Râurile României

Sunt dispuse concentric, pe margini (Prut, Tisa, Dunărea), și radiar, în interior (Someș, Crișurile,
Mureș, Jiu, Olt, Argeș, Ialomița etc.).

Importanță economică: hidroenergie, irigații, piscicultură, transporturi, alimentarea cu apă a

localităților, turism.

Râurile aparțin în proporție de 98% bazinului Dunării.

Sunt organizate, în funcție de râul colector principal, în grupe hidrografice:

1. Grupa hidrografică de nord și vest cuprinde râuri colectate de Tisa: Someșul (format
din Someșul Mare și Someșul Mic), Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb,
Mureșul (cu afluenții Arieș, Târnava Mică și Târnava Mare, Sebeș, Strei), Bega (singurul
râu interior canalizat și navigabil).
2. Grupa hidrografică de sud-vest și sud cuprinde râuri colectate de Dunăre: Timișul,
Cerna, Jiul (cu afluentul Motru), Oltul (cu afluenții Cibin, Lotru, Olteț), Vedea (cu
afluentul Teleorman), Argeșul (cu principalul său afluent Dâmbovița), Ialomița (cu
principalul său afluent Prahova), Călmățui.
3. Grupa hidrografica de est cuprinde râuri colectate de Siret și Prut.
Siretul este cel mai mare râu al țării ca bazin hidrografic și debit.
Principalii săi afluenți sunt: Suceava, Moldova, Bistrița (cel mai mare dintre afluenți),
Trotuș, Buzău (izvorăsc din Carpații Orientali, unde cantitatea de precipitații este mare,
deci, au debite mari) și Bârlad (izvorăște din Podișul Bârladului).
Prutul formează granița țării cu Republica Moldova. Principalul său afluent este Jijia (cu
afluentul Bahlui-care trece prin orașul Iași).
4. Grupa hidrografică de sud-est sau dobrogeană cuprinde râuri scurte, cu debite reduse
(climatul Dobrogei fiind mai secetos), care se varsă în lacurile din lungul litoralului:
Telița, Taița, Slava, Casimcea (cel mai mare).

Lacurile României
După modul de formare sunt: lacuri naturale (glaciare, vulcanice, de baraj natural, carstice, cu
apă sărată, lagune, limanuri) și lacuri antropice (hidroenergetice, iazuri, heleștee).

Importanță economică: hidroenergie, irigații, alimentarea cu apă a așezărilor umane,

piscicultură, turism, tratament balnear.
Lacurile sunt repartizate astfel:

1) lacuri din regiunea de munte:

 glaciare-în Munții Rodnei (Lacul Lala), Munții Făgăraș (Lacul Bâlea), Munții Parâng,
Munții Retezat (Lacul Bucura-cel mai întins lac glaciar din Carpații noștri și Lacul
Zănoaga-cel mai adânc lac glaciar de la noi);
 vulcanic-Lacul Sfânta Ana (Grupa Centrală a Carpaților Orientali);
 de baraj natural-Lacul Roșu (Grupa Centrală a Carpaților Orientali);
 carstice-Lacul Vărășoaia din Munții Apuseni;
 lacuri hidroenergetice (de acumulare): Lacul Izvorul Muntelui (pe râul Bistrița, cel mai
întins lac de acumulare de pe râurile interioare, situat în Grupa Centrală a Carpaților
Orientali), Lacul Vidraru (pe Argeș, în Grupa Făgăraș), Lacul Vidra (pe Lotru, în Grupa
Parâng), Lacul Porțile de Fier (pe Dunăre, în sudul Munților Banatului).

2) lacuri din regiunea de deal și podiș:

 cu apă sărată: Lacul Slănic (Subcarpații Curburii), Lacul Ocnele Mari (Subcarpații
Getici), Lacul Ocna Sibiului (Depresiunea Colinară a Transilvaniei);
 limanuri/limane fluviale (formate prin bararea gurilor de vărsare a unor râuri mici, cu
aluviuni aduse de un alt râu-întâlnite în Podișul Dobrogei);
 carstice: Lacul Ponoare din Podișul Mehedinți;
 lagune (formate prin bararea unor golfuri cu bordoane de nisip aduse de mare): Lacul
Siutghiol, lângă Mamaia, în Podișul Dobrogei;
 limanuri/limane fluvio-maritime (formate prin bararea gurilor de vărsare a unor mici
râuri dobrogene cu cordoane de nisip aduse de mare): Lacul Tașaul, Lacul Mangalia,
Lacul Techirghiol-cu apă sărată, toate situate pe litoral, în Podișul Dobrogei;
 iazuri și heleștee-amenajate de om pentru piscicultură și irigații: în Câmpia Moldovei și
Câmpia Transilvaniei;
 lacuri hidroenergetice (de acumulare): Lacul Stânca-Costești (pe Prut), în Câmpia
Moldovei, altele au fost amenajate pe Olt, Argeș, Bistrița etc.

3) lacuri din regiunea de câmpie și deltă:

 limanuri/limane fluviale: Lacul Snagov, Lacul Căldărușani, ambele situate în estul
Câmpiei Române;
 lacurile din Delta Dunării;
 Complexul lagunar Razim-Sinoe, format din lagunele Razim (cel mai întins lac natural
din țară), Sinoe, Golovița și Zmeica. Toate situate la sud de deltă, pe litoral;
 lacuri hidroenergetice (de acumulare): Lacul Ostrovul Mare-pe Dunăre, în sudul
Câmpiei Olteniei; alte lacuri pe Olt și Argeș.