Universitatea din Pitești

Facultatea de Mecanică și Tehnologie

Programul de studii: Tehnologia Consțructiilor de Mașini

PROIECT LA DISCIPLINA
ORGANE DE MASINI

Îndrumator: Student:
Lect.univ.dr Tofan Adina Patru Marius-Ionut,
TCM 3.1.2

Anul universitar 2022-2023

Nume și prenume student:Patru Marius- Ionut, specializare/an/grupă .TCM/.III./312,anul
universitar..2022-2023.....
TEMA PROIECTULUI
Să se proiecteze o transmisie mecanică formată din: TCT (transmisie prin curele trapezoidale) – RCII (reductor
de turație cu roți dințate cilindrice in două trepte) – C (cuplaj) și ML ( mașina de lucru).

A. Date inițiale:
- Puterea la arborele mașinii de lucru, PML= 10,9Kw;

- Turația la arborele mașinii de lucru, nML= 100rot/min;

- Raportul de transmitere al reductorului, iR=10,0 ;

- Tipul reductorului:Destindere orizontala DH;

- Transmisia lucrează in 3 schimburi pe zi în regim de 8 ore ;

- Durata de funcționare impusă, Lh =20450 (ore).

B. Conținutul proiectului tehnic:

1. Studiul soluțiilor tehnice de reductoate cu roți dințate cilindrice cu două trepte.

Alegerea soluției pentru proiectare;

2. Calculul cinematic și dinamic al transmisiei mecanice: schema cinematică, schema constructivă a

reductorului.
3. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale;

4. Calculul angrenajelor: angrenajelor z1 – z2; z3 – z4;

5. Proiectarea arborilor;

6. Alegerea și verificarea rulmenților;

7. Alegerea și verificarea elementelor de asamblare ale roților pe arbori;

8. Alegerea și verificarea cuplajului;

9. Calculul termic;

10. Ungerea și etanșarea;

11. Construcția carcasei.

C. Parte grafică
1. Desenul de ansamblu al transmisiei mecanice

2. Desenul de execuție al roții dințate z2

3. Desenul de execuție al arborelui de ieșire.

D. Bibliografie
1. N. Popa, C. Onescu. ORGANE DE MAȘINI. Ediția a II-a. Editura Pământul, 2007.
2. N. Popa, C. Onescu. TRANSMISII MECANICE. PROIECTARE, Editura Universității din Pitești, 2011.
3. Crudu I., ș.a. Atlas de Reductoare cu roți dințate. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981.
4. Filipoiu, I.D. Tudor, A. Transmisii mecanice. Îndrumar pentru proiectare. I.P. București, 1990.
5. Drăghici, I., ș.a. Îndrumar de proiectare in constrcția de mașini. Vol. I și II. Editura Tehnică, București, 1981,
1982.

6. Rădulescu Gh., ș.a. Îndrumar de proiectare in constrcția de mașini. Vol. III. Editura Tehnică, București, 1986.
7. Popa, D., Tudose, L., Hărăgaș, S. Lagăre cu rulmenți. Proiectare. Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2006.
 CAPITOLUL. B.1

Studiul soluțiilor tehnice de reductoate cu roți dințate cilindrice cu două trepte

Reductorul este un sistem tehnic care, pe baza soluției constructive, modifică parametrii de
ieșire, comparativ cu parametrii de intrare, după o lege impusă de proiectant.Numele arată doar
reducerea turaţiei de intrare,dar,în realitate,reductorul,ca unitate tehnică,reduce turaţia şi creşte
momentul de torsiune la ieşire.
În principiu, un reductor are în structură:
-roţi dinţate;
-arbori;
-lagăre (de cele mai multe ori de rostogolire, dar există şi soluţii cu lagăre de
alunecare, la reductoare de putere mare, la grupruile energetice);
-carcasa;
-etanşări;
-elemente de asamblare şi monitorizare (şuruburi, piuţiţe, ştifturi, capace, vizoare de
lubrifiant, aerisiri, , inele de ridicare etc.);
-elemente de asigurare a lubrifiere sau sistem de răcire+recirculare a lubrifiantului (pentru
reductoare mari);
-lubrifiantul, ca element foarte important în funcţionarea la parametrii proiectaţi; în
mecatronică există şi soluţii fără lubrifianţi lichizi sau semi-solizi (unsori) dar roţile sunt
executate de obicei din materiale plastice de calitate superioare sau din compozite cu matrice din
materiale plastice, dopate cu lubrifianţi solizi.
Există mai multe criterii de clasificare a reductoarelor.
•după numărul de angrenajedin reductor, acestea pot fi cu o treaptă, cu două, până la 6
trepte.Cele mai des utilizate sunt cele cu 1, 2, 3 trepte, dar există şi variante cu 4, 5 şi 6 trepte.
•după tipul angrenajului utilizat, reductoarele pot avea:
-angrenaje cu roţi cilindrice cu dinţi înclinaţi sau drepţi (mai rar utilizateîn prezent
-angrenaje conice;
-angrenaje elicoidale;
-angrenaje melcate;
-angrenaje combinate.
•după poziţia arborilor, care pot fi orizontali, verticali sau înclinaţi (mai rar, dar se obţine un
gabarit mai mic.
Reductoarele cu roti dintate sunt mecanisme independente formate din roti dintate cu
angrenare permanenta, montate pe arbori si inchise intr-o carcasa etansa.
Parametrii principali ai unui reductor cu roti dintate sunt:
 • puterea;
• raportul de transmitere;
• turatia arborelui de intrare;
• distanta dintre axe.
Datorita multiplelor utilizari in industria constructiilor de masini si aparate, parametrii
reductoarelor de turatie cu rotile dintate sunt standardizate:
-rapoartele de transmitere, STAS 6012-82;
-distanta dintre axe, STAS 6055-82;
-modulii, STAS 822-82;
-parametrii principali ai reductoarelor cilindrice, STAS 6850-77;
-parametrii principali ai reductoarelor melcate, STAS 7026-77.
Reductoarele cu roti dintate cilindrice sunt cele mai utilizate tipuri de reductoare cu roti
dintate deoarece se produc intr-o gama larga de puteri: de la puteri instalate foarte mici (de ordinul
Watilor) pana la 100 000kW (900 kW, pentru reductoare cu o teapta).
• rapoarte de transmitere totale, iT max = 200 (iT max = 6,3 pentru reductoare cu o treapta; iT
= 6,3 . 60 pentru reductoare cu 2 treapte, iT = 40 . 200 pentru reductoare cu 3 treapte);
• viteze periferice, vmax = 200 m/s;
• posibilitatea tipizarii si executiei tipizate sau standardizate.
Ca dezavantaje se mentioneaza: costul relative ridicat, executie si montaj de precizie,
producerea de zgomote, vibratii etc.
Reductoarele cilindrice sunt standarlizate si tipizate atât la noi in țară cât și în țările cu
industrie dezvoltată. Sunt standarlizate distanța între axe, raportul de transmitere și dimensiunile
principale, ceea ce permite fabricarea în serie a carcaselor si utilizarea la reductoare de diverse puteri
si rapoarte de transmitere.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roti dințate cilindrice cu dinți drepți ,
înclinați sau în V.
Roțile dințate cilindrice cu dinți drepți se recomandă: la viteze periferice reduse, când nu apar
șocuri și zgomote; în cutiile de viteze deplasabile etc.
Roțile dințate cilindrice cu dinți înclinați și în V se recomandă la angrenaje silențioase și la
viteze periferice mari. Roțile dințate cu dinți în V se folosesc, de preferință, la reductoarele cu
dimensiuni mari pe când cele cu dinți drepți și înclinați la reductoarele mici si mijlocii.
Numărul de trepte al reductoarelor depinde de raportul de transmitere ,,i’’.La reductoarele cu
două trepte i = 7,1 . . . 56 (maximum 60).
 Figura 1.1. Reductor cu roti dințate cilindrice cu dinți înclinați în 2 trepte

La puteri mai mari și rapoarte de transmitere i = 7,1 . . . 60 se utilizează reductoare cu roți dințate
cilindrice cu dinți în V, varianta din figura 1.2.

Figura 1.2. Reductor cu roți dințate cilindrice cu dinți în V in 2 trepte

Pentru rapoarte de transmitere i = 7,1 . . . 56, la distanțe dintre axe, variind între 160 și 560
mm, cu un randament de 0,97 . . . 0,98 , se folosește reductoare cu două axe geometrice , variant din
figura 1.3. Acestea sunt construcții scurte dar de lățime mărită.
 Figura 1.3 Reductor cu roti dințate cilindrice cu dinți înclinați în 2 trepte

Mai avem si alte tipuri de reductoare cu roti dintate cilindrice in 2 trepte ,dar acestea sunt
utilizate mai rar.
Aceste 2 tipuri constructive prezinta urmatoarele avantaje :
-repartizare uniforma a sarcinii pe reazemul arborilor
-posibilitatea utilizarii la limita a capacitatii portante a rotiilor ambelor trepte
Dezavantaje:
-precizie ridicata la montare
-nu functioneaza silentios
La constructia acestui tip de reductor ,desi pozitia rotiilor implica distribuirea inegala a
sarcinilor se pot alege totusi rulmenti identici pentru ambele lagare ale aceluias arbore .
Figura 1.4. Reductor cu roți dințate cilindrice cu dinți în V, cu 2 trepte cu trepte divizate
a-vedere generală; b-schemă cu prima treaptă divizată; c-schemă cu a doua treaptă divizată
Alegerea solutiei optime
Tiinand cont de avantajele si dezavantajele enumerate mai sus consider varianta de mai jos ca fiind
solutia optima.

Figura 1.6. Schema cinematica a transmisiei cu reductor cilindric coaxial in doua trepte cu
arborii in plan vertical
 Capitolul B.2.

Calculul cinematic și dinamic al transmisiei mecanice: schema cinematică,

schema constructivă a reductorului

2.1.Calculul randamentului total al transmisiei mecanice

Schema transmisiei mecanice(TM)

TCT-transmisie prin curele trapezoidale;

R-reductor cu roți dințate
ME-motor electric;
ML-mașina de lucru;
C-cuplaj.

Mecanismele componente ale TM sunt in serie , deci relatia de calcul pentru k

cuple de frecare este: ηtotal = η1 · η2 · η3 … ηk-1 · ηk
Pentru cazul unui proiect în care reductorul este cilindric cu două trepte,
schema desfăşurată sau coaxială:

ηtotal = ηtct ∙ η R
η R = η2rdc ∙ η3rul
  ηrul - randamentul unei perechi de rulmenţi;
În tabelul 2.1. se recomandă ηrul = 0,99 ... 0,999. Adopt ηrul = 0,995.
 ηrdc - randamentul unui angrenajului cilindric;
În tabelul 2.1. se recomandă ηrdc = 0,97 ... 0,99. Adopt ηrdc = 0,97.
 ηtct - tensiunea cu curea lată s-au trapezoidală;
În tabelul 2.1. se recomandă ηtct = 0,92 ... 0,94. Adopt ηtct = 0,92.

Rezultă : ηtotal = 0,93 ∙ 0,982 ∙ 0,993 = 0,852

 2.2.Calculul puterii ME si alegerea STAS

Randamentul TM are relaţia:

P ML
ηtotal =
P MEC

P ML 10,9
P MEC = = =¿12,87 KW
ηtotal 0,852

Există STAS care reglementează puterea la motoarele electrice. Aceeaşi putere standardizată
este la motoarele electrice cu 2 perechi de poli, 4 perechi, 6 şi 8 perechi de poli, adică la 3000
rot/min, 1500,1000 şi 750 rot/min. Anexa 1 prezintă caracteristicile motoarelor electrice asincrone
produse de Electromotor Timişoara.

Pentru a alege un motor electric care să conducă în transmisie la un raport de transmitere la

TCT > 1 rezonabil, se determină turaţia de intrare în reductor.
Raportul de transmitere al reductorului se determină cu relaţia:

n1
iR =
nML

Rezultă: n1 =i R ∙ n ML=10∙ 100=1000 rot/min, unde n1 este turaţia de intrare în reductor;

În funcţie de P MEC şi n1 , din Anexa 1 se alege un motor electric cu următoarele caracteristic:

P ME = 15 KW
N ME = 1440 rot/min
tip motor: AT 160L
MP / MN = 2
M max / M n = 2,2
 2.3.Calculul rapoartelor de transmitere

a).Rapoarte de transmitere:

 raport de transmitere total:

N ME 1440
it = = = 14,4
N ML 100

 raport de transmitere al TCT:

it 14,4
i t =i tct ∙i R → i tct=¿ =
iR 10 = 1,44

 raport de transmitere ale treptelor din reductor:

i R =i 1 ∙ i 2 (pentru un reductor cilindric cu 2 trepte)

Din tabelul 2.2, în funcţie de valoarea standardizată a lui i R şi de schema reductorului se alege i 1 şi i 2:

i R = 10,0

Adopt desfasurarea:

i R =i 1 ∙ i 2= 3,55 x 2,8 =9,94

b).Turatiile pe arbori reductorului:

Relaţia generală a unui raport de transmitere este:

n1 w1 z1
i = n = w =z
2 2 2

n1
i 1= → n2 = 281,69 rot/min
n2

n2
i 2= → n3 = 100,6 rot/min
n3
 2.4. Calculul dinamic

Se determină puterile şi momentele de torsiune:

1.Puteri:

 P1= P ME · ηtct = 12,79 · 0,92 = 11,768 KW

 P2= P1 · ηrdc · ηrul= 11,768 · 0,97 · 0,99= 11,3 KW

 P3= P2 · ηrdc · ηrul= 11,3 · 0,97 · 0,99= 10,85 KW

2. Momente de torsiune:

P i
 M ti = 9,55 · 106 · n = 1,2,3 [N·mm]
i

P 1
 M t 1 = 9,55 · 106 · n = 11.768 [N·mm]
1

P 2
 M t 2 = 9,55 · 106 · n = 40.115,02 [N·mm]
2

P 3
 M t 3 = 9,55 · 106 · n = 107.852,882 [N·mm]
3

Cupla de frecare Inchisa Deschisa

Angrenaj cilindric 0,97 ... 0,99 0,93 ... 0,95
Angrenaj conic 0,96 ... 0,98 0,92 ... 0,94
Motoreductor melcat 0,40 0,30
Angrenaj melcat, melcul având 1 început 0,70 ... 0,75 0,50 ... 0,60
Angrenaj melcat, melcul având 2 începuturi 0,75 ... 0,82 0,60 ... 0,70
Angrenaj melcat, melcul având 3 începuturi 0,80 ... 0,85 —
Angrenaj melcat, melcul având 4 începuturi 0,88 ... 0,92 —
Roţi cu fricţiune 0,90 ... 0,96 0,70 ... 0,88
Transmisie cu lanţ 0,95 ... 0,97 0,90 ... 0,93
Transmisie cu curea lată sau trapezoidală — 0,90 ... 0,93
O pereche de rulmenti 0,99 … 0,995
O pereche de lagare cu alunecare 0,98 … 0,99

Tabelul 2.1. Randamente estimative

 iR Normal (schema desfăşurată) Coaxial
8 2,8 x 2,8 (3,15 x 2,5) 4x2
9 3,15 x 2,8 4 x 2,24 = 4,5 x 2
10 3,55 x 2,8 = 3,15 x 3,15 4,5 x 2,24 = 4 x 2,5
11,2 3,55 x 3,15 4,5 x 2,55 = 5 x 2,24
12,5 4 x 3,15 = 3,55 x 3,55 5 x 2,5
14 4 x 3,55 5 x 2,8
16 4,5 x 3,55 = 4 x 4 5 x 3,15 = 5,6 x 2,8
18 4,5 x 4 5,6 x 3,15
20 4,5 x 4,5 = 5 x 4 5,6 x 3,55
22,4 5 x 4,5 6,3 x 3,55
25 5 x 5 = 5,6 x 4,5 6,3 x 4
28 5,6 x 5 7,1 x 4
31,5 5,6 x 5 7,1 x 4,5
35,5 6,3 x 5 = 5,6 x 5,6 -
35,5 6,3 x 5,6 -
40 7,1 x 5,6 = 6,3 x 6,3 -
45 7,1 x 6,3 -

Tabelul 2.2
 Capitolul III
3.Calculul transmisiei prin curele trapezoidale (TCT)

3.1.Schema cinematică a transmisiei mecanice

Figura 7. Transmisia prin curele

3.2. Proiectarea TCT
Proiectarea TCT se face conform STAS 1163, STAS 1162 și STAS 7192. Etapele de calcul sunt
prezentate în STAS 1163 și în Îndrumar, Tabelul 7.8.
3.2.1. Date de proiectare
p1 = pc = p ME = 15 KW
 unde pc reprezintă puterea calculată

rot
n1 = n ME = 1000
min
i tct = 1,44

3.2.2. Profilul curelei

Se alege din monograma Fig. 7.6. B (pag 176).
Din p1 și n1 se ridică perpendiculara și din intersecția acestora rezultă cureaua SPZ îngustă.

3.2.3. Diametrul primitiv al roții mici D p 1

Se alege constructiv din Tabelul 7.9.
Adopt D p 1 = 160 𝑚𝑚.

3.2.4. Diametrul primitiv al roții mari D p 2

D p 2 = i tct ∙ D p 1 = 1.44 ∙ 160 = 230,4 mm

3.2.5. Diametrul primitiv al rolei de întindere

D p 0 = (1 … 1,5) ∙ D p 1

Adopt D p 0 = 1,4 ∙ D p 1 ⇒ D p 0 = 1,4 ∙ 160 = 224 ⇒ D p 0 = 224 𝑚𝑚

3.2.6. Distanța dintre axe A

0,7( D p 1 + D p 2) ≤ 𝐴 ≤ 2( D p 1 + D p 2)
⇒ 0,7( D p 1 + D p 2) = 0,7(160 + 230) = 273
272≤ 𝐴 ≤780
Adopt 𝐴 = 320 𝑚𝑚.
3.2.7. Unghiurile dintre ramurile curelei
D p 2−D p 1 230−160
𝛾 = arcsin = 2∙ 320 = 6.27°
2A

3.2.8. Unghiurile de înfășurare β 1, β 2

β 1 = 𝜋 − 2𝛾 = 180 - 2 ∙ 6.2° = 167,6°

β 2 = 𝜋 +2 𝛾 = 180 + 12.4 = 192,4°

3.2.9. Lungimea curelei L

𝐿 = 2𝐴 + 0,5𝜋 ( D p 1 + D p 2 ) = 2 ∙ 320 + 0.5 ∙ 𝜋 (160 + 230) = 1212.61 mm

Se standardizează conform STAS 1163 ⇒ 𝐿 = 1250 𝑚𝑚
3.2.10. Distanța dintre axe
𝐴 = 𝑝 + √ p +q
L π 1250 π
p = 4 - 8 ( D p 1 + D p 2 ¿ = 4 - 8 (160 + 230) = 159.425

q = ¿ ¿ ¿ = ¿ ¿ = 612.5
𝐴 = 159.425 + √ 159.425∗159.425−612.5 = 316.9 mm
3.2.11. Viteza periferică
π ∙ D p 1 ∙ n 1 π ∙ 160∙ 1000 m
υ= = 60000 = 8,54 s
60000
m
Dacă 𝑣 ≤ 40 alegem curele înguste.
s

3.2.12. Coeficientul de funcționare

Conform felului încărcării, tipul mașinii și numărul de schimburi alegem din Tabelul 7.11
valoarea coeficientului de funcționare 1,4.

3.2.13. Coeficientul de lungime

Conform Tabelului 7.10 valoarea coeficientului 𝑐𝐿, extras din STAS 1163 este
1.01.

3.2.14. Coeficientul de înfășurare

c β = 1 − 0,003 (180° − β 1) = 1 − 0,003 (180° − 174.38°) = 0,98 ⇒ 𝑐𝛽 = 0,98

3.2.15. Puterea nominală transmisă la o curea

b1
P0 = (a 1 ∙ v−0.09
1 - - c 1 ∙ v12 ¿ ∙ v
D
Din Tabelul 7.12 ⇒ P0 = 4.10 𝑘𝑊

3.2.16. Numărul de curele preliminar, z 0

C f ∙ Pc 1.4 ∙15
z0 = = = 5.80
C L ∙C β ∙ P0 0.9 ∙0.98 ∙ 4.10
3.2.17. Coeficientul numărului de curele
Din Tabelul 7.14 alegem z c = 0,90
3.2.18. Numărul de curele definitiv, 𝑧
Z0 5.80
z= = = 6.44
ZC 0.90

Observație. Numărul 𝑧 se rotunjește la un număr întreg ⇒ 𝑧 = 6 curele

3.2.19. Frecvența de încovoiere
v 8.54
𝑓 = 103 ∙ 𝑥 ∙ L = 103 ∙ 2 ∙ 1250 = 13,189 Hz

𝑓 ≤ 40 𝐻𝑧 ⇒ curea cu inserții rețea

3.2.20. Forța utilă

P 15
F u=103 ∙ = 10
3
∙ = 175.44 [N]
υ 8.54

3.2.21. Forța de întindere a curelei

S0 = (1,5 … 2) ∙ F u

Adopt S0 = 1,7 ∙ F u = 1,7 ∙ 175.44 = 298.248[N]

3.2.22. Parametrii constructivi ai roților

𝐵 = 2𝑓 + (𝑧 − 1)𝑒
Din Tabelul 7.7 adopt 𝑛 = 2,5, 𝑒 = 12, 𝑓 = 8 ± 1, 𝑡 = 11,5
𝐵 = 2 ∙ 12,2 + (6,44 − 1)12 = 30 ⇒ 𝐵 = 89.68 𝑚𝑚
D e 1 = D p 1 + 2𝑛 = 160 + 2 ∙ 2,5 = 130 ⇒ D e 1 = 165 𝑚𝑚

D e 2 = D p 2 + 2𝑛 = 230 + 2 ∙ 2,5 = 130 ⇒ D e 1 = 235 𝑚𝑚

Tabelul 7.9. Valori standardizate pentru D p [extras din STAS 1163]

Tabelul 7.10. Valorile coeficientului c L (extras din STAS 1163)

Tabelul 7.12. Valori ale constantelor din relaţia lui P0

 CAPITOLUL IV

Proiectarea angrenajelor

Angrenaj z 1−z 2
La proiectarea unui angrenaj, în cazul obişnuit prin tema de proiectare se precizează următoarele date
iniţiale:
a. Puterea nominală de transmis: P1=11.76 KW ;
rot
b. Turația roții conducatoare :n1 =1000 ;
min
c. Raportul de transmitere :i 1=3.55 ;
d. Durata de funcționare : Lh=20450 ore ;
e. Condiții de funcționare :
- sursa de putere ( motor electric,m.a.i)
- felul mașinii antrenate;
- caracterul sarcinii,marimea șpcurilor.

Proiectarea unui angrenaj cuprinde următoarele etape importante:

- predimensionarea angrenajului;
- determinarea prin calcul a elementelor geometrice ale roţilor dinţate şi ale angrenajului;
- verificarea încadrării angrenajului în limitele de execuţie şi de angrenare corectă a roţilor dinţate;
- verificarea de rezistenţă a roţilor dinţate şi la limita termică a transmisiei;
- alegerea lubrifiantului şi a sistemului de ungere.

4.1. Metoda de calcul a angrenajelor cilindrice

Se parcurg următoarele etape:

A. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului.
A.1 Momentul de torsiune nominal transmis de pinion
 6 P1 6 11.76
M t 1=9,55∙ 10 ∙ =9,55 ∙10 ∙ =112308 N∗mm
n1 1000

A.2 Calculul vitezei periferice a pinionului

Se determină cu relaţia:

√ n12 ∙ P1
√
2
4 4 1000 ∙ 11.76
v p 1 =0,108 ∙ =0,108∗ =5,89 m/ s
i1 3.55

A.3 Precizia de execuţie a angrenajului

Se dermină conform recomandărilor din anexa 3.1.
Având în vedere valoarea vitezei periferice ( v p 1 =5,89 m/ s ¿, se adopta treapta de precizie 7.

A.4 Alegerea materialului, a tratamentului termic şi a tehnologiei de execuţie a roţilor dinţate

Materialul şi tehnologia de execuţie se aleg conform recomandărilor din anexa 3.2.
Conform STAS 791 avem materialul:40 C r 10
Tratament termic sau termochimic:îmbunătațit
Duritate:-HB=240…340.Aleg HB=320 Pa
-HRC=50…57.Aleg HRC=55 Pa
N
σ r=1000 [ 2
]
mm
N
σ e =800[ ]
mm2
σ N
F lim ¿=0,4 ∙ HB +155=283 [ ]¿
m m2

σ N
H lim ¿=1,8∙ HB+200=776[ ]¿
m m2

A.5 Alegerea coeficienţilor a, d, m

Se aleg conform recomandărilor [5, 10, 15] din tabelul 3.1
HB<3500 MPa iar amplasarea pionului este simetrică.
Ψ a =0,4

Ψ d =0,7

Ψ m =16

A.6 Alegerea unghiului de înclinare. Se recomandă:

 = 12° ... 20° – pentru roţi îmbunătăţite;
Adopt β=15 °

A.7 Alegerea regimului de funcţionare

Factorul dinamic de funcţionare se alege în funcţie de maşina motoare, maşina antrenată şi de
caracterul sarcinii din tabelul 3.2.
Conform tabelulul 3.2 alegem factorul k A =1,25 corespunzator șocurilor medii .
A.8.Tensiunile adimensionale pentru solicitarea de contact, respectiv de încovoiere pentru
predimensionare
Relaţiile de calcul sunt:

σ HP=0,87 ∙ σ H lim ¿ ∙Z ∙ Z
n w ¿

σ FP=0,87∙ σ F lim ¿∙Y ∗Y

n δ ¿

unde: ZW este factorul raportului duritãţilor flancurilor dinţilor, recomandat în diagrama din figura 3.1.
Diagrama este utilizată pentru pinioane cementate şi călite, în angrenare cu roţi având duritatea
cuprinsă între 1300 şi 4000 MPa (HB) şi Ra  1m. Pentru Ra  1m, se alege ZW = 1. Când ambele
roţi ale angrenajului au durităţi sub 3500 MPa sau peste 4000 MPa, ZW = 1, indiferent de valoarea lui
Ra 1.
Z N 1,2 , Y N 1,2- factorii durabilitãţii pentru solicitarea de contact, respectiv de încovoiere. Se aleg în
funcţie de material, tratament şi numãrul de cicluri de solicitare NL. Numãrul de cicluri de solicitare se
determinã cu relaţia: N L=60∙ n ∙ L h= 60 ∙ 1890 ∙ 20450 = 2.319.030.000

Conform fig. 3.1 Z w =1,08

Dacă N > 5∙107 înseamnă ca Z n=1

N > 3∙106 înseamnă ca Y n=1

Din tabelul 3.3 rezultă:Y δ =0,98

Rezultă: σ HP=0,87 ∙776 8∙1∙1,08 = 7298,81 [MPa]

σ FP=0,87∙ 283 ∙1 ∙ 0,98=241,28 [MPa ]

A.9 Determinarea distanţei dintre axe

Pentru angrenaje cilindrice cu dinţi drepţi:

a=( 0,8 … 0,9 ) ( u ±1 )∗

√
3 Mt
2
ψ a∗σ HP ∗u
2
∗K a (Z E∗Z β∗Z H )

Unde : u=i 1=3.5

Z H – factorul zonei de contract;

Z E – factorul de elasticitate al materialelor rotilor;

Z β – factorul inclinarii dintilor pentru solicitare de contact;

ZH =
√ 2∗cos β
2
cos α 1 tg α wt
Z β = 0,98

Z H =2,49∗√ cos β = 2,44 Z E = 189,8

a=164,02 mm
A.10 Adoptarea distantei dintre axe
Conform STATS 6055 rezulta ca: a w = 160 mm
A.11 Calculul modului minim necesar
M t 1 ∙ ( u ±1 ) ∙ K A ∙ K v ∙ K Fa ∙ K Fβ ∙ Y F ∙Y β ∙ S F
m n≥ = 1,42
Ψ a ∙ a2 ∙ σ F lim ¿∙ K FN ∙ Y S ∙ Y FX ¿

Pentru cazul normal la proiectare se adopta:

K v =¿ 1,15

K Fa = 1
K Fβ ≅ K Hβ

Y F = 2,25

S F = 1,5

K FN = Y S = Y FX=1

Y β = 0,875

Adoptam mn=1,5
A.12 Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate

¿ 2∙ a w ∙ cos β
z1 = = 21.1
mn (1+u)

Adopt z 1 = 23

Dupa adoptarea lui z 1 se recalculeaza modulul normal al danturii:

2∙ a ∙ cos β
mn = = 2,24
z 1 (1+u)

Adopt modulul normal standardizat confom STATS 822 mn=2,25

Numarul de dinti ai rotii conjugate devine:
z 2 = z 1 ∙ u = ¿81 se adopta z 2=81

A.13 Verificarea raportului de transmitere

Raportul de transmitere efectiv are valorea
z2
uef = = 7,05
z1

| |
1−
u ef
u dat
≤ ∆ U=0,00093

0,00579≤ 0,03
Conditia este indeplinita.

A.14 Distanta dintre axele de referinta

Din tabelul 3.6 rezulta reatiile de calcul:

|aw −a d|≈ ( 0,1 … 1,3 ) ∙ mn

|160−160,47|≈ 0,5 ∙mn
mt
a d= ( z 1+ z2 ¿ = 160,47
2
 mn
mt = = 2,43
cos β

Calculul geometric al angrenajului cilindric

B.1 Elementele cremalieirei de referinta

0
∝=α n=∝=20
mn=2.65
¿
h a=1
¿
Din STAS 821: h f =1.25

c ¿0=0.25

B.2 Unghiul profilului danturii in plan frontal

tg ∝0
∝t =arctg =21.650
cosβ

B.3 Unghiul de angrenare frontal

a d ∙cos α t
∝ωt =arcos = 22.060
aω

B.4Calculul deplasarilor specific si repartizarea pe rotile angrenajului

z2 ± z1
x s=x 1 ± x 2=
2 tg ∝n
⟨ inv ∝wt −inv ∝t ⟩ =−0.185 mm
π
inv∝t =tg∝t − 180 ∙ ∝wt =0.016

π
inv ∝wt =tg∝wt − ∝ =0.017
180 wt
x 1=0=¿ x2 =−0.185

B.5 Elementele geometrice ale angrenajelor

B.5.1 Numarul echivalent de roti

z1
z nl = =18.56
cos3 β
 z2
z n 2= 3
=132.16
cos β

B.5.2 Diametrele de divizare

d 1=mt ∙ z 1=2.59 ∙17=39.61mm

d 2=m1 ∙ z 2=2.59 ∙ 107=279.42 mm

B.5.3 Diametrel de baza

d b 1=d 1 ∙ cos ∝t=37.14 mm

d b 2=d 2 ∙ cos ∝t=261.32 mm

B.5.4 Diametre de cap

¿
d a 1=d 1+2 ∙ mn ( h a + x1 ) =44.11 mm

d a 2=d 2+2 mn ( h¿a + x 2 )= 284.72 mm

B.5.5 Diametrele de picior

¿
d f 1=d 1−2 ∙ mn ( h f − x1 ) =33.14 mm
¿
d f 2=d 2−2 ∙ mn ( h f −x2 ) =274.78mm

B.5.6 Diametrele de rostogolire

cos ∝t
d w 1=d1 ∙ =39.63 mm
cos ∝wt
cos ∝t
d w 2=d 2 ∙ =280.31 mm
cos ∝wt

B.5.7 Pasul normal pe cercul de divzare

pn=π mn=7.11

B.5.8 Grosimea frontala a dintelui pe cilindrul de divizare

st 1 =m t ∙ ( 0.5 π +2 x t 1 ∙ tg ∝t )=3.63 mm

st 1 =m t ∙ ( 0.5 π +2 x t 2 ∙ tg ∝t )=3.96 mm
 B.5.9 Latimea danturi
b 2=Ψ a ∙ a=64

b 1=b2 + ( 5 … ..10 ) ∙ mn=86.4

B.6.1. Verificarea continuitãţii angrenãrii

Gradul de acoperire total se determinã astfel:
ε γ =ε β + ε α =4,35

ε α =ε 1 + ε 2−ε a=1,64>1.2

ε 1=
√d a1
2
−d b 12
=1,89
2 ∙ π ∙ m t ∙cosα t

ε 2=
√d 2
−d b 2
a2
2

=9,21
2 ∙ π ∙ mt ∙cosα t
a∗sin α wt
ε a= =9,36
π∗m t∗cos α t

b2 ∙ sinβ
ε β= =2,68
π ∙ mn

B.6.3. Verificarea interferenţei dinţilor

Pentru a nu apãrea interferenţa în angrenarea dinţilor, trebuie îndeplinite condiţiile d A 1  d l 1 ; d E 2 d l 2 ,

iar d l 1,2> 0.
Se calculeazã diametrele începutului profilului evolventic şi diametrele cercurilor începutului
profilului activ al flancurilor danturii roţilor cu relaţiile:
 B.6.4. Verificarea jocului la cap
Jocul la cap în funcţionare se determinã geometric cu relaţia:
c 1=aw −0,5 ( d f 1 +d a 2 )=0,37>0,1 mm

c 2=aw −0,5 ( d f 2 +d a 1 )=0,37>0,1 mm

B.6.5. Verificarea grosimii dinţilor pe cercul de cap

San ≥0,25 ∙ mn, la danturi îmbunătațite

San =d a 1,2
[ 0,5 π ± 2 x1,2 ∙ tgα n
z1,2 ]
± ( inv α t−inv α a 1,2 ) ∙ cos β a 1,2

tgβ
tgβ a 1=d a 1 ∙ =0,285
d1
tgβ
tgβ a 2=d a 2 ∙ =0,267
d2
San 1=2,852 mm
San 2=5097,987 mm

B.6.6. Verificarea dimensionalã a danturii roţilor dinţate

W N 1=mn ∙ cos α 0 [ π ( N −0.5 ) +2 x 1 tg α 0 + z 1 inv α t ]=11,123 mm

W N 2=mn ∙ cos α 0 [ π ( N−0.5 )+2 x 2 tg α 0+ z 2 inv α t ]=62,876 mm

N 1=3

N 2=14

B.7. Calculul de verificare a angrenajului

B.7.1. Verificarea la presiunea hertzianã de contact
Tensiunea de contact se determină cu relaţia:
 2 Mt
F t= =4234,36 N
d w1
Z E =186,8
K A =1,21

K V =1,13
K Hβ =1,25

K Hα =1
Z β =0,97

σ H =720.52< σ HP =776.036 MPa

B.7.2. Verificarea pentru solicitarea la piciorul dintelui

Verificarea la solicitarea de încovoiere se efectuează cu relaţia:

Ft
σ F= ∙ K ∙ K ∙ K ∙ K ∙Y ∙ Y ∙Y ∙ Y ≤ σ
b ∙mn A V Fβ Fα Sa Fa ε β FP
K Fβ=1,5

K Fα =1
Y Sa =1,42

Y Fa=3,85
Y ε =0,32

Y β=0,875

Rezultă σ F =111,7 MPa

σ FP=σ YS
F lim ¿∙ Y N ∙Y FX ∙ ¿
SF

σ F lim ¿=249,6 MPa ¿

 Y N =1
Y FX=1

Y S =1.1
S F=1,5

Rezultă σ FP=211,21
σ F =64,25 ≤ σ FP =211,21

B.8. Alegerea lubrifiantului şi a sistemului de ungere

2
HV ∙ σ H π ∙ d w 1 ∙ n1
x h= 5
=2034.29 v 0= =1,63 m/s =>TIN 200 EP mediu aditivat
10 ∙ v 0 60 ∙ 1000

4.1 Angrenaj z 3−z 4

La proiectarea unui angrenaj, în cazul obişnuit prin tema de proiectare se precizează următoarele date
iniţiale:
a. Puterea nominală de transmis: P2=11.3 KW ;
rot
b. Turația roții conducatoare :n2 =281.69 ;
min
c. Raportul de transmitere :i 2=2.8 ;
d. Durata de funcționare : Lh=20450 ore ;
e. Condiții de funcționare :
- sursa de putere ( motor electric,m.a.i)
- felul mașinii antrenate;
- caracterul sarcinii,marimea șpcurilor.

Proiectarea unui angrenaj cuprinde următoarele etape importante:

- predimensionarea angrenajului;
- determinarea prin calcul a elementelor geometrice ale roţilor dinţate şi ale angrenajului;
- verificarea încadrării angrenajului în limitele de execuţie şi de angrenare corectă a roţilor dinţate;
- verificarea de rezistenţă a roţilor dinţate şi la limita termică a transmisiei;
- alegerea lubrifiantului şi a sistemului de ungere.

Metoda de calcul a angrenajelor cilindrice

Se parcurg următoarele etape:
A. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului.
A.1 Momentul de torsiune nominal transmis de pinion

6 P2 6 11.30
M t 1=9,55∙ 10 ∙ =11.3∙ 10 ∙ =453299.7266 N∗mm
n2 281.69

A.2 Calculul vitezei periferice a pinionului

Se determină cu relaţia:

√ √
2
4 n2 ∙ P2 2
4 281.69 ∙ 11.30
v p 1 =0,108 ∙ =0,108∙ =3.32m/ s
i2 2.8

A.3 Precizia de execuţie a angrenajului

Se dermină conform recomandărilor din anexa 3.1.
Având în vedere valoarea vitezei periferice ( v p 1 =1,77 m/s ¿, se adopta treapta de precizie 9-10

A.4 Alegerea materialului, a tratamentului termic şi a tehnologiei de execuţie a roţilor dinţate

Materialul şi tehnologia de execuţie se aleg conform recomandărilor din anexa 3.2.
Conform STAS 791 avem materialul:40 M o C r 11
Tratament termic sau termochimic:îmbunătațit
Duritate:-HB=240…340.Aleg HB=320 Pa
-HRC=50…57.Aleg HRC=55 Pa
N
σ r=950[ 2
]
mm
N
σ e =750[ 2
]
mm
σ N
F lim ¿=0,4 ∙ HB +155=283 [ ]¿
m m2

σ N
H lim ¿=1,8 ∙ HB+200=776[ ]¿
m m2

A.5 Alegerea coeficienţilor a, d, m

Se aleg conform recomandărilor [5, 10, 15] din tabelul 3.1
HB<3500 MPa iar amplasarea pionului este simetrică.
Ψ a =0,4

Ψ d =0,7
 Ψ m =16

A.6 Alegerea unghiului de înclinare. Se recomandă:

 = 12° ... 20° – pentru roţi îmbunătăţite;
Adopt β=15 °

A.7 Alegerea regimului de funcţionare

Factorul dinamic de funcţionare se alege în funcţie de maşina motoare, maşina antrenată şi de
caracterul sarcinii din tabelul 3.2.
Conform tabelulul 3.2 alegem factorul k A =1,25 corespunzator șocurilor medii .

A.8.Tensiunile adimensionale pentru solicitarea de contact, respectiv de încovoiere pentru

predimensionare
Relaţiile de calcul sunt:

σ HP=0,87 ∙ σ H lim ¿ ∙Z ∙ Zn w ¿

σ FP=0,8∙ σ F lim ¿∙Y ∗Y

n δ ¿

unde: ZW este factorul raportului duritãţilor flancurilor dinţilor, recomandat în diagrama din figura 3.1.
Diagrama este utilizată pentru pinioane cementate şi călite, în angrenare cu roţi având duritatea
cuprinsă între 1300 şi 4000 MPa (HB) şi Ra  1m. Pentru Ra  1m, se alege ZW = 1. Când ambele
roţi ale angrenajului au durităţi sub 3500 MPa sau peste 4000 MPa, ZW = 1, indiferent de valoarea lui
Ra 1.

Z N 1,2 , Y N 1,2- factorii durabilitãţii pentru solicitarea de contact, respectiv de încovoiere. Se aleg în
funcţie de material, tratament şi numãrul de cicluri de solicitare NL. Numãrul de cicluri de solicitare se
determinã cu relaţia: N L=60∙ n ∙ L h= 60 ∙ 1890 ∙ 20450 = 2.319.030.000

Conform fig. 3.1 Z w =1,08

Dacă N > 5∙107 înseamnă ca Z n=1

N > 3∙106 înseamnă ca Y n=1

Din tabelul 3.3 rezultă:Y δ =0,98

Rezultă: σ HP=0,87 ∙776 8∙1∙1,08 = 729,81 [MPa]

σ FP=0,87∙ 283 ∙1 ∙ 0,98=241,28 [MPa ]

A.9 Determinarea distanţei dintre axe

Pentru angrenaje cilindrice cu dinţi drepţi:

a=( 0,8 … 0,9 ) ( u ±1 ) ∙ 3

√ Mt
2
ψ a ∙ σ HP ∙ u
∙ K a (Z E ∙ Z β ∙ Z H )2

Unde : u = i 2=2.8
Z H – factorul zonei de contract;

Z E – factorul de elasticitate al materialelor rotilor;

Z β – factorul inclinarii dintilor pentru solicitare de contact;

ZH =
√ 2 ∙ cos β
2
cos α 1 tgα wt
Z β = 0,98

Z H =2,49 ∙ √ cos β = 2,44 Z E = 189,8

a=308,39 mm

A.10 Adoptarea distantei dintre axe

Conform STATS 6055 rezulta ca: a w = 315 mm

A.11 Calculul modului minim necesar

M t 2 ∙ ( u ±1 ) ∙ K A ∙ K v ∙ K Fa ∙ K Fβ ∙ Y F ∙Y β ∙ S F
m n≥ 2 = 1,42
Ψ a ∙ a ∙ σ F lim ¿∙ K FN ∙ Y S ∙ Y FX ¿

Pentru cazul normal la proiectare se adopta:

K v =¿ 1,15

K Fa = 1

K Fβ ≅ K Hβ = 1,15

Y F = 2,25

S F = 1,5

K FN = Y S = Y FX=1

Y β = 0,875

Adoptam m n=2,75
A.12 Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate
2∙ a ∙ cos β
z ¿3 = = 55,23
mn (1+u)

Adopt z 3 = 31
Dupa adoptarea lui z 1 se recalculeaza modulul normal al danturii:
2∙ a ∙ cos β
mn = = 2,97
z 3 (1+u)

Adopt modulul normal standardizat confom STATS 822 mn=3

Numarul de dinti ai rotii conjugate devine:
z 4 = z 3 ∙ u = 31 ∙ 2,8=¿ se adopta z 2=86

z4
=2,77
z3
i 2=2,8 OK

A.13 Verificarea raportului de transmitere

Raportul de transmitere efectiv are valorea
z2
uef = = 6,25
z1

| |
1−
u ef
u dat
≤ ∆ U=0,03

0,01≤ 0,03
Conditia este indeplinita.

A.14 Distanta dintre axele de referinta

Din tabelul 3.6 rezulta reatiile de calcul:

|aw −a d|≈ ( 0,1 … 1,3 ) ∙ mn

|315−314,44|≈ 0,5 ∙ mn
mt
a d= ( z 1+ z2 ¿ = 314,24
2
mn
mt = = 3,106
cos β

Calculul geometric al angrenajului cilindric

B.1 Elementele cremalieirei de referinta

∝=α n=∝=200
 mn=3,5
¿
h a=1
¿
Din STAS 821: h f =1.25
¿
c 0=0,25

B.2 Unghiul profilului danturii in plan frontal

tg ∝0
∝t =arctg =21,1230
cosβ

B.3 Unghiul de angrenare frontal

a d ∙cos α t
∝ωt =arcos = 21.230
aω

B.4 Calculul deplasarilor specific si repartizarea pe rotile angrenajului

z2 ± z1
x s=x 1 ± x 2=
2 tg∝n
⟨ inv ∝wt −inv ∝t ⟩ =0.143 mm
π
inv∝t =tg∝t − 180 ∙ ∝wt =0,016

π
inv ∝wt =tg∝wt − ∝ =0,016
180 wt
x 1=0=¿ x2 =0,016

B.5 Elementele geometrice ale angrenajelor

B.5.1 Numarul echivalent de roti

z1
z nl = 3
=30,56
cos β
z2
z n 2= =193,72
cos3 β

B.5.2 Diametrele de divizare

 d 1=mt ∙ z 1=3,882∙ 28=85,81mm

d 2=m1 ∙ z 2=3,882 ∙175=541,37 mm

B.5.3 Diametrel de baza

d b 1=d 1 ∙ cos ∝t=80,27 mm

d b 2=d 2 ∙ cos ∝t=505,89 mm

B.5.4 Diametre de cap

¿
d a 1=d 1+2 ∙ mn ( h a + x1 ) =91,57 mm
¿
d a 2=d 2+2 mn ( ha + x 2 )= 547,94 mm

B.5.5 Diametrele de picior

¿
d f 1=d 1−2 ∙ mn ( h f − x1 ) =79,37mm
d f 2=d 2−2 ∙ mn ( h ¿f −x2 ) =534,22mm

B.5.6 Diametrele de rostogolire

cos ∝t
d w 1=d1 ∙ =86,75 mm
cos ∝wt
cos ∝t
d w 2=d 2 ∙ =542,1 mm
cos ∝wt

B.5.7 Pasul normal pe cercul de divzare

pn=π mn=9,42

B.5.8 Grosimea frontala a dintelui pe cilindrul de divizare

st 1 =mt ∙ ( 0.5 π +2 x t 1 ∙ tg∝t )=4,73mm

st 1 =mt ∙ ( 0.5 π +2 x t 2 ∙ tg∝t )=4,82mm

B.5.9 Latimea danturi

b 2=Ψ a ∙ a=150

b 1=b2 + ( 5 … ..10 ) ∙ mn=126