1. Noţiunea justiţiei şi demonstrează vinovăţia persoanei, parţiale a argumentelor celorlalţi.

particularităţile ei. examinarea tuturor De aceea într -un stat de drept,

totalitatea organelor de circumstanţelor agravante şi re
jurisdicţie dintr -un stat; atenuante, care vor determina idealurile morale, filosofice, şi
ansamblul legilor şi al mărimea optimă a pedepsei. forţele reale, sociologice, tre
instanţelor Justiţia se înfăptuieşte în numele ordine şi viaţă.
judecătoreşti; sistemul legii şi în strictă conformitate cu legea. Totodată, acest principiu cere
de funcţionare a În ce priveşte sintagma în o ordine de drept în care locul
acestor instanţe; strictă conformitate cu legea, prin ea suprem îl ocupă Constituţia – legea
una dintre formele se are în vedere că instanţa de fundamentală a statului, existând
fundamentale ale activităţii judecată, la examinarea cauzelor, obligaţia tuturor, organelor de stat,
statului, care constă în pe lângă obligaţia de a respecta organismelor sociale şi a
judecarea pricinilor civile sau regulile procedurale, mai au cetăţenilor să se supună legii. În
penale şi în aplicarea obligaţia de a aplica în mod corect general, prin legalitate se înţelege
pedepselor prevăzute de lege. normele materiale, Există însă respectarea şi executarea prevederilor
Justiţie ceea ce este situaţii, cînd asupra unui fapt îşi Constituţiei Republicii Moldova, ătre
conform dreptului. Potrivit extind acţiunea două sau mai toate
art.114 din Constituţia multe norme. acest caz, instanţa organizaţiile şi instituţiile statale şi
Republicii Moldova de judecată urmează să o aplice nestatale, funcţionarii
(C.R.M.), justiţia se înfăptuieşte pe cea, care reflectă cel mai exact publici din cadrul lor, cetăţenii R.M.,
în numele legii doar de natura juridică a faptei. cetăţenii străini şi apatrizii aflaţi pe
nstanţele de judecată. În rezultatul înfăptuirii teritoriul statului nostru
particularităţi ale justiţei: justiţiei se aplică constrângerea de În conformitate cu principiul
Justiţia constituie monopol de stat sau se refuză aplicarea ei. În legalităţii –
stat, fiind realizată de organe concret cursul examinării cauzei penale, participanţilor la proces,
stabilite de lege instanţe de judecată, civile sau administrative, instanţa trebuie să se realizeze st
Justiţia este realizată în de judecată stabileşte vinovăţia potrivit dispoziţiilor legii.
domeniile strict stabilite de lege. sau nevinovăţia persoanei, În privinţa activităţii de
„reiese că justiţia are trei forme de prezenţa sau lipsa condiţiilor înfăptuire a justiţiei, legalitatea are
realizare: răspunderii juridice, după ce emite două aspecte:
una din două hotărâri: aplicarea Aspect Organizaţional
fizice şi juridice. pedepsei, sancţiunii sau Instanţele
justiţia pe cauze administrativ satisfacerea pretenţiilor judecătoreşti trebuie să fie organizate
examinarea şi soluţionarea cau reclamantului, sau neaplicarea conform legii
contravenţiilor administrative, măsurilor de constrângere, prin II. Aspect funcţional
justiţia pe cauze penale achitarea inculpatului sau Activitatea instanţelor
justiţia pe cauze civile cuprinde un respingerea acţiunii civile. judiciare să se desfăşoare
cerc foarte larg de litigii legate de Sintetizând cele menţionate mai conform legii cerinţă
sus am putea defini justiţia ca fiind
drepturile patrimoniale şi activitatea instanţelor judecătoreşti, ce specială a legalităţii
nepatrimoniale ale se efectuează potrivit anumitor reguli constă în aceea că
persoanelor constă în procedurale, îndreptată spre rebuie să fie aplicată legea care este
examinarea şi soluţionarea cauzelor în vigoare
zelor privind comiterea
penale, civile şi administrative date în
competenţa acestora, precum şi ilor, Principiul obligativităţii hotărîrilor
ţine de examinarea cauzelor
sentinţelor şi deciziilor judecătoreşti. instanţelor judecătoreşti
de săvârşire a infracţiunilor, prin Principiul obligativităţii hotărîrilor
stabilirea vinovăţiei sau
nevinovăţiei inculpaţilor, 2. Principiul legalităţii şi judecătoreşti este un
aplicarea pedepselor celor Principiul obligativităţii hotărîrilor principiu constituţional, care prin
vinovaţi de săvârşirea instanţelor judecătoreşti caracterul său obligatoriu asigură:
infracţiunilor, dar şi achitarea Principiul legalităţii Ridicarea responsabilităţii
celor nevinovaţi Acest principiu stă la baza judecătoreşti;
Justiţia se realizează potrivit unui stat democratic şi de drept. Activitatea instanţelor
unor reguli procedurale stricte. Justiţia Caracteristica fundamentală a judecătoreşti
este o activitate ce se desfăşoară statului de drept o ală a puterii de Controlul societăţii
după ce au fost încălcate normele stat, şi apoi exercitarea sa în contribuie la educarea
juridice materiale. Pentru aceasta conformitate cu cerinţele cetăţenilor în spiritul
este nevoie de studierea legalităţii, ceea ce implică şi simţul respectării l egii.
minuţioasă a tuturor probelor ce compromisului, adică
recunoaşterea legitimităţii
 Astfel, Constituţia Republicii putere pentru ca litigiile apărute Legii cu privire la Curtea
Moldova prin art.120 din încălcarea legilor nu Constituţională, care
prevede: Este obligatorie pot fi soluţionate de către alte contravine Constituţiei
respectarea sentinţelor şi a altor organe ale statului decît cele de Republicii Moldova, deoarece
hotărîri definitive ale instanţelor judecată. în art.7 al Constituţiei înscrie:
judecătoreşti, precum şi Pactul Internaţional cu privire la „Nici o lege şi nici un al act
colaborarea solicitată de drepturile civile şi politice, care prin juridic care contravine
acestea în timpul procesului, al art.14 prevederilor Constituţiei nu are
executării sentinţelor şi a altor Declaraţia Universală a putere juridică”.
hotărîri judecătoreşti definitive. Drepturilor Omului prin art.8 Codul de procedură civilă al
„Hotărîrile instanţei judecătoreşti fixează următoarele: „Orice Republicii Moldova prin art.5(1)
sunt obligatorii şi ne executarea persoană are dreptul să se adreseze fixează: „Orice persoană
lor atrage răspunderea, conform în mod efectiv instanţelor judiciare interesată este în drept să se
legii” – înscrie art.20 al Legii competente împotriva actelor care adreseze în instanţa
Republicii Moldova privind violează drepturile fundamentale judecătorească, în modul stabilit
organizarea judecătorească. ce îi sunt recunoscute prin de lege, pentru a-şi apăra
Tot acest capitol, Legea Republicii constituţie sau prin lege” drepturile încălcate sau
Moldova cu privire la instanţele Art.10 aceleaşi declaraţii contestate, libertaţile şi interesele
judecătoreşti economice prin art.8 stabileşte: „Orice persoană are legitime.”
stabileşte: „cerinţele formulate de dreptul, în deplină egalitate să fie Codul de procedură penală al
executorii judecătoreşti în vederea ascultată în mod echitabil şi public Republicii Moldova în art.298(1)
executării hotărîrilor judecătoreşti de un tribunal independent şi Plîngirile împotriva acţiunilor
sunt obligatorii pentru toate parţial care va hotărî fie asupra organulu i de urmărire penală şi ale
persoanele fizice şi juridice”. drepturilor şi obligaţiilor sale, fie organului care exercită activitate
asupra temeiniciei oricărei acuzaţii operativă de investigaţii, fixează:
Accesul liber la justiţie şi în materie penală îndreptată „Împotriva acţiunilor organului de
Principiul – dreptul de atac împotriva ei”. urmărire penală şi ale organului
(Folosirea căilor de atac în procesul Convenţia Europeană privind care exercită activitate operativă de
înfăptuirii justiţiei); apărarea drepturilor omului şi a investigaţii poate înainta plîngere
Principiul – accesul liber la justiţie
 libertăţilor fundamentale prin bănuitul, învinuitul, reprezentantul
Astfel, art.115 al Constituţiei R M art.6 lor legal, apăratorul, partea
fixează: „Justiţia se înfăptuieşte proclamă: „Orice persoană vătamată, partea civilă, partea
prin Curtea Supremă de Justiţie, are dreptul la judecarea în civilmente responsabilă şi
prin Curţile de Apel şi judecătorii”. mod echitabil, în mod public reprezentanţii acestora,
În statul de drept justiţia capătă o etc. Legea Republicii Moldova precum şi alte persoane drepturile
pondere deosebită privind organizarea şi interesele legitime ale cărora au
pentru că potrivit principiului judecătorească prin art.6 fost lezate de către aceste
democratic al separaţiei stabileşte: organe.”Introducerea articolului
1) Orice persoană are nou în procedura penală
puterilor de stat, autorităţii
dreptul la satisfacţia afectivă consolidează principiul accesului
judecătoreşti îi revine dreptul de a
din partea instanţelor liber la justiţie asigurînd astfel
soluţiona litigiile de drept în urma
judecătoreşti competente accesul tuturor părţilor la justiţie în
manifestării ilicite. Justiţia trebuie
împotriva actelor care violează procesul penal.
să fie la cel mai înalt la îndemîna Principiul dreptul de atac
tuturor celor interesaţi. Aceasta a şi drepturile, libertăţile şi
interesele sale legitime. Folosirea căilor de atac în
determinat introducerea în
Constituţia RM „orice persoană are 2) Asociaţiile cetăţenilor, procesul înfăptuirii justiţiei
dreptul la satisfacţia efectivă din întreprinderile, instituţiile şi afară de realizarea funcţiei de
organizaţiile au dreptul în control asupra mod ale
partea instanţelor judecătoreşti părţilor în procesul civil, penal
competente împotriva actelor care modul stabilit de lege, la
violează drepturile, libertăţile şi acţiune în instanţa Se înţeleg prin căi de atac
judecătorească pentru toate căile oferite de lege părţilor
interesele sale legitime”. Pentru ca
apărarea drepturilor şi şi terţilor în vederea obţinerii unor
cei interesaţi să nu fie
noi hotăr într-un nou litigiu asupra
obstrucţionaţi sub nici o modalitate intereselor legitime care le -au
fost Constituţiei Republicii căruia există deja decizia unei
sau pretext, subliniază că „nici o
Moldova, în al 2, că: „Nici o instanţe. Căile de atac sunt o
lege nu poate îngrădi accesul la
lege nu poate îngrădi accesul la instituţie creată tocmai în scopul
justiţie”. În statul de drept
justiţie”. De aceea este da preîntîmpinării şi lichidării erorilor
autoritatea judecătorească
reprezintă o adevărată menţionat că legislatorul ar în sfera de realizare a justiţiei.
trebui să modifice art.25 al
art.119 prezentului capitol. Conform
Constituţia Republicii îndreptate împotriva hotărîrilor
Moldova prevede prevederilor cuprinse în titlul al definitive;
cu titlu de principiu că: „împotriva doilea capitolele patru şi cinci Căile ordinare se înscriu în
hotărîrilor Codului de procedură penală al sistemul gradelor de
Republicii Moldova, căile de atac justiţie, pe cînd căile extraordinare
judecătoreşti, părţile interesate şi de asemenea se împart în căi
organele de stat de atac sunt situate în afara
ordinare şi extraordinare. Căile acestui sistem; tul
Legea RM privind organizarea ordinare de atac sunt cele
judecătorească, prin art.20 îndreptate împotriva hotărîrilor titularilor lor, este cu mult mai
stabileşte: „Împotriva hotărîrilor judecătoreşti care nu sunt restrînse decît cea a căilor ordinare
judecătoreşti părţile interesate şi definitive, din care fac parte de atac;
organele de stat competente po apelul (art.400 CPP RM) şi Termenele de exercitare a
exercita căile de atac, în condiţiile recursul (art.420 si 437 CPP RM). căilor extraordinare de atac sunt
legii”. cu mult mai mari decît termenele
CPP RM indică, că toate sentinţele de exercitare a apelului său
Codul de procedură civilă a pot fi atacate cu apel, cu excepţia:
Republicii Moldova prin titlul al recursului.
sentinţelor pronunţate de Între aceste căi de atac ordinare şi
treilea stabileşte căile ordinare de
atac – apelul, recursul şi o cale judecătorii privind extraordinare sunt şi alte deosebiri,
extraordinară – revizuirea infracţiunile pentru săvîrşirea sub aspectul competenţei
hotărîrilor. Astfel, art.357 Obiectul cărora legea prevede în funcţionale de soluţionare, sub
apelului, stabileşte: “Hotâririle exclusivitate pedeapsa aspectul efectelor pe care le
susceptibile de apel pot fi atacate, nonprivativă de libertate; produc etc..
pînă a ramîne initive, în instanţa sentinţelor pronunţate de Căile de atac sunt o instituţie
de apel care, în baza materialilor judecătoria militară corectă tocmai în scopul
din dosar şi a celor prezentate privind infracţiunile pentru preîntîmpinării erorilor în sfera de
suplimentar, verifică săvîrşirea cărora legea prevede realizare a jurisdicţiei. Ele sunt
corectitudinea constatării în exclusivitate pedeapsa mijloace procesuale care primit un
circumstanţelor de fapt ale nonprivativă de libertate; nou examen al procesului în care s-
pricinii, a aplicării şi interpretării sentinţelor pronunţate de a pronunţat una sau mai multe
normelor de drept real, curţile de apel şi de Curtea hotărîri judecătoreşti în vederea
precum şi respectarea normelor Supremă de Justiţie; desfiinţării totale sau parţiale a
de drept procedural, la Revizuirea procesului penal acestuia atunci cînd sunt greşite, în
judecarea pricinii în prima este a doua cale extraordinară de fapt şi în drept.
instanţa.” Recursul este calea de atac prin care hotărîrile
atac ordinară, art.397 CPC RM, judecătoreşti ce nu reflectă 4. Înfăptuirea justiţiei numai de
prin intermediul căreia părţile adevărul sunt scoase sub instanţele
solicită în condiţiil pentru autoritatea lucrului judecătoreşti şi Colegialitatea şi
motivele limitativ-determinate judecat, fiind viciate, de fond, în unipersonalitatea examinării
de lege, desfiinţarea unei cauza necunoaşterii în întregime cauzelor în instanţele judecătoreşti;
hotărîri judecătoreşti a situaţiei de fapt, folosirii  Principiul înfăptuirii justiţiei numai
pronunţate fără drept de apel, probelor false sau a coruperii de către instanţele judecătoreşti
în apel sau de un organ cu organelor de justiţie. Dreptul exclusiv al instanţelor
activitate jurisdicţională. Recursul în anulare este calea de judiciare de -a înfăptui
Conform art.397 cu recurs pot fi atac extraordinară ce are menirea, justiţia rezultă dintr -un mod
atacate următoarele hotărîri: în sistemul nostru procesul penal, deosebit de-a soluţiona cauzele
hotărîrile pronunţate în prima să reprezinte nivelul maxim al (penale, civile, administrative).
instanţă de curţile judecăţii, încheind, în cazuri anume Instanţele de judecată dispun de
apel; hotărîrile pronunţate în prevăzute de lege, procesul către un şir de avantaje de care nu
prima instanţă de Curtea adevăr al actulu justiţie. dispune nici o altă formă de
Supremă de Justiţie; Comparînd căile extraordinare activitate statală, paralel cu faptul
alte hotărîri pentru care de atac cu cele ordinare, că numai instanţa de judecată
legea nu prevede calea subliniem încă odată înfăptuieşte justiţia, principiul în
apelului. următoarele deosebiri: ursul şi cauză garantează drepturile şi
Revizuirea hotărîrilor, art.446 CPC apelul sunt îndreptate libertăţile legitime a părţilor în
RM, pot fi supuse revizuirii împotriva proces.
hotărîrile, încheierile şi deciziile hotărîrilor nedefinitive, în timp ce Principiul înfăptuirii justiţiei numai
irevocabile tuturor instanţelor căile extraordinare de atac sunt de instanţele
judecătoreşti, în condiţiile judecătoreşti
este prevăzut în
 Constituţia grave, pentru săvîrşirea cărora legea ntele
Republicii prevede pedeapsă cu detenţiune pe instanţei.
Moldova: viaţă, se judecă în primă instanţă, la (2) În instanţă de apel, pricinile se
“Justiţia se înfăptuieşte în numele decizia motivată a preşedintelui judecă de un completcompus
legii numai de instanţele instanţei judecătoreşti, în complet dintr-un judecător (preşedinte
format din 3 judecători. al şedinţei) şi alţi doi
judecătoreşti.”
(4) Cauzele penale deosebit de judecători.
: „Justiţia se înfăptuieşte prin complicate, precum şi cele care
Curtea Supremă de Justiţie , prin prezintă o mare importanţă (3) Colegiul civil şi de contencios
Curţile de apel şi prin judecătorii. socială pot fi examinate, la decizia administrativ lărgit şicolegiul
Pentru anumite categorii de motivată a preşedintelui instanţei economic lărgit al Curţii
cauze pot funcţiona , potrivit legii judecătoreşti, în complet format Supreme de Justiţie
judecătorii specializate. din 3 judecători. (5) Apelurile şi judecă recursurile în componenţa
Înfiinţarea de instanţe recursurile împotriva hotărîrilor unui judecător (preşedinte) şi altor
extraordinare este interzisă.” 4 judecători.
judecătoreşti în cauzele penale (4) Plenul Curţii Supreme de
Legea Republicii Moldova privind pentru care nu este
organizarea judecătorească: Justiţie examinează recursurile
art.14: “Puterea judecătorească prevăzută calea de atac apelul, în cazul desesizării colegiului
este independentă, separată de precum şi împotriva hotărîrilor lărgit, în modul stabilit la
puterea legislativă şi puterea instanţelor de apel pentru a art.442, cu participarea a cel
executivă, are atribuţii proprii, decide admisibilitatea, se judecă puţin două treimi din numărul
exercitate prin instanţele de către instanţele respective în total de judecători ai Curţii
judecătoreşti, în conformitate cu complet format din 3 judecători. Supreme de Justiţie. Articolul
principiile prevăzute de (6) Colegiul lărgit al Curţii Supreme 48. Soluţionarea colegială a
Constituţie şi de alte legi.” de Justiţie judecă recursurile problemelor (1) Toate
împotriva sentinţei Colegiului problemele care apar în
Legea Republicii Moldova cu
privire la statul judecătorului: penal al Curţii Supreme de judecată se soluţionează
ar t.1: Puterea judecătorească se Justiţie, împotriva hotărîrilor colegial cu votul majorităţii
exercită numai prin instanţa instanţei de apel şi recursurile în judecătorilor. Nici un judecător
judecătorească în persoana anulare în complet format din 5 nu are dreptul să se abţină de la
judecătorului, unicul purtător al judecători. (7) Plenul Curţii vot. Preşedintele şedinţei de
acestei puteri. Judecătorul este Supreme de Justiţie judecă judecată votează ultimul.
persoana investită constituţional cu recursurile în anulare în complet Judecătorii se bucură de
atribuţii de înfăptuire a justiţiei, pe format din cel puţin 2/3 din drepturi egale în soluţionarea
care le execută pe baza numărul total al judecătorilor problemelor care apar în
profesională. Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie. Codul examinarea pricinii şi emiterea
instanţelor de procedură civilă al Republicii hotărîrii. În caz de paritate de
judecătoreşti sunt independenţi, Moldova: Articolul 21. Judecarea voturi la adoptarea unei hotărîri
inamovibili, potrivit legii, şi se unipersonală şi colegială a de către Plenul Curţii Supreme
supun numai acesteia. pricinilor de Justiţie, problema este
 Colegialitatea şi (1) Pricinile civile se judecă considerată respinsă. (2)
unipersonalitatea examinării în primă instanţă de un singur Judecătorul care nu este de
cauzelor în instanţele judecător sau în mod colegial, în acord cu hotărîrea majorităţii
judecătoreşti. conformitate cu prevederile semnează hotărîrea, dar este în
Codul de procedură penală al prezentului cod şi ale altor legi. drept să expună în scris opinie
Republicii Moldova: (2) În instanţele de apel şi de separată, care se înmînează
recurs, pricinile civile se judecă preşedintelui şedinţei şi se
Articolul 30. Compunerea
anexează la dosar. Opinia
instanţei de judecată (1) de un complet de judecători.
separată nu se anunţă şi nu se
Judecarea cauzelor penale se Articolul 46. Completul de judecată
citeşte în şedinţa de judecată.
înfăptuieşte de către instanţă în (1) Pricinile civile se judecă în
complet format din 3 judecători primă instanţă de un singur
5. Independenţa,
sau de către un singur judecător. judecător sau de un complet din 3
imparţialitatea şi inamovibilitatea
(2) În toate instanţele de judecători. Problema judecării
judecătorului şi Limba de
judecată de gradul întîi, cauzele colegiale a pricinii se examinează
procedură şi dreptul la interpret.
penale se judecă de un singur de către
Principiul independenţei,
judecător, cu excepţia cazurilor


preşedinte imparţialităţii şi inamovibilităţii

prevăzute în prezentul articol. le sau judecătorului
(3) Cauzele penale asupra vicepreşedi Conform Constituţiei Republicii
infracţiunilor excepţional de
Moldova art.116 Judecătorii
instanţelor judecătoreşti sunt
independenţi, imparţiali şi
inamovibili potrivit legii.
Judecătorii instanţelor
judecătoreşti se numesc în funcţie
de
Preşedintele Republicii Moldova, la
propunerea Consiliu Superior al
Magistraturii, în condiţiile legii
judecătorii care au susţinut
concursul sunt numiţi în funcţie
pentru prima dată pe un termen
de 5 ani. După expirarea
termenului de 5 ani, judecătorul
vor fi numiţi în funcţie pînă la
atingerea Principiul independenţei
judecătorului este un principiu de
cea mai înaltă valoare morală. Din
punctul de vedere al moralităţii
aceasta ar înseamnă că în
activitatea instanţelor
judecătoreşti nimeni nu-l poate
influenţa pe judecător, fiind exclus
faptul că aceasta să cadă sub
influenţa unor persoane interesate
din sfera justiţiei sau din afara
sistemului
judiciar. La noi în ţară de la
proclamarea acestui principiu
pînă la realizarea lui practică este
o cale extrem de anevoioasă,
întortocheată şi există un şi r
piedici de ordin legislativ,
metodologic etc.
În continuare să urmărim
prevederile legislaţiei
interne, „Independenţa
judecătorului este
asigurată prin: a)
Procedura de
înfăptuire a justiţiei; b)
Procedeul de numire,
suspendare, demisie şi
eliberare din funcţie;
c) Declararea inviolabilităţii
lui;
d) Secretul deliberărilor şi
interzicerea de a cere
divulgarea lui;
e) Stabilirea răspunderii
pentru lipsa de stimă
faţă
de judecată, judecători şi
pentru imixtiune în
judecarea cauzei;
f) Crearea de condiţii
organizatorice şi tehnice
favorabile activităţilor instanţelor e actele şi lucrările dosarului, de a
judecătoreşti; vorbi în instanţă prin interpret.
g) Asigurarea materială şi Procedura judiciară se poate
socială a judecătorului; efectua într -o limbă acceptabilă
pentru majoritatea persoanelor ce
h) Alte măsuri, prevăzute participă la proces.
de lege”.
În cazul cînd procedura judiciară
Prin imparţialitatea se efectuează în altă limbă,
judecătorului trebuie să înţelegem documentele procesuale juridice
obiectivitatea lui, precum că nici se întocmesc în mod obligatoriu în
într -un caz să nu fie cointeresat în limba moldovenească. Principiul
finalul material al cauzei. În dat, este enunţat în codurile
legislaţie sunt indicate cauzele procesual -civile şi penale.
posibile de încălcarea a acestui
principiu, de exemplu: dacă el 6. Principiul egalităţii
personal, soţul, copii, fraţii, tuturor în faţa legii şi
surorile, copiii acestora sunt direct autorităţii judecătoreşti şi
sau indirect interesaţi în proces; Publicitatea şi oralitatea
dacă el este în calitate de parte dezbaterilor judiciare.
vătămată, reclamat sau pîrît, este Principiul egalităţii în faţa legii
soţ sau rudă cu una din aceste şi în faţa instanţelor de judecată
persoane, fie soţ sau rudă a Egalitatea deplină şi reală
inculpatului; a participat în calitate trebuie să manifeste în toate
de martor, expert, specialist, domeniile vieţii sociale şi mai
traducător, anchetator, procuror, ales pe plan juridic. Acest
apărător nu poate participa la principiu este consfinţit în
judecarea cauzei. art.16 al Constituţiei Republicii
Inamovibilitatea Moldova, în care este specificat:
judecătorului subînţelege, „(2) Toţi cetăţenii Republicii
destituirea judecătorului din Moldova sînt egali în faţa legii şi
funcţie numai în acuzele strict a autorităţilor publice, fără
prevăzute de lege. deosebire de rasă,
 Principul limbii de procedură naţionalitate, origine etnică,
şi a dreptului la interpret limbă , religie, sex, opinie,
Judecarea cauzelor în instanţele apartenenţă politică, avere sau
judecătoreşti din Republica de origine socială.” Principiul
Persoanele interesate în egalităţii în faţa legii ţi în faţa
soluţionarea pricinii care nu instanţelor de judecată este
posedă sau nu vorbesc limba inserat în multiplele Declaraţii,
moldovenească sunt în drept să ia Convenţii, Pacte internaţionale :
cunoştinţă de toate actele ce se Declaraţia Universală a Drepturilor
efectuează, de lucrările dosarului Omului:
şi să vorbească în judecată prin Art. 1: ”Toate fiinţele umane se
interpret. Printr-o încheiere a nasc libere şi egale în conştiinţă şi
instanţei, procesul se poate trebuie să se comporte unele faţă
desfăşura şi în limba accesibilă de celelalte în spiritul
majorităţii participanţilor la fraternităţii.”
proces. În cazul în care procesul se Art. 2: „Fiecare se poate prevala
desfăşoară în altă limbă, instanţa de toate drepturile şi de toate
întocmeşte obligatoriu hotărîrea şi libertăţile proclamate în prezenta
în li mba moldovenească. Declaraţie, fără nici o deosebire, în
Legea Republicii Moldova privind special de rasă, de culoare, de sex,
organizarea judecătorească în de limbă, de religie, de opinie
art.9, dispune: politică sau de orice altă opinie, de
Procedura judiciară se desfăşoară origine naţională sau socială, de
în limba moldovenească. avere, de naştere sau decurgînd din
Persoanele care nu posedă sau nu orice altă situaţie.
vorbesc limba moldovenească au Art. 10: „Orice persoană are
dreptul de a lua cunoştinţă de toat dreptul, în deplină egalitate, să fie
ascultată în mod echitabil şi public posibilitatea oricărei persoane secretă, instanţa judecatorească
de un tribunal independent şi (interesate sau neinteresate) de a emite o încheere motivată.
imparţial, care va hotărî fie asupra asista la desfăşurarea activităţilor Şedinţa secretă se desfăşoară în
drepturilor şi obligaţiile sale, fie procesuale ori procedurale prezenţa participanţilor la proces,
asupra temeiniciei oricărei acuzaţii specifice judecăţii. Constituţia iar în caz de necesitate la ea asistă
în materie penală îndreptată Republicii Moldova privind de asemenea expertul şi
împotriva ei.” publicitatea dezbaterilor judiciare, interpretul.
Convenţia pentru apărarea prin art.117 stabileşte
drepturilor omului şi a libertăţilor următoarele: „În toate
fundamentale din 04.11.1950 instanţele judecătoreşti  Asigurarea controlului societăţii,
Pactul Internaţional cu privire la şedinţele de judecată sunt activităţii instanţelor de judecată.
drepturile civile şi publice. Judecarea proceselor  Ridicarea responsabilităţii
politice în şedinţă închisă se admite judecătorului.
Legea Republicii Moldova privind numai în cazurile stabilite de
organizarea judecătorească: lege, cu respectarea tuturor Principiul publicităţii îşi manifestă
Codul de procedură penală al regulilor de procedură”. importanţa sa prin:
Republicii Moldova: Art.9: (1) Legea RM privind organizarea
“Toţi sînt egali în faţa legii, a judecătorească prin art.10, fixează
organelor de că:
urmărire penală şi a instanţei de  Şedinţele de judecată sunt
 Contribuirea la educarea
judecată fară deosebire de sex, publice. Judecarea cetăţenilor în spiritul
rasă, culoare, limbă, religie, opinie Principiul dat este stipulat şi în
politică sau orice altă opinie, origine proceselor în şedinţă închisă se legislaţia altor state, ca de
admite numai în cazurile stabilite
naţională sau socială, apartenenţă
prin lege, cu respectarea exemplu:
la o minoritate naţională, avere,
procedurii.
naştere sau orice altă situaţie.”
 Hotărîrile instanţelor 7. Asigurarea dreptului de a se
Art 5: (1) „
judecătoreşti se pronunţă public. apăra în procesul
Codul de procedură civilă al În toate instanţele, sedinţele de înfăptuirii justiţiei şi Prezumţia
Republicii Moldova: judecată sunt publice. nevinovăţiei;
(1) Justiţia în pricinile civile se
Excepţii: În sedinţa de judecată nu se
înfăptuieşte pe  Principiul – dreptul de apărare
admit minorii de Unul din drepturile fundamentale
principiul egalităţii tuturor pînă la vîrsta de16 ani dacă nu sînt
persoanelor, independent de înserate în Constituţia
citaţi în calitate de
cetăţenie, rasă, naţionalitate, Republicii Moldova este dreptul de
origine etnică, limbă, religie, sex, participant la proces sau de martor. apărare sau asistenţă juridică la
opinie, apartenenţă politică, avere, Pot avea loc şedinţe închise numai în înfăptuirea justiţiei.
origine socială, serviciu, domiciliu, scopul prot ejării informaţiei ce Constituţia RM prevede:
loc de naştere, precum şi al constituie secret de stat, taina  Dreptul la apărare este
egalităţii tuturor organizaţiilor, comercială ori a unei alte informaţii a garantat.
indiferent de tipul de proprietate şi cărei divulgare este interzisă prin  Fiecare om are dreptul să
forma de organizare juridică, lege. Instanţa de reacţioneze independent, prin
subordonare, sediu şi de alte
circumstanţe. judecată poate dispune judecarea mijloace legitime, la încălcarea
pricinii în şedinţa
drepturilor şi libertăţilor sale.
 În tot cursul procesului părţile
secretă pentru a preveni divulgarea au dreptul să fie asistate de un
 Principiul – publicitatea unor informaţii care se referă la avocat, ales sau numit din oficiu.
dezbaterilor judiciare aspectele intime ale vieţii, care  Amestecul în activitatea
Referitor la principiul publicităţii, e lezează onoarea, demnitatea sau persoanelor care exercită
de remarcat faptul că reputaţia profesională ori la alte apărarea în limitele prevăzute
principala formă de desfăşurare a circumstanţe care ar putea prejudicia numit din oficiu. Dreptul la
judecăţii, ca fază apărare poate fi privit de 2
interesele
procesuală, o constituie şedinţa participanţilor la proces, ordinea accepţiuni: una –
de judecată, care este publică sau moralitatea. Şedinţa prevede totalitatea drepturilor şi
publică (cu excepţia cazurilor cînd poate fi declarată secretă pentru regulilor procedurale, care oferă
aceasta este în intregul proces sau numai pentru persoanei posibilitatea de a se
lege). Publicitatea şedinţei de efectuarea unor anumite acte apăra împotriva acuzaţiilor ce i se
judecată desemnează procedurale. Privitor la aduc şi să contesteze învinuirile;
examinarea pricinii în sedinţa cealaltă – dreptul la apărare
cuprinde posibilitatea folosirii unui Să se apere el însuşi sau să fie nevinovată pînă ce vinovăţia sa va
avocat. asistat de un apărător ales de el şi fi legal stabilită”. Prezumţia
Privind asistenţa juridică la dacă nu dispune de mijloacele nevinovăţiei fiind unul din
înfăptuirea justiţiei, Legea RM necesare pentru a plăti un principiile, ce contribuie la
privind organizarea apărător, să poată fi asistat în mod constituirea unui stat de drept este
judecătorească prin art.11, gratuit de un avocat din oficiu, implementat în legislaţia internă a
stabileşte: atunci cînd interesele justiţiei o cer; statelor respective, ce vor urma
În tot cursul procesului părţile au Să întrebe sau să solicite drept exemplu, privind asigurarea
dreptul să fie reprezentate sau, audierea martorilor acuzării şi să domniei legii, drepturilor şi
după caz, asistate de apărător. obţină citarea şi audierea libertăţilor fundamentale ale
Imixtiunea în activitatea martorilor apărării în aceleaşi omului.
persoanelor care exercită apărarea condiţii ca şi martorii acuzării.
în limitele prevăzute se 8. Egalitatea părţilor în

proces şi caracterul contradictoriu
prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi al dezbaterilor judiciare;
dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar Egalitatea participanţilor în
public în cadrul căruia i s-au asigurat toate desf proces şi caracterul contradictoru,
garanţiile necesare apărării sale”. părţilor ca principiu, constă în aceea că
Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea î trăsături toate probele administrate
pedepseşte conform legii. Principiul prezumţiei nevinovăţiei nemijlocit în faţa instanţei de
Asistenţa juridică internaţională se Principiul prezumţia nevinovăţiei judecată trebuie supuse, în cadrul
solicită sau se acordă în condiţiile serveşte drept garanţie şedinţei de judecată, situaţiei; unde
prevăzute de lege şi de convenţiile incontestabilă a drepturilor şi funcţia de învinuire să se situeze pe
internaţionale la care Republica libertăţilor cetăţeneşti. La acest o poziţie procesuală egală cu cea de
Moldova este parte. Pe plan capitol Constituţia Republicii apărare.
internaţional principiul – dreptul la Moldova prin art.21 consacră: În acest sens, se consideră
apărare este enunţat în Declaraţia „Orice persoană acuzată de un că citarea părţilor, este o
Universală a Drepturilor Omului, delict este consecinţă a principiului
unde art.7, prevede: „Toţi oamenii contradictorialităţii.
sunt egali în faţa legii. Toţi oamenii Codul de procedură civilă al R.M.
au dreptul la o protecţie egală art.56(2) fixează: „Participanţii la
împotriva oricărei discriminări care proces se bucură de drepturi
ar încălca prezenta Declaraţie şi Supremă de Justiţie prin art.1 procesuale egale şi au obligaţii
împotriva oricărei provocări la o proclamă: „Prin activitatea sa procesuale egale, cu unele excepţii
astfel de discriminare”. Pactul Curtea supremă de Justiţie asigură stabilite de lege în dependenţă de
Internaţional cu privire la respectarea principiului prezumţiei poziţia pe care o ocupă în
drepturile civile şi politice prin nevinovăţiei şi principiul proces.”
art.14 stabileşte: supremaţiei legii, ce contribuie la Iar potrivit art.26(1) al CPCRM,
Orice persoană acuzată de constituirea unui stat de drept”. „Procesele civile se ăşoară
comiterea unei infracţiuni penale „Orice persoană acuzată de un pe principiul
are dreptul, în condiţii de deplină delict este prezumată nevinovată contradictorialităţii şi
egalitate, la cel puţin următoarele pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită egalităţii n drepturile
garanţii: în mod procedurale.”
 Să fie informată în cel mai scurt legal, în baza sentinţei definitive a Din cele subliniate mai sus, să
termen, într -o limbă pe care o instanţei judecătoreşti”, Declaraţia evidenţiem
înţelege şi în mod detaliat despre Universală a Drepturilor Omului principalele a
natura şi motivele acuzaţiei ce i se prin art.11 contradictorialităţii:
aduce; prevede: „Orice persoană acuzată  Delimitarea funcţiei de acuzare
 Să fie judecată pentru fără o de un delict este şi apărare ale funcţiilor justiţiei;
întîrziere excesivă: prezumată nevinovată pînă cînd  Părţile au drepturi procesuale
 Să fie informat, în termenul cel vinovăţia sa va fi dovedită în mod egale (la tot ce are dreptul o parte,
mai scurt, într -o limbă pe care o legal în cursul unui proces public în la vederea fondării acţiunii sale,
înţelege şi în mod amănunţit, cadrul căreia i s-au asigurat toate are dreptul şi cealaltă parte pentru
asupra naturii şi cauzei acuzaţiei garanţiile necesare apărării sale”. a respinge acţiunea dată)
aduse împotriva sa; Convenţia Europeană pentru  Rolul conducător şi obiectiv al
 Să dispună de timpul şi de apărarea drepturilor omului şi a instanţei de judecată
înlesnirile necesare libertăţilor fundamentale prin art.6 Contradictorialitatea şi egalitatea
pregătirii apărării sale; prevede: „Orice persoană acuzată părţilor în proces sunt ideile
de o infracţiune este prezumată fundamentale, mijloace sigure de
aflare a adevărului la înfăptuirea
justiţiei. În acest sens legea
prevede pentru
părţi reclamant, reclamat,
reprezentant legal, persoană terţă,
- procuror (ex., adopţia) –
procedura civilă; acuzator, inculpat,
apărător, partea vătămată, partea
civilă, partea civilmente
responsabilă şi reprezentanţii –
procedura probelor, participarea la
examinarea lor, formularea
cerinţelor şi demersurilor,
explicarea drepturilor şi obligaţiilor,
şi examinarea lor.
9.Elementele sistemului judiciar în
Republica Moldova.
Consiliul
Superior al
Magistraturii
Curţi de apel
Curtea Supremă
de justiţie
Judecătorii
10. Gradele de jurisdicţie şi
modalităţile examinării cauzei
judiciare.
Gradele de jurisdictie
reprezinta trepte prin care
trece o judecata. Aceste grade
de jurisdictie permit o evaluare
in fond dar si posibilitatea de
recurs, ca
posibilitate de indreptare a
erorilor. Legislatia de procedura a
RM prevede infaptuirea justitiei
prin 2 sau 3 grade de
jurisdictie, care se face intr-un
system dispus in scara, unde orice
cauza dupa judecarea in prima
instanta se judeca in apel sau in
recurs. Organizarea justitiei se face
printr-un system de 3 grade de
jurisdictie: judecarea in fond; inel
si in recurs,pentru unele categorii
de cause sau de 2 grade de
jurisdictie: judeca de fond si de
recurs. Pentru alte categorii de
cause in ependenta de obiectul
litigiului si instanta de
judecata care examineaza cauza in
fond. Hotaririle instantei in fond
nu sunt definitive si pot fi atacate
cu apel sau dupa caz cu recurs.
Examinarea cauzei in apel se
desfasoara la instanta de judecata
ierarhic superioara, in rezultatul
atacarii primei instante in
termenul prevazut de lege. In
urma judecarii in apel, instanta de
judecata emite o decizie prin care
respinge apelul sau il admite,
desfiintind hotarirea primei
instante. Decizia instantei de apel
poate fi atacata cu recurs in
termenul prevazut de lege.
Instanta de recurs se pronunta
prin o decizie care respinge
recursul sau il admite desfiintind
hotarirea primei instante sau a
instantei de apel. Decizia instantei
de recurs este definitive. Alte
modalitati de examinare a
cauzelor de catre instante de
judecata sunt: examinarea
recursului in anulare; examinarea
in revizuire care se pot realize
independent una fata de alta, spre
deosebire de gradele de
jurisdictie ce se desfasoara
succesiv. Examinarea recursului in
anulare se infaptuieste numai in
curtea suprema de
justitie, in urma atacarii hotaririlor
judecatoreshti definitive
procurorul general, in scopul
inlaturarii erorilor judiciare pe
motive de drept. Instanta de
juecata suprema, la judecarea
recursului in anulare, dispune prin
decizie desfiintarea hotaririi
judecatoreshti pronuntind o noua
hotarire sau trimite cauza spre
rejudecara altei instante in cazul
admiterii acestea. Examinarea in
revizuire se face de catre instanta
de fond (in cause penale) precum si
de instant ierarhic superioara (in
cause civile) in cazul cind sa comis
o eroare judiciara printr-o hotarire
judecatoreasca definitive
11. Modul de numire în
funcţie a judecătorilor. Condiţiile
necesare pentru numire.
Articolul 6. Condiţii pentru
a candida la
funcţia de
judecător
(1) La funcţia de judecător
poate candida persoana cu o
reputaţie ireproşabilă, care
deţine cetăţenia Republicii
Moldova, are domiciliul în ţară şi
întruneşte următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu;
b) are diplomă de licenţiat în
drept sau echivalentul acesteia;
c) a absolvit Institutul
Naţional al Justiţiei sau are
vechimea în muncă prevăzută la
alin. (2);
d) nu are antecedente penale;
e) cunoaşte limba de stat;
f) corespunde cerinţelor de
ordin medical pentru
exercitarea funcţiei.
(2) Se consideră vechime în
muncă care oferă persoaneidreptul
de a candida la funcţia de
judecător activitatea acesteia pe
parcursul ultimilor 5 ani în calitate
de judecător sau judecător -
asistent al Curţii Constituţionale,
judecător în instanţele
internaţionale, procuror, profesor
de drept titular în instituţiile de
învăţămînt superior acreditate,
avocat, asistent judiciar sau grefier.
(3) Persoanele care au
vechimea în muncă prevăzută
laalin. (2), cu excepţia judecătorilor
în instanţ ele internaţionale şi a
judecătorilor Curţii Constituţionale,
susţin un examen în faţa Comisiei
de absolvire a Institutului
Naţional al Justiţiei conform
procedurii şi condiţiilor
prevăzute de Legea nr. 152-XVI
din 8 iunie 2006 privind Institutul
Naţional al Justiţiei.
(4) Se consideră că nu are
reputaţie ireproşabilă, în
persoana care:
a) are antecedente penale,
inclusiv stinse, sau a fost
absolvită de răspundere penală
printr -un act de amnistie sau de
graţiere;
b) a fost concediată din
organele de drept din motive
compromiţătoare sau a fost
eliberată, din aceleaşi motive, din
funcţiile specificate la alin. (2);
c) are un comportament
incompatibil cu normele Codului
de etică al judecătorilor sau
desfăşoară activitate incompatibilă
cu normele acestui cod.
(5) Poate candida la funcţia
de judecător al curţii de apelsau
de judecător al Curţii Supreme de
Justiţie persoana cu o vechime în
muncă în funcţia de judecător de
cel puţ in 6 ani şi, respectiv, 10
ani.
(6) Poate fi numită judecător
militar persoana careîntruneşte
condiţiile prevăzute la alin. (1) şi
are calitatea de ofiţer activ.
Persoanelor care nu au calitatea
de ofiţer activ li se atribuie grade
militare. L E G E privind Institutul
Naţional al Justiţiei
Articolul 13. Concursul de
admitere în Institut (1)
Admiterea în Institut se face
exclusiv pe bază de concurs,
cu respectarea principiilor
transparenţei şi egalităţii în
drepturi.
(2) La concursul de admitere în
Institut au dreptul să participe
numai persoanele care întrunesc
condiţiile
prevăzute de lege pentru ocuparea
funcţiei de judecător, respectiv de
procuror.
Articolul 10. Selectarea şi
criteriile de selectare a
candidaţilor la funcţia de
judecător
(1) Procesul de
selectare a candidaţilor la
funcţia de
judecător se desfăşoară potrivit
unor criterii obiective
bazate pe merit, ţinînd seama de
pregătirea profesională, de
integritatea, capacitatea şi
eficienţa candidaţilor.
(2) Candidaţii la
funcţia de judecător sînt
selectaţi decolegiul pentru
selecţia şi cariera judecătorilor
în temeiul prezentei legi, al Legii
nr. 154 din 5 iulie 2012 privind
selecţia, evaluarea
performanţelor şi cariera
judecătorilor ş i al
regulamentelor Consiliului
Superior al Magistraturii.
Articolul 11. Numirea
judecătorului în funcţie
(1) Judecătorii judecătoriilor şi
judecătorii curţilor deapel se
numesc în funcţie, din numărul
candidaţilor selectaţi
prin concurs, de către Preşedintele numit in functie de catre Presed
Republicii Moldova, la RM, la propunerea consiliului
propunerea Consiliului Superior al superior al magistraturii.
Magistraturii. Candidaţii numesc în
Persedintele judecatoriei exercita
funcţia de judecător iniţial pe un
termen de 5 ani. După expirarea atributii de
termenului de 5 ani, judecătorii judecator si atributie de
sînt numiţi în funcţie pînă la administratie. Presedintele
atingerea plafonului de vîrstă de 65 judecatoriei are urmatoarele
de ani.
atributii potrivit art 27 a legii
(2) Judecătorii Curţii Supreme
de Justiţie sînt numiţi decătre privind organizarea judecatoreasca:
Parlament, la propunerea a) judeca procesele si
Consiliului Superior al prezideaza sedintele de
Magistraturii. judecata, distribuie judecatorilor
(3) Preşedintele Republicii
spre solutionarea cauzele in
Moldova poate respinge o singură
dată candidatura propusă de către materie civila, penala,
Consiliul Superior al Magistraturii administrative si de alta natura;
pentru numirea în funcţia de b) constituie complete
judecător pe 5 ani sau pînă la de judecata, distribuie
atingerea plafonului de vîrstă şi
judecatorilor alte sarcini;
numai în cazul depistării unor
probe incontestabile de c) conduce activitatea
incompatibilitate a candidatului cu de generalizare a practicii
funcţia respectivă, de încălcare de d) numeste si
către acesta a legislaţiei sau de elibereaza din functie angajatii
încălcare a procedurilor legale de
aparatului judecatoriei;
selectare şi promovare a lui.
(4) Refuzul de numire în e) asigura activitatea
funcţie sau de reconfirmare organizatorica a
înfuncţie trebuie să fie motivat şi judecatoriei;
se face în termen de 30 de zile de f) organizeaza munca
la data parvenirii propunerii. În
de perfectionare a
cazul apariţiei unor circumstanţe
care necesită o examinare judecatorilor si a functionarilor din
suplimentară, Preşedintele aparatul judecatoriei;
Republicii Moldova anunţă g) constituioe dupa
Consiliul Superior al Magistraturii caz complete pentru judecarea
despre prelungirea termenului unor cause privind anumite materii
indicat cu 15 zile.
(5) La propunerea repetată a sau categorii de
Consiliului Superior alMagistraturii, persoane;
Preşedintele Republicii Moldova h) exercita controlul
emite un decret privind numirea în asupra executorilor judecatoreshti
funcţia de judecător pe 5 ani sau si al cancelariei.
pînă la atingerea plafonului de
vîrstă în termen de 30 de zile de la Functiile pressed judecatoriei sunt
data parvenirii propunerii repetate. exercitate in absenta sa de catre
vicepresedinte sau dupa caz de unul
12. Judecătoriile(raionale,de dintre
sector,municipale). judecatori. Aparatul judecatoriei
Judecatoriile de (sector, include: cancelaria, arhiva, serviciul
municipale) sunt compuse din
de documentare si serviciul
presedintele judecatoriei, administrativ. Cancelaria si arhiva
judecatori si aparatul auxiliar. asigura lucrarile de secretariat la
Presedintele judecatoriei este infaptuirea justitiei.
 Grefierul participa la examinarea
cauzelor penale, civile si
administrative, indeplinind lucrari
de secretariat in timpul sedintei de
judecata. Serviciul administrative
are in grija gospodarirea localului
judecatoriei si asigurarea
conditiilor materiale pentru
desfasurarea activitatii instantei de
judecata, precum si gestiunea
bunurilor. Politia pusa in
serviciulinstantelor judecatoershti
in mod gratuity de catre Ministerul
Afacerilor Interne, infatuieste
urmatoarele activitati prevazute de
art 50 al legii privind organizarea
judecatoreasca: asigura paza
localurilor, a altor bunuri ale
instantelor judecatoreshti,
ordinea publica in sediul instantei,
executa aducerea fortata la
judecata
precum si alte atributii cerute.
Colaboratorii politiei pusi in
serviciul instantelor judecatoresti se
subordoneaza
presedintilor acestora. Pe linga
judecatoi activeaza executori
judecatoreshti, care sunt numiti si
eliberati din functie de directorul
Departamentului de executare a
deciziilor judiciare de pe linga
Ministerul justitiei. Executorii
judecatoreshti executa hotaririle
definitive cu character patrimonial
ale instantelor judecatoresti si
altor hotariri prevazute de lege.
Judecatoriile judeca toate cauzele
si cererile in prima instanta, in
afara de cele date in competenta
altor instante.
13. Curţile de Apel
Componenţa şi competenţa
Curţilor de Apel.
LEGE privind organizarea
judecătorească
Curţile de apel
(1) Fiecare curte de apel
îşi exercită competenţa într o
circumscripţie care cuprinde
mai multe judecătorii.
(2) Curţile de apel,
judecătoriile din
circumscripţia lor,localitatea
lor de reşedinţă sînt
prevăzute la anexa nr.3. În
prezent teritoriul R.M. este
împărţit în 5 circumscripţii
jurisdicţionale după
competenţă generală (Bălţi,
Chişinău, Comrat, Cahul,
Bender). Curţile de Apel îşi au
sediul respectiv în Bălţi,
Chişinău, Comrat, Cahul,
Căuşeni.
LEGE privind organizarea
judecătorească
Competenţa
curţilor de
apel Curţile de
apel:
a) judecă cauzele şi
cererile date prin lege în
competenţalor;
b) soluţionează
conflictele de competenţă
apărute între judecătoriile
din circumscripţia lor; c)
generalizează practica
judiciară;
d) exercită alte atribuţii, conform
legii.
Codul de procedura penala al
Republicii Moldova
. Competenţa
curţii de apel
Curtea de
apel:
1) judecă în primă instanţă cauzele
penale privindinfracţiunile
prevăzute de Codul penal în
art.135-144, 278,
279, 283, 284, 337-343;
2) ca instanţă de apel, judecă
apelurile împotriva hotărîrilor
pronunţate în primă instanţă de
judecătorii, inclusiv de
judecătoria militară;
3) ca instanţă de recurs, judecă
recursurile împotrivahotărîrilor
judecătoriilor, care, potrivit
legii, nu pot fi
atacate cu apel;
4) soluţionează conflictele de
competenţă apărute între
judecătorii;
5) judecă cazurile de revizuire,
date prin lege în competenţasa.
Componenţa Curţii de Apel
(1)Curţile de apel pot fi formate
din mai multe colegii,după
categoria cauzelor, sau dintr-un
singur colegiu mixt. (De regulă
în cadrul Curţilor de Apel
funcţionează 2 colegii: Penal şi
Civil.)
(2)Colegiile se constituie din
judecătorii Curţii de Apel.
Componenţa colegiilor este
aprobată de preşedintele Curţii
prin ordin la începutul fiecărui an.
Componenţa completului de
judecată poate fi modificată doar
în condiţiile Codului de procedură
penală, ale Codului de
procedură civilă şi ale Codului cu
privire la contravenţiile
administrative, prin încheiere
motivată. Preşedintele curţii de
apel are dreptul să dispună,
după caz, antrenarea
judecătorilor din colegiu la
judecarea unor cauze în alt
colegiu.
(3)Colegiile sînt conduse de
vicepreşedinţii Curţii deApel.
Structura aparatului Curţilor de
Apel este similară cu cea a
judecătoriilor.
Preşedintele şi vicepreşedinţii
Curţilor de Apel
14. Curtea Supremă de
Justiţie - Structura şi componenţa
Curţii Supreme de Justiţie.
LEGE cu privire la Curtea Supremă
de Justiţie
Articolul 1. Curtea Supremă de
Justiţie - organul suprem al
puterii judecătoreşti
(1) Justiţia în Republica
Moldova se înfăptuieşte
prinCurtea Supremă de Justiţie şi
prin alte instanţe judecătoreşti în
conformitate cu Constituţia, Legea
privind organizarea
judecătorească, Legea cu privire
la statutul judecătorului şi alte
acte legislative.
(2) Curtea Supremă de Justiţie
este instanţa
judecătoreascăsupremă care
asigură aplicarea corectă şi
uniformă a legislaţiei de către
 toate instanţele judecătoreşti,
soluţionarea litigiilor apărute în
cadrul
aplicării legilor, garantează
responsabilitatea statului faţ ă de
cetăţean şi a cetăţeanului faţă de
stat.
(3) Prin activitatea sa Curtea
Supremă de Justiţie asigură
respectarea principiului
prezumţiei nevinovăţiei şi prin
cipiului supremaţiei legii,
contribuie la constituirea unui stat
de drept.
(4) Curtea Supremă de Justiţie
este unica instanţă judecătorească
supremă. Sediul Curţii Supreme
de Justiţie este în municipiul
Chişinău. Componenţa Curţii
Supreme de Justiţie
(1) Curtea Supremă de Justiţie este
compusă
preşedinţi ai Colegiului Civil şi de
Contencios Administrativ,
Colegiului Economic şi, respectiv,
Colegiului Penal, şi 45 judecători
(dintre care trei
judecători exercită concomitent şi
funcţia de vicepreşedinte al
colegiului) care îşi desfăşoară
activitatea în colegii şi în cadrul
Plenului Curţii.
(2) În Curtea Supremă de Justiţie
activează 7 judecătoriasistenţi.
(3) Fiecare judecător al Curţii
Supreme de Justiţie este asistat
de un referent, care este
licenţiat în drept, cu o vechime
în specialitate juridică de cel
puţin 3 ani ş i se selectează în
bază de concurs.
(4) În cadrul Curţii Supreme de
Justiţie funcţionează aparatul
preşedintelui Curţii, direcţia de
generalizare a
practicii judiciare şi analiză a
statisticii judiciare, direcţia de
evidenţă a legislaţiei şi
informatică, direcţia grefei,
direcţia documentare şi direcţia
economico-administrativă.
Atribuţiile Preşedintelui Curţii Supreme
de Justiţie: a) convoacă
şi prezidează şedinţele
Plenului Curţii, prezidează
completul de judecată,
asigură executarea
hotărîrilor adoptate;
b) numeşte judecătorii Curţii
responsabili de întocmirea
rapoartelor asupra cauzelor ce
se vor judeca în Plen; d)
coordonează lucrul colegiului
lărgit al Curţii, al
judecătorilor asistenţi, numeşte
membrii Curţii responsabili pentru
întocmirea rapoartelor asupra
cauzelor de complexitate deosebită
ce se vor judeca în colegii;
f) organizează efectuarea altor
lucrări ce ţin de competenţa
Curţii;
g)reprezintă Curtea Supremă
de Justiţie în relaţiile cu alte
autorităţi şi instituţii publice
atît din ţară, cît şi de peste
hotare;
Durata mandatului judecătorilor
numiţi în funcţie pînă la atingerea
plafonului de vîrstă - 65 de ani.
judecătorilor asistenţi 7 ani.
- Atribuţiile Curţii
Supreme de Justiţie.
Articolul 2. Atribuţiile
Curţii Supreme de Justiţie
Curtea Supremă de
Justiţie:
a) ca instanţă de recurs judecă
hotărîrile curţilor de apel;
b) judecă recursurile în anulare
împotriva hotărîrilor
judecătoreşti în condiţiile şi pentru
motivele prevăzute de lege;
c) judecă
în primă instanţă cauzele atribuite
prin lege în competenţa sa;
d) sesizează din oficiu sau la
propunerea instanţelor
judecătoreşti Curtea
Constituţională pentru a se
pronunţa asupra constituţionalităţii
actelor juridice;
e) generalizează practica judiciară,
analizează statistica
judiciară şi dă explicaţii din oficiu
în chestiunile de
practică judiciară, ce nu ţin de
interpretarea legilor şi nu au
caracter obligatoriu pentru
judecători;
f)examinează informaţiile
preşedinţilor instanţelor inferi
oare privind efectuarea justiţiei de
către acestea;
g)acordă asistenţă metodică
judecătorilor în chestiunile
aplicării legislaţiei;
h) exercită în limitele
competenţei sale atribuţii care
derivădin tratatele internaţionale
la care Republica Moldova este
parte;
i) exercită alte atribuţii conform
legii.
Codul de procedura penala al
Republicii Moldova Competenţa Curţii
Supreme de Justiţie 1) judecă în primă
instanţă cauzele penale privind
infracţiunile săvîrşite de
Preşedintele Republicii Moldova;
2) ca instanţă de recurs, judecă
recursurile împotriva hotărîrilor
pronunţate în primă instanţă sau,
după caz, împotriva hotărîrilor
curţilor de apel, precum şi alte
cazuri
prevăzute de lege;
3) judecă, în limitele competenţei
sale, cauzele supuse căilor
extraordinare de atac, inclusiv
recursurile în anulare; 4) sesizează
Curtea Constituţională pentru a se
pronunţa asupra constituţionalităţii
actelor juridice şi asupra cazurilor
excepţionale de
neconstituţionalitate a actelor
juridice; 5) adoptă hotărîri
explicative în chestiunile de
practică
judiciară a aplicării uniforme a
legislaţiei penale şi procesual
penale;
6) soluţionează cazurile în care
cursul justiţiei este întrerupt,
precum şi cererile de strămutare.
15. Componenţa şi
atribuţiile Consiliului Superior al
Magistraturii. Componenţa:
(1) Consiliul Superior al
Magistraturii este constituit
din 12 membri. (2) Consiliul
Superior al Magistraturii este
alcătuit din judecători şi
profesori titulari. (3) Din
Consiliul Superior al
Magistraturii fac parte de
drept:
Preşedintele Curţii Supreme de
Justiţie, Ministrul justiţi ei şi
Procurorul General.
(4) Şapte membri din rîndul pentru numirea judecătorului pînă (5) În scopul realizării funcţiilor
judecătorilor sînt aleşi de la atingerea plafonului de vîrstă sau sale, Con siliul Superior al
Adunarea Generală a Judecătorilor în caz de promovare a Magistraturii poate avea şi alte
din Republica Moldova prin vot judecătorului; competenţe în condiţiile legii.
secret. Doi membri, unul propus de f) aplică măsuri de încurajare în (7) Consiliul Superior al
majoritatea parlamentară şi unul privinţa judecătorilor. Magistraturii întocmeşte şi
propus de opoziţie, se aleg de a) desemnează judecătorii în păstrează dosarele personale
Parlament din rîndul profesorilor cadrul Consiliului Institutului ale judecătorilor din
titulari cu votul a cel puţin două Naţional al Justiţiei; judecătorii şi curţile de apel.
treimi din numărul deputaţilor b) aprobă strategia privind
aleşi." (5) Adunarea Generală a formarea iniţială şi continuă a
Judecătorilor asigură realizarea 16. Competenţa Curţii
judecătorilor, prezintă opinia
practică a principiului Constituţionale.
asupra planului de acţiuni
autoadministrării puterii Legea cu privire la Curtea
judecătoreşti. Adunarea Generală pentru implementarea acesteia; Constituţională
a Judecătorilor are competenţa c) examinează şi prezintă opinia
Articol
exclusivă de a-i alege pe cei şapte asupra regulamentului
ul 4.
membri ai Consiliului Superior al deorganizare a concursului de
Atribu
Magistraturii şi nu poate lua alte admitere în Institutul Naţional al
ţiile
decizii care ţin de organizarea Justiţiei,
(1)
puterii judecătoreşti. Articolul 5. d) expune opinia asupra numărului Curte
Preşedintele de locuri scoase laconcursul de
a
(1) Preşedintele Consiliului admitere pentru instruirea
Consti
Superior al Magistraturii este iniţială a
tuţion
ales prin vot secret pe un judecătorilor în cadrul Institutului ală:
termen de 4 ani, cu votul Naţional al Justiţiei; a) exercită
majorităţii membrilor e) examinează contestaţiile
la sesizare controlul
consiliului. hotărîrilor (avizelor) emise
constituţionalităţii legilor,
(2) În absenţa preşedintelui, decolegiul de calificare.
regulamentelor şi hotărârilor
funcţiile lui sînt exercitate de (a) examinează petiţiile cetăţenilor Parlamentului, a decretelor
un membru al consiliului, numit în problemele ce ţin de etica dispoziţiilor Guvernului, precum şi
prin hotărîre a Consiliului judecătorilor; a tratatelor internaţionale la care
Superior al Magistraturii. b) examinează contestaţiile Republica Moldov a este parte;
(3) Funcţia de preşedinte al hotărîrilor emise de colegiul b) interpretează Constituţia;
Consiliului Superior al disciplinar;
Magistraturii nu poate fi deţinută c) examinează, confirmă şi c) se pronunţă asupra iniţiativelor
de realizare (revizuire) a
sau exercitată de către persoanele propune, în modul stabilit
Constituţiei;
specificate la art.3 alin. (3) din delegislaţia în vigoare, proiectul
prezenta lege. Durata mandatului bugetelor instanţelor d) confirmă rezultatele
de membru al Consiliului Superior judecătoreşti; referendumurilor republicane;
al Magistraturii este de 4 ani. e) aprobă structura e) confirmă rezultatele alegerii
Competenţa Consiliului Superior al aparatului Consiliului Superior Parlamentului şi aPreşedintelui
Magistraturii alMagistraturii, numeşte, Republicii Moldova, validează
a) face propuneri Preşedintelui promovează, transferă şi mandatele deputaţilor şi al
Republicii Moldova eliberează din funcţie angajaţii Preşedintelui Republicii
sau,respectiv, Parlamentului de aparatului, aplică faţă de Moldova; f) constată
numire, promovare, transferare aceştia măsuri de încurajare şi circumstanţele care justifică
sau eliberare din funcţie a sancţiuni disciplinare; dizolvarea Parlamentului,
judecătorilor, preşedinţilor şi f) coordonează demiterea Preşedintelui
vicepreşedinţilor instanţelor programele de acordare a Republicii
judecătoreşti; concediilor deodihnă anuale Moldova, interimatul funcţiei de
b) primeşte jurămîntul judecătorilor judecătoriilor şi Preşedinte, imposibilitatea
judecătorilor; curţilor de apel, acordă Preşedintelui R epublicii Moldova
c) verifică veridicitatea actelor concediile de odihnă anuale de a-şi exercita atribuţiile mai mult
depuse de candidaţii lafuncţia de preşedinţilor şi de 60 de zile;
judecător şi veridicitatea actelor vicepreşedinţilor acestor g) rezolvă excepţiile de
prezentate instanţe. neconstituţionalitate a actelor
juridice, sesizate de Curtea
Supremă de Justiţie; h) 17. Modul de formare şi c) reprezintă Curtea
hotărăşte asupra chestiunilor componenţa Curţii Constituţionale. Constituţională în faţa
care au ca obiect Conform art. 136 al. 1 al autorităţilor publice din ţară
constituţionalitatea unui Constituţiei Republicii Moldova şi şi străinătate;
partid. art. 6, al Legii cu privire la Curtea Preşedintele şi judecătorii
(2) Competenţa Curţii Constituţională, Curtea Curţii Constituţionale sunt asistaţi
Constituţionale este prevăzută Constituţională se compune din în activitatea lor de către şase
de Constituţie şi nu poate fi şase judecători numiţi judecători asistenţi. Condiţiile
contestată de nici o autoritate pentru un mandat de şase ani. necesare pentru a candida la
publică. Numărul par de judecători din postul de
a) exercită componenţa Curţii Constituţionale judecător asistent: pregătire
la sesizare controlul nu core spunde juridică superioară; vechime de cel
constituţionalităţii legilor, practicii internaţionale (România, puţin zece ani în activitatea juridică
regulamentelor şi hotărârilor Franţa, Rusia, Italia) şi instaurează sau în învăţământul juridic
Parlamentului, a decretelor problema adoptării hotărârilor în superior. Judecătorii asistenţi ai
Preşedintelui Republicii Moldova, a cazul împărţirii voturilor. De Curţii Constituţionale sunt angajaţi
hotărârilor şi dispoziţiilor exemplu, dacă la adoptarea unei prin concurs. Judecătorii asistenţi
Guvernului, precum şi a tratatelor hotărâri privind constituţionalitatea sunt asimilaţi cu judecătorii Curţii
internaţionale la care Republica actului normativ sau a tratatului de Apel şi au acelaşi statut ca şi
Moldova este parte; internaţional se înregistrează judecătorii din alte instanţe
b) interpretează Constituţia; paritatea de voturi, atunci actul judecătoreşti.
c) se pronunţă asupra iniţiativelor normativ sau tratatul internaţional
de revizuire a Constituţiei; se prezintă constituţional, iar cauza 18. Avocatul parlamentar: sarcini,
Regulile care ţin de iniţiativa de este sistată. Această situaţie nu competenţă.
revizuire a Constituţiei ţin de: este adecvată şi de aceea, în opinia Sarcinile instituţiei Avocatului
-subiecţii împuterniciţi (art. 141 al Curţii Constituţionale, este Parlamentar sunt stabilite în Art.2.
Constituţiei Republicii necesară suplinirea cu o persoană a al Legii Republicii Moldova cu
Moldova); numărului de judecători. privire la avocaţii parlamentari – «
Durata mandatului Curţii Avocaţii parlamentari contribuie la
un număr de cel puţin 200000 de Constituţionale nu este limitată, repunerea în drepturi a cetăţenilor,
cetăţeni ai Republicii Moldova
dar judecătorul Curţii la perfecţionarea legislaţiei ce ţine
cu drept de vot.
Constituţionale poate deţine de domeniul apărării drepturi lor
un număr de cel puţin o treime de această funcţie pe durata a două omului, la instruirea juridică a
deputaţi din Parlament;
mandate consecutive. Curtea populaţiei prin aplicarea
Guvern. Constituţională se compune din procedeelor menţionate în
d) confirmă rezultatele şase judecători. Doi
referendumurilor republicane; prezenta lege ».
judecători sunt numiţi de Competenţa Avocatului
e) confirmă rezultatele alegerii Parlament, doi de Guvern şi doi de Parlamentar:
Parlamentului şi aPreşedintelui Consiliul Superior al Magistraturii. I. Art.13. - Avocaţii parlamentari
Republicii Moldova, validează
mandatele examinează sesizările cetăţenilor
Preşedintele Curţii Republicii Moldova, cetăţenilor
f) constată circumstanţele care
Constituţionale este ales prin străini şi apatrizilor care locuiesc
justifică dizolvarea
Parlamentului, demiterea vot secret, pentru un termen de permanent sau se află temporar
Preşedintelui Republicii 3 ani, cu majoritatea de pe
Moldova, interimatul funcţiei voturi ale judecătorilor Curţii. teritoriul ei, denumiţi în continuare
de Preşedinte, imposibilitatea Numărul petiţionari, ale căror drepturi şi
Preşedintelui Republicii libertăţi au fost încălcate în
de candidaţi la funcţia de Republica
Moldova de a-şi exercita Moldova. Avocatul
Preşedinte al Curţii
atribuţiile mai mult de 60 de parlamentar pentru protecţia
Constituţionale este nelimitat. drepturilor copilului examinează
zile;
Preşedintele Curţii Constituţionale petiţii privind protecţia drepturilor
g) rezolvă excepţiile de are următoarele atribuţii: a) copilului şi, în limitele competenţei,
neconstituţionalitate a actelor convoacă Curtea Constituţională şi este în drept să acţioneze din
juridice, sesizate de Curtea prezidează şedinţele
Supremă de Justiţie; h) proprie iniţiativă.
hotărăşte asupra chestiunilor acesteia; Art.15. - Avocaţii parlamentari
care au ca obiect b) coordonează activitatea examinează cererile privind
constituţionalitatea unui Curţii deciziile sau acţiunile (inacţiunile)
partid; autorităţilor publice centrale şi
locale, instituţiilor, organizaţiilor şi libertăţilor constituţionale ale avocatilor parlamentari - Centrul
întreprinderilor, indiferent de tipul cetăţenilor şi în baza rezultatelor pentru Drepturile Omului din
de proprietate, asociaţiilor obşteşti examinării cererilor, precum şi în Moldova este o institutie de stat
şi persoanelor cu funcţii de urma efectuării vizitelor preventive independenta, formata din patru
răspundere de toate nivelurile în locurile unde se află sau se pot avocati parlamentari, desemnati de
care, conform opiniei afla persoane private de libertate, Parlamentul RM pentru un mandat
petiţionarului, au încălcat avocatul parlamentar este în drept: de 5 ani, egali în drepturi, unul
drepturile şi libertăţile sale a) să prezinte Parlamentului dintre care este specializat în
constituţionale. Art.25. - (1) În propuneri în vederea problemele de protecţie a
exercitarea atribuţiilor sale, perfecţionării legislaţiei în vigoare drepturilor copilului.. Nici o
avocatul în domeniul asigurării drepturilor şi persoană nu poate îndeplini f
parlamentar are dreptul la libertăţilor omului; uncţia de avocat parlamentar mai
audienţă peste rînd la conducători b) să remită autorităţilor mult decît două mandate
şi la alte persoane cu funcţii de publice centrale şi locale consecutive.
răspundere ale autorităţilor obiecţiile şi propunerile sale Avocat parlamentar poate fi orice
publice centrale şi locale, ale de ordin general referitoare la cetăţean al Republicii
organelor de drept, instituţiilor, asigurarea drepturilor şi Moldova licenţiat în drept, care are
organizaţiilor şi întreprinderilor, libertăţilor constituţionale ale o înaltă competenţă
etc. cetăţenilor, la îmbunătăţirea profesională, o vechime de cel
Avocaţii parlamentari desfăşoară activităţii aparatului puţin 5 ani în activitatea
activitate de propagare a administrativ. juridică sau în învăţămîntul juridic
cunoştinţelor în domeniul apărării - (1) În cazul în care se constată superior şi o reputaţie ireproşabilă.
drepturilor şi libertăţilor încălcări în masă sau grave ale Avocaţii parlamentari sînt numiţi în
constituţionale ale omului. drepturilor şi libertăţilor funcţie cu votul majorităţii
Art.28. - (1) În baza rezultatelor constituţionale ale omului, avocatul deputaţilor aleşi.
examinării cererii, avocatul parlamentar are dreptul să prezinte
parlamentar, de asemenea, este în un raport la una din şedinţele In ceea ce priveste statutul sau si
drept: Parlamentului, precum şi să raporturile cu autoritatile publice,
a) să adreseze în instanţa de propună instituirea unei comisii trebuie mentionat ca
judecată o cerere în apărarea parlamentare care să cerceteze ombudsmanul este independent
intereselor petiţionarului ale cărui aceste fapte. fata de toate celelalte autoritati
drepturi şi libertăţi constituţionale (2) Avocaţii parlamentari au publice, inclusiv fata de Parlament,
au fost încălcate; dreptul să asiste şi să ia cuvîntul la care il numeste si il poate revoca
b) să intervină pe lîngă şedinţele Parlamentului şi ale inainte de expirarea mandatului
organele corespunzătoare cu un Guvernului. sau. De altfel, nu este
demers pentru intentarea unui . - Avocaţii parlamentari au permisa nici o ingerinta in
proces disciplinar sau penal în dreptul să sesizeze Curtea activitatea ombudsmanului, nici
privinţa persoanei cu funcţii de Constituţională în vederea chiar din partea Parlamentului.
răspundere care a comis controlului constituţionalităţii Desi este independent fata de
încălcări ce au generat lezarea legilor şi hotărîrilor Parlamentului, celelalte autoritati publice,
considerabilă a drepturilor şi decretelor Preşedintelui Republicii ombudsmanul prezinta insa anual
libertăţilor omului; Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor un raport Parlamentului privind
c) să intenteze proces Guvernului, asupra corespunderii cazurile pe care le-a investigat,
administrativ împotriva lor principiilor general acceptate şi solutiile date, etc.
persoanelor care au săvîrşit actelor juridice internaţionale cu Personalitatea avocatului
contravenţia prevăzută la privire la drepturile omului. parlamentar este inviolabila pe
19
articolul 174 din Codul cu toata durata mandatului.
19. Statutul avocatului Inviolabilitatea avocatului
privire la contravenţiile
parlamentar. Modul de numire şi parlamentar se extinde asupra
administrative;
eliberare din funcţie. locuinţei şi localului său de
d) să sesizeze persoanele cu In exercitarea atributiilor serviciu, asupra mijloacelor de
funcţii de răspundere de sale, ombudsmanul nu se substituie transport şi de telecomunicaţie
toate nivelurile asupra altor organisme carora le sunt folosite de el, asupra
cazurilor de neglijenţă în conferite atributii privind apararea corespondenţei, documentelor şi
lucru, de încălcare a eticii de drepturilor omului. Avem in averii personale. Avocaţii
serviciu, de tărăgănare şi vedere, indeosebi, organele parlamentari nu pot fi traşi la
birocratism. judiciare. Potrivit legii de răspundere penală sau
Art.29. - În baza analizei datelor organizare si functionare institutul
privind încălcarea drepturilor şi
 administrativă, nu pot fi reţinuţi,
arestaţi,
percheziţionaţi, supuşi
controlului personal fără
acordul prealabil al
Parlamentului, cu excepţia
cazurilor de infracţiune
flagrantă.
In exercitiul mandatului, avocatii
parlamentari se calauzesc de
Constitutia RM, Legea cu privire la
avocatii
parlamentari, alte legi nationale si
de actele juridice internationale la
care Republica Moldova este parte;
se conduc de principiile legalitatii si exclude
transparentei, echitatii sociale,
democratiei, umanismului,
accesibilitatii dupa cum le dicteaza
constiinta; sunt independenti fata
de deputatii Parlamentului RM,
Presedintele RM, autoritatile
publice centrale si locale si
persoanele cu functii de raspundere
de toate nivelurile.
Avocatul parlamentar nu poate
detine nici o functie electiva sau
publica, nu poate practica alte
activitati retribuite, cu exceptia
activitatii didactice si stiintifice.
Avocatul parlamentar nu are
dreptul sa desfasoare activitate
politica, sa fie membru al vreunui
partid sau al unei origanizatii social- de procurorul ierarhic inferior,
politice. In decurs de 10 zile de la
data depunerii juramantului, în instanţă de judecată a deciziilor
avocatul parlamentar este obligat
sa inceteze orice activitateprocesual ale procurorului.
incompatibila cu statutul sau si sa
suspende apartenenta sa la oricare
partid sau alta organizatie social-
politica.
20. Pricipiile de organizare şi
activitate ale organelor
procuraturii.
Procuratura este o instituţie
autonomă în cadrul autorităţii
judecătoreşti, care, în limitele
atribuţiilor şi competenţei, apără
interesele generale ale societăţii,
ordinea de drept, drepturile şi 21. Structura şi personalul
libertăţile cetăţenilor, conduce şi Procuraturii.
exercită urmărirea penală, Structura şi personalul Procuraturii
reprezintă învinuirea în instanţele
de judecată, în condiţiile legii. Sistemul organelor Procuraturii
Principiile de organizare a (1) Procuratura este un sistem
activităţii Procuraturii unic, centralizat şi ierarhic, care
(1) Procuratura îşi desfăşoară include:
activitatea pe principiullegalităţii. a) Procuratura Generală;
(2) Activitatea Procuraturii b) procuraturile teritoriale;
este transparentă şi c) procuraturile specializate.
de informare în masă la Procuratura Generală
informaţiile despre această (1) Procuratura
activitate, cu excepţia restricţiilor Generală este condusă de
prevăzute de lege. Procurorul
(3) Principiul independenţei General şi este ierarhic superioară
posibilitatea tuturor organelor
desubordonare a Procuraturii Procuraturii. Procuratura Generală
autorităţii legislative şi celei organizează şi gestionează bugetul
executive, precum şi de influenţă Procuraturii.
sau de imixtiune a unor alte
organe şi autorităţi ale statului în (2) Subdiviziunile
activitatea Procuraturii. Procuraturii Generale sînt
(4) Procurorul îşi organizează conduse de procurori-şefi, care
activitatea şi o desfăşoară pe pot fi ajutaţi de adjuncţi.
principiul autonomiei, asigurat
Serviciile economico-
prin independenţă
procesuală şi control administrative sînt conduse de
judecătoresc, care îi oferă persoane cu statut de
posibilitatea de a lua de sine funcţionar public. Procuraturile
stătător decizii în cauzele ş i în teritoriale
cazurile pe care le examinează. (1) În categoria procuraturilor
(5) În activitatea Procuraturii, teritoriale intră
controlul ierarhic intern şicontrolul procuraturile unităţii teritoriale
judecătoresc sînt principii care autonome Găgăuzia
asigură exercitarea dreptului (denumită în continuare UTA
procurorului ierarhic superior de a Găgăuzia), ale municipiului
verifica legalitatea deciziilor emise Chişinău, ale raioanelor,
municipiilor, oraşelor şi
precum şi posibilitatea contestării sectoarelor.
(2) Procuratura UTA Găgăuzia
şi a acţiunilor cu caracter exercită atribuţiileProcuraturii în
teritoriul respectiv şi este ierarhic
Cadrul juridic de activitate a superioară procuraturilor
Procuraturii teritoriale din UTA Găgăuzia.
Activitatea Procuraturii este (3) Procuratura municipiului
reglementată de Constituţia Chişinău exercită
Republicii Moldova, de prezenta atribuţiileProcuraturii în teritoriul
lege, de alte acte legislative, respectiv şi este ierarhic
precum şi de tratatele superioară procuraturilor de
internaţionale la care Republica sector din municipiu.
Moldova este parte. . Procuraturile specializate
Procurorul (1) În categoria procuraturilor
Procurorul este persoana cu specializate intră procuraturile
funcţie de răspundere prin al cărei care activează în anumite domenii
intermediu Procuratura îşi speciale.
(2) Procuratura anticorupţie
este specializată încombaterea
infracţiunilor de corupţie şi îşi k) este ordonatorul e) asigură asistenţa juridică şi
exercită atribuţiile pe întreg mijloacelor financiare, colaborarea internaţională
teritoriul ţării. în domeniul său de activitate;
administrează bunurile
(3) Procuraturile militare, prin f) implementează politica penală
Procuraturii.
procurorii militari: a statului;
(3) Procurorul General prezintă
a) exercită urmărirea penală în anual Parlamentului raport despre g) asigură protecţie eficientă
cauzele penale ce ţin de starea legalităţii şi ordinii de drept martorilor, victimelor
competenţa judecătoriilor din ţară, infracţiunii şi altor participanţi la
militare; precum şi despre măsurile proces;
b) reprezintă învinuirea în întreprinse pentru redresarea ei. h) intentează acţiune civilă în
judecătoria militară; Raportul Procuror ului General este cazurile prevăzute de lege;
c) exercită atribuţiile Procuraturii făcut public şi se plasează în Competenţele procurorului
în Forţele Armate.(4) internet pe pagina oficială a În scopul exercitării atribuţiilor
Procuratura de transport Procuraturii. care îi revin Procuraturii,
exercită atribuţiile procurorul, în condiţiile legii, este
Procuraturii în transportul Articolul 32. Personalul în drept:
feroviar, aerian şi naval pe întreg Procuraturii a) să solicite persoanelor juridice
teritoriul ţării. (1) În cadrul Procuraturii şi fizice prezentarea de
(5) Procuraturile de nivelul activează procurori, documente, materiale, date
curţii de apel exercităatribuţiile personalauxiliar şi personal statistice, informaţii de altă
stabilite la art.26. tehnic. natură;
(6) Pot fi create prin lege şi (2) Statutul procurorilor este c) să citeze orice persoană şi să
alte procuraturi specializate,ale reglementat prin lege. solicite explicaţii verbale
căror competenţe vor fi stabilite (3) Personalul auxiliar
de Procurorul Gen eral în sau scrise în cazul urmăririi penale
funcţionează în subdiviziunile sau al lezării drepturilor şi
condiţiile legii.
Procuraturii Generale, în libertăţilor fundamentale ale
Procuraturile de nivelul curţii de omului, precum şi în cazul
procuraturile teritoriale, în
apel sînt instituite încălcării ordinii de drept;
procuraturile specializate şi
pentru asigurarea bunei contribuie la exercitarea atribuţiilor d) să aibă acces liber în localurile
funcţionări a justiţiei în cauzele Procuraturii. instituţiilor publice, ale
penale a căror examinare în fond agenţilor economici, ale altor
(4) Personalul tehnic
este de competenţa curţilor de efectuează deservirea tehnică persoane juridice, precum şi la
apel şi contribuie la înfăptuirea aorganelor Procuraturii. documentele şi materialele lor.
justiţiei în aceste instanţe, în
condiţiile legii. Statutul 22. Competenţa şi atribuţiile 23. Statutul procurorului.
procuraturii de nivelul curţii de procurorului. Incompatibilităţi şi
apel se stabileşte într -un interdicţii
Atribuţii şi
regulament, aprobat de
competenţe Articolul 33. Statutul procurorului
Procurorul General.
Atribuţiile (1) În exercitarea atribuţiilor,
(2) Procurorul General: Procuraturii procurorul este
a) reprezintă Procuratura în Procuratura:
relaţiile cu celelalte autorităţi a) în numele societăţii şi în autonom,imparţial şi se supune
numai legii.
publice, cu persoane juridice şi interes public, asigură
fizice din ţară şi din străinătate; (2) Promovarea, delegarea,
aplicarea legii, apără ordinea detaşarea şi transferul
b) numeşte procurorii de drept, drepturile şi
procurorului se fac numai cu
inferiori, exercită, direct sau prin
libertăţile cetăţeanului atunci acordul lui, dacă legea nu
intermediul adjuncţilor săi ori al
cînd încălcarea acestora prevede altfel.
procurorilor subordonaţi, controlul
atrage sancţiune penală; (3) Procurorul poate fi
asupra activităţii procurorilor;
b) conduce şi exercită urmărirea sancţionat, suspendat şi eliberat
c) emite în scris ordine, penală; din funcţie numai în temeiurile şi
dispoziţii şi instrucţiuni
c) reprezintă învinuirea în în condiţiile stabilite de lege.
metodologice şi de reglementare instanţă de judecată; Articolul 34. Incompatibilităţi
executorii, aprobă regulamente;
j) convoacă procurorii d) participă, în condiţiile legii, la Funcţia de procuror este
judecarea cauzelorcivile, incompatibilă cu orice altă funcţie
inferiori în şedinţe, anual sau de
cîte ori este nevoie; inclusiv de contencios publică sau privată, cu excepţia
administrativ, şi activităţilor didactice şi ştiinţifice.
 Articolul 35. Interdicţii consilier juridic de major
(1) Procurorul este obligat să se stat de rangul al II- de
abţină de la orice activitate legată lea; consilier juridic
justiţie;
de exercitarea funcţiei sale în de stat de rangul al
III-lea; b) pentru locoten
cazuri care
presupun existenţa unui conflict corpul juridic ent de
între interesele sale, pe de o parte, superior: consilier justiţie.
şi interesul public, al justiţiei sau al juridic de rangul I; Conferirea gradelor de clasificare
apărării intereselor generale ale consilier juridic de şi a gradelor militare speciale
societăţii, pe de alta, cu excepţia rangul al II-lea; (1) Gradele de jurist de rangul
cazurilor în care conflictul de consilier juridic de
al III-lea şi de locotenent de
interese a fost adus în scris la rangul al III-lea; c)
pentru corpul juridic justiţie se conferă procurorilor în
cunoştinţă conducătorului
organului inferior: urma atestării, după numire în
conform căruia nu are dreptul: funcţie.
a) să participe în proces de jurist (2) Conferirea gradelor de
judecată dacă se află cu de clasificare şi a gradelormilitare
speciale este de competenţa
judecătorul, cu avocatul sau cu rang
Procurorului General, cu excepţia
un alt participant la proces ul I; gradelor de consilier juridic de
interesat în rezultatelejurist stat de rangurile I, II şi III, care se
procesului în relaţii de căsătorie,
de conferă de Preşedintele Republicii
de rudenie sau de afinitate de
rang Moldova.
pînă la gradul II inclusiv;
b) să facă parte din partide sau ul al (3) Gradele de clasificare de
din formaţiuni II- consilier juridic de stat
c) să fie lucrător operativ, lea; derangurile I, II şi III se conferă la
inclusiv sub acoperire, jurist numirea procurorului în funcţia
informator sau colaborator al de respectivă, prevăzută la art.47.
organului care exercită activitate Conferirea gradelor de clasificare
operativă de investigaţii; rang
si a gradelor militare speciale în
d) să-şi exprime public opinia cu ul al caz de transfer
privire la dosare, la III- (1) În caz de transfer în
procese, la cauze aflate în curs de lea. procuraturile militare şi de
desfăşurare sau cu privire la cele (2) Pentru procurorii din transfer în subdiviziunea
despre care dispune de informaţie procuraturile militare şi din
în legătură cu funcţia exercitată, Procuraturii Generale învestită
subdiviziunea Procuraturii
altele decît cele care sînt în Generale învestită cu atribuţii în cu atribuţii în Forţele Armate,
gestiunea sa; Forţele Armate se stabilesc procurorilor care au grade de
e) să desfăşoare activitate de următoarele grade militare clasificare li se conferă grade
întreprinzător sau activitate speciale: militare speciale, ţinîndu -se
comercială, direct sau prin a) pentru
cont de funcţia în care se
persoane interpuse; corpul
juridic numesc, de gradul pe care îl
f) să desfăşoare activitate de
arbitraj în litigii civile, superior: deţin şi de vechimea în acest
comerciale sau de altă natură; colonel de grad.
justiţie; (2) În aceleaşi condiţii se
24. Gradele de clasificare şi locotenent
conferă grade de clasificare
gradele militare speciale ale -colonel de
justiţie; procurorilor transferaţi în alte
procurorilor.
Gr adele de clasificare şi gradele maior de organe ale Procuraturii din
militare speciale justiţie; procuraturile militare şi din
(1) Pentru procurori se stabilesc căpitan subdiviziunea Procuraturii Generale
următoarele grade de clasificare: de învestită cu atribuţii în Forţele
a) pentru corpul justiţie; Armate.
juridic suprem:
locoten
consilier juridic de
stat de rangul I; ent-
 25. Măsurile de încurajare. justificat de schimbarea m) încălcarea prevederilor
Răspunderea disciplinară şi practicii de aplicare a referitoare la
patrimonială a procurorilor.
normelor juridice stabilite în incompatibilităţile şi interdicţiile
Măsurile de încurajare
actualul sistem de drept sau în care îi privesc pe procurori.
(1) Pentru îndeplinirea
sistemul practicii judiciare; Sancţiunile disciplinare
exemplară a obligaţiilor de serviciu,
c) imixtiunea în activitatea altui b) mustrarea;
pentru iniţiativă, operativitate şi
procuror sau c) mustrarea aspră;
pentru alte merite relevante în
intervenţiile de orice natură pe d) retrogradarea în funcţie;
serviciu, procurorii pot fi încurajaţi
lîngă autorităţi, instituţii sau e) retrogradarea în grad de
prin:
funcţionari pentru o soluţionare clasificare sau în grad militar
a) exprimare
alta decît în limitele special;
a unei
prevederilor legale în vigoare a f) retragerea insignei
mulţumiri;
unor cereri, pretinderea sau „Lucrător de Onoare al
b)oferirea
acceptarea rezolvării intereselor Procuraturii”;
unui
personale sau ale membrilor g) concedierea din organele
cadou
familiei sale; Procuraturii. Răspunderea
simbolic;
d) încălcarea intenţionată, în patrimonială
c)
exerciţiul funcţiei, a legii, (1) Statul răspunde
acordarea
dacă aceasta nu atrage răspundere patrimonial pentr u prejudiciile
unui
penală, civilă sau cauzate prin erorile comise de
premiu;
contravenţională; procurori în exerciţiul funcţiei.
d) conferirea unui grad de
e) participarea la activităţi (2) Pentru repararea
clasificare sau grad militar
publice cu caracter politic; prejudiciului, persoana are
special mai înalt;
f) încălcarea prevederilor legale dreptul săînainteze acţiune
e) conferirea „Diplomei de
referitoare la declaraţia numai împotriva statului,
Onoare a Procuraturii”;
cu privire la venituri şi la reprezentat de Ministerul
f) decorarea cu insigna „Lucrător
proprietate; Finanţelor.
de Onoare al
g) refuzul nejustificat de a (3) Răspunderea statului nu
Procuraturii”;
îndeplini o atribuţie de înlătură răspunderea
General.
serviciu; procurorului care şi-a exercitat cu
Răspunderea disciplinară
h) a bsenţele nemotivate de la rea-credinţă atribuţiile.
(1) Procurorii pot fi traşi la
serviciu, întîrzierea ori (4) Termenul de prescripţie
răspundere disciplinară
plecarea înainte de program; a dreptului la acţiune încazurile
pentru abatere de la
i) atitudinea nedemnă, în prevăzute de prezentul articol
îndatoririle de serviciu,
exerciţiul funcţiei, faţă de este de un an, dacă legea nu
precum şi pentru
colegi, judecători, avocaţi, experţi, prevede alte termene.
comportament care
martori sau faţă de alţi
prejudiciază interesele de 26. Organele consultative și
participanţi la proces; organele de autoadministrare din
serviciu şi discreditează
j) încălcarea normelor din Codul cadrul procuraturii. Colegiul
imaginea Procuraturii.
Abaterile disciplinare de etică al procurorului; k) Procuraturii este un organ
folosirea statutului de consultativ în organizarea
a) îndeplinirea activităţii Procurorului General.
procuror în scopul obţinerii de
necorespunzătoare a Structura Colegiului
foloase sau de avantaje
obligaţiilor de Procuraturii (1) Colegiul
necuvenite;
serviciu; Procuraturii este compus din
l) expunerea în public a
b) interpretarea sau aplicarea 9 procurori.
acordului sau a dezacordului
incorectă sau tendenţioasă, în (2) Din componenţa
cu
mod intenţionat sau din Colegiului Procuraturii fac
hotărîrea unor alţi procurori în
neglijenţă gravă, a legislaţiei, parte: Procurorul General,
scopul imixtiunii în activitatea lor;
dacă acest lucru nu este
prim-adjunctul şi cei doi secret, direct şi liber exprimat, procurorilor, Consiliul Superior al
adjuncţi ai Procurorului după cum urmează: Procurorilor are următoarele
General, procurorul UTA a) doi membri din rîndul competenţe:
Găgăuzia, alţi procurori. procurorilor Procuraturii a) propune Procurorului General
(3) Preşedinte al Colegiului Generale; desemnarea
Procuraturii este Procurorul b) trei membri din rîndul Justiţiei;
General. procurorilor de la procuraturile b) aprobă strategia privind
Componenţa nominală a teritoriale şi de la cele specializate. formarea iniţială şi continuă a
Colegiului Procuraturii, (4) Patru membri ai Consiliului procurorilor, prezintă avizul
propusă de Procurorul General, Superior al Procurorilor sînt aleşi asupra planului de acţiuni
se confirmă pentru durata de Parlament din rîndul pentru implementarea acestei
mandatului său de către profesorilor titulari cu votul strategii;
Parlament în decursul unei luni majorităţii deputaţilor aleşi, la c) examinează contestaţiile la
de la numirea Procurorului propunerea a cel puţin 20 de hotărîrile emise de
General. deputaţi în Parlament. Colegiul de calificare şi de Colegiul
Atribuţiile Colegiului Procuraturii Competenţa Consiliului Superior disciplinar;
(1) Colegiul Procuraturii al Procurorilor d) decide validarea hotărîrilor
prezintă recomandări şi opinii (1) Referitor la cariera Colegiului de calificare şi
asupra problemelor abordate de procurorilor, Consiliul Superior al ale Colegiului disciplinar.
Procurorul General ori asupra Procurorilor are următoarele
COLEGIUL DE
problemelor generale privind competenţe:
CALIFICARE
conducerea şi organizarea a) examinează criteriile de
(1) Colegiul de calificare se
activităţii Procuraturii, corespundere a candidaţilor la
instituie pe lîngă Consiliul
cooperarea juridică funcţia de procuror;
Superior al Procurorilor şi are
internaţională, consolidarea b) solicită informaţiile
drept scop promovarea
supremaţiei legii, combaterea necesare soluţionării
politicii de stat în domeniul
Consiliul Superior al Procurorilor problemelor ce ţin de
selectării cadrelor în organele
Consiliul Superior al Procurorilor competenţa sa;
Procuraturii, evaluarea nivelului
(1) Consiliul Superior al c) face propuneri
de pregătire şi a capacităţilor
Procurorilor este un Procurorului General de numire,
profesionale ale procurorilor,
organreprezentativ şi de promovare, transferare, delegare,
corespunderii funcţiilor ocupate,
autoadministrare a procurorilor. detaşare, încurajare, suspendare
respectării interdicţiilor şi a
(2) Consiliul Superior al sau eliberare din funcţie a
exigenţelor faţă de procuror.
Procurorilor este garantul procurorilor;
autonomiei, obiectivităţii şi (2) Mandatul Colegiului de
d) primeşte jurămîntul
imparţialităţii procurorilor. calificare este de 4 ani.
procurorilor;
Componenţa Colegiului de
Componenţa Consiliului Superior e) organizează concursuri
calificare
al Procurorilor pentru ocuparea funcţiei de
(1) Colegiul de calificare se
(1) Consiliul Superior al procuror, selectează candidaturi
compune din 11 membri:
Procurorilor este constituit din 12 pentru locurile vacante;
a) trei membri aleşi din rîndul
membri. f) numeşte componenţa
procurorilor de la
(2) Din Consiliul Superior al nominală a comisiei de alegere a
Procuratura Generală;
Procurorilor fac parte dedrept: membrilor în Consiliul Superior al
Procurorul General, preşedintele Procurorilor, în Colegiul de b) şase membri aleşi din
Consiliului Superior al calificare şi în Colegiul disciplinar. rîndul procurorilor de la
Magistraturii, ministrul justiţiei. procuraturile teritoriale şi de la
(2) În domeniul instruirii iniţiale
(3) Cinci membri ai Consiliului şi continue a cele specializate;
Superior al Procurorilor sînt aleşi
de procurorii în funcţie prin vot
 c) doi profesori titulari în (1) Colegiul disciplinar se articolele 266-270 din Codul de
drept numiţi de ConsiliulSuperior compune din 9 membri: procedură penală al Republicii
al Procurorilor. a) trei membri aleşi de Moldova.
(2) Preşedintele Colegiului de procurorii de la Procuratura * Organul de urmărire penală al
calificare este ales prin vot secret Generală din rîndul lor; Ministerului Afacerilor
din rîndul membrilor acestuia la b) şase membri aleşi de Interne
prima lui şedinţă. Împuternicirile procurorii de la procuraturile În competența acestui organ intră
Colegiului de calificare Colegiul de teritoriale şi de la cele orice infracțiune care nu penală
sau este dată în competența lui
calificare: specializate din rîndul lor.
prin ordonanța procurorului
a) organizează examenul de (2) În componenţa * Organul de urmărire penală al
capacitate al candidaţilor la Colegiului disciplinar nu pot fi Serviciului V amal
funcţia de procuror, în condiţiile aleşimembri ai Consiliului În competența acestui organ intră
legii; Superior al Procurorilor şi nici infracțiunile prevăzute în art. 248
b) examinează materialele membri ai Colegiului de și 249 din Codul penal al Republicii
Moldova * Organul de urmărire
prezentate în şedinţa colegiului, calificare.
penală al Centrului pentru
concluziile şi recomandările (3) Preşedintele Colegiului Combaterea Crimelor Economice
procurorului ierarhic superior ori disciplinar este ales prin și Corupției
ale unei alte persoane votsecret din rîndul membrilor În competența acestui organ intră
împuternicite să prezinte acestuia la prima lui şedinţă. infracţiunile prevăzute la art. 236-
persoana supusă atestării, Informaţia despre activitatea 2611, 279, 324-326, 330-336 din
Codul penal al
precum şi opinia acesteia; Colegiului disciplinar
Republicii Moldova;
c) audiază persoana supusă Colegiul disciplinar prezintă
Infracţiunile prevăzute la art. 191,
atestării şi, după caz, Consiliului Superior al 195, 327 -329 din Codul
procurorul ierarhic superior sau Procurorilor raport de activitate penal al Republicii Moldova, în
persoana împuternicită să o semestrial şi anual, care se cazurile în care prejudiciul respectiv
prezinte; plasează în internet pe pagina a fost cauzat în exclusivitate
d) apreciază rezultatele oficială a Procuraturii şi pe cea a autorităţilor şi instituţiilor publice,
activităţii procurorului supus Consiliului Superior al întreprinderilor de stat sau
atestării, face propuneri de Procurorilor. bugetului
promovare a acestuia în serviciu; Împuternicirile public national;
f) propune aplicarea măsurilor Colegiului disciplinar. Sub controlul procurorului,
de încurajare a prestaţiei Modul lui de a activa infracţiunile date în competenţa
profesionale. Împuternicirile Colegiului sa, indiferent de calitatea
disciplinar subiectului acestora, cu excepţia
COLEGIUL DISCIPLINAR infracţiunilor şi persoanelor
a) examinează cazurile privind prevăzute la art. 270 alin. (1) pct.
Secţiunea 1. Dispoziţii generale
răspunderea disciplinară a 1) lit. a), f) şi h) şi pct. 2) şi 3) din
Colegiul disciplinar
procurorilor şi aplică, după caz, Codul de procedură penală al
(1)Colegiul disciplinar se Republicii Moldova.
sancţiuni disciplinare;
instituie pe lîngă
b) soluţionează cazurile În cazurile privind infracţiunile
ConsiliulSuperior al prevăzute la art. 311 -316 şi
privind stingerea înainte de
Procurorilor şi are drept 323 din Codul penal al Republicii
termen a sancţiunilor Moldova, urmărirea
scop examinarea cazurilor
disciplinare. penală se efectuează de organul în
de răspundere disciplinară a
a cărui competenţă se află
procurorilor. 27. Organele de urmărire penală în infracţiunea în legătură cu care a
(2)Mandatul Colegiului Republica Moldova. Interacţiunea fost pornită urmărirea penală.
disciplinar este de 4 ani. procurorului cu organele de Competența procurorului la
. Componenţa Colegiului urmărire penală. exercitarea urmăririi penale este
disciplinar Competența organelor de urmărire reglementată de art. 270 din
Codul de procedură penală al
penală este reglementată de
Republicii Moldova.
 28. Poliţia: sarcini, structura interne, iar a poliţiei municipale - participă la menţinerea
şi funcţiile principale. Destinaţia şi de autorităţile administraţiei ordinii
esenţa socială a poliţiei publice locale şi de ministrul publice în timpul acţiunilor social-
Poliţia poate fi definită ca un sistem de afacerilor interne la propunerea politice cu caracter de masă,
formaţiuni militarizate, inclusiv armate ale comisarului poliţiei raionale, sportive şi de altă natură;
puterii executive (administraţiei publice şefului direcţiei afacerilor interne d) asigură paza şi apărarea unor
centrale sau locale), destinat să apere a unităţii teritoriale autonome cu
viaţa, sănătatea, drepturile şi libertăţile
obiecte de stat de importanţă
statut special şi comisarului deosebită şi a transporturilor
fundamentale ale omului, averea, interesele poliţiei municipiului Chişinău.
societ ăţii şi ale statului de atentate şi speciale conform listei stabilite
acţiuni ilegale, grevat prin lege cu dreptul de Guvern;
29. Trupele de carabinieri. g) păzesc depozitele unităţilor lor
aplicării nemijlocite, în caz de necesitate, a
măsurilor de constrîngere statală.
sînt destinate să asigure, militare şi depozitele Direcţiei
împreună cu poliţia sau pentru Aprovizionarea Tehnico-
Sarcinile principale ale
independent, ordinea publică, Materială şi Militară a
poliţiei sînt: 1) apărarea vieţii,
apărarea drepturilor şi libertăţilor Ministerului Afacerilor Interne;
sănătăţii, onoarei, demnităţii, d
fundamentale ale cetăţenilor, h) participă la asigurarea
repturilor, libertăţilor, intereselor şi
avutului proprietarului, regimului juridic al stării de
averii cetăţenilor de atentate
prevenirea faptelor de încălcare a urgenţă, de asediu sau de
criminale şi de alte atacuri
legii. război;
nelegitime;
Trupele de carabinieri sînt i) colaborează cu organele
3) constatarea şi descoperirea
componentă a Forţelor Armate şi de poliţie la curmarea
infracţiunilor, urmărirea
participă la acţiunile de apărare a încălcărilor ordinii publice, dacă
persoanelor care le-au săvîrşit; ţării, în condiţiile legii. Trupele de acesta au un caracter de masă,
4) menţinerea ordinii publice şi carabinieri fac parte din structura prezintă pericol pentru viaţa şi
asigurarea securităţii organizatorică a Ministerului integritatea corporală a
publice; Afacerilor Interne, Sarcinile cetăţenilor, dezorganizează
5) acordarea de ajutor, conform principale ale trupelor de activitatea socialeconomică sau
condiţiilor şi moduluistabilit de carabinieri Trupele de carabinieri: sînt orientate împotriva
prezenta lege, cetăţenilor, a) veghează avutului
autorităţilor administraţiei asigurarea măsurilor pentru proprietarului;
publice, întreprinderilor, menţinerea ordinii de drept, j) participă la restabilirea
instituţiilor şi organizaţiilor în apărareadrepturilor, libertăţilor ordinii în caz de nesupunere în
vederea ocrotirii drepturilor lor grup şi de tulburări în masă ale
fundamentale şi interese
şi exercitării atribuţiilor lor, arestaţilor şi deţinuţilor; l)
stabilite de lege; 6) efectuarea lor legitime ale cetăţenilor;
măsurilor de protecţie de stat b) sprijină organele de poliţie sau participă la stingerea
activează independent în incendiilor, la lichidarea
faţă de
persoanele care acordă ajutor în menţinerea ordinii publice şi în consecinţelor avariilor sau ale
procesul penal, în conformitate cu combaterea criminalităţii; d) situaţiilor excepţionale cu
asigură părarea unor obiective şi caracter natural, tehnogen ori
legislaţia în vigoare. Antrenarea
poliţiei la îndeplinirea sarcinilor transporturi de importanţă ecologic în localităţi şi la
deosebită; obiectivele păzite;
care conform legii nu ţin de m) păzesc şi apără localuri ale
atribuţiile ei se interzice. misiunilor diplomatice,
Structura poliţiei şi starea ei de Atribuţiile trupelor de carabinieri
reprezentanţelor consulare
subordonare a) efectuează servicii
sau ale altor reprezentanţe ale
Ca organ de drept al autorităţilor de patrulare şi santinelă şi
statelor străine;
publice poliţia Republicii Moldova de menţinere a ordinii
publice în raza teritorială 30. Centrul pentru
se divizează în poliţie de stat şi Combaterea Crimelor
poliţie municipală. de competenţă;
Economice şi Corupţiei: sarcini,
Poliţia de stat îşi exercită b) desfăşoară structura şi funcţiile principale.
atribuţiile pe întreg teritoriul împreună cu organele de este un organ de ocrotire a
Republicii Moldova, poliţia poliţie, o activitate de normelor de drept, specializat în
municipală - pe teritoriul unităţii prevenire a faptelor contracararea infracţiunilor
administrative respective. economico -financiare şi fiscale,
antisociale, conform
Structura organizatorică şi limita precum şi a corupţiei. .
numerică a efectivului poliţiei de ordinelor ministerului
Principiile de activitate. Centrul îşi
stat se aprobă de Guvern la pro afacerilor interne; c) desfăşoară activitatea
punerea ministrului afacerilor
 pe principiile legalităţii, respectării direcţia depistării oportune a sustragerea de armament, muniţii, te


drepturilor şi libertăţilor oricăror acţiuni, săvîrşite atăt luptă, substanţe explozive, rad
fundamentale ale omului, statalitatea, suveranitatea şi otrăvitoare, narcotice, toxice şi de alt
oportunităţii, îmbinării metodelor şi integritatea teritorială a Republicii contrabanda cu acestea,
mijloacelor publice şi secrete de Moldova, afecta interesele ei producerea, folosirea, transportarea şi
activitate, conducerii unipersonale politice, economice şi defensive. păstrarea lor
şi colegiale, colaborării cu alte Atributiile. Serviciului îi revin ilegală, dacă prin aceasta se
autorităţi publice, organizaţii atribuţiile vizînd elaborarea şi aduce atingere intereselor de
obşteşti şi cetăţeni. realizarea, în limita competenţei asigurare a securităţii de stat;
Atribuţiile. În atribuţiile Centrului sale, a unui sistem de măsuri  constituirea de organizaţii
intră preîn tâmpinarea, depistarea, orientate spre descoperirea, sau grupări ilegale care
cercetarea, curmarea prevenirea şi contracararea periclitează securitatea de
contravenţiilor şi infracţiunilor următoarelor acţiuni care, conform stat sau participarea la
economico-financiare şi fiscale; legislaţiei, periclitează securitatea activitatea acestora.
contracararea corupţiei şi de stat, publică şi a persoanei:
protecţionismului; contracararea  acţiunile îndreptate spre 32. Natura juridică, scopurile
legalizării bunurilor şi spălării schimbarea prin violenţă a şi principiile de activitate ale
banilor obţinuţi ilicit ; efectuarea orînduirii constituţionale, avocaturii.
expertizei anticorupţie a proiectelor subminarea sau lichidarea Legea cu privire la avocatură, în
de acte legislative şi a proiectelor suveranităţii, independenţei şi art.1, defineşte avocatura în felul
de acte normative ale Guvernului în integrităţii teritoriale a ţării. următor: „ Avocatura este o
vederea corespunderii lor cu (Aceste acţiuni nu pot fi instituţie de drept independentă a
politica statului de prevenire şi interpretate în detrimentul societăţii civile, menită să asigure,
combatere a corupţiei. pluralismului politic, realizării pe bază
Structura Centrului drepturilor şi libertăţilor profesională, acordarea de
(1) Centrul reprezintă un constituţionale ale omului.); asistenţă juridică calificată
organ unitar centralizat, constituit activitatea ce contribuie, în mod persoanelor fizice şi juridice, în
din aparat central şi subdiviziuni direct sau indirect, la scopul apărării drepturilor,
libertăţilor şi intereselor lor
teritoriale. desfăşurarea de acţiuni militarelegitime,
împotriva ţării şi al asigurării
precum
(2) Structura Centrului, sau la declanşarea războiului civil;
accesului la înfăptuirea justiţiei”1.
numărul şi
Dinviolente
cele menţionate anterior


reşedinţasubdiviziunilor teritoriale acţiunile militare sau alte acţiuni care

subminează temeliile statului; rezultă că avocatura poate fi
şi raza lor de activitate se aprobă 
privită sub mai
acţiunile care au ca scop răsturnarea prinmulte aspecte:
de Guvern, la propunerea
violenţă a autorităţilor publice legal alese; ca insituţie
directorului Centrului.


acţiunile care favorizează apariţia de situaţii o asociaţie de jurişti

ca


(3) Centrul şi subdiviziunile lui 

teritoriale sînt persoane juridice, excepţionale în transport, telecomunicaţii, profesionişti

la
dispun de conturi trezoreriale şi unităţile economice şi cele de importanţă  ca profesiune
de alte atribute necesare. vitală; În privinţa profesiunii de avocat
(4) Subdiviziunile teritoriale 
trebuie
spionajul, adică transmiterea informaţiilor ce să menţionăm că ea este o
pot fi amplasate astfel încît să nu profesiune liberală (alături de cea de
constituie secret de stat altor state, precum şi
notar, medic, arhitect).
corespundă organizării obţinerea ori deţinerea ilegală Prin a informaţiilor
profesiune liberală se înţelege
administrativ -teritoriale a ce constituie secret de statacea în profesie
vederea ce se desfăşoară
Republicii Moldova. transmiterii lor unor state str ăine sau structuri
potrivit unei specialităţi dobândite
anticonstituţionale; de o persoană fizică în cadrul
31. Organele de securitate a 
trădarea manifestată prin acordarea de ajutor superior, exercitată
învăţământului
statului: sarcinile şi atribuţiile, unui stat străin în desfăşurarea de activităţi
în limita pregătirii profesionale pe
sistemul de organizare. La ostile împotriva care o are, bazată pe principiile
momentul actual, S.I.S. constituie o Republicii Moldova; independenţei şi liberalismului, a
structură viabilă, aptă să depisteze, 

acţiunile care lezează drepturile căre i remunerare

şi nu are caracter
preîntîmpine şi contracareze orice comercial. Profesiunea liberală
libertăţile constituţionale ale cetăţenilor
acţiune care, din punct de vedere (inclusiv avocatura) se deosebeşte
legislativ, prezintă un anumit şi pun în pericol securitatea de stat;
 de alte activităţi prin următoarele
pericol pentru securitatea statului, pregătirea şi comiterea actelor teroriste,
semne:
societăţii, sau persoanei. Reieşind atentatelor la viaţa, sănătatea şi inviolabilitatea
din obiectivele şi funcţiile stabilite persoanelor oficiale supreme ale este ţării,
o activitate
a intelectuală –
de conducerea de vîrf a republicii, cei ce
oamenilor de stat şi fruntaşilor vieţii publice din o exercită îşi pun în
S.I.S. îşi orientează activitatea în alte state aflaţi în Republica Moldova; valoare cunoştinţele lor în
 contextul unei concurenţe venit comercial. Legea cu privire la avocaţiale. El se explică prin
aprige, clientul având faptul că sarcina avocatului este
posibilitatea de alege avocatură, în art.8, defineşte de a acorda asistenţă juridică atât
avocatul, care după părerea în bază de contract, cât şi din
sa este cel mai competent. avocatul ca o persoană care a oficiu, în cazurile stabilite de lege

este o activitate independentă – (art.6, Legea 1260-XV) Principiul
legalităţi şi umanismului. activitatea
acest semn se corelează cu obţinut licenţă conform legii şi care
avocaţială este reglementată de
criteriul intelectualităţii şi se
Constituţia R.M., Legea
caracterizează prin dispune de dreptul de a participa la
menţionată, alte legi care
independenţa avocatului în
reglementează activitatea
raport cu orica re organ de urmărirea penală şi la dezbateri
menţionată, precum şi de
stat, în alegerea clientului,
tratatele internaţionale la care
independenţa economică faţă judiciare, de a se pronunţa şi de a
Republica Moldova este parte.
de alte persoane şi de stat,
libera alegere a formei de conducere ale avocaturii. Organele de Principiul independenţei
exercitare a profesiei (birou avocatului. Independenţa
individual sau birou asociat). autoconducere ale Baroului nu avocatului este o consecinţă a
 autonomiei instituţiei
este o activitate dezinteresată – avocaturii. Acest principiu, ca şi
sunt altceva decât nişte instituţii
cel menţionat anterior, nu este
avocatul cedează interesul său în absolut, realizarea acestuia fiind
constituite în scopul organizării
condiţionată de supunerea
favoarea interesului clientului, avocatului numai faţă de lege.
activităţii norm ale ale avocaturii,
Principiul libertăţii. – prevăzut
activitatea sa având la bază de art. 3 p.b al Legii
alcătuite dintr -un anumit număr
1260-XV/2002. Libertatea
caracterul uman. Anume din acest profesiei de avocat are ami
de avocaţi
acţiona în numele clienţilor săi şi/sau de a- şi multe aspecte:
reprezenta şi consulta clienţii în domeniul dreptului.
din rândul Avocatul este liber în alegerea
Principiile de organizare şi exercitare a profesiei de formei de exercitare a
celor mai profesiei (B.I. sau B.A.).
avocat.
Teoria avocatologiei prevede două categorii de pr Avocatul este liber în alegerea
incipii: clienţilor şi în renunţarea la
a.Principiile de organizare ale avocaturii: calitatea de reprezentant sau
apărător pe o cauză concretă.
Principiul autonomiei Baroului . Avocatura este
organizată într -o structură autonomă faţă de La încheierea contractului de
celelalte autorităţi publice – Baroul avocaţilor. asistenţă juridică avocatul şi
Singura limitare în exercitarea activităţii clientul sunt liberi în
avocaţiale este determinată de necesitatea stabilirea clauzelor
respectării legii. contractului (spre ex: contra
Principiul organizării avocaturii în structuri plată sau gratuit).
democratice (decentralizarea avocaturii). Din acest Principiul parţialităţii. Parţialitatea
principiu reiese că avocaţii în R.M. practică implică obligaţia avocatului ca, prin
profesia individual şi nu au vre-o careva toate mijloacele legale, să susţină
„birocraţie avocaţială” sau vre-o subordonare a şi să argumenteze toate
avocatului faţă de un oarecare şef. împrejurările de fapt şi de drept
care pledează în favoarea
Principiul colegialităţii avocaţilor şi organelor de
clientului său.
considerent remunerarea rămâne experimentaţi, desemnaţi de către
Principiul colaborării cu organele
pe planul secund. Prin aceasta el se toţi membrii Baroului.. judiciare. Acest
principiu este determinat de
deosebeşte de comercianţi. b. Principiile de exercitare aart. 6 al.1, şi art.46 al.1 din lege,
profesiei de avocat: potrivit cărora avocaţii au
Remunerarea avocatului constituie Principiul asigurării obligaţia de a acorda asistenţă
dreptului la apărare (art. 3 p.a) – juridică în cazul desemnării lor
existenţa lui zilnică, şi nu o sursă de care constituie esenţa activităţii din oficiu, atunci când o parte
sau alta a procesului nu are
 posibilitatea de a-şi angaja un gres de drept, asociaţiile obşteşti şi alte
apărător. ul; organizaţii. Consiliul Baroului se
Principiul deontologiei profesionale. b) Consiliul Baroului; alege de către Congres, prin vot
c) Comisia de licenţiere a profesiei secret, din rîndul avocaţilor cu o
33. Genurile de asistenţă de avocat; vechime în profesie de cel puţin 5
juridică acordată de avocaţi şi d) Comisia pentru etică şi ani, pe un termen de 4 ani.
formele ei. disciplină; Consiliul Baroului este constituit
 oferă consultaţii şi explicaţii, e) Comisia de cenzori. din cel puţin 15 membri:
expun concluzii cu privire la Organele preşedintele Consiliului Baroului,
Baroului asigură
problemele juridice, prezintă acordarea de către avocaţi a doi vicepreşedinţi, un secretar şi
informaţii verbale şi în scris asistenţei juridice calificate membrii Consiliului. Activitatea de
referitoare la legislaţie; persoanelor fizice şi juridice. membru al Consiliului Baroului se

reprezintă interesele lor în Congresulinstanţele este de organul suprem consideră o obligaţie de onoare şi
judecată, în autorităţile administraţiei publice; care se convoacă
al Baroului, se exercită în baza principiilor

celjuridică
puţinîn o dată pe an. obşteşti. Consiliul Baroului:
reprezintă interesele lor în materie
Congresul are următoarea a) convoacă Congresul;
relaţiile cu alte persoane fizice şi juridice;

competenţă: b) organizează îndeplinirea
participă la urmărirea penală şi la dezbateri
a) alege şi revocă membrii hotărîrilor Congresului; c)
judiciare în aprobă contractele şi
cauzele penale în calitate de Consiliului Baroului, avocaţii
membri ai Comisiei de licenţiere a angajamentele semnate de
apărător sau reprezentant al
profesiei de avocat şi ai Comisiei preşedintele Consiliului Baroului;
victimei, al părţii civile, al
părţii civilmente pentru etică şi disciplină, membrii f) organizează instruirea
responsabile şi al martorilor. Comisiei de cenzori, alege, la profesională continuă a
Pe cauze penale, asistenţa juridică, prima sa şedinţă, noii membri, avocaţilor;
acordată pe 3 căi: după revocarea vechilor membri, g) ţine Lista avocaţilor care au
în modul stabilit de prezenta lege; dreptul de a exercita profesia
 contra plată (prin stabilirea
onorariului în contractul de c) aprobă statele de funcţii şi de avocat;
asistenţă judiciară dintre părţi); bugetul Baroului; Comisia de licenţiere a profesiei
 gratuit (prin indicarea în d)stabileşte mărimea defalcărilor de avocat Comisia de licenţiere
contract a faptului că asistenţa efectuate de către avocaţiîn a profesiei de avocat este
judiciară se acordă gratuit sau bugetul Baroului; compusă din 11 membri, cu un
prin simpla înţelegere dintre e) audiază şi aprobă rapoartele mandat de 4 ani, dintre care: a)
părţi, fără a încheia un anuale privind 7 avocaţi sînt aleşi de Congres;
contract) activitateaConsiliului Baroului, b) 4 membri sînt desemnaţi de
Comisiei de licenţiere a profesiei ministrul justiţiei, doi dintre care
 din oficiu (acordare a asistenţei
de avocat, Comisiei pentru etică sînt avocaţi şi doi sînt profesori
juridice garantate de stat).
şi disciplină şi Comisiei de titulari de drept. Comisia de
cenzori; licenţiere a profesiei de avocat:
34. Organele de f) examinează petiţiile avocaţilor a) adoptă hotărîrile privind
autoconducere ale referitoare la admiterea la examenul de
avocaților. hotărîrileConsiliului Baroului,
b) organizează examenele de
Comisiei de licenţiere a profesiei
Profesia de avocat este organizată calificare;
în cadrul Baroului, care potrivit de avocat şi ale Comisiei pentru
etică şi disciplină; c) adoptă hotărîrile privind
art.31 din Legea 1260-XV, reuneşte susţinerea examenului
toţi avocaţii din Republica g) adoptă hotăr îri privind
formarea structurilor teritoriale decalificare.
Moldova. Activitatea Baroului se Comisia pentru etică şi disciplină
întemeiază pe principiile ale Baroului;
i) adoptă alte hotărîri referitoare la Comisia pentru etică şi disciplină
autoadministrării. Baroul este
activitatea Baroului, precum şi este aleasă în componenţa a cel
persoană juridică, are ştampilă şi
hotărîri prevăzute de legea puţin 11 avocaţi cu o vechime în
simbolică proprie.
nr.1260. Consiliul Baroului este profesie de cel puţin 5 ani.
Orga
organul de autoadministrare al Comisia pentru etică şi disciplină:
nele
Baro avocaţilor, care reglementează şi a) examinează plîngerile
ului ţine sub control aspectele privind acţiunile avocaţilor
sînt: fundamentale ale raporturilor şicazurile de încălcare de
a) avocaturii cu autorităţile publice, către avocaţi a disciplinei şi a
Con instanţele judecătoreşti, organele
normelor de etică
profesională;
b) intentează procedura
disciplinară în privinţa
avocaţilor şi adoptă hotărîrea
corespunzătoare în această
procedură. Membrii Comisiei
pentru etică şi disciplină sînt
obligaţi să păstreze secretul
profesional şi să nu divulge
informaţia aflată în procesul
procedurii disciplinare
intentate în privinţa
avocaţilor.
Comisia pentru etică şi disciplină
exercită şi alte atribuţii delegate
de Congres.
Comisia de cenzori este aleasă în
componenţa a 5 avocaţi. Comisia
de cenzori exercită controlul
activităţii economico financiare a
Baroului şi se subordonează
Congresului.
35. Formele de organizare
ale profesiei de avocat.
Profesia de avocat se exercită, la
discreţia fiecă rui avocat, în una
din următoarele forme:
a) birou
individual
de avocaţi;
b) birou
asociat de
avocaţi.
Avocatul poate fi fondator doar
al unui birou de avocaţi.
Avocatul trebuie să dispună de
spaţiu pentru acordarea
asistenţei juridice.
Biroul de avocaţi poate
avea denumire.
Dizolvarea biroului de
avocaţi se efectuează
în conformitate cu
legislaţia civilă.
Biroul individual de avocaţi
În biroul individual de avocaţi
îşi exercită profesia un singur
avocat (fondatorul biroului).
Biroul individual de avocaţi
activează şi se prezintă în
raporturile juridice ca
persoană fizică.
Biroul asociat de avocaţi
Biroul asociat de avocaţi este
fondat de doi şi mai mulţi avocaţi
(fondatori ai biroului). Avocaţii îşi
exercită profesia Biroul asociat de Potrivit art.9 al Legii 1260-XV
avocaţi este persoana juridică. profesia de avocat este
Biroul asociat de avocaţi dispune incompatibilă cu:
de conturi în bancă, de ştampilă, oricare funcţie retribuită, cu

pe care este imprimată denumirea excepţia funcţiilor legate de
completă a activitatea ştiinţifică şi
biroului, numărul sub care este didactică, precum şi de
înscris în registrul birourilor de activitatea în calitate de arbitru
avocaţi şi data înregistrării. al judecăţii arbitrale
Raporturile dintre avocaţii activitatea

biroului asociat de avocaţi sînt de între
reglementate în bază de prinzător;

contract. Asociaţiile de avocaţi activitatea
În scopul apărării drepturilor şi
de notar.
intereselor lor, avocaţii sînt în
drept să se asocieze, pe principii Stagiul profesional durează un an.
benevole, conform legislaţiei cu
privire la organizaţiile Consiliul Baroului poate reduce
necomerciale, în asociaţii acest termen, în conformitate cu
profesionale locale, centrale şi criteriile stabilite în Regulamentul
internaţionale, în baza calităţii de privind condiţiile stagiului
membru individual sau colectiv, şi profesional, la cererea avocatului
să se înregistreze în modul stagiar şi la demersu l avocatului
stabilit.
Asociaţiile de avocaţi centrale şi care asigură efectuarea stagiului,
cele internaţionale pot avea depuse după expirarea a 3 luni de
structuri regionale. stagiere.
Avocatul care asigură efectuarea
stagiului profesional trebuie să
36. Modul de dobândire a aibă o vechime în profesia de
licenţei de avocat. Dobândirea avocat de cel puţin 5 ani. Avocatul
calităţii de avocat. poate avea concomitent cel mult 2
În conformitate cu art.8 din Legea avocaţi stagiari.
avocat poate fi:
 Avocat stagiar poate fi cetăţeanul
cetăţeanul Republicii Moldova,
 Republicii Moldova, licenţiat în
cu capacitate deplină de exerciţiu,
 drept, care are capacitate deplină
licenţiat în drept,

de exerciţiu şi o reputaţie
care se bucură de o reputaţie
ireproşabilă, ireproşabilă şi care a încheiat cu
a efectuat stagiul professional, unul dintre avocaţi contract de

a susţinut examenul de calificare.efectuare a stagiului profesional.

Sînt scutite de efectuarea stagiului Avocatul stagiar activează sub
profesional şi de examenul de îndrumarea avocatului care asigură
calificare persoanele care au cel efectuarea stagiului profesional,
puţin 10 ani vechime în muncă în
acesta fiind în drept să corecteze
funcţia de judecător sau procuror
dacă, în termen de 6 luni după poziţia avocatului stagiar în
demisia din funcţiile respective, au procesul reprezentării intereselor
solicitat eliber area licenţei pentru clientului. Avocatului stagiar i se
exercitarea profesiei de avocat. permite să acorde asistenţă juridică
De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi clientului în cadrul judecătoriilor
condiţii beneficiază şi persoanele
municipale şi de sector în cauzele
care, după demisia din funcţia de
judecător şi procuror, au continuat civile şi administrative, în
să activeze în domeniul dreptului.. judecătoriile economice de
circumscripţie şi în cadrul
autorităţilor publice. Admiterea în
profesia de avocat Admiterea în
profesia de avocat se efectuează în
baza examenului de calificare
susţinut în faţa Comisiei de
licenţiere a profesiei de avocat,
precum şi în condiţiile art.8 alin.(3).
Regulamentul privind modul de
susţinere a examenului de
calificare se aprobă de către
Congres, după coordonarea lui cu
Ministerul Justiţiei. Hotărîrea
privind susţinerea examenului de
calificare se adoptă şi se comunică
persoanei care a susţinut examenul
de calificare în termen de cel mult
10 zile de la data susţinerii.
Rezultatele examenelor de
calificare sînt aprobate prin
hotărîre de către Comisia de
licenţiere a profesiei de avocat.
Hotărîrile Comisiei de licenţiere a
profesiei de avocat pot fi
contestate în instanţa de judecată.
37. Notariatul: natura
juridică, funcţiile şi sistemul
organelor notariale.
Notariatul ocupă un loc destul de
important în sistemul organelor de
ocrotire a normelor de drept, ce îşi
desfăşoară activitatea în anumite
forme şi potrivit unor metode
specifice.
“Notariatul este o instituţie publică de
drept abilitată să a sigure, în
condiţiile legii, ocrotirea drepturilor
şi intereselor legale ale persoanelor
şi statului prin îndeplinirea de acte
notariale în numele Republicii
Moldova”. două
funcţii principale
ale notariatului:
Participă la exercitatrea
suveranităţii statului;
Ocrotirea intereselor private
care îi sunt încredinţate. Prima
funcţie se explică prin aceea că
notariatul este o instituţie
publică, fapt consacrat în alin.1
art.2 al Legii cu
privire la notariat. Cu atât mai a) autentificarea actelor juridice
mult, potrivit alin.1 art.8 al (testamente, procuri,
aceleiaşi Legi, notarul este persoana
contracte);
autorizată de stat să presteze în b)procedura succesorală
numele acestuia servicii publice notarială şi eliberarea
prin desfăşurarea activităţii
certificatului de moştenitor
notariale în baza licenţei eliberate c) eliberarea certificatelor de
de Ministerul Justiţiei, în condiţiile proprietate
prezentei legi, iar în virtutea alin.2 d) certificarea unor fapte, în
art.3 actul notarial, îndeplinit de cazurile prevăzute de lege;
notar, e) legalizarea semnăturilor de
purtînd sigiliul şi semnătura pe documente; (art.68)
persoanei care desfăşoară f) actele de protest al
activitate notarială, este de cambiilor
autoritate publică, se prezumă g) prezentarea cecurilor spre
legal şi veridic şi are forţă plată şi certificarea
probantă. neachitării lor;
Cea de-a doua funcţie stabileşte că h) legalizarea copiilor de pe
ocrotirea intereselor legitime documente şi a extraselor
încredinţate trebuie făcută în din ele;
strictă conformitate cu Constituţia i) efectuarea şi legalizarea
R. M., Legea cu privire la notariat şi traducerilor documentelor;
tratatele internaţionale la care j) transmiterea cererilor
Republica Moldova este parte. persoanelor fizice şi juridice
Notarul este ţinut să vegheze să nu altor persoane fizice şi juridice;
fie încălcată legea. În acest sens el k) primirea în depozit a
este obligat să refuze întocmirea sumelor băneşti şi titlurilor de
actelor notariale care contravin valoare;
legislaţiei, ordinii publice şi l) primirea documentelor la
bunelor moravuri. păstrare
Sistemul organelor notariale. Actele m) întocmirea protestului de
notariale pe teritoriul mare;
Republicii Moldova se îndeplinesc n) asigurarea dovezilor;
de notari de stat, notari o) eliberarea de duplicate de
privaţi, de alte persoane abilitate pe actele notariale pe
prin lege (registratorul de stat, care le-a întocmit; precum şi
secretarul consiliului local al p) alte operaţiuni care nu
unităţilor administrativ teritoriale contravin legislaţiei.
de nivelul I – lit.r alin.1 art. 44 (2) Notarii dau consultaţii în
Legea privind administraţia publică materie notarială, altele decît cele
locală), iar pe teritoriul statelor referitoare la conţinutul actelor
străine - de consulii Republicii notariale pe care le îndeplinesc şi
Moldova. participă, în calitate de specialişti
desemnaţi de părţi, la pregătirea
38.Principiile de organizare
şi întocmirea unor acte juridice cu
şi activitate a
caracter notarial.
notariatului.
40. Modalitatea de
39.Competenţa notarului. dobândire a calităţii de notar şi
modul de organizare a activităţii
notarilor.
Modalitatea de
dobândire a calităţii de
notar Dreptul la
exercitarea activităţii
de notar Notar poate
fi persoana care:
a) este cetăţean
al Republicii
Moldova cu
domiciliu pe
teritoriul ei;
b)are capacitate
deplină de
exerciţiu; c)
este licenţiat
în drept;
d) a îndeplinit, timp de pînă la
un an, funcţia de notar
stagiar şi a susţinut examenul de
calificare;
e) posedă limba moldovenească;
f) nu are antecedente penale
nestinse;
g) nu a fost condamnată
anterior pentru o infracţiune
(1) Comisia de licenţiere a
activităţii notariale se formează,
prin ordinul ministrului justiţiei,
pe un termen de 4 ani şi este
compusă din 11 membri: 6
notari şi 2 reprezentanţi ai
Ministerului Justiţiei.
(2) Comisia de licenţiere a
activităţii notariale:
a) primeşte examenele de
calificare;
b) adoptă hotărîrile cu privire
la stabilirea numărului necesar de
notari, numirea în funcţia de notar,
eliberarea licenţei pentru activitate
notarială, suspendarea şi încetarea
activităţii notariale, înregistrarea şi
radierea din
Registrul de Stat al Notarilor;
c) înregistrează contractele
privind efectuarea stagiului;
d) soluţionează conflictele şi
litigiile apărute în
legătură cu efectuarea stagiului.
(3) Comisia de licenţiere a
activităţii notariale activează în
baza unui regulament aprobat de
Ministerul Justiţiei.
Admiterea la activitatea notarială
dupa
a) depunerea la Ministerul
Justiţiei a cererii prin care se
solicită permisiunea de a activa în
calitate de notar de stat sau de
notar privat;
b) învestirea, prin ordinul
ministrului justiţiei, cu împuterniciri
pentru exercitarea activităţii notar
iale;
c) depunerea jurămîntului;
d) înregistrarea în Registrul de
Stat al Notarilor;
e) primirea licenţei pentru
activitate notarială şi a
legitimaţiei de notar;
f) depunerea la Ministerul
Justiţiei a specimenului de
semnătură şi a amprentelor
sigiliilor.
(2) Notarul privat, în afară de
condiţiile prevăzute la alin.(1),
pentru a fi admis la activitate
notarială trebuie să încheie
contractul asigurării de
răspundere civilă şi să informeze
Ministerul Justiţiei despre locul
îndep linirii de către el a actelor
notariale.
Modul de organizare a
activităţii notarilor. Sediul
notarului Activitatea notarului
se desfăşoară în cadrul unui
birou special amenanjat.
Notarul privat este obligat să
deschidă biroul notarial în raza
teritoriului indicat în ordinul
ministrului justiţiei în termenul
stabilit la art.12 alin.(3) (în decurs
de 90 de zile după primirea licenţei
pentru activitate notarială).
Remunerarea notarilor de stat se
efectuează lunar de la bugetul de
stat într-un cuantum de 20 la sută
din plata încasată de acesta pentru
prestarea serviciilor notariale şi
nu poate fi mai mică decît
salariul mediu lunar pe
economie prognozat pentru
anul respectiv. Asigurarea
activităţii notarilor de
stat.Activitatea notarilor de
stat este asigurată de
personalul tehnic.
(2) Salarizarea personalului
tehnic al birourilor notariale de stat
se realizează în baza Reţelei tarifare
unice, în condiţiile de salarizare
stabilite pentru personalul tehnic
ce asigură funcţionarea
autorităţilor publice. Or ganizarea
activităţii birourilor notariale de
stat Guvernul stabileşte reţeaua
birourilor notariale de stat,
structura şi statele de personal ale
acestora, la
propunerea Ministerului Justiţiei.
Cr earea şi organizarea activităţii
birourilor notariale de stat se
efectuează de Ministerul Justiţiei.
41. Drepturile, obligaţiile şi
responsabilitatea notarilor.
Drepturile notarulu : a) să solicite de
la persoane fizice şi juridice
documente şi informaţii necesare
pentru îndeplinirea actelor
notariale;
b) să aibă acces la
informaţiile şi documentele
autorităţilor publice, inclusiv
ale organelor cadastrale,
necesare pentru îndeplinirea
actelor notariale;
d) să încaseze plată pentru
îndeplinirea actelor notariale;
e) să încheie contracte cu
personalul tehnic şi cu alt
personal pentru asigurarea
activităţii sale (notarul privat);
f) la concediu anual plătit şi la
indemnizaţie pentru
incapacitate temporară de muncă, persoanelor menţionate conţinutul (1) Sancţiunile
în conformitate cu legislaţia; actului notarial, precum şi disciplinare se aplică
g) la asigurare socială de stat şi drepturile şi obligaţiile lor, să i notarului de către ministrul
la pensie pe baza avertizeze despre consecinţele justiţiei.
contribuţiilor de asigurări sociale de actelor notariale îndeplinite; (2) În funcţie de
stat; c) să păstreze în taină gravitatea faptei, pot fi
aplicate următoarele
h) să aibă concomitent cel mult informaţiile care i -au devenit
sancţiuni disciplinare: a)
doi notari stagiari; cunoscute în exerciţiul avertizare;
i) să fie membru al asociaţiilor funcţiunii. Instanţa de b) mustrare;
profesionale la nivel judecată poate să elibereze b1) suspendarea activităţii
local, naţional şi internaţional şi să notarul de această obligaţie notariale;
ocupe nu mai mult de o singură dacă împotriva lui a fost c) retragerea licenţei
pentru activitate
funcţie electivă în aceste asociaţii; intentat dosar penal în
notarială.Încetarea
j) să dispună de venitul obţinut legătură cu îndeplinirea activităţii notarului (1)
(notarul privat); actului notarial; Activitatea notarului
k) să exercite alte operaţiuni ce d) să asigure executarea încetează în cazul:
nu contravin legislaţiei. stagiului de către notari stagiari; a)depunerii cererii;
e) să-şi ridice continuu nivelul b)necorespunderii
Articolul 20. Garanţiile activităţii condiţiilor prevăzute la
profesional; art.9; c) decesului;
(1) Notarul îşi exercită f) să-şi onoreze obligaţiile d)condamnării de către instanţa
personal profesia şi se bucură de financiare legate de de judecată printr -o hotărîre
stabilitate în funcţie; el nu poate activitatea personală; definitivă pentru săvîrşirea cu
fi transferat în altă localitate şi intenţie a unei infracţiuni;
g) să realizeze alte acţiuni
nu-i poate fi schimbată, fără e) declarării lui dispărut fără veste
prevăzute de lege. sau declarării morţii lui;
acordul lui, competenţa Responsabilitatea notarului
f) retragerii licenţei.
teritorială indicată în ordinul Pentru neîndiplinirea sau
(2) Încetarea activităţii notarului
ministrului justiţiei. îndeplinirea necorespunzătoare a se dispune prin ordinul
(2) Percheziţia biroului îndatoririlor sale, notarul poate fi ministrului justiţiei cu retragerea
notarial şi ridicarea atras la răspundere civilă, ulterioară a licenţei şi radierea
documentelornotariale pot fi disciplinară şi, după caz, penală. acestuia din Registrul de Stat al
Notarilor.
făcute numai cu autorizaţia Răspunderea civilă a notarului poate
Procurorului General, adjuncţilor fi angajată atunci când prin
lui sau în temeiul hotărîrii acţiunile sale acesta a cauzat un
instanţei de judecată. prejudiciu 42. Alte instituţii şi
(3) Notarul nu poate fi supus patrimonial sau moral. Notarul organizaţii ce îndeplinesc funcţii
percheziţiei corporale poate fi atras la răspundere civilă notariale.
saucontrolului numai în baza unei hotărâri a Competenţa consulilor
instanţei de judecată. Totodată (1) Activitatea notarială a
personal în timpul exercitării menţionăm că notarul este consulilor Republicii
atribuţiilor sale profesionale, cu asigurat de răspundere civilă Moldova se desfăşoară în
excepţia cazurilor de infracţiune Asigurarea de răspundere civilă conformitate cu legislaţia
flagrantă. profesională a notarului se Republicii Moldova şi cu acordurile
realizează prin Casa da Asigurări internaţionale la care Republica
Obligaţiile notarului a) să-şi desfăşoare
Răspunderea disciplinară a Moldova este parte, ţinîndu -se
activitatea în conformitate cu notarului: cont de uzanţele internaţionale.
prezenta lege şi cu jurămîntul Răspunderea (2) La cererea persoanelor fizice
depus; (1) Notarul poartă răspundere cetăţeni ai Republicii Moldova
b) să acorde persoanelor pentru încălcarea obligaţiilor sale şi persoanelor juridice ale
fizice şi juridice asistenţă în Republicii Moldova, consulii
profesionale. Republicii Moldova îndeplinesc
exerciţiul drepturilor şi în ocrotirea
următoarele acte notariale: a)
intereselor lor legitime, să explice
 autentificarea actelor juridice
(testamente, procuri,
contracte), cu excepţia
contractului de înstrăinare a
bunurilor imobile şi
contractului de gaj; b) luarea
măsurilor de pază a bunurilor
succesorale; etc Competenţa
persoanelor cu funcţie de
răspundere abilitate ale
autorităţilor administraţiei
publice locale Persoanele cu
funcţie de răspundere abilitate
ale autorităţilor administraţiei
publice locale îndeplinesc
următoarele acte notariale:
a) legalizarea semnăturilor de pe
documente;
b)legalizarea copiilor de pe
documente şi a extraselor din
ele;
c) luarea măsurilor de pază a
bunurilor succesorale;
d)autentificarea
testamentelor;.Competenţa
registratorilor de stat ai Camerei
Înregistrării de Stat
a) autentificarea actelor de
constituire a
întreprinderilor şi organizaţiilor
fondate pe teritoriul Republicii
Moldova, precum şi a activităţii particulare de detectiv şi
modificărilor şi completărilor
operate în actele de constituire
şi în datele înscrise în Registrul
de stat al întreprinderilor şi
Registrul de stat al organizaţiilor;
b) legalizarea copiilor de pe
actele de constituire a
întreprinderilor şi
organizaţiilor, a extraselor
din aceste acte şi a copiilor
de pe certificatele
înregistrării de stat din arhiva
Camerei Înregistrării de Stat.
43. Activitatea particulară
de detectiv şi pază.
Licenţierea activităţii particulare de
detectiv şi de pază: Activitatea
particulară de detectiv şi de pază se
desfăşoară în bază de licenţă,
eliberată, în coordonare cu
Ministerul Afacerilor Interne, în
modul stabilit de Legea nr. 451-XV
din 30.07.2001 privind licenţierea
unor genuri de activi tate, luându-
se în considerare şi particularităţile
stipulate în Legea nr. 283-XV din
04.07.2003 „Cu privire la
activitatea
particulară de detectiv şi de pază”
şi a Hotărîrii Guvernului nr. 667
din 08.07.2005 cu privire la
măsurile de realizare a legii
menţionate.
Restricţiile activităţii particulare de
detectiv şi de pază:
Persoanelor fizice şi juridice care
nu dispun de licenţă
pentru activitatea de detectiv şi
de pază li se interzice
prestarea serviciilor; se interzice
desfăşurarea pe teritoriul
Republicii Moldova a activităţii
organizaţiilor de detectiv şi de
pază străine. Organizaţiilor de
detectiv şi de pază străine,
cetăţenilor străini şi apatrizilor li
se interzice: să desfăşoare
activitate de detectiv şi de pază în
calitate de întreprinzător
individual; să fondeze ori să
participe ca asociat la constituirea
de organizaţie de detectiv şi de
pază; să aibă în subordine
organizaţie particulară de detectiv
şi de pază ori subdiviziune
specializată de pază. Genurile
de pază: În activitatea particulară
de pază este permisă prestarea
următoarelor servicii: ocrotirea
vieţii şi sănătăţii, paza localurilor şi
a teritoriilor; proiectarea,
instalarea şi întreţinerea
sistemelor de alarmare, a
componentelor acestora, precum
şi exploatarea dispeceratelor de
monitorizare a alarmelor; paza şi
însoţirea încărcăturilor
importante, a bunurilor personale;
patrularea, în comun cu organele
de drept, a zonelor criminogene;
acordarea de ajutor organelor de
drept la menţinerea ordinii
publice, la asigurarea securităţii
oamenilor; informarea publicului
în probleme de protecţie contra
acţiunilor ilicite. Drepturile
persoanelor care practică
activitate particulară de detectiv şi
de pază:
Persoanele care practică activitate
particulară de detectiv şi de pază
au dreptul: să presteze în bază de
contract servicii de investigare şi
de pază în conformitate cu
legislaţia; să obţină în modul
stabilit informaţii şi copii de pe
documente din partea persoanelor
fizice şi juridice, cu acordul lor; să
inspecteze, după caz, cu
participarea şi cu acordul
proprietarului (al reprezentantului
lui) teritoriul, localurile, bunurile
ce îi aparţin; să solicite, cu acordul
clientului, concluzia specialistului
în problemele care necesită
cunoştinţe speciale; să elucideze
cauzele şi condiţiile care au
condus la comiterea infracţiunilor
şi să ia măsuri, în limitele
competenţei, pentru lichidarea
lor. Nu se admite utilizarea
drepturilor acordate persoanelor
fizice şi juridice care practică
activitate particulară de detectiv şi
de pază la îndeplinirea unor
obligaţii care nu sînt prevăzute de
legislaţie.
Obligaţiile persoanelor care
practică activitate particulară de
detectiv şi de pază:
Persoana care practică activitate
particulară de detectiv şi de pază
este obligată: să respecte
prevederile legislaţiei şi clauzele
contractuale; să presteze întregul
pachet de servicii prevăzute în
contract; să repare prejudiciile
cauzate prin încălcarea clauzelor
contractuale; să desfăşoare
activitatea cu personal atestat
pentru executarea serviciilor de
investigare şi de pază; să păstreze
confidenţialitatea informaţiei pe
care o cunoaşte în procesul
activităţii, să nu o utilizeze în
scopuri personale şi să nu o
transmită terţilor ; să comunice
imediat organelor de drept
cazurile de infracţiune depistate,
să reţină la locul infracţiunii
persoanele care au săvârşit-o şi să
le predea imediat organelor
competente; să ia măsuri urgente
pentru salvarea oamenilor, pentru
ajutorarea lor în protecţia
bunurilor comisariatului teritorial
de poliţie dare de seamă statistică
în termenul şi de modelul stabilit
de Ministerul Afacerilor Interne;
să plătească în termen impozitele
şi taxele pr evăzute de lege.
Interdicţia desfăşurării activităţii
particulare de detectiv şi de pază:
Persoanele care practică activitate
particulară de detectiv şi de pază
nu sînt învestite cu împuterniciri de
organe de drept. Organizaţiile
particulare de detectiv nu au
atribuţii de urmărire penală şi nici
atribuţii judecătoreşti, acestea fiind
de competenţa exclusivă a
organelor de urmărire penală şi a
instanţelor judecătoreşti. Lucrătorii
din organele de drept nu pot
practica şi activitate în organizaţiile
particula re de detectiv şi de pază şi
în serviciile de pază interioară.
Persoanele care practică activitate
particulară de detectiv, de pază şi
prestează servicii de pază
interioară nu au dreptul să le
cumuleze cu serviciul de stat.
Detectivul particular
(1) Este detectiv particular
persoana care prestează serviciile
stipulate la art.6 alin.(1).
(2) Pot practica activitate
particulară de detectiv
numaicetăţenii Republicii Moldova
care au studii juridice sau
pregătire specială în domeniu.
(3) Detectivul particular poate
activa în cadrul uneiorganizaţii sau
independent.
(4) Detectivii particulari se pot
asocia, în condiţiile legii,în uniuni
cu statut de persoană juridică.
ACTIVITATEA PARTICULARĂ DE
PAZĂ
Organizaţiile particulare de pază
(1) Organizaţia particulară de
pază este organizaţiecomercială
care prestează servicii de ocrotire
a vieţii, sănătăţii şi bunurilor
persoanelor fizice, precum şi a
bunurilor persoanelor juridice,
împotriva unor acţiuni ilicite.
(2) Organizaţia particulară de
pază nu are dreptul de a practica o
altă activitate de întreprinzător.
(3) Pot fi conducători ai
organizaţiilor particulare de
pază, cu avizul Ministerului
Afacerilor Interne, cetăţenii
Republicii Moldova domiciliaţi în
ţară care au împlinit vîrsta de 21 de
ani, posedă studii superioare,
certificat de absolvire a cursurilor
de calificare, organizate de
Ministerul Afacerilor Interne, nu se
află la evidenţă la medicul narcolog
sau psihiatru, nu încalcă sistematic
ordinea
publică şi nu au fost condamnaţi
pentru infracţiune săvîrşită cu
intenţie.
(4) În categoria de conducător
al organizaţiei particularede pază
intră fondatorii ei, precum şi
persoanele care asigură
conducerea operativă
activităţilor de pază sau care
îndeplinesc funcţii de
administrator, director executiv
sau alte funcţii similare. (5) În
exerciţiul funcţiunii, lucrătorul
organizaţiei particulare de pază
trebuie să aibă asupra sa
legitimaţie, al cărei model este
aprobat de Ministerul Afacerilor
Interne.
(6) Gardianul (paznicul) din
organizaţia de pază îşi
îndeplineşte atribuţiile fără
licenţă de prestare a serviciilor
de pază.
44. Executorii
judecătorești.
(1) Executorul judecătoresc este
persoană fizică învestită de stat cu
competenţa de a îndeplini activităţi
de interes public prevăzute de
prezenta lege şi de alte leg
decătoresc
este exponentul puterii de
stat. Doar executorul
judecătoresc licenţiat şi
învestit în condiţiile prezentei
poate efectua executarea
silită.
Dreptul la exercitarea activităţii de
executor judecătoresc
(1) Executor judecătoresc poate
fi persoana care întruneşte
următoarele condiţii:
a) este cetăţean al
Republicii
Moldova;
b) are capacitate
deplină de
exerciţiu este
licenţiat în
drept;
d) a efectuat stagiul în condiţiile
prezentei legi;
e) posedă limba de stat;
f) are o reputaţie ireproşabilă;
g) a promovat concursul de
admitere în profesia de
executor judecătoresc.
(2) Nu se consideră că are
reputaţie ireproşabilă persoana
a care:
a) a fost condamnată pentru
comiterea unor infracţiuni şi
nu are stinse antecedentele
penale;
b) a fost concediată din
organele de drept din motiv
compromiţătoare sau a fost
eliberată din aceleaşi motive
juridic sau de funcţionar public
c) are un comportament
incompatibil sau desfăşoară
activitate incompatibilă cu
normele deontologice ale profesiei
de executor judecătoresc.
Incompatibilităţi te
incompatibilă cu activitatea
remunerată în cadrul unor alte
profesii, cu excepţia activităţii
didactice, ştiinţifice, de creaţie şi
activităţii în organele
profesionale.
Independenţa executorului
judecătoresc
(1) Executorul judecătoresc este
independent în activitatea sa şi se
supune numai legii.
Obligaţiile executorului
judecătoresc Executorul
judecătoresc este obligat: ces
de
executare, depunînd efort
pentru realizarea prin mijloace
legale a obligaţiei prevăzute în
documentul executoriu,
respectînd drepturile părţilor în
procedura de executare şi ale
altor persoane interesate;
 b) să accepte toate
cererile de punere în
executare a documentelor
executorii, pentru care este
competent teritorial,
conform prevederilor legii;
c) să ofere părţilor în
procedura de executare şi
reprezentanţilor acestora
posibilitatea de a lua cunoştinţă
de materialele procedurii de
executare; dura de
executare, explicînd modul şi
termenele de atac al actelor de
executare;
e) să păstreze secretul
comercial şi cel bancar, să nu
divulge informaţiile şi faptele care
i -au devenit cunoscute în
procedura de executare;
f) să ţină registrul
procedurilor de executare în
forma
stabilită de Uniunea Naţională a
Executorilor Judecătoreşti;
g) să dea dovadă de o înaltă
cultură în activitatea
profesională şi să fie imparţial
h) să şi adeverească
identitatea prin prezentarea
legitimaţiei de serviciu în timpul
efectuării acţiunilor
 procedurale de executare a documentelor
executor etate de
asigurări;
j) să achite regulat contribuţiile obligatorii
la bugetul Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti în cuantumul stabilit de aceasta;
k) să participe anual la cursuri de instruire
şi de
perfecţionare profesională cu o durată totală de
cel puţin 18 ore academice;
e.
Concursul de admitere toresc
urmează să susţină un concurs în faţa Comisiei de
licenţiere.
(2) La concurs sînt admise persoanele care
întrunescondiţiile art. 4 alin. (1) lit. a)– f), au depus
la Uniunea
Naţională a Executorilor Judecătoreşti o cerere în
acest sens şi au achitat la contul ei bancar taxa
iniţială obligatorie în mărimea stabilită.
(3) Condiţiile de admitere la concurs, de
desfăşu rare a acestuia, criteriile de selectare a celor
mai buni candidaţi se stabilesc printr-un
regulament, aprobat de Ministerul Justiţiei, în baza
propunerilor Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti.
(4) Rezultatele concursului sînt valabile timp de un Suspendarea activităţii executorului
judecătoresc.
Consecinţele suspendării
(1) Activitatea executorului judecătoresc se suspendă în cazul: e secretar
general al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti –
pe durata mandatulu
b) depunerii unei cereri pe motiv de concediu de maternitate şi de concediu pentru îngrijirea
copilului cu vîrstă de pînă la 3 ani;
c) incapacităţii temporare de muncă cu o durată mai mare
n;
sancţiunii disciplinare; procedurilor de executare aflate în lucru la data emiterii
d) aplicării unei sancţiunii disciplinare în condiţiile art. ordinului de încetare a activităţii, însă pe un
termen de mult un an.
e) nevărsării contribuţiilor obligatorii l a contul Uniunii
Naţionale a Executorilor Judecătoreşti timp de 3
luni de la scadenţă – pînă la achitarea lor
integrală, dar nu mai mult de 3 luni;
f) lipsei contractului de asigurare de răspundere civilă –
pe o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni;
g) aplicării de către instanţa de judecată a unei măsuri
preventive sub formă de arest preventiv sau de arest l
domiciliu.
Încetarea activităţii executorului judecătoresc
:
a) la cerere; a atingerea plafonului de
vîrstă de 65 de ani;
c) la neîntrunirea condiţiilor prevăzute la art. 4;
d) la retragerea licenţei;
 e) în caz de deces; nistrului justiţiei din oficiu, la cererea
f) în situaţia de imposibilitate de a întreţine executorului judecătoresc sau la cererea Uniunii
activitatea Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Ordinul
biroului; priv e judecată
g) în cazul neexer citării profesiei din cauza fără a fi necesară o procedură prealabilă.
unei boli sau absenţelor frecvente. se (3) Ordinul ministrului justiţiei privind
d încetareaactivităţii executorului judecătoresc se
i publică în Moni torul Oficial al Republicii Moldova
s şi se aduce la cunoştinţă instanţei de judecată în
p a cărei circumscripţie executorul judecătoresc îşi
u are biroul, precum şi la cunoştinţă Uniunii
n Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
e (4) În cazul indicat la alin. (1) lit. b),
ministrul justiţiei
p poate permite, la cererea executorului judecătoresc,
r
i
n

o
r
d
i
n

a
l

m
i