Curs 2.

Variabile şi tipuri de variabile

O variabilă este o caracteristică a unei persoane / a unui obiect sau fenomen care variază
(cunoaşte cel puţin două valori distincte).

Raportat la persoana umană, variabilele pot viza trăsături fizice, biologice (greutatea,
tensiunea arterială etc.), socio-demografice (stare civilă, mediu de provenienţă etc.) sau
psihocomportamentale (tipuri de motivaţie, coeficient de inteligenţă, timp petrecut zilnic pe
internet etc.).

1.Variabile numerice şi variabile non-numerice

După modalitatea în care se exprimă valorile lor, variabilele pot fi:

a) numerice sau cantitative: ale căror valori se exprimă folosind cifrele (de exemplu, nota
de la BAC)
b) nonnumerice sau calitative (care arată doar o calitate a persoanei; de exemplu, sexul sau
nivelul de studii).
Observaţie: Deseori pentru valorile variabilelor calitative folosim codificări prin coduri numerice
convenţionale (de exemplu, pentru variabila „sex”, putem atribui coduri pentru modalităţile sale:
1 = bărbat, 2 = femeie, codificarea folosită la CNP). Acest lucru NU schimbă natura calitativă a
variabilelor.

2.Variabile continue şi variabile discrete

Variabilele continue au valori cu o variaţie continuă pe un interval. Aşa este cazul pentru toate
variabilele numerice de tipul vârstei (18 ani, 2 luni, 7 zile, 4 ore, 10 minute etc.). Alte variabile
iau doar valori întregi şi finite; se spune despre ele că au o variaţie discretă. Aici intră toate
variabilele calitative şi unele dintre variabilele numerice (cum ar fi: numărul de elevi dintr-o
clasă sau numărul de copii dintr-o familie).
 3.Variabile manifeste şi variabile latente

Variabilele manifeste sunt cele „observabile” (fie „cu ochiul liber”, fie la care avem acces printr-
o modalitate directă). Exemplu: culoarea ochilor; vârsta.

Variabilele psihologice sunt cel mai bun exemplu al variabilelor latente. Acestea sunt „ascunse”,
în sensul că nu avem acces la ele în mod direct şi trebuie să ne folosim de anumite metode pentru
a le cunoaşte.

4.Variabile dependente şi independente

Există şi studii în care analizăm variabile luate separat (independente unele de altele). Totuşi, cel
mai adesea ne interesează să evidenţiem relaţii între variabile. Aceste relaţii pot fi de două feluri:

1) relaţii de asociere sau de co-relaţie. De exemplu: înregistrăm pentru un grup de persoane

nivelul de empatie şi nivelul de agresivitate. Cele două variabile tind să fie relaţionate:
când una creşte, cealaltă scade. Şi totuşi, nu putem susţine logic că una o „determină” pe
cealaltă.
2) relaţii de determinare, în care una dintre variabile o influenţează pe cealaltă. În acest caz
vorbim despre o variabilă independentă („cauza”) şi alta dependentă („efectul”).
Exemplu: Înregistrăm notele obţinute de un grup de studenţi la statistică şi timpul
petrecut învăţând pentru examen. Deoarece procesul de învăţare precede (logic şi
cronologic) susţinerea examenului, putem preciza statutul variabilelor: nota este variabila
dependentă (VD), iar tipul de studiu este variabila independentă (VI).
Este foarte important să putem identifica corect variabilele (VD / VI), pentru că în funcţie de
natura acestora se aleg multe proceduri statistice.

ATENTIE: Relaţia de determinare dintre variabile NU trebuie înţeleasă ca o veritabilă relaţie de

cauzalitate, deoarece cauzalitatea este extrem de greu de probat în orice domeniu, şi mai ales în
cel psihocomportamental. În realitate o variabilă este condiţionată de un număr foarte mare de
alte variabile (multe dintre ele nici nu le cunoaştem). De exemplu, nota la examen poate depinde
de mulţi alţi factori pe lângă timpul dedicat studiului: IQ; capacitatea memoriei; nivelul de
atenţie; caracteristicile mediului de învăţare; cunoştinţe preeexistente; interes; anxietatea în
situaţia de examen; gradul de oboseală; tipul subiectelor date de profesor (dacă „ne-a picat sau
nu ce ştim”); vecinătatea la examen; exigenţa / indulgenţa în notare a profesorului etc.

Există însă unele studii unde un anumit fel de cauzalitate se poate susţine. Acestea sunt studiile
experimentale. Un experiment implică un design riguros, în care variabilele măsurate sunt
supuse unul control strict, căutându-se izolarea efectelor variabilei independente asupra celei
dependente. În aceste context, variabila independentă este cea manipulată de către cercetător (dar
atenţie: doar în acest context!).