghy
Perechea de ¥ in final 4
1.b4! Restrangerea activitatii cailor adversi
reprezinta un procedeu tipic de valorificare
a perechii de nebuni 1...¦xc2 2.¦xc2 ¤a6
[2...¦a1+ 3.¥f1 ¤b3 4.¦c8+ ¥f8 5.¥e3
¢g7 6.¦b8; ¹2...¤b3 3.¥f1 h5 4.¥e3 ¦a4
5.¦c8+ ¢h7 6.¦c7 ¦xb4 7.¦xe7²] 3.¥e1!
Acum ¤a6 ramane in afara jocului pentrru
o perioada indelungata 3...¥d4+ 4.¢f1 h5
5.¥d7! Albul vrea sa schimbe turnurile,
avand ca motive amplasarea defectuoasa a
na6, dar si dificultatea negrului de a-si
apara § izolat din b7 5...¢g7 6.¦c8 ¦b8
[6...¤b8 7.¥h3 (7.¥e8) 7...¦a1 8.b5 ¦b1
9.¢e2 ¥a7 10.b6 ¦xb6 11.¥c3+ f6 12.¥d4]
7.¢e2 ¥g1 8.¥c3+ f6 9.h4 ¢h6 10.¦xb8
¤xb8 11.¥c8 b6 12.¥d2+ ¢g7 13.¥e3!
Practic albul a sesizat ca intre ¥c8 si ¤b8
este o diferenta calitativa uriasa, astfel ca el
7
a decis sa schimbe restul pieselor, sa slabiciuni in tabara adversa consta in
ramana acestea 2 13...¥xe3 14.¢xe3 ¢f7 atacarea pionilor, negrul ii avanseza, apar
15.g4 Pentru a-i crea adversarului inca o astfel pioni inapoiati, respectiv avansati. Pe
slabiciune pe flancul regelui 15...¢e8 acestia ii fixam si apoi atacam 14...g6
16.gxh5 gxh5 17.¢d4 b5 18.f4 ¢f7 15.¥h3 h6! [ideea negrului era 15...h6 16.f5
19.¥b7 ¢f8 20.f5! [20.¥c6?? e5+–+] g5 inchizand pozitia] 16.¥c1 ¤g7 17.fxe5
20...¢f7 21.¥c6 ¤a6 [21...¤xc6+ 22.dxc6 dxe5 [17...¤xe5 18.¥c8 si pionul b7 este
¢e8 23.¢d5 ¢d8 24.¢e6 ¢c7 25.¢xe7 condamnat; 17...fxe5 18.¢f3 h5 19.¥g5+]
¢xc6 26.¢e6 ¢c7 27.¢xf6+-] 22.¥xb5 18.¢f3 h5 19.¥e3 ¢d6 20.¥h6 ¤e8 21.g4
¤xb4 23.¢c3 ¤a2+ 24.¢b3 ¤c1+ hxg4+ 22.¥xg4 ¤c7 23.¥e3 ¤b5 24.¢e2
25.¢b2+- ¤c7 25.¢d3! f5 Nebunii intra acum in
actiune la potential maxim [25...¤b5
26.¥e6 ¢e7 27.¥c5+ ¤xc5+ 28.bxc5]
XABCDEFGHY 26.exf5 gxf5 27.¥xf5 Pionul departat h4
8-+-+-+-+( asigura victoria, caii au mari dificultati sa
lupte cu acest gen de pioni liberi 27...¤xd5
7+pmk-+pzpp' 28.¥d2 Asezare tipica a ¥ fata de ¤, la 2
6p+-zp-sn-+& patratele libere intre ei, in acest mod
5+-snPzp-+-% reuseste cel mai bine sa-l "controleze"
4-zP-+P+-+$ 28...¤7f6 29.¢c4 ¢c6 30.¥g6 b5+ 31.¢d3
¤e7 32.¥e4+ ¤ed5 33.¥g5 ¤h5 34.¥f3
3zP-+-vLP+-# ¤g3 35.¥d2! [35.h5 ¤xh5] 35...¢d6
2-+-mKL+PzP" 36.¥g4 ¤f6 37.¥c8 ¢c6 38.¥e1! Nu e nici
1+-+-+-+-! o graba! 38...e4+ 39.¢d4 ¤gh5 40.¥f5
xabcdefghy ¢d6 41.¥d2
Perechea de ¥ in final 5

1...¤cd7?! [¹1...¤a4 Blocheaza §a3,

XABCDEFGHY
pentru a-l impiedica pe alb sa castige spatiu 8-+-trr+k+(
pe aceasta zona a tablei. Calul din a4 va fi 7zppzp-+pvlp'
sustinut de catre §b5 ]2.g3?! [trebuia 2.a4 ] 6-+-+-+p+&
2...¤b6 3.¢c2 ¤bd7? [din nou, mergea
3...¤a4 ] 4.a4! ¤b6 5.a5 castigul de spatiu,
5+-+-+-+-%
o metoda deja cunoscuta pe care o folosesc 4-+-+-+l+$
nebunii in lupta lor impotriva cailor 3+NzP-vL-+-#
5...¤bd7 6.¥c1 ¢d8 7.¥b2 ¤e8 8.¢d2 2PzP-+-zPPzP"
¤c7 9.¢e3 ¢e7 10.¥f1 ¤b5 11.h4! in
ideea de a induce noi slabiciuni 1tR-+-+RmK-!
adversarului pe flancul regelui 11...¤c7 xabcdefghy
12.¥h3 ¤e8 13.f4 Dupa ce nebunii si pionii Perechea de ¥ in final 6
au fost pozitionati corespunzator, albul
utilizeaza si pionii. In final exista 2 planuri Negrul are perechea de ¥ in conditiile unui
mari: a) sa ne cream pion liber pe care sa-l centru deschis, ceea ce reprezinta un
avansam; b) sa-i facem pioni slabi avantaj. Pionii lui trebuie asezati
adversarului, pe care ulterior ii fixam si preponderent pe campuri negre, pentru a
atacam 13...f6 14.¥f5 Metoda de a crea stanjeni ¥ advers. 1...b6! Controleaza

8
campul c5, restrange activitatea figurilos
usoare adverse 2.h3 ¥e6 Cum spuneam,
negrul isi amplaseaza ¥ astfel incat sa
actioneze pe o zona cat mai extinsa,
preferabil de la a la h 3.¦fd1 c5 continua
strategie de restrangere a activitatii figurilor
adverse 4.¥g5 f6 5.¥f4 ¢f7 6.f3 g5 Negrul
si-a propus sa-si dipsuna pionii de pe
flancul regelui in forma: f4-g5-h6. In acest
fel ar stanjeni ¥ advers, fara a-l limita pe
cel propriu 7.¦xd8 ¦xd8 8.¥e3 h6 9.¦e1 f5
10.f4 previne f5-f4 10...¥f6 Mentine
tensiunea 11.g3 a5! Dupa imbunatatirea
pieselor, urmeaza avansarea pionilor
marginali 12.¤c1 a4 13.a3 altfel juca
negrul a4-a3 13...¥c4 14.¢f2 Negrul si-a
imbunatatit piesele, si-a avansat pionii,
acum e momentul unor actiuni ma energice
14...gxf4 15.¥xf4 ¥g5 Diferenta cea mai
mare intre piese este intre ¥c4 si ¤c1. Ca
urmare negrul este de acord sa schimbe
restul pieselor, pastrand doar cele 2
16.¥xg5 hxg5 17.¢e3 ¢f6 18.h4 gxh4
19.gxh4 ¦e8+ 20.¢f2 ¦xe1 21.¢xe1 ¢e5
Pentru a stanjeni ¢ advers 22.¤e2 ¥xe2
23.¢xe2 ¢f4 24.c4 ¢g4 25.¢e3 f4+
26.¢e4 f3 27.¢e3 ¢g3 0–1 Englisch,B-
Steinitz,W/London 1883
XABCDEFGHY
8-+-+-vlk+(
7zpq+-+-+p'
6-zp-+pzpp+&
5+l+p+-+-%
4-+-zP-+-+$
3+PwQNzP-zP-#
2P+-+-zPP+"
1+N+-+-mK-!
xabcdefghy
Perechea de ¥ in final 7
Nebunii negrului sunt mai puternici decat
caii albului deoarece acestia din urma nu au
puncte de sprijin. Cu ajutorul nebunilor,
negrul va castiga spatiu si va limita
activitatea cailor albului 1...g5 castiga
spatiu si priveaza ¤d3 de campul f4 2.a4
¥e8 3.¤d2 ¥d6 nebunii negrului "vad"
tabla de pe o margine pana la alta 4.¤f3
¢f8 5.¤b2 ¢e7 Posesia perechii de nebuni
in final faciliteaza, adeseori, activizarea
regelui 6.¤d3 ¢d8 7.¤b2 £c7 negrul s-a
decis sa schimbe damele, scapand astfel de
singura piesa care ii putea provoca neplaceri
regelui. 8.£xc7+ ¢xc7 9.¢f1 b5
Deschizand drumul regelui in actiunile sale
ofensive pe flancul damei 10.¤e1 ¥a3
11.¤ed3 e5 inca o data metoda combinata
de a castiga spatiu, simultan cu restrangerea
activitatii cailor albului 12.¤d1 bxa4
13.bxa4 e4 14.¤3b2 ¥h5 practic caii sunt
fortati sa se apere reciproc, ceea ce le
diminueaza mobilitatea 15.¢e1 ¥b4+
16.¢f1 ¢b6 17.f3 0–1 Cintron,R-
Botvinnik,M /Munich 1958
XABCDEFGHY
8-+-+k+-+(
7zp-+-+-+-'
6-+p+l+p+&
5+-+-+p+p%
4NvlP+p+-+$
3+P+-zP-zP-#
2P+-+KsN-zP"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
Perechea de ¥ in final 8
Structura de pioni asimetrica cu majoritati
de pioni pe flancuri il favorizeaza pe negru.
Caii nu isi pot gasi avanposturi, ceea ce face
diferenta calitativa si mai importanta.
Negrul isi pune in miscare majoritatea de
pioni de pe flancul regelui 1...g5! 2.¤b2
[2.¤h3 ¥e7] 2...¢e7 activizarea regelui
3.¤bd1 ¢f6 4.¤b2 ¢g6 Cum am prezentat
9
deja, in orice final exista 2 planuri: a)
crearea de pioni liberi si avansarea lor ; b)
crearea de slabiciuni in tabara adversa si
atacarea lor. Pentru negru cel mai usor este
sa joace la crearea unui pion liber, avand o
majoritate "sanatoasa". Asadar ¢ se
indreapta spre aceasta zona a tablei unde
negrul detine superioritatea numerica 5.¤a4
¢f6 6.¤b2 ¥d6 7.¤bd1 h4 negrul creeaza
slabiciuni in tabara albului 8.¤h1 ¥f7
9.¤df2 ¥h5+ 0–1 Bauer,C-Dorfman,J
/France 1993
XABCDEFGHY
8-+l+-+k+(
7+-+-+pzp-'
6pvl-+p+-zp&
5+-+-zP-+-%
4-zp-+-+-+$
3+-+-+-zP-#
2PzP-+-zPLzP"
1+-sN-+-mK-!
xabcdefghy
Perechea de ¥ in final 9
1...¥c8! Karpov isi dovedeste inca o data
profunda sa intelegere strategica. El eviat
schimbul ¥ deoarece lupta se desfasoara pe
ambele flancuri , iar cu centru deschis
perechea de ¥ va exercita o puternica
presiune. Ca si regula, cand avem perechea
de ¥ in final, incercam sa o pastram pana
am facut toti pasii pregatitori (
imbunatatirea ¥; activizarea ¢; avansarea
pionilor marginali ) . 2.¥e4 ¥d4 ataca
simultan 3 pioni adversi: b2,e5,f2 3.¤d3 a5
4.¢g2 f5! il forteaza pe alb sa modifice
structura de pioni si sa creeze o structura
asimetrica 5.exf6 [5.¥f3 ¥a6 6.¥e2 ¥xb2]
5...gxf6 6.g4 ¢f8 7.b3 ¢e7 8.¢g3 ¢d6
negrul si-a centralizat regele, urmand sa
decida incotro se va deplasa 9.¢f4 ¥d7
10.h3 ¥b5 11.f3 ¥d7 12.¢g3? greseala , ii
permite negrului sa isi imbunatateasca
situatia 12...f5 13.gxf5 exf5 14.¥b7 ¥b5
15.¤e1 ¥c3 16.¤c2 ¥d3 17.¤e3 ¢c5
18.¤c4 a4 19.f4 ¥xc4 20.bxc4 b3 21.axb3
a3 si pionul se transforma
XABCDEFGHY
8-+-+-+-+(
7+-+l+-+p'
6-+-vl-+-+&
5zp-+-+-zP-%
4-+-+-mk-zP$
3+L+-+N+-#
2P+-+-mK-+"
1+-+-+-+-!
xabcdefghy
Perechea de ¥ in final 10
Negrul are pion in minus, dar regele sau
este foarte activ si bine sustinut de catre
nebuni. Acestia exercita o presiune
puternica, iar piesele albului se vad nevoite
sa se concentreze exclusiv pe defensiva
1...¥c5+ 2.¢g2 [2.¢e2 ¥b5+ 3.¢d2 ¢xf3]
2...¥c6 legand calul si reducand mobilitatea
pieselor albului 3.¥d1 a4! Negrul trebuie sa
joace cu multa acuratete deoarece materialul
redus face castigul greu de atins. Mutarea
aceasta stabileste §a2 ca si o tinta pentru
negru. De fiecare data cand adversarul este
pasiv si fara contrajoc si nu exista castig
imediat, mereu trebuie sa cream aparitia
celei de a 2-a slabiciuni [3...¢g4? 4.a4!]
4.h5 a3 5.g6 hxg6 6.hxg6 ¥d5 7.¢f1 [7.g7
¥xa2 8.¤e1 ¥d5+ 9.¥f3 ¥f7 10.¤d3+ ¢e3
11.¤xc5 a2] 7...¥xa2 8.¤e1 ¥c4+ 9.¥e2
a2 [9...¥d5!? 10.¤d3+ (10.¥b5 a2 11.¤c2
¥e4) 10...¢e3 11.¤xc5 a2] 10.¤c2 ¥b3
11.¤a1 ¥d5 12.¥d1 ¥d4 13.¥b3 ¥xb3
14.¤xb3 ¢e4 15.¢e2 ¢d5 16.¢d3 ¥g7
17.¢c2 ¢c4 0–1 Timoscenko,G-
Khalifman,A
10
 XABCDEFGHY 7.a4! Albul realizeaza atacul minoritatii de
8-+-+-+-+( pioni. Din punct de vedere teoretic, acest
gen de actiune este indicat in cazurile in
7+l+k+p+-' care majoritatea adversa este imobila
6p+-zpp+-+& 7...¤f7 8.a5 b5 Prima etapa a planului a
5+p+-vl-zp-% fost indeplinita, negrul nu-si poate
4P+-sNP+P+$ valorifica pionul in plus de pe flancul
damei. Urmeaza atacul pe flancul regelui
3+-tR-mKP+-# 9.¦f2 h5 10.h4 ¦e7 11.¥f4 g6?! slabire
2-zPP+N+-tr" inutila a pozitiei 12.g4! ¢h7 13.gxh5 gxh5
1+-+-+-+-! 14.¦g2 ¦g8 15.¦xg8 In cursul realizarii
xabcdefghy avantajului perechii de nebuni , schimbul de
turnuri reuseste deseori sa neutralizeze
Perechea de ¥ in final 11
posibilitatile dinamice ale adversarului
15...¢xg8 16.¢c2 regele alb merge sa atace
Negrul are piesele bine asezate, astfel ca a
pionii de pe flancul damei 16...¢h7 17.¦g1
decis schimbul unuia dintre ¥ 1...¥f4+
¦e8 18.¢b3 ¦c8 19.¢b4 c5+ A desperate
2.¤xf4 [2.¢d3 e5 3.¤b3 b4 4.¦c4 a5
sacrifice! 20.dxc5 a6 21.e4! dxe4 22.fxe4
5.¤xa5 ¥a6 6.c3 b3] 2...gxf4+ 3.¢d3 e5
nebunii albului domina tabla 22...¦c6
4.¤b3 b4 Un alt element teoretic: cand
23.exf5 ¦f6 24.¦g6
avem ¦+¥ vs ¦+¤ trebueis a jucam
dinamic, sa facem amenintari la fiecare
mutare 5.¦c4 a5 6.¤xa5 ¥a6 7.c3 b3
Centru deschis 1 [A17]
8.¤xb3 ¦xb2 0–1 Augustin,J-Hort,V
Mihail Gurevich abordeaza perechea de ¥
/Harrachov 1965
din perspectiva centrului. Cand vorbea de
perechea de ¥, el lua in discutie 3 tipuri de
centru:A) Deschis ( intre coloanele c-f
XABCDEFGHY minim 2 sa fie deschise) B) Semi-deschis (
8r+l+r+k+( intre coloanele c-f sa fie una deschisa)
7zpp+-+pzpp' C) Inchis . Toate acestea avand pioni.In
6-+p+-sn-+& continuare, in functie de tipul de centru,
putem schimba toate piesele grele sau sa
5+-+p+-sn-% mai pastram dintre ele. Astfel:- cu centru
4-+-zP-+-+$ deschis, putem schimba toate piesele grele-
3+-zPLzP-+P# cu centru semi-deschis e nevoie sa pastram
2P+-sN-zPPvL" macar o piesa grea 1.c4 ¤f6 2.¤c3 e6
3.¤f3 ¥b4 4.£c2 0–0 5.a3 ¥xc3 6.£xc3 b6
1+K+R+-+R! 7.e3 ¥b7 8.¥e2 c5 9.b4 d6 10.¥b2 ¤c6
xabcdefghy 11.0–0 ¦e8 12.d4 cxd4 13.¤xd4 Albul
Perechea de ¥ in final 12 utilizeaza tehnica schimbului [13.exd4!?
…d5 14.b5 ¤e7 15.c5ƒ] 13...¤xd4?!
1.¢c2 Albul are la indemana planul [13...¤e4!? 14.£d3 (14.£c2 ¤xd4
standard f3 si e4, insa nu se grabeste, intai 15.¥xd4 e5 16.¥b2 £g5„) 14...¤e5
vrea sa induca noi slabiciuni pe flancul 15.£d1 £g5! (15...d5) 16.f4 £g6 17.¥h5
damei 1...¤ge4 2.¤xe4 ¤xe4 3.¦hf1 ¥d7 (17.fxe5 ¤c3) 17...£h6 18.¦c1 ¦ac8„]
4.¦b1 b6 5.f3 ¤g5 6.¢d2 f5 [6...¤e6 7.e4] 14.£xd4 d5 15.cxd5 £xd5 16.£xd5

11
schimbul damelor si a turnurilor face parte
din planul albului 16...¤xd5 17.¦ac1²
Practic de aici incepe exercitiul 17...¦ac8
18.¦fd1 ¦xc1 19.¦xc1 ¦c8 20.¦xc8+ ¥xc8
Albul a obtinut exact raportul material pe
care si-l dorea: 2¥ / ¥+¤.In astfel de
pozitii, albul joaca mereu minim cu remiza
pe tabla.Prezenta pionilor pe ambele
flancuri face si mai dificila defensiva
negrului 21.e4!? Castigul de spatiu
reprezinta prima parte a planului alb.El
trebuie sa-si activizeze perechea de nebuni,
sa creeze slabiciuni in tabara adversa,
centralizarea regelui si eventual crearea
unui pion liber. Pe negru il asteapta o
defensiva lunga si neplacuta 21...¤e7
[21...¤f4 22.¥c4 (…¥b2-e5-b8) 22...¤g6
23.b5±] 22.b5! [Xa7] 22...f6
[…23...¢f7,24...e5,25...¥e6] 23.¥c3
[…¥c3-b4-d6-b8] 23...¢f7 24.¥c4 ¤g6
25.¥b4 ¤e5 26.¥e2 ¥b7 [26...¤d7 27.¥d6
¤c5 28.f3 e5 29.¥b8±] 27.f3 ¤d7 28.¥d6
g6 29.¢f2 f5 30.exf5 gxf5 [30...exf5 sa
pastreze simetria, era ceva mai bine
31.¥c4+ ¢f6 32.¢e3±] 31.g4! Practic albul
isi va face un pion liber departat 31...fxg4
32.fxg4 ¥d5 33.¢e3 ¢g6 34.h4+- h6
35.h5+ Un moment important, albul nu isi
avanseza §g4, candidatul de pion liber.
Aceasta deoarece el urmareste sa fixeze §h6
prin h5. In continuare, in momentul dorit de
el, va realiza spargerea §g4-g5, obtind un §
liber pe coloana marginala. 35...¢g7
36.¥g3 ¤f6 37.¥e5 ¢f7 38.¥f4 ¢g7
39.¢d4 […¢d4-e5-d6-c7-b8; [39.¥b8
¤d7 40.¥xa7?! e5 41.¥f3±] 39...¤e4
40.¥e5+ ¢f7 41.¥f4 ¢g7 42.¢e5 negrul se
gaseste in zugzwang 42...¤c3 43.¥d3 ¥f3
44.¢d6 se ameninta ¥e5 [44.¢xe6 ¥xg4+
45.¢d6±] 44...¤a4 45.¥e5+ ¢g8 46.g5
¤c5™ [46...hxg5 47.h6 pionul se
transforma ] 47.¥g6 ¤e4+ 48.¢xe6 ¤xg5+
49.¢e7+- mai departe albul vrea sa
captureze pionii slabi adversi de pe flancul
damei 49...¥e2 50.¥b8 a6 51.bxa6 ¥xa6
52.¥a7 ¤f3 [52...b5 53.¥d3] 53.¥xb6
[53.¢f6!?] 53...¤e5 54.¥e8 ¥c4 55.¥d4
¤d3 56.¥e3 ¢g7 Practic albul utilizeaza
ideal principiul celor 2 slabiciuni. Negrul
trebuie sa lupte atat cu § liber advers, cat si
sa-si apere § izolat din h6. Cum distanta
intre cele 2 slabiciuni este maxima, iar albul
are 2 piese care pot actiona simultan pe
extremitatile tablei spre deosebire de negru
care beneficiaza de doar o astfel de piesa,
pozitia este castigata usor 57.a4 ¤b4
58.¥d4+ ¢g8 59.a5 ¤d5+ 60.¢d6 ¤f4
61.¥e3 ¢f8 62.¥c6 ¤xh5 63.¥xh6+ ¢f7
64.¥d5+! ¥xd5 65.¢xd5 1–0 Gurevich,M-
Sandipan,C/Gibraltar 2006
ABCDEFGHY
8r+r+-+-+(
7zppwq-+k+-'
6-+pzp-+pzp&
5+-+-snn+-%
4-zPPvLL+-zP$
3+-+-+-zP-#
2P+-wQ-zP-+"
1+RtR-+-mK-!
xabcdefghy
Centru deschis 2
In aceasta pozitie deschisa vedem 2 ¥ care
lupta cu 2 ¤.Deosebirea consta in faptul ca
nebunii pot fi pozitionati chiar si in colturile
tablei, la a1 si h1, insa ei controleaza in
continuare campurile centrale. In schimb
caii trebuie sa aiba suport in zona centrala,
pentru a se putea mentine aici.Cum un
suport foarte sigur nu exista, pozitia
negrului se va "prabusi" destul de repede
1.¥a1 ¦g8 [1...h5 2.¥xe5 dxe5 3.¥xf5 gxf5
4.£g5] 2.h5! Cand am discutat situatia cu
2¥ in jocul de mijloc, spuneam ca se
recomanda atacul la rege, utilizand , in
principal, ¥ fara omolog. In acest caz
situatia este si mai buna pentru alb, negrul
avand doar cai, iar regele lui fiiund expus
12
2...¦af8 3.c5! practic albul "saboteaza" cei
2 cai ai negrului 3...d5 4.¥xd5+ cxd5
5.£xd5+ ¢f6 6.f4 Partida este practic
incheiata 6...£c6 7.¥xe5+ ¢e7 8.¥d6+
¤xd6 9.cxd6+ £xd6 10.¦e1+ ¢d7
11.£xb7+ £c7 12.¦bd1#
Centru semi-deschis 1
In pozitii cu centrul semi-deschis ( doar o
coloana centrala deschisa) strategia e putin
diferita. Cum schimburile totale ca si
inainte ar duce adesea la remiza ( sau pozitii
cu tendinte pronuntate de remiza), strategia
trebuie sa fie a "schimburilor partiale" ,
alaturi de crearea unui atac pe un anumit
sector al tablei. 1.d4 ¤f6 2.c4 e6 3.¤c3
¥b4 4.¤f3 b6 5.£b3 £e7 6.a3 ¥xc3+
7.£xc3 ¥b7 8.e3 0–0 9.¥e2 d6 10.0–0
¤bd7 11.b4 c5 12.¥b2 a5 13.¦fd1 axb4
14.axb4 ¦fb8 [14...¦xa1 15.¥xa1 ¤e4
16.£b3²] 15.¤d2 £d8 [15...¤e4? 16.¤xe4
¥xe4 17.dxc5 £g5 18.f3+-] 16.f3 ¦xa1
Din acest punct ne intereseaza partida
17.¥xa1 O decizie interesanta. Albul evita
alte schimburi , pastrand £+¦. El apreciaza
ca adevrsarul nu are joc pe coloana deschisa
"a" si spera sa dezvolte initiativa in
centru.Daca accepta schimbul total al
pieselor grele, sansele de remiza ale
negrului cresteau simtitor 17...¦a8 18.¥d3
£c7 [18...cxd4 19.exd4 (19.£xd4 £c7=)
19...b5!? 20.cxb5 ¤d5 21.£b3 £g5 22.¤e4
£e3+ 23.¢h1 ¤xb4 24.¥c4 (24.¤f6+ ¢h8
25.¤g4 £f4 26.£xb4 ¥xf3 27.¦f1 ¥xg2+
28.¢xg2 £xg4+ 29.¢h1 ¤e5!–+)
24...£xb3 25.¥xb3²] 19.¥c2 ¦c8?!
[19...cxd4 20.exd4 b5 21.c5²] 20.dxc5 dxc5
21.b5! Structura de pioni este clar in
favoarea albului. Nebunii "brazdeaza"
marile diagonale, in timp ce negrul nu si-a
gasit puncte sigure pentru cai 21...¤e8
[21...e5 22.¥f5²] 22.¤e4 f6 23.£d3! albul
isi dezvolta initiativa 23...¥xe4 [23...¤f8
24.¤d6! ¤xd6 (24...¦d8 25.¤xe8 ¦xe8
26.£d6±) 25.£xd6 £xd6 26.¦xd6 ¦a8
27.¥c3 ¦a2 (27...¦a3 28.¥e1 ¦a2 29.¥d3
¦a3 30.¥f1+-) 28.¥d3 ¥c8 29.¥f1 ¦a3
30.¥e1±] 24.£xe4 ¤f8 25.£d3! cu centru
semi-deschis, Timman ia sub control
singura coloana centrala deschis, prevenind
in acest fel schimbul turnurilor 25...¢f7
[25...¦a8 26.¥b2 ¦a2 27.¥a3 £a7 28.¥c1±]
26.¥c3 ¢e7 [26...¦a8 27.¥e1!±] 27.¦a1!
evita orice schimb de ¦ 27...¦d8 28.£e2
¤d6 [28...e5 29.f4!±] 29.f4 incepe sa
avanseze pionii centrali pentru a reduce
mobilitatea cailor adversi 29...¢f7 30.e4
¤c8 [30...¤g6 31.e5±] 31.e5! Timman vrea
sa deschida centrul pentru a scoate si mai
mult in evidenta diferenta calitativa dintre
perechea de ¥ si cea de cai 31...f5 [31...¤e7
32.£h5+ ¤eg6 33.exf6 gxf6 34.¦f1±]
32.£f3 ¤e7 33.h3 ¢g8 34.¢h2 Albul, care
detine superioritate statica, nu se grabeste,
isi imbunatateste toate piesele [34.g4?!
¤fg6 35.£g3 ¦f8²] 34...¤fg6 35.g3 ¢f7
36.h4! Pentru a restrange si mai mult
activitatea cailor adversi 36...¢g8 37.h5
¤h8 [37...¤f8 38.g4±] 38.g4 ¦f8 [38...fxg4
39.£xg4 £c8 40.¦a7 ¦e8 41.h6 ¤hg6
42.¦a8! £xa8 (42...£d7 43.£d1 ¤d5
44.¦xe8+ £xe8 45.cxd5+-) 43.£xe6+
¢h8 44.hxg7+ ¢xg7 45.£f6+ ¢g8 46.e6+-
] 39.gxf5 ¤xf5 [39...exf5 40.e6±] 40.¥xf5
¦xf5 [40...exf5 41.e6 £e7 42.£g2!+-]
41.¦a8+ Practic ¤h8 are un rol pur statistic
la h8 41...¦f8 [41...¢f7 42.¦xh8+-]
42.¦xf8+ ¢xf8 43.£a8+ ¢f7 44.£xh8
£b7 45.h6! 1–0 Timman,J-Karpov,A
/Hoogeveen 1999/CBM 074/[Ftacnik,L]
[45.h6! £f3 46.£xg7+ ¢e8 47.£g8+ ¢e7
48.£xh7+ ¢d8 49.£g8+ ¢d7 50.£g3+-]
Centru semi-deschis 2 [C07]
1.e4 e6 2.d4 d5 3.¤d2 c5 4.exd5 £xd5
5.dxc5 ¥xc5 6.¤gf3 ¤f6 7.¥c4 £c6 8.£e2
0–0 9.0–0 ¤bd7 10.¤b3 b6 11.¤xc5 £xc5
13
12.b3 ¥b7 13.¥b2 £h5 14.¤e5 £xe2
15.¥xe2 ¤xe5 16.¥xe5 ¦ac8 17.c4 ¦fd8
18.¦fd1 ¢f8 19.f3 ¢e7 20.¢f2 ¤e8 21.a4
¦xd1 22.¦xd1 ¦d8 23.¥d4! Chiar daca
albul ar sta mai bine si dupa schimbul ¦ ,
regele advers ar putea veni in sprijinul
flancului damei. Avand majoritatea de pioni
in aceasta zona si perechea de nebuni,
Adams il lipseste pe adversar de o resursa
defensiva 23...¥c6 [23...f6 24.c5 e5 25.¥e3
¦xd1 26.¥xd1 bxc5 27.¥xc5++-] 24.a5
Practic piesele inverse sunt ¥d4 si
¤e8.calul negrului actioneaza pe centru si
pe flancul regelui, ca urmare zona unde
negrul poate fi invins cel mai usor este
flancul damei 24...¦b8? [24...bxa5
25.¥c5+ ¤d6 26.¥xa7 ¤b7 27.¥d3±]
25.b4 Din nou un element important de
mentionat, albul nu si-a folosit §c4 ca varf
de lance - desi este candidatul de pion liber
- deoarece va avea mari difcultati sa treaca
de blocada instituita de ¥c6 25...f6 26.b5
¥d7 27.c5 1–0 Adams,M-Martinovic,S
/Rijeka 2010.
XABCDEFGHY
8-tr-wqk+-tr(
7zppzp-snpzpp'
6-+n+p+-+&
5+-+p+-+-%
4Q+PzP-+-+$
3zP-zP-+P+-#
2-+-+-zPPzP"
1+RvL-mKL+R!
xabcdefghy
Centru semi-deschis 3
1.¥d3 dxc4? [1...0–0 negrul trebuie sa
pastreze un pion in d5 pentru a se asigura in
acest fel ca va tine diagonala a1–h8
inchisa.In acest fel pentru alb ar fi mai greu
sa-si creeze joc pe flancul damei, un
eventual § a4 si ¥a3 ar face destul de
vulnerabil acest pion] 2.¥xc4 0–0 3.0–0
¤d5 4.£c2 ¤ce7 5.¥d3 h6 6.c4 ¤b6
7.¦d1 ¤bc8 8.f4 Aici Alehin urmeaza
metoda lui Steinitz de a avansa pionii
pentru a nu oferi suport figurilor adverse.
Albul trebuie sa fie insa precaut din cauza
centrului destul de sensibil. De exemplu
avansarea c4-c5 ar fi gresita, oferind
adversarului controlul asupra campului d5.
Ideile tactice ale albului sunt legate de
avansarile d5 si f5. De observat ca negrul
este silit sa stea pasiv, singrua mutare
agresiva, avansarea c5, permite deschiderea
diagonalei mari pentru nebunul advers de
campuri negre 8...b6 9.¥b2 c6 10.£e2 ¤d6
11.£e5 ¤e8 12.a4 ¦b7 13.¦e1 ¤f6
14.¦bd1 ¦d7 15.¥c2 a6? [15...£c7 16.£e2
¦fd8 (16...£xf4 17.£e5! £xe5 18.dxe5
¦xd1 19.¦xd1 ¤h7 20.¦d7) ]16.£e2! £b8
17.d5! cxd5 18.¥xf6 gxf6 19.£g4+ ¢h8
20.£h4 ¢g7 21.£g4+ ¢h8 22.£h4 ¢g7
23.£g4+ ¢h8 24.f5! ¤xf5 25.¥xf5 exf5
26.£xf5 £d8 27.cxd5 Albul are un pion
liber care limiteaza mult mobilitatea
figurilor adverse. In plus, structura de pioni
adversa de pe flancul regelui este definitiv
compromisa. Astfel avantajul perechii de
nebuni s-a transformat intr-un avantaj
structural si de mobilitate 27...¦d6 28.£f4
¢h7 29.£e4+ ¢h8 30.£e3 ¢g7 31.£d3 a5
32.¦e3 ¦g8 33.¦h3 £d7 34.£e3 f5
35.¦g3+ ¢h7 36.¦xg8 ¢xg8 37.£g3+ ¢h7
38.£b3 ¢g7 39.h3 £d8 40.£g3+ ¢h7
41.£e5 £d7 42.¦d3 f6 43.£d4 £d8
44.£c4 £d7 45.¦d4 ¢g7 46.£d3 ¢f7
47.g4 ¢f8 48.gxf5 £e8 49.¦e4 £h5 50.¦g4
£f7 51.£e3 £h7 52.¦g6 1–0Alekhine,A-
Colle,E/Baden-Baden1925
Centru inchis 1 [A17]
In pozitii cu centrul inchis forta nebunilor
scade dramatic.Esential este ca adversarul
sa nu aiba campuri stabile pentru cai, iar noi
s aputem gasi diagonale pentru nebuni
1.¤f3 ¤f6 2.c4 e6 3.¤c3 ¥b4 4.£c2 0–0
14
5.a3 ¥xc3 6.£xc3 b6 7.g3 ¥b7 8.¥g2 c5
9.b4 d6 10.0–0 ¤bd7 11.¥b2 £e7 12.d3
¦fc8 13.b5 a6 14.a4 axb5 15.axb5 £f8
16.e4 ¦xa1 17.¦xa1 ¦a8 18.£c1 ¦xa1
19.£xa1 £a8 20.£xa8+ ¥xa8 21.¤d2 La
prima vedere negrul pare sa tina remiza fara
mari probleme. Totusi, albul va adopta o
strategie clasica impotriva cailor, avansarea
propriilor pioni. pentru castigarea de spatiu ,
dar si restrangerea activitatii acestora. La
cai lipsa de spatiu se resimte destul de acut,
modul particular de a muta ii creeaza nevoia
de minim 3 linii la dispozitie pentru a avea
mobilitate 21...¤e8 22.¤b1! Cu ideea
¤d1–c3-a4 si apoi d3-d4.Albul sta ceva
mai bine doar datorita faptului ca perechea
de ¥ este "ajutata" de ¤. Fara acest cal,
remzia ar fi foarte probabila 22...¥b7 23.f4
f6 [23...¢f8!?] 24.¤c3 ¢f7 25.¤a4 Ataca
pionul inapoiat si fixat din b6 25...¢e7
[25...e5 26.¥h3±] 26.d4 ¢d8 27.d5!
Castiga spatiu si pasivizeaza figurile
adverse 27...exd5 [27...e5? 28.¥h3±]
28.exd5 ¤c7 29.¥h3 ¤a8™ 30.¥e6 ¤f8
31.f5 Consolideaza pozitia ¥e6 31...¥c8
32.¢f2 Piesele albului le domina pe cale
adverse.Este momentul activizarii regelui si
crearea de amenintari pe flancul regelui,
pentru a crea a 2-a slabiciune 32...¥d7
33.g4 ¢e7 34.g5 Albul creeaza cea de a 2-a
slabiciune atacabila, la f6 34...¤xe6 35.fxe6
¥e8 36.gxf6+ gxf6 Negrul va incerca sa-si
utilizeze ¥ pentru a ataca la c4. Cum ar
trebui sa stea piesele albului?- ¥h6,
blocheaza §h7, fixeaza ¢ negru in aceasta
zona- ¤e3, apara la c4, are idei posibile cu
¤f5- ¢f4, sustine ¤f5 37.¢e3 ¥g6
38.¢d2! pentru a elibera ¤a4, este nevoie
ca ¢ sa apere §c4 38...¥e4 39.¥c1 ¥g2
40.¢c3 ¥f1 41.¥h6 ¥g2 42.¥f4 ¥f1
43.¤b2 ¤c7 44.¤d1 ¥g2 45.¤e3 ¥e4
46.¥h6 ¤e8 Practic negrul si-a amplasat
ideal ¢e7 si ¥e4, singura piesa care are
libertate de miscare fiind ¤ 47.¢d2 ¤c7
[47...f5? 48.¥g5+ ¤f6 (48...¢f8 49.¥d8)
49.¤f1 urmat de ¤f1–g3-h5 49...¥f3
50.¤g3 ¥g4 51.h3+-] 48.¢e2 ¤e8 49.¢f2
regele se indreapta spre f4 49...¤c7 50.¢g3
¥d3 51.¢g4 ¤e8 52.¢f4 ¥b1 53.¤f5+
¢d8 [53...¥xf5 54.¢xf5 Calul negrului este
dominat de catre ¥h6 54...¤c7 (54...¢d8
55.¥f8+-) 55.¥g7 ¤e8 56.¥h8‡] 54.¥f8
¥d3 55.¥e7+ [55.¤xd6? ¤xd6 56.¥xd6
¥xc4 57.¢e4 ¥xb5=] 55...¢c7 56.¤e3 ¢c8
57.¢g4 ¢c7 58.¢h5 ¤g7+ 59.¢h6 ¤e8
60.h4 isi mobilizeaza si ultimele rezerve
60...¢c8 61.h5 ¢c7 62.¤g2 pregateste
asaltul decisiv 62...¢c8 [62...¥xc4?
63.¢xh7+-] 63.¤f4 ¥c2 64.¥xf6!?
sacrificiu de figrua, bazandu-se pe forta
pionilor liberi 64...¤xf6 65.¢g7 ¤e8+
66.¢f7 ¤c7 [66...¢d8 67.e7+ ¢d7 68.¤e6
¥d1 69.¤f8+ ¢c8 70.h6 (70.¢xe8?
¥xh5+–+) 70...¥h5+ 71.¢g8 (71.¢e6
¥g4+) 71...¤f6+ 72.¢g7] 67.e7 h6 68.¤e6
¥d1™ 69.¢g6 ¤e8 70.¤f8 ¥e2 71.¢xh6
¥xc4 72.¢g6 ¥xd5? [72...¥d3+! 73.¢f7 c4
74.¢xe8 c3 75.¢f7 ¥xb5 76.h6 c2 77.h7
c1£ 78.h8£ £f4+ 79.£f6 ¥e8+ si negrul
are sanse practice de remiza] 73.h6 c4
74.h7 ¥e4+ 75.¢f7 ¥xh7 76.¢xe8 ¥g8
77.¤d7! c3 1–0 Kramnik,V - Illescas
Cordoba,M /Dos Hermanas 1997
Centru inchis 2 [C49]
1.e4 e5 2.¤f3 ¤c6 3.¤c3 ¤f6 4.¥b5 ¥b4
5.0–0 0–0 6.d3 d6 7.¥g5 ¥xc3 8.bxc3 £e7
9.¦e1 ¤d8 10.d4 ¤e6 11.¥c1 c5 12.¥f1
¦d8?! 13.d5 ¤f8 14.c4 ¤e8 [¹14...¤g6]
15.g3 Planul albului este sa deschida la un
moment dat pozitia prin f2-f4 15...f5?
[¹15...g6 …16... Sg7] 16.exf5 ¥xf5
17.¤h4! £d7 [17...¥d7 18.f4] 18.f4! exf4
19.¥xf4 ¤g6 [19...¥h3 20.¥d3] 20.¤xf5
£xf5 21.¥d3 £f6 22.¥xg6! O idee tipica:
albul da unul dintre nebuni, obtinand in
schimb fie o structura de pioni vulnerabila
la adversar, fie accesul pe linia a 7-a.
[22.¥d2?! ¤e5] 22...hxg6 [22...£xg6!?
23.¦e6] 23.¦b1 [23.¦e6 £c3] 23...g5?!
24.¥e3 ¦d7 25.£g4 ¦f7 26.¦f1! [26.£xg5
15
£c3] 26...£g6 [26...£c3 27.¦xf7 ¢xf7
28.£e6+ ¢f8 29.¦f1+ ¤f6 30.¥xg5+-]
27.¦xf7 £xf7 28.¥xg5 ¤c7 29.¥f4
[29.¦xb7?! ¦f8 30.¥f4 £e7] 29...£f6
30.£d1 b6 31.£d3 ¦e8 32.¦f1 b5 33.cxb5
£d4+ 34.£xd4 cxd4 35.¥xd6 ¤xb5
36.¥b4 a5 37.¥xa5 ¦a8 38.¥b4 ¦xa2
39.d6 ¦a8 40.d7 ¤c7 41.¦f8+ 1–0
Trifunovic,P-Van Scheltinga,T/Amsterdam
1950
XABCDEFGHY
8r+-sn-tr-+(
7zppzp-wq-zpk'
6-+-zp-sn-zp&
5+-+-zp-zp-%
4-+LzPP+P+$
3+-zP-+-vLP#
2P+P+-zP-+"
1tR-+QtR-mK-!
xabcdefghy
Centru inchis 3
Centrul inchis este in favoarea negrului. In
plus, un alt aspect esential este reprezentat
de existenta unui suport excelent la f4
pentru unul din cai. ALbul, care are
perechea de nebuni trebuie fie sa deschida
pozitia, fie sa schimbe un ¥/¤ si sa ajunga
intr-o pozitie ¥/¤ favorabila 1...¤f7
2.£f3? se bazeaza pe o idee tactica
primitiva: ¥f7 ; de5 si £f5. Albul avea la
dispozitie 3 planuri:a) sa schimbe ¥c4 pe
¤f7, iar apoi dupa f3! sa joace o pozitie cu
¥/¤, ¥ sau fiind o piesa activab) ar putea
schimba ¥ de negru pe cal la f4, insa in
acest caz ar ajunge cu ¥ rau/ ¤c) sa
pastreze ambii nebuni, insa in acest caz este
imperios necesar sa deschida pozitia. Cum
schemele b si c par defavorabile albului, era
nevoie de primul plan 2...¦ae8 3.£e3? din
nou o idee tactica elementara, sa castige §
a7 3...b6 4.¥b5? abandoneaza definitiv
planul corect 4...¦d8 5.a4 ¤h8 6.a5 ¤g6
7.f3 ¤f4 8.¥f1 ¢h8 9.¥xf4 Albul a ales
planul c, care este slab. Putea oare sa "lase"
acel ¤f4? In acest caz negrula r fi putut
continua prin: ¦f7,¤f6-h7-f8-g6, apoi
dublarea ¦ pe coloana f.In acest timp, albul
are putine sanse sa construiasca ceva
consistent cu ¥ de campuri negre.Daca il
mentine pe diagonala g1–a7, din cauza
stanjenirii pionilor adversi nu are mare
viitor.Daca incearca sa actioneze pe
diagonala a3-f8, negrul va raspunde cu c5,
stanjenindu-l si mai mult 9...gxf4 10.£f2
g5 11.d5? Avand ¥ contra ¤, albul greseste
grav stabilizand structura de pioni, in plus
isi fixeaza pionii pe culoarea ¥ propriu
[11.¥c4; 11.¥b5] 11...h5 12.¥g2 ¢g7
13.£e2 ¦h8 14.¢f2 ¦a8 15.¦eb1 ¤d7
16.£b5 hxg4 17.hxg4 ¤c5 18.¦h1 ¦h4!
ocuparea avanposturilor de pe coloanele
laterale se face cu ¦ 19.¦xh4 gxh4 20.¥h3
bxa5 21.£xa5 £d8 22.¦b1 ¦b8 23.¦b4 a6
24.¢e2 ¦b6 25.£a1 ¢g6 26.¢d2 ¢g5
27.¦b1 £b8 28.¦h1 a5 29.¥g2 a4 30.£e1
£h8 31.£c1 ¦a6 32.¥f1 ¦a8 33.¥c4 a3
34.¥a2 £h7 35.¦h3 ¤d7 36.£f1 £h8
37.¦h1 ¤c5 38.£c1 ¦b8 39.£xa3 ¦a8
40.£b2 h3 41.¥c4 £h4 42.¥e2 £f2
43.¦xh3 £e3+ 44.¢e1 ¤a4 0–1 Wolf,H-
Rubinstein,A/Teplitz-Schoenau 1922
XABCDEFGHY
8r+l+k+-tr(
7zp-+-vlpzpp'
6-+p+p+-+&
5+-+-+-+-%
4-+-+P+-+$
3+-+-+N+-#
2PzP-+-zPPzP"
1tR-vL-+RmK-!
xabcdefghy
Lupta impotriva la doi ¥ 1
16
1.¥e3 Albul are ¥+¤ contra 2¥. Scenariul 22.¤e4) 22.¤e4 cu ideea ¢c5 22...f6
tipic consta in schimbul nebunilor si apoi sa 23.¢c5 fxe5 24.¤d6 ¥d7 25.¤c4+-]
lupte cu ¤ contra ¥ ramas, jucand pe 20.bxa5 ¦b5 21.¤b3 ¦xe5 22.a6+-
culoarea nebunilor schimbati 1...0–0 2.¦fc1
¥b7 3.¥c5! ¥xc5 4.¦xc5 Un element
asupra caruia as vrea sa discutam este legat XABCDEFGHY
de fixarea pionului advers. De-a lungul 8r+-+-trk+(
timpului am observat ca multi jucatori
fixeaza imediat un pion slab adevrs,
7zpp+-vlpzpp'
blocandu-l cu un ¤. Statistic acest lucru 6n+p+-sn-+&
este recomandabil, dar trebuie sa intelegem 5+-+-zp-+-%
si logica. Pionii slabi adversi trebuei blocati 4-+-+P+-+$
pentrru a nu avansa. Ulterior, mobilizam
piesele ca sa atacam slabiciunea. In general 3zP-sN-+-zPP#
calul este cel care blocheaza deoarece el se 2-zPP+RzPL+"
"sperie" doar de atacurile de pion - daca el 1tR-vL-+-mK-!
fixeaza insa o slabiciune, doar in cazul xabcdefghy
pionilor atarnati campul din fata unuia poate
Lupta impotriva doi¥ 2
fi controlat de celalalt. Asadar blocheurul ar
avea stabilitate. Daca insa am reusi sa
Pozitia este egala. Chiar daca albul are
ducem un turn stabil sa blocheze
perechea de ¥, cel din g2 este pasiv si ii ia
slabiciunea, am reusi un efect dublu: sa
mult timp sa devina activ The position is
fixam si sa atacam simultan slabiciunea.
equal. Though White has the two bishops,
Din acest motiv cand adversarul are un pion
the one on g2 is placed passively and it will
inapoiat sau izolat, se recomanda sa
take much time to activate it; White lags in
schimbam figurile usoare adverse care ar
development already. 1.f4? [O idee
putea controla campul din fata pionului
interesanta era sa-si transfere ¤c3 la c4, de
slab. 4...¦fd8 5.¦ac1 ¢f8 6.¢f1 ¦d3 7.¢e1
unde ar presa asupra pe5, dar se poate si
¦ad8 Negrul a dublat pe coloana d, insa nu
indrepta spre a5 sau d6, vizand § inapoiat
ii poate crea probleme adversarului 8.¤e5
din b7 1.¤d1 ¤c5 2.¤e3 g6 3.¤c4]
¦3d4 [8...¦d2 9.¦5c2] 9.f3 ¦d2 10.¦5c2
1...¤d7 In cazul in care albul ar schimba la
¦xc2 11.¦xc2 ¦c8 [11...¦d6 12.¤c4]
e5, se va ajunge la o pozitie cu § izolat la
12.¤d7+ ¢e7 13.¤c5 ¦c7 14.e5! Albul
e4, caz in care ¤ s-ar dovedi superior unui
restrictioneaza ¥ advers, privandu-l de
¥ 2.f5 ¦fd8 3.¢h2 b5! Albul a luat sub
posibilitatea de a se imbunatati dupa §e5 si
control campul e6, un reper in drumul ¤
¥b7-c8-e6 14...¥c8 15.b4 ¥d7 16.¦d2
spre d4. Ca urmare negrul a initiat
¥e8 17.¦d6 ¦c8 18.¢d2 ¦b8 19.¢c3 a5?
demersurile ocuparii campului c4 cu ¤ 4.h4
negrul a inteles ca o aparare pasiva nu-l
¤b6 5.b3 ¤c5 6.¥e3 a5 7.¦f1 ¤cd7
salveaza, insa nu afce decat sa grabeste
previne mutarea dinamica f5-f6 8.¥c1 a4
sfarsitul [19...¦c8 20.¢c4 ¦b8 21.¦d3 ¦c8
negrul isi creeaza un avanpost la c4 9.b4
22.f4 ¦c7 23.g4 h6 24.h4 ¦c8 25.h5 ¦c7
¤c4 In lupta dintre ¤ si ¥, primii au nevoie
26.g5 ¦c8 27.¦g3; 19...¦d8 apararea prin
de puncte de sprijin 10.¦f3 ¤f6 11.¢h3 h5!
simplificari nu-l salveaza pe negru
Previne g3-g4. In general partea cu ¤ joaca
deoarece va ramane cu ¥ mai rau decat ¤,
static, iar cea cu ¥ actioneaza dinamic.
¢ pasiv si slabiciuni atacabile la c6 si f7
Asadar negrul trebuie sa previna
20.¦xd8 ¢xd8 21.¢d4 ¢e7 (21...¢c7
contrajocul, apoi sa-si imbunatateasca toate

17
piesele, incheind partida cu o lovitura
decisiva 12.¦d3 ¦ab8 [12...¦d4? 13.¦xd4
exd4 14.e5 dxc3 15.¥xc6 ¦c8 16.exf6 ¥xb4
17.¥xb5 ¥xa3 18.¥g5±] 13.¥f3 ¦d4!
14.¤b1 [14.¦xd4 exd4 15.e5 ¤g4] 14...c5
il forteaza pe alb sa ia o decizie: fie b4xc5,
vulnerabilizand §a3; fie ¦xd4-cxd4, in
acest caz § c2 fiind mai usor de atacat
15.¦xd4 cxd4 16.¦e1 ¦c8 17.¥g5 g6 [era
mai bine 17...¤xa3 ] 18.fxg6 fxg6 19.¥e2
¢f7 20.¥xf6 ¥xf6 21.¥d3 ¢e7 22.¦d1
¤b2 23.¦f1 ¥ "rau" din d3 este foarte util
in aparare, asa ca negrul a decis sa scape de
el 23...¤xd3 24.cxd3 ¥g7 25.g4 hxg4+
26.¢xg4 ¥h6 27.h5 gxh5+ 28.¢xh5 ¥f4–+
XABCDEFGHY
8q+-+-+k+(
7+-+-vlpzpp'
6-+-zp-sn-+&
5+p+Pzp-+-%
4-zPp+P+l+$
3+-zP-+N+-#
2-vLL+QzPPzP"
1+-+-+-mK-!
xabcdefghy
Lupta impotriva doi ¥ 3
Mobilitatea ¥c2 este foarte redusa. Albul
si-ar dori sa transfere ¥c1 la e3, insa negrul
impiedica acest lucru 1...¥xf3! [era bine si
1...£a2 ] 2.gxf3 [2.£xf3 £a2] 2...¤h5
Negrul lupta sa exploateze deficientele in
structura de pioni adversa si incepe un joc
de piese pe campurile negre 3.¥c1 £a1
4.£e1 ¥g5! Negrul continua strategia de
stanjenire a ¥ adversi 5.¥d2 £xe1+ 6.¥xe1
¥c1 Cu aceasta mutare ¥e1 este prins intr-
o capcana, in acelasi timp se deschide
drumul ¤ negru spre f4 7.¥d1 ¤f4 8.¥c2
f6 9.¢f1 ¢f7 Negrul isi propune sa atace §
izolat din h2 10.¥d1 ¢g6 11.¥c2 ¢g5
12.¥b1 ¢h4 13.¥c2 ¢h3 14.¢g1 Regele a
ajuns la destinatie. Toate piesele sunt bine
amplasate, trebuie sa foloseasca si pionii
14...h6 15.¥b1 h5 16.¥c2 ¤d3 17.¢f1
¢xh2 18.¢e2 ¢g2 19.¥xd3 cxd3+ pionul
h5 se transforma imparabil
XABCDEFGHY
8r+l+-trk+(
7zppzp-wqpzpp'
6-+-zpn+-+&
5+-+-+-+-%
4-+P+n+-+$
3+-vL-+NzP-#
2PzP-+PzPLzP"
1+-tRQmK-+R!
xabcdefghy
Kramnik – Ulibin Greece, 1992
1.¥b4! structura de pioni este modificabila,
ca urmare Kramnik decide sa-si pastreze
perechea de ¥ [1.0–0 ¤xc3 2.¦xc3 ¥d7]
1...¥d7 [inutila este £f6 1...£f6 2.£c2
¤6c5 3.0–0 ¥f5 4.¤h4 ¤xg3 5.fxg3 £d4+
6.e3 £xe3+ 7.£f2; negrul trebuia sa
porneasca imediat lupta impotriva celor 2 ¥
1...a5 2.¥a3 ¤4c5 3.0–0 ¥d7 4.¤d4 ¤xd4
5.£xd4 ¥c6 6.¥xc6 ¤e6„] 2.¤e5 ¤6c5?!
[poate era mai bine pentru negru sa intre in
complicatiile ce surveneau dupa £f6
2...£f6 3.¥xe4 £xe5 4.¥xb7 £xb2
(4...¦ab8 5.¥c3) 5.¦b1 £xa2 6.¥xa8 ¦xa8
7.£b3 £a6 (7...£xb3 8.¦xb3 a5²) 8.0–0²]
3.¤xd7 ¤xd7 4.0–0 a5 5.¥a3 ¦fe8 [5...b6
pentru a forma un "ferastrau" impotriva
¥a3] 6.b3 b6 7.¥b2 ¦ad8 8.£d4 [nu era
chiar principiala trecerea la ofensiva, inainte
de imbunatatirea tuturor pieselor, prin: 8.f3
¤ec5 9.e4 £g5 pregatind f5] 8...£f6
[8...¤ef6 9.¦ce1] 9.£xf6 schimbul de piese
grele il favorizeaza, in general, pe cel cu
perechea de ¥. Practic dispar piesele cu raza
lunga de actiune, pe masura ce ne apropiem
de final nebunii vor actiona pe toata tabla,
18
fara vreun omolog 9...¤dxf6 10.¦fd1 h6? XABCDEFGHY
Partea aflata in aparare nu este bine sa 8-+r+-trk+(
avanseze pionii, pentru a nu-si crea "marci
de atac" 11.e3 ¤d7 12.¢f1 ¦e7 13.¢e2 7+l+-vlpzp-'
¦de8 14.g4! practic Kramnik a ochit 6p+-zppsn-zp&
"carligul" h6 si incearca sa deschida un 5+p+-+-+q%
front pe aceasta margine a tablei, prin h4- 4-+-sNPzP-vL$
g5 14...¦e6 15.h4 ¦6e7 16.¥f3 ¤dc5
17.¦d5 O mutare extrem de provocatoare, 3zPPsN-tR-+Q#
care-l va pacali pe negru 17...¤a6 negrul 2-+P+-+PzP"
este atras spre amenintari usor de parat 1+-+-+R+K!
[17...f6 18.¥g2] 18.a3! [18.¦h5 ¤b4 19.a3 xabcdefghy
¤g3+] 18...¤ac5 [18...¤ec5 19.g5 ¤xb3
Szily – Polugaevsky Bad Liebenstein, 1963
20.¦g1] 19.b4 axb4 20.axb4 ¤a6 21.b5
¤ac5 Ulibin a fortat aceasta secventa de
1...¥d8!? [1...¦xc3 2.¦xc3 ¤xe4 3.¦c7 ¥d8
mutari, care insa il favorizeaza pe alb,
4.¦xb7 ¥xh4 este linia recomandata de
majoritatea de pioni a negrului de pe flancul
Stockfish, insa tinand cont ca negrul avea o
damei devenind complet imobila. In plus s-
alternativa mai simpla, nu cred ca era
a deschis si coloana a, albul avand astfel
nevoie de asa ceva] 2.¤de2 previne ¦c3
capacitatea de a juca pe marginile tablei,
2...£g4! practic negrul se asigura ca nu va
scotand si mai mult in evidenta
avea vreo emotie legata de siguranta
superioritatea ¥ impotriva ¤ 22.¦a1 ¤f6
propriului rege, apoi va folosi avantajul
23.¦dd1 [23.¥xf6 gxf6 Kramnik a apreciat
perechii de ¥ 3.¥xf6 [3.£xg4 ¤xg4 4.¦h3
ca acest final nu este usor de castigat
¥xh4 (4...¥b6) 5.¦xh4 ¤e3] 3...£xh3
deoarece §f6 si h6 sunt usor de aparat]
4.¦xh3 ¥xf6 5.¦d1 ¦c6 negrul are perechea
23...¤fe4 24.¦a7 ¢f8 25.g5! Dupa
de ¥ contra perechii de cai , precum si
imbunatatirea pieselor urmeaza interventia
presiune pe coloana c. In plus, albul este
pionilor 25...hxg5 26.hxg5 ¤xg5 27.¥c6
lipsit de contrajoc 6.¦dd3 ¦fc8 7.¢g1 ¢f8
¦c8 28.¦h1 ¢g8 29.¦aa1! ¤ce6 [29...f6
8.¢f1 g5! dupa imbunatatirea pieselor,
30.¥d5+ ¤f7 31.¥xf6 gxf6 32.¦ag1+ ¢f8
negrul foloseste si pionii pentru a crea
33.¦h8+ ¤xh8 34.¦g8#] 30.¦h4 f6 [nebunii
asimetrie 9.e5 [9.fxg5 hxg5 urmat de
albului actioneaza peste tot 30...¤h7
¥e5,¢e7; 9.f5 g4] 9...dxe5 10.¤e4 ¥g7
31.¦ah1 ¤ef8 32.¥e4 g6 33.¥d5] 31.¦g1
[¹10...¥e7 11.¦xh6 gxf4] 11.fxg5 hxg5
¢f7 32.¥d5 [nu era nevoie de complicatii
12.c3 g4 13.¦h7 ¦6c7 14.¤g5 ¥d5 15.¦g3
inutile ce surveneau dupa 32.f4?! ¤h3 chiar
f6 16.c4 bxc4 17.bxc4 ¦xc4
daca albul sta obiectiv clar mai bine,
lucrurile risca sa scape de sub control]
32...¢e8 33.¦h8+ ¤f8 34.f4 ¤ge6
[34...¤gh7 35.¥g8] 35.¢f3 [35.¥xe6 ¦xe6
36.¦xg7] 35...f5 36.¦g6! ¤c5 37.¥xg7 ¦f7
38.¥xf8

19
 XABCDEFGHY
8-+-+-+k+(
7+p+-+pzp-'
6p+-+qsn-+&
5+-+l+-+-%
4-+-wQ-vL-+$
3+-+P+-zPP#
2-zP-+rzPL+"
1+-tR-+-mK-!
xabcdefghy
Vasiukov - Kochiev Beltzy, 1981
Albul are perechea de ¥ si pion in plus, insa
negrul are contrajoc White has the two
bishops and an extra pawn, but Black still
has some counterplay. 1.¥f1! Nu doar ca
pastreaza perechea de ¥, dar il si forteaza
pe adversar sa schimbe turnurile, ceea ce ii
limiteaza posibilitatile dinamice 1...¦e1
2.¦xe1 £xe1 3.¥e5 £d1 4.£e3 ¤e8 5.£e2
£xe2?! [era mai bine sa mentina damele,
dat fiind ca finalul cu pion in minus se
pierde destul de liniar 5...£b3 ] 6.¥xe2 f6
7.¥f4 ¢f7 8.h4 albul isi avanseaza
candidatul de pion liber 8...¢e6 9.¢f1 ¤d6
10.¥g4+ il determina pe negru sa-si
avanseze §f6, facand §inapoiat din g7 mai
usor de atacat 10...f5 11.¥d1 a5 [11...g6
12.f3 albul isi va face destul de usor un pion
liber marginal] 12.¥d2 b6 13.h5 fixeaza
slabiciunea din g7 13...¤b7 14.¢e2 ¢f7
15.¢e3 ¤c5 16.¢d4 ¢e6 17.¥c3 ¥g2
[17...¥b7 18.¥c2 (18.¥xa5 ¤xd3 19.¥xb6
¤xf2 20.¥b3+ ¢e7 21.¢e5 ¤e4 22.¢xf5
¤xg3+ 23.¢g5 albul ar trebui sa castige,
insa, in general, schimbul de pioni il
favorizeaza pe cel aflat in aparare) ] 18.¢e3
¢f7 19.f3 ¥f1 20.¥c2 f4+ altfel urma d4 si
¥xf5 21.gxf4 [castiga si 21.¢xf4 ] 21...¤d7
22.¥b3+ ¢f8 23.f5 ¥h3 24.¢f4 ¥f1 25.d4
¥e2 26.d5 negrul a cedat deoarece albul va
reusi sa-si faca pion liber si pe coloana h,
dupa f5-f6
XABCDEFGHY
8r+-wqk+-tr(
7zppzpnvlpzpp'
6-+-zppsn-+&
5+-+-+-vLl%
4-+LzPP+-+$
3+-sN-+N+P#
2PzPPwQ-zPP+"
1tR-+-mK-+R!
xabcdefghy
Fridstein - Simagin, Moscow, 1950
1...¥xf3! Dubland pionii, negrul
intentioneaza sa instaureze blocada, unde ¥
adversi cu greu se pot exprima. 2.gxf3 ¤h5
lupta pentru campul f4 [o pozitie interesanta
survenea dupa: 2...¤xe4 3.¤xe4 d5 4.¥xe7
£xe7 5.¥e2 dxe4 6.fxe4] 3.¥e3 c6 4.a4
[cred ca era mai indicat 4.0–0–0 incercand sa
deschida pozitia pirn f4-f5] 4...d5 5.¥d3
¥b4 6.£e2 £c7 7.¢f1 0–0 8.e5 [8.¤b1
¤f4] 8...¥xc3 9.bxc3 f5! previne f3-f4-f5
si stanjeneste ¥d3 10.f4 g6 11.c4 c5!
Motivat de perceptia ca impresionantul
centru de pioni al albului este o colectie de
slabiciuni , dar si pe baza unui calcul
concret, negrul se angajeaza in lupta.
12.cxd5 [12.dxc5 d4 13.¦g1 (13.¥xd4
¤xf4) 13...¤xc5 14.£xh5 dxe3 15.fxe3
¦ad8] 12...cxd4 13.¥d2 [13.dxe6 ¤xe5
14.¥xd4 (14.fxe5 dxe3 15.£xe3 ¦fe8)
14...¤xd3 15.£xd3 £c6] 13...exd5 14.£f3
£c6 15.¥b4 a6! un interesant sacrificiu de
calitate, bazat pe faptul ca nu exista coloane
deschise pentru turnurile albului. Daca
adaugam si pionii slabi ai albului si regele
sau nesigur, putem considera ca negrul are
compensatie mai mult decat suficienta
pentru calitatea sacrificata [15...¦fc8
16.¦g1 partea cu ¥ trebuie sa joace
dinamic, sa creeze amenintari in
permanenta 16...¤g7 17.h4 ¢h8 in mod
normal negru va respeinge usoara initiativa
a albului, pe termen lung avand o pozitie
20
mai buna] 16.¥xf8 ¦xf8 albul e nevoit sa
joace dinamic, in ciudata calitatii in plus,
insa acest lucru este destul de dificil 17.¦b1
¤c5 18.a5 ¤e4 19.¦d1 £c5 20.¢g2 £xa5
21.¢h2 £d8! 22.¥f1 £h4 23.¦xd4 ¤xf4
24.c4 ¤e6 25.¦xd5 ¤6g5 26.£e2 ¤xf2
27.e6 ¤ge4 28.£f3 ¤xh1 29.¢xh1 £f6
30.c5 £xe6 31.¥c4 ¢g7
XABCDEFGHY
8-+-trr+k+(
7zp-+-+p+p'
6-zp-+-wqp+&
5snQ+Pvl-+-%
4-+-+-+-+$
3+-+-vL-+P#
2PzP-+LzPP+"
1+-tR-tR-mK-!
xabcdefghy
Polugaevsky - Bilek, Busum, 1969
Din punct de vedere teoretic, cand
beneficiem de un pion liber in jocul de
mijloc, avem ladispozitgie 4 planuri, in
aceasta ordine a preferintelor:1 avansarea §
liber sieliminarea/indepartarea piesei care-l
blocheaza2 folosirea campurilor oferite de §
liber3 atac fulgerator la ¢4 sacrificiu
pozitional de pion pentru deschiderea
liniilor 1.d6 [Albul a sacrificat §d5 pentru a
deschide liniile si a preveni blocada ¤a5-
b7-d6 1.b3 ¤b7] 1...£xd6 2.b4 ¤b7 3.¥f3
£b8 [3...¦e7 4.¥h6 f6 (4...¥g7 5.¥g5 f6
6.£c4+ ¢h8 7.¥f4) 5.¦cd1 £b8 6.¥xb7
¦xb7 7.f4] 4.¥g5 f6 5.¦xe5! avand piesele
bine pozitionate, albul realizeaza
combinatia decisiva 5...¦xe5 6.£c4+ ¢g7
7.£c7+ ¢g8 [7...£xc7 8.¦xc7+ ¢g8
9.¥xf6 ¦e1+ 10.¢h2 ¦d6 11.¥e7+-]
8.¥xf6! ¦e1+ 9.¢h2 ¦xc1 [9...£xc7+
10.¦xc7 ¦d6 11.¥c3] 10.¥d5+ ¢f8
11.¥g7+ ¢e8 12.¥f7#
XABCDEFGHY
8r+-+k+ntr(
7zpp+qzpn+p'
6-+-zp-+p+&
5+-zpP+p+-%
4-+P+-zP-+$
3+-zP-zP-+-#
2P+-+L+PzP"
1+RvLQmK-+R!
xabcdefghy
Chelushkina - Arakhamia, Azov, 1990
Pozitia este inchisa, cu 16 pioni pe tabla,
astfel incat nebunii albului nu au diagonale
deschise 1.e4! albul sacrifica un pion pentru
a-si activiza nebunii 1...fxe4 2.¥g4 nebunul
albului se pregateste sa ajunga la e6, de
unde are o actiune extrem de dominanta
2...£c7 3.¥e6 ¤f6 4.£a4+ ¢f8 5.0–0 ¢g7
6.g4! albul utilizeaza aceasta metoda clasica
de lupta impotriva cailor, avanseaza pionii
pentru a castiga spatiu si ii "impinge" pe
ultimele 2 linii 6...¦hf8 [poate era mai bine
6...h6 sa nu-l lase pe alb sa mai castige
spatiu 7.g5 ¤h5 8.£c2 desi negrul oricum
avea o viata foarte grea] 7.¦b2 a6 8.g5 ¤e8
9.¦e2 ¢h8 10.¦xe4 ¤g7 11.¥g4 ¤f5
12.¦fe1 ¦ae8 13.£c2 [13.¥xf5 gxf5
14.¦4e3 ¢g8 15.h4 castiga spatiu pe zona
g-h] 13...¤d8 14.¥e3?! ofera sperante
tactice adversarei 14...£a5 [14...e5! 15.fxe5
¤xe3 16.¦4xe3 ¦xe5 17.¦xe5 dxe5²]
15.¥f2 ¦f7 16.h4 £c7 17.h5 ¢g8 18.¢g2
¦ef8 19.¥xf5 elimina cel mai important
aparator al negrului, in acelasi timp o
metoda clasica: dupa ce ne-am imbunatatit
la maxim piesele, dam ¥ pentru o figura
usoara adversa 19...gxf5 20.¦4e3 ¦g7 21.h6
¦gf7 22.£e2 ¦e8 23.¥h4 ¢h8 24.¢f2 £d7
25.¦e6! £c7 26.g6! hxg6 27.¦xg6 £d7
28.£h5
21
 XABCDEFGHY
8r+-+-trk+(
7+l+qvlpzpp'
6p+-zp-sn-+&
5+p+-zpP+-%
4P+-+P+-+$
3+QsNP+-+P#
2-zPN+-vLP+"
1tR-+R+-mK-!
xabcdefghy
Mariotti - Furman
Portoroz-Ljubljana, 1975
1...d5! negrul deschide centrul , lungeste
diagonala ¥ fara omolog din b7, care
"priveste" spre ¢ alb 2.axb5 axb5 3.¦xa8
¦xa8 4.¥h4! alte continuari duceau la
deschiderea centrului, ceea ce-l favoriza pe
negru 4...d4 5.¥xf6 ¥xf6 6.¤b1 [6.¤xb5
¥c6 7.¤ba3 ¥a4 8.£b4 (8.£a2 ¥xc2)
8...¥e7 9.£d2 ¥xa3 10.bxa3 ¦c8 11.¦c1
£c6–+] 6...g6! negrul continua cu strategia
de a deschide diagonale 7.¦f1 ¥g5 8.¤ba3
¥f4?! [8...¦c8 pare mai simplu, fara sa
sacrificam §b5] 9.fxg6 hxg6 10.£xb5
£xb5 11.¤xb5 ¥a6 12.¦a1 [12.¤c7 ¥xd3
13.¤xa8 ¥xc2] 12...¦c8 13.¦xa6 ¦xc2
negrul si-a transformat avantajul perechii
de nebuni in unul calitativ, turn patruns pe
linia a 2-a 14.¤d6 [14.b4 ¥g3 15.¦a1 ¦d2]
14...¥g3! 15.¦a1 ¦d2 [15...¦xb2 din nou
negrul evita calea mai simpla, fara riscuri
16.¦d1 ¦c2 17.¢f1 ¢g7µ] 16.b4 [16.¤c4
¦xd3 17.¢f1³] 16...¦xd3 17.¦b1 ¦e3 18.b5
d3 19.¤c4 ¦xe4 20.¤d2 ¦e2 21.¤f1 ¥f2+
22.¢h2 ¥b6! 23.¤g3 ¦c2 24.¦d1 d2
25.¤e4 ¥a5 26.b6 ¦b2 27.¤xd2 ¥xd2
28.b7 ¥f4+
XABCDEFGHY
8r+r+-+k+(
7zp-+-wqpzpp'
6-sn-+psn-+&
5+-+l+-+-%
4-zP-wQ-+-+$
3+-+-zPN+-#
2-vL-+LzPPzP"
1tR-+-+RmK-!
xabcdefghy
Kasparov - Gligoric
Daca ar fi sa aplicam cunostintele
exprimare de Gurevich referitor la perechea
de ¥ fata de tipul
de centru, pe negru nu l-ar deranja deloc
schimbul pieselor grele 1.¦fc1 ¦xc1+
2.¦xc1 ¦c8 3.¦xc8+ ¤xc8 4.¤e5 ¤d6
[4...¤b6 era o alta optiune, care insa nu
schimba semnificativ aprecierea pozitiei]
5.f3 albul castiga spatiu si restrictioneaza
activitatea figurilor usoare 5...£c7
6.e4 ¥a8 7.b5 dupa ce a stanjenit piesele
usoare adverse,Kasparov fixeaza pionul
izolat.din a7 7...¤fe8 8.£a4 f5 Negrul
incearca sa "sparga" bariera pionilor albi
e4-f3-g2, insa aceasta cu pretul slabirii
propriei structuri 9.£b3 £c8 10.exf5 £c5+
11.¢f1 ¥d5 12.£a3 £xa3 13.¥xa3 exf5
14.¥c5 dupa ce a fixat slabiciunea, trecea la
atacarea ei. Evident ca negrul isi apara usor
§a7, cu toate acestea atacul este foarte util
deoarece pasivizeaza ¤ advers 14...¤c8
15.¤c6 ¢f7 [15...¥xc6 16.¥c4+] 16.¤xa7
¤xa7 17.¥xa7 Albul are pion in plus, ceea
ce poate conta ca o slabiciune pentru negru,
fiind nevoie de un blocheur. Pentru a-si
asigura victoria, ideal ar fi sa ii mai faca
negrului o slabiciune si pe zona opusa a
tablei 17...¢e6 18.¥d4 g6 19.¢f2 ¤d6
20.¢e3 g5 pentru a inchide drumul ¢ alb,
insa avansarea pionilor ii face mai expusi
atacurilor 21.g3 ¤c4+ 22.¢d3 ¤d6 23.¢c3
f4 24.¢b4 dupa ce l-a "momit" pe adversar
22
sa-si slabeasca pionii de pe flancul regelui,
Kasparov se indreapta pe partea opusa
24...fxg3 25.hxg3 h5 26.¥f2 ¤f5 27.f4
gxf4 [27...h4 28.gxh4 gxh4 29.¥g4] 28.gxf4
¤g7 29.¢c5 ¥g2 30.¥d4 h4 [30...¤f5
31.¥xh5 ¤xd4 32.¢xd4 Finalul este
castigat usor. Ca idee, data fiind distanta de
3 coloane intre pioni, negrul pierdea o
asemenea pozitiei chiar in prezenta ¥ de
culori diferite] 31.¥xg7 h3 32.¥g4+ ¢e7
33.¥xh3 ¥xh3 34.¢b6
XABCDEFGHY
8-+-+-+k+(
7+l+-+pzpp'
6p+-snp+-+&
5+p+-+-+-%
4-zP-zP-+-+$
3+-vL-zPP+-#
2-+-+L+PzP"
1+-+-+-mK-!
xabcdefghy
Gheorghiu - Olafsson F.
Athens, 1969
Natura inchisa a pozitiei, precum si
avanpostul din c4 ii permit negrului sa
opuna o rezistenta darza. Totusi, structura
asimetrica si perechea de ¥ ii dau un usor
plus albului 1.g4! [1.e4?! f5 si negrul obtine
inca un camp important la d5] 1...f5 [1...f6
2.e4 ¤c4 3.¢f2 urmat de ¥d3 si h4 cu
presiune din partea albului] 2.h3 ¢f7 3.¢f2
¥d5 4.¥d3 ¥b7 5.¥e1! albul se gaseste la
etapa imbunatatirii figurilor 5...¥d5 6.¢g2
¥c4 [6...g6 era alternativa , incercand sa
captureze g6xf5 pentru a mentine simetria
structurii de pioni] 7.¥c2 ¥d5 8.gxf5! exf5
9.¥g3 ¤c4 10.¢f2 ¤d2 [10...g6 11.e4]
11.¥xf5 ¥xf3 12.¥c8±
XABCDEFGHY
8-+q+-trk+(
7zp-+nvlpzpp'
6-zp-+p+-+&
5+-+l+-+-%
4-+-sN-+-+$
3+P+-zP-+-#
2PvL-+LzPPzP"
1+-+Q+RmK-!
xabcdefghy
Flohr – Veltmander Tartu, 1950
1.¤f5! exf5 2.£xd5 Folosind un truc tactic,
albul castiga perechea de nebuni 2...¤c5
[2...£c2 3.£xd7 £xb2 4.£xe7 £xe2
5.£xa7] 3.¥c4 In conditiile unui centru
deschis, e clar ca perechea de ¥ reprezinta
un avantaj important 3...£e6 4.£xe6 [4.£f3
£g6 5.¦d1 £f3 pare mai activa decat £g6]
4...¤xe6 [4...fxe6 dedublarea pionilor ii
crea alt gen de probleme negrului: 5.b4 ¤a4
6.¥xe6+ ¢h8 7.¥d4 ¥xb4 8.¦c1 ¤c5
(8...¥c5 9.¥d7 ¥xd4 10.exd4 ¤b2 11.¥xf5
g6 12.¥e4+-) 9.¥c4 urmat de ¦d1] 5.¦d1
¦d8 6.¦xd8+ ¥xd8 E clar ca albul are
sanse foarte bune de victorie, in conditiile
unui centru deschis. Perechea de nebuni ii
asigura si centralizarea regelui, element
esential in orice final 7.¢f1 ¥c7 8.g3
stanjeneste ¥ advers, fixeaza §f5 8...g6
9.¢e2 ¥d6 10.¢d3 ¤c7 La prima vedere
negrul a reusit o fortareata, regele alb nu
poate patrunde la b5 sau d5. Cu toate
acestea, albul isi poate pune in miscare
pionii de pe flancul damei si, dupa reactia
negrului, se vor crea rute pentru nebuni
11.a4 ¢f8 12.¥f6 a6 La a6 acest pion este
atacat de catre ¥c4, iar ¤c7 este paralizat.
Daca pionul ar fi ramas la a7, albul continua
cu b3-b4-b5 si a4-a5 13.¢c2 ¢e8 14.¥f1
¢d7 15.¥g2 h5 In asemenea pozitii, cand
esti in defensiva, este de evitat avansarea
pionilor. Acum este mai usor pentru alb sa
distruga lantul de pioni, oferind tinte pentru
23
¥ de campuri albe 16.¢d3 ¥b4 17.¥d4 b5 XABCDEFGHY
18.¥b7 bxa4 19.bxa4 ¥e1 20.e4 albul 8-+-tr-+-tr(
accepta sa-i dedubleze pionii negrului
pentru ca oricum §f5 nu constituia o 7zpp+-vlk+p'
slabiciune 20...fxe4+ 21.¢xe4 ¥b4 22.¥b6 6-+-+-zp-+&
¤e6 23.¢d5 [23.¥xa6? ¤c5+ 24.¥xc5 5+-zp-+-zp-%
¥xc5 si negrul obtine , foarte probabil, 4-+-zp-+l+$
remiza] 23...¤c7+ 24.¢e5 ¥e7 25.h4 f6+
26.¢e4 ¥d6 27.¢f3 ¢e6 28.¥c8+ ¢f7 3zP-+P+-+-#
[28...¢d5 29.¥d7] 29.¥a5 g5 Aceasta 2-zPPsNNzPPzP"
mutare grabeste sfarsitul. Impotriva apararii 1tR-+-tR-mK-!
pasive , planul de victorie consta in ducerea xabcdefghy
¢ la c4 si schimbul ¥. Ca rezultat, ¥c8 ar fi
Richter – Tarrasch Nuremberg, 1896
net superior ¤, mai ales tinand cont de
slabiciunea din a6 si amplasarea § negrului
1.¤g3?! [Negrul are avantaj in acest final
pe campuri albe, pe flancul regelui. Se
datorita perechii de ¥ si a superioritatii de
poate astfel remarca un alt avantaj al
spatiu. Albul trebuie sa incerce sa creeze
perechii de nebuni: in momentul critic
campuri stabile si centrale pentru cai. 1.a4
putem sa schimbam un nebun, pastrand pe
sa ajute pozitionarea ¤c4] 1...h5! castigul
cel mai util dintre ei. 30.¢e4 gxh4 31.gxh4
de spatiu este o metoda clasica de realizare
acum negrul are 2 pioni izolati si fixati pe
a avantajului perechii de nebuni 2.f3 ¥d7
marginile tablei 31...¢g6 32.¥b6 ¤a8
3.¦e2 [din nou era bine 3.a4 ] 3...b5! negrul
33.¥d4 ¤c7 34.¥d7 ¥b4 35.¥b6 ¥d6
castiga si mai mult spatiu 4.¦ae1 ¥f8
36.¥a5 ¢g7 37.¥c8 ¢g6 38.f4 ¢g7
5.¤ge4 ¦g8 6.¤b3 ¦c8 7.¤ed2 ¥d6 8.¤e4
39.¥h3 ¢g6 40.f5+ ¢f7 41.¥f1 ¢e7
¥f8 9.¤ed2 f5?! [era mai buna profilactica
42.¥e1 ¥e5 43.¥e2 in cele din urma albul
9...¦g6 ] 10.¦e5 ¥d6 [10...¥d6 11.¦d5!
si-a asezat ideal ¥ la e2, sa atace simultan
albul , care sta atat de rau static, nu trebuia
slabiciunile adverse si be1, sa supravegheze
sa rateze astfel de momente de preluare a
toata tabla, §h4 si sa previna avansarea
initiativei 11...¦g6 (11...¦c6 12.¤xc5)
§a6-a5 43...¤e8 44.¥b4+ ¤d6+ 45.¢d5
12.g4 ¦f6 (12...hxg4 13.fxg4) 13.gxf5 ¥c6
a5 46.¥a3 ¢d7 47.¥xh5 ¤c8 [47...¤xf5
14.¦xd6 ¦xd6 15.¤xc5 ¥xf3 16.¤xf3 ¦xc5
48.¥g4] 48.¥e2 ¤b6+ 49.¢e4 ¢e8 50.¥c5
17.¤xg5+ ¢g8 18.¤e4 ¦e5 19.¤f6+]
¤c8 51.¢d5 +-
11.¦5e2 albul ramane fara contrajoc; negrul
isi va avansa , treptat, pionii beneficiind de
si mai mult spatiu si afectand caii adversi
11...¦a8 12.¤a5 ¦ab8 13.¤ab3 h4 14.¢h1
¦g6 15.¢g1 ¥e6 16.¦f2 ¦a8 17.¦fe2? [era
mai bine 17.¤a5 ] 17...a5! 18.¤b1 a4
19.¤3d2 c4 20.¤f1 ¦c8 21.¢h1 c3
22.bxc3 dxc3 23.¤e3 b4 pion liber departat
0-1

24
 XABCDEFGHY
8-tr-+k+-tr(
7zpp+lwqpzp-'
6-+-+p+n+&
5+-+pzP-+-%
4-+pzP-+L+$
3zP-zP-+-zP-#
2-+PwQ-+P+"
1+RvL-+RmK-!
xabcdefghy
Stein – Petrosian Moscow, 1961

1.a4! Cu ajutorul unui sacrificiu de pion,

albul isi transfera ¥ fara omolog pe
diagonala a3-f8 1...¥xa4 [Refuzarea
darului si efectuarea rocadei nu-l ajutau
prea mult pe negru 1...0–0 2.¦a1 ¦fc8 3.¥a3
£d8 4.¥h5 si ¢ pare mai expus la g8 decat
in centru] 2.¦a1 b5 [2...¥b5 3.¥a3 (3.¦xa7
¥a6) 3...£d7 4.¦f3] 3.¥a3 £d7 [3...£d8
4.¦f2 ¦b7 5.¦af1 a5 6.¥c5] 4.¦f2 ¦b7
5.¦af1 £d8 [5...£c8 6.£g5 a5 7.¦xf7;
5...¤f8 6.¥xf8 ¦xf8 7.£g5 a5 (7...g6
8.£xg6) 8.£xg7 b4 9.¦f6] 6.£d1! Cu ideea
¦f7-¦f7 ¦f7-¢f7 £f3-¢e8 ¥e6-£b7 ¥d5
6...¦h6?! [6...b4 7.¥xb4 e nevoie , in
continuare, de ¥ in atac] 7.¥c1 ¦h7
8.¥xe6!

25