Aplicaţii practice.

Speţe

1. În cauza penală aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta, faţă de

inculpatul B. L. s-a dispus clasarea cauzei. În fapt s-a reţinut că acesta, conducând
autovehiculul proprietate personală pe str. Lucian Blaga, în data de 02.02.2014, a
accidentat-o pe partea civilă G.A., pe trecerea de pietoni, provocându-i acesteia
leziuni corporale ce au necesitat 43 de zile de îngrijiri medicale. Din raportul
toxicologic de la Spitalul Judeţean Bihor din Oradea rezultă că inculpatul a avut o
concentraţie de 0 grame la mie, în sânge. Soluţia de clasare a fost motivată, în
temeiul art. 16 lit. a) din C.pr.pen. (fapta nu există). Ţinând cont de faptul că potrivit
art. 196 alin. 2 din C.pen., pentru existenţa infracţiunii de vătămare corporale din
culpă este necesară producerea unor leziuni ce necesită peste 90 de zile de îngrijiri
medicale, apreciaţi dacă motivarea soluţiei procurorului este corectă.
2. În cauza penală aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, faţă de
inculpatul B. L. s-a dispus clasarea cauzei. În fapt s-a reţinut că acesta, conducând
autovehiculul proprietate personală pe str. Lucian Blaga, în data de 02.02.2014, a
accidentat-o pe partea civilă G.A., pe trecerea de pietoni, provocându-i acesteia
leziuni uşoare. Din raportul toxicologic de la Spitalul Judeţean Bihor din Oradea
rezultă că inculpatul a avut o concentraţie de 0,75 grame la mie, în sânge, la prima
recoltare şi 0,45 grame la mie în a doua recoltare. Soluţia de clasare a fost motivată,
în temeiul art. 16 lit. a) din C.pr.pen. (fapta nu există). Ţinând cont de faptul că
pentru existenţa infracţiunii de conducere a unui autovehicul sub influenţa
alcoolului, prev. de art. 336 din C.pen., e necesară o îmbibaţie alcoolică în sânge
de cel puţin 0,80 grame la mie, apreciaţi dacă motivarea soluţiei procurorului este
corectă.
3. Avocatul persoanei vătămate S.T. înaintează în temeiul art. 336-339 din C.pr.pen.,
o plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea împotriva
soluţiei de clasare dispusă faţă de suspectul D.G. în temeiul art. 16 alin. 1, lit. a)
din C.pr.pen., în cauza în care clientul său a înaintat o plângere penală împotriva
suspectului A.L. privind comiterea infracţiunii de tulburare în posesie, prev. de art.
256 din C.pen. constând în faptul că acesta, în repetate rânduri a parcat autoturismul
său pe locul de parcare destinat de la asociaţia de proprietari pentru uzul persoanei
vătămate şi de fiecare dată când i s-a atras atenţia, acesta a refuzat să elibereze locul.
Avocatul susţine că din probele administrate la dosar, există suficiente probe că
 faptele petrecute au fost aşa cum au fost ele menţionate în plângerea penală şi cu
toate acestea, în motivarea sa, procurorul a precizat că fapta nu există. În rolul prim
procurorului parchetului, ţinând cont şi de prevederile art. 256 din C.pen., apreciaţi
dacă soluţia este greşită. Dacă da, care ar fi cea corectă?
4. Avocatul persoanei vătămate S.T. înaintează în temeiul 336-339 din C.pr.pen o
plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea împotriva
soluţiei de clasare dispusă faţă de suspectul C.L. în temeiul art. 16 alin. 1, lit. c) din
C.pr.pen., în cauza în care clientul său, victima unui accident auto în urma căruia a
suferit vătămări corporale ce au necesitat 85 de zile de îngrijiri medicale, a înaintat
o plângere penală împotriva suspectului C.L. În cauză, procurorul a invocat faptul
că întrucât pentru existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de
art. 196 alin. 2 din C.pen., legea cere condiţia existenţei unui minim de 90 de zile
de îngrijiri medicale, nu există probe din care să rezulte comiterea infracţiunii de
către inculpat. În rolul prim procurorului parchetului, ţinând cont şi de prevederile
art. 196 din C.pen., apreciaţi dacă soluţia este greşită. Dacă da, care ar fi cea
corectă?
5. Avocatul persoanei vătămate S.T. înaintează în temeiul 336-339 din C.pr.pen o
plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea împotriva
soluţiei de clasare dispusă faţă de suspectul C.A. în temeiul art. 16 alin. 1, lit. d)
din C.pr.pen., în cauza în care clientul său a înaintat o plângere pe nală pentru
distrugere din culpă prev. de art. 255 alin. 1 din C.pen. împotriva vecinului său,
suspectul C.A care, efectuând o manevră pentru a ieşi cu autoturismul proprietate
personală din parcarea blocului, a trecut peste televizorul LED marca Samsung cu
diagonala de 124 cm, care se afla ambalat într-o cutie lângă autoturismul persoanei
vătămate, care tocmai îl scosese din portbagajul autoturismului său, distrugând
astfel televizorul. Procurorul, în motivarea soluţiei a susţinut că, întrucât nu sunt
îndeplinite condiţiile laturii subiective a infracţiunii de distrugere din culpă prev.
de art. 255 alin. 1 din C.pen., există o cauză de neimputabilitate. În rolul prim
procurorului parchetului, ţinând cont şi de prevederile art. 23 -31 din C.pen.,
apreciaţi dacă soluţia este greşită. Dacă da, care ar fi cea corectă?
6. Avocatul persoanei vătămate S.T. înaintează în temeiul art. 340 alin. 1 din Cpr.pen.,
o plângere la judecătorul de cameră preliminară a Tribunalului Militar Cluj, după
respingerea ca neîntemeiată a unei plângeri adresată în aceleaşi temeiuri, în baza
art. 336-339 din C.pr.pen. către prim procurorul Parchetului Militar de pe lângă
 Tribunalul Militar Cluj împotriva soluţiei de clasare dispusă faţă de suspecţii D.A.,
J.E., F.R. N.O. şi C.L., toţi subofiţeri de jandarmi în cadrul I.J.J. Cluj, sub aspectul
săvârşirii infracţiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin. 2 din C.pen., dată
în temeiul art. 16 alin. 1, lit. b) din C.pr.pen.. În această cauză, clientul său a înaintat
o plângere penală împotriva jandarmilor mai sus amintiţi, membri ai unui echipaj
mobil, deoarece, în data de 26.02.2014, după încheierea meciului de fotbal dintre
Universitatea Cluj şi C.F.R. Cluj, în timp ce se deplasa împreună cu alţi prieteni din
galeria formaţiei Universitatea Cluj spre casă, a fost agresat cu lovituri de bastoane
şi spray-uri cu gaz iritant de către jandarmii respectivi, care le reproşau că se
îndreaptă spre coloana galeriei echipei C.F.R. Cluj, pentru a se lua la bătaie.
Procurorul şi-a motivat soluţia prin aceea că, potrivit probelor de la dosar, echipajul
de jandarmi, chiar dacă nu există dubii că ar fi acţionat cu violenţă asupra persoanei
vătămate, nu au acţionat cu vinovăţia cerută de lege pentru existenţa infracţiunii,
deoarece au executat ordinul şefului de dispozitiv. În rolul judecătorului de cameră
preliminară, ţinând cont şi de prevederile art. 21 alin. 2 din C.pen., apreciaţi dacă
soluţia este greşită. Dacă da, care ar fi cea corectă?
7. Avocatul persoanei vătămate S.T. înaintează în temeiul art. 340 alin. 1 din Cpr.pen
o plângere la judecătorul de cameră preliminară a Judecătoriei Aleşd, după
respingerea ca neîntemeiată a unei plângeri adresată în aceleaşi temeiuri, în baza
art. 336-339 din C.pr.pen către prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria
Aleşd împotriva soluţiei de clasare dispusă faţă de suspectul R.L. în temeiul art. 16
alin. 1, lit. a) din C.pr.pen., ca urmare a disjungerii cauzei privindu -l pe acesta, în
dosarul penal în care clientul său a înaintat o plângere sub aspectul inf racţiunii de
loviri şi alte violenţe prev. de art. 193 din C.pen., împotriva numiţilor A.C., D.L.,
R.S., şi R.L. În plângere sa, persoana vătămată a arătat faptul că în noaptea de
3/4.02.2014, în jurul orelor 3.00, în timp ce ieşea din incinta discotecii VIVA din
localitatea Vadu-Crişului, a fost agresat de către susnumiţii, cu care avusese un
schimb de replici de natură jignitoare în urmă cu o oră în incinta discotecii. În urma
agresiunii, a suferit leziuni corporale a căror vindecare a necesitat 23 de zile de
îngrijiri medicale. Procurorul, după evaluarea probelor în dosar, a constat că nu
există probe care să concluzioneze că suspectul R.L. ar fi participat la agresiune, ci
dimpotrivă, probe că acesta s-a aflat în parcare, la 15 metri de intrarea în discotecă,
unde efectua manevre de scoatere a autoturismului din parcare, în momentul în care
ceilalţi prieteni ai lui, care veniseră cu acelaşi autoturism, erau implicaţi în
altercaţie. Ca atare, procurorul a dispus disjungerea cauzei cu privire la suspectul
R.L. şi apoi clasarea cauzei faţă de el, în temeiul mai sus arătat, respectiv că fapta
nu există, iar faţă de ceilalţi suspecţi a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale
sub aspectul infracţiunii de loviri şi alte violenţe şi continuarea urmăririi penale. În
rolul judecătorului de cameră preliminară, apreciaţi dacă soluţia faţă de suspectul
R.L. este greşită. Dacă da, care ar fi cea corectă?