lOMoARcPSD|20118691

Calderon de la Barca-Viata e vis

Literatura Universala (Universitatea de Vest din Timisoara)

Studocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Doru Iva?cu (doru.ivascu93@gmail.com)
 lOMoARcPSD|20118691

1. Autor și operă
Calderon de la Barca a fost un important poet și dramaturg spaniol. El s-a născut
la Madrid și a trait între anii 1600 și 1681.
Părinții lui Calderon de la Barca au legat moștenirea acestuia de exersarea
oficiului de preot, astfel ei le-au obligat sa devină preot. El a început studiile la Colegiul
Imperial de iezuiți din Madrid. A continuat studiile la universitate însa în 1620
abandonează studiile optând pentru cariera militară, spre dezamăgirea tatălui. Este posibil
ca acest eveniment să fi inspirit operele dramatice în care se regăsesc conflicte deinte tați
si fii.
În 1623 debutează cu o comedie intitulată Dragoste, onoare și putere, iar din 1625
contribuie la Curtea regală cu un repertoriu dramatic apreciat de regale Filip al IV-lea al
Spaniei. În 1635 a compus Cea mai mare încântare, dragostea cu ocazia inaugurării
teatrului din cadrul Palatului Bunei Retrageri.1
A fost numit de către rege Cavaler al Ordinului Santiago și s-a remarcat ca soldat
în războiul civil din Catalonia (1640).
Creațiile sale reprezintă culminarea modelului teatral baroc creat spre sfârșitul
secolului XVI de către Lope de Vega. El constuiește opera în juru unui singur protagonist
și de cele mai multe ori caută efectul teatral și nu cel liric. A Valbuena Briones spune ca în
stilul lui Calderon se pot distinge două register:2
Primul registru
În prima parte a operei sale Calderon de la Barca reordonează, condensează și
reelaborează tot ce în opera lui Lopez era difuz și haotic. Personajele care apar sunt
representative pentru timpul său și toate au în comun cele trei teme ale teatrului baroc
spaniol: dragostea, religia și onoarea.
Opere representative pentru aceast prim registru ar fi: Primarul din Zalalmea, Cel
mai mare monstru și Doctorul onoarei sale.
Al doilea registru
Prezintă cazul unor drame filozofice , teologice, acte sacramentale și comedii
mitologice sau palatine.
Calderon este cunoscut pentru crearea personajelor de tip baroc, dezechilibrate în
interiorul lor datorită unei pasiuni tragice. Cea mai reprzentativă piesă este Viața e vis
care a fost descrisă ca „ exemplul suprem al dramei din epoca de aur a Spaniei”3

1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Pedro_Calder%C3%B3n_de_la_Barca
2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Pedro_Calder%C3%B3n_de_la_Barca
3Racz, Gregary, Pedro Calderón de la Barca: Life Is a Dream, Penguin, 2006, p. viii

Downloaded by Doru Iva?cu (doru.ivascu93@gmail.com)

 lOMoARcPSD|20118691

2. Subiectul operei Viața e vis

Această opera are ca temă central conflictual dintre libertate și destin. Alte
teme ce pot fi incluse visul vs. realitatea și conflictual dintre tată și fiu.
Opera este împărțită în trei acte.
Actul I
Actul întâi ne-o prezintă pe Rosaura, îmbrăcată în haine de bărbat, mergând
printre munții Poloniei. Ea întâlnește un clovn pe nume Clarin care încearcă să o facă
sa uite cât de rău primește Polonia vizitatorii. Cei doi ajung la un turn unde
Segismundo, prințul Poloniei este închis în lanțuri. El le spune că singura sa vină este
că s-a născut. Clotaldo, paznicul și tutorele lui Segismundo vrea să îi omoare pe cei
doi, dar recunoaște la Rosaura sabia sa pe care a lăsat-o la Moscova, pentru copilul
său. Suspectând că Rosaura este copilul sau ( el crede ca ea este un bărbat) el o duce
la palat împreună cu Clarin.
La palat are loc o discuție între Astolfo, Ducele de Moscova și verișoara lui
Prințesa Estrella despre beneficiile pe care le-ar avea dacă s-ar căsătorii, ei doi fiind
singurii urmași ai regelui Basilio. Regele le spune ca și-a închis copilul într-un turn
din cauza porfeției unui oracol. Acesta a spus ca băiatul va aduce rușine țării și își va
omorî tatăl. Regele Basilio vrea să îi dea o șansă lui Segismundo ca să demonstreze că
oracolul s-a înșelat, însă dacă va găsi în Segismundo răutate și îl va vedea nedem îl
va închide înapoi în turn, urmașii lui fiind atunci Astolfo și Estrella.

Dacă el ar şti că fiu mi-e

azi, iar câine se trezeşte
aruncat a doua oară
între ziduri de durere,
s-ar simţi, de bună seamă, 145
covîrşit de deznădejde,
căci ştiind o dată cine-i.
ce-ar mai fi să-1 consoleze ?
Şi de-aceea-am vrut să-i las
răului deschise mreje 150
în credinţa că visare
totu-a fost.
…………………..
poate spune c-a visat,
şi pe drept cuvânt ar crede,
întrucît, în lumea noastră,
4
omul tot visînd trăieşte.

4 Pedro Calderón de la Barca, Viața e vis, traducere de Sorin Mărculescu, București, Editura
Univers, 1970 p. 46

Downloaded by Doru Iva?cu (doru.ivascu93@gmail.com)

 lOMoARcPSD|20118691

Clotaldo intră cu Rosaura și spune regelui că intrușii i-au aflat secretul. Regele
nu ii ucide fiind că secretul lui a fost deja dezvălui. Rosaura îi spune lui Clotaldo că
vrea să se răzbune pe Astolfo, dar nu îi spune motivul, iar acesta încă nu vrea să
dezvăluie că el este tatăl ei.

Actul II
Clotaldo află că Rosaura este femeie și că este de fapt menajera prințesei
Estrella. Clarin îi spune că Rosaura folosește numele Astrea.
După sedativul care l-a adormit Segismundo se trezește la curtea palatului
unde Clotaldo îi spune că este prințul Poloniei și moștenitorul tronului. El este spuărat
pe Clotaldo că a păstrat secretul atâta timp. Pe ducele Astolfo îl găsește iritant în timp
ce este acaparat de frumusețea Estrellei. Când află de la un servitor ca aceasta este
îndrăgostită de Astolfo îl aruncă pe acesta de pe balcon.
Regale îi cere o explicați,e dar Segismundo este gata să se lupte cu toată lumea
pentru drepturile care i-au fost refuzate atâta timp. Regale îi sugerează s se controleze
pentru că s-ar putea să descopere că totul a fost doar un vis.
Rosaura vrea să plece dar Segismundo o seduce. Clotaldo sare în apărarea
copilului său însă Segismundo îl amenință că îl va ucide. Astolfo îl provoacă pe acesta
la un duel. Acest duel nu are loc pentru că regale Basilio îl adoarme și îl trimite înapoi
în turn.
Estrella este supărată că Astolfo poartă la gât portretul unei alte femei asa că îi
cere lui Astolfo portretul. El merge să îl aducă, dar Estrella îi cere Rosaurei să îl ia.
Aceasta merge la Astolfo care o recunoaște pe Rosaura și îi spune că nu îi poate da
portretul pentru că înauntru se găsește poza ei. Estrella îi surprinde și cere să vadă
portretul. Ca să nu fie descoperită Rosaura spune ca este al ei. Clotaldo îl închide pe
Clarin crezân că acesta îi știe secretul.
Segismundo vorbește în somn de răzbunare și moarte. Îi povestește visul lui
Clotaldo care îi spune că și în vis oamenii trebuie să fie buni și drepți.
„Segismundo, nici în vise
binele nu-i de prisos.”
Segismundo rămâne reflectând asupra vieții și a viselor.„5

„Drept e : deci să-năbuşim

fiara-n noi, turbata vrere,
ura, setea de putere, 1165
de-o mai fi în vis să fim,
şi-o să fim, căci vieţuim
pe-un tărîm atit de rar
că un vis ni-i traiul doar,
şi deprinderea mă-nvaţă 1170
că-şi visează-ntreaga viaţă
omul, pînă treaz e iar.
Tronul regele-şi visează
şi-amăgit domneşte-n gînd,

5 Pedro Calderón de la Barca, Viața e vis, traducere de Sorin Mărculescu, București, Editura
Univers, 1970 p.

Downloaded by Doru Iva?cu (doru.ivascu93@gmail.com)

 lOMoARcPSD|20118691

oîrmuind şi hotărînd, 1175

iar împrumutata-i vază
vîntului i-o-ncredinţează
şi-n cenuşă-i schimbă cartea
moartea. Jalnică-i e partea
cui, rîvnind regească faptă, 1180
smuls a fi din somn se-aşteaptă,
vis acum fiindu-i moartea !
îşi visează avuţia
bogătaşul, temător,
şi săraeii-n visul lor 1185
cazna-şi văd şi sărăcia ;
unu-şi creşte-n vis moşia,
altul, trudnic, cere multe,
zbiru-mproaşcă-n vis insulte,
şi-n cuprinsul lumii, dar, 1199
toţi visează-a fi ice par,
chiar de nu pricep s-asculte.
Eu visez de ani în şir
lanţ şi ziduri de-nchisoare,
şi-am visat şi altă stare 1195
mai plăcută că-mi admir.
Ce e viaţa ? Un delir.
Ce e viaţa ? Un coşmar,
o nălucă, nor fugar,
şi-i mărunt supremul bine, 1200
căci un vis e viaţa-n sine,
iară visul, vis e doar.”6

Actul III
Poporul află că au un print și se duc să îl slaveze din turn dar prima dată îl
confundă cu Clarin. Segismundo îi cere lui Clotaldo să fie de parte lui dar acesta
refuză.
La palat toată lumea se pregătește de luptă. Rosaura îi cere lui Clotaldo să îl
ucidă pe Astolfo pentru că ia luat onoarea înainte să o părăsească. El refuză deoarece
astolfo este acum moștenitorul tronului și îi sugerează Rosaurei să trăiască la mănăsire
când ea îl întreabă ce se va alege cu onoarea ei.
Rosaura, îmbrăcată în ahine da păstor, îi spune lui Segismundo că ea este
tânărul care l-a găsit în turn și fata pe care a încercat să o seduce la palat. Îi spune că
s-a născut la Moscova, având ca mama o femeie nobilă dar care a fost abandonată și
ea a avut aceeași soartă. S-a îndrăgostit de Astolfo care i-a luat onoarea înainte de a o
părăsi pentru a se căsători cu Estrella. Ea a venit pe urmele lui în Polonia pentru a se
răzbuna, însă tatăl ei Clotaldo nu vrea să o ajute. Rosaura se compară cu femeile

6 Pedro Calderón de la Barca, Viața e vis, traducere de Sorin Mărculescu, București, Editura
Univers, 1970 p. 87

Downloaded by Doru Iva?cu (doru.ivascu93@gmail.com)

 lOMoARcPSD|20118691

războinice Athena și Diana și îi cere lui Sigismund să o lase să lupte alături de el

pentru a-l ucide pe Astolfo. El este de accord.
Armata lui Sigismund câștigă lupta. În timp ce regel Basilio, Clotaldo și
Astolfo se pregătesc să fugă Clarin este ucis în fața lor. Segismundo se întâlnește cu
tatăl sau, Basilio care își așteaptă moartea, dar Sigismun îi cruță viața. Basilio îl
proclamă rege pe Sigismund.
„prinţ eşti.
Ţie laur, ţie slavă ţi se cade ;
tu învins-ai ; faptele să-ţi dea coroană.„7

În calitate de rege, Sigismund decide ca Astolfo să se căsătorească cu Rosaura.

La început acesta are dubii pentru că Rosaura nu este de familie nobilă, dar când află
că Clotaldo esta tatăl ei, acceptă. Segismundo se căsătorește cu Estrella și decide să
închidă în turnul care i-a fost casă până atunci, pe rebelul care l-a eliberat.
„trădători nevoie nu e după ce trădară”8
Opera se termină cu Segismundo care își cere iertare pentru tot răul făcut.
„implorând iertarea voastră
pentru ce-am greşit, căci lesne
cei cu suflet nobil iartă.”9

3. Temel operei
Visul vs realitaea
Conceptul de „ viața e vis” este unul antic și se găsește în Hinduism și
Platonism. A fost folosit de scriitori începând cu Lope de la Vega și până la
Shakespeare.10 Calderon de la Barca privește această temă din perspectiva Bisericii
Catolice care spune că oamenii pe așezați pe pămănt doar pentru un scurt test și
existeța eternă este cea care începe o data cu moartea. În acest sens 80, 90 sau 100 de
ani pe pământ nu se pot compara cu eternitatea, așadar această lume este un fel de
„vis”.
De-a lungul operei putem găsi mai multe versuri în care viața este comparată
cu visul. Aceste versuri sunt adresate lui Segismundo de diferite personaje și pot avea
un rol prevestitor, deoarece timpul pe care acesta îl petrece ca prinț i se pare un vis.

Vai de tine,
trufaş te arăţi, şi-o crezi, făr-a şti că doar visezi !11

7 Pedro Calderón de la Barca, Viața e vis, traducere de Sorin Mărculescu, București, Editura
Univers, 1970 p. 124
8 Idem, op. cit. p. 126
9 Ibidem, p. 127
10 https://en.wikipedia.org/wiki/Life_Is_a_Dream#cite_note-3
11 Pedro Calderón de la Barca, Viața e vis, traducere de Sorin Mărculescu, București, Editura
Univers, 1970 p. 53

Downloaded by Doru Iva?cu (doru.ivascu93@gmail.com)

 lOMoARcPSD|20118691

seama ia şi-ascultă-mi sfatul,

fii smerit şi tolînd că poate
doar visezi acestea toate, 545
chiar de măsuri .treaz palatal12

Stârnit de tânguirea vocii mici,

ca să te rog să-ţi fie
mai blinda firea dacă vrei domnie,
nu, la picioare toate dacă ţi-s,
crud să te-arăţi, că-i poate doar un vis.13

„Dar pînă cejai să-1 vezi, 735

dormind te vei întoarce-n turn, să crezi
că tot ce-ai fost şi-ai zis,
deşi aievea, s-a-ntîmplat în vis.”14

După Platon, omul trăiește într-o lume a visului, captiv într-o peșteră din care
poate scăpa doar dacă caută binele. Astfel lumea materială se destramă și se ajunge la
lumină. Această filozofie ne-o prezintă și Calderon în opera sa. Segismundo este
captiv într-o peșteră unde domnește întunericul necunoștinței. Doar când acesta își
află identitatea cunoaște triumful, ajunge la lumină.
Viața e vis poate fi văzută din mai multe perspective:
1. Dramă religioasă- abordează problema păcatului original și a ispășirii;
2. Poem filosofic- destinul uman, liberul arbitru și predestinarea;
3. Lecție morală- vanitățile și iluziile lumii;
4. Dramă educativă și poetică- arată ce este omul fără educație;
5. Lecție politică- arată la ce duce folosirea în mod negativ a libertății și
războaiele civile;
6. Combate prevestirile astrologiei.15
În opinia mea mesajul piesei este unul optimist, un mesaj care ne îndeamnă la
schimbare. „Întrucât viaţa poate fi efemeră şi înşelătoare ca şi visul, noi oamenii,
avem datoria ca prin manifestările noastre să-i dăm substanţă şi statornicie.”16

12 Pedro Calderón de la Barca, Viața e vis, traducere de Sorin Mărculescu, București, Editura
Univers, 1970 p. 62
13 Idem, op. cit. p. 67
14 Ibidem p. 70
15 https://es.wikipedia.org/wiki/La_vida_es_sue%C3%B1o
16 https://viatacavis.wordpress.com/2011/06/21/viata-e-vis-de-pedro-calderon-de-la-barca/

Downloaded by Doru Iva?cu (doru.ivascu93@gmail.com)

 lOMoARcPSD|20118691

BIBLIOGRAFIE

1. Calderón de la Barca, Pedro, Viața e vis, traducere de Sorin Mărculescu,

București, Editura Univers, 1970 p. 46

2. Racz, Gregary, Pedro Calderón de la Barca: Life Is a Dream, Penguin,

2006, p viii
3. www. viatacavis.wordpress.com
4. www. Wikipedia. org

UNIVERSITATEA ” AUREL VLAICU”,

Downloaded by Doru Iva?cu (doru.ivascu93@gmail.com)

 lOMoARcPSD|20118691

FACULTATEA DE ȘTIINȚE UMANSITE ȘI SOCIALE,

SPECIALIZARE: ROMÂNĂ- ENGLEZĂ
DISCIPLINA: LITERATURĂ UNIVERSALĂ ȘI COMPARATĂ

VIAȚA E VIS
CALDERÓN DE LA BARCA

PROFESOR : STUDENT:
Prof. univ. doc. Florica Bodiștean Adriana
Pantea

Arad
2016

Downloaded by Doru Iva?cu (doru.ivascu93@gmail.com)