Manifestări de dependenţă (Semne şi simptome în bolile infecţioase)

Bolile infecţioase - în afară de faptul că sunt uşor transmisibile de la un individ altul, se caracterizează şi prin faptul că au o
evoluţie clinică ciclică, în mare, asemănătoare.
Această evoluţie clinică cuprinde mai multe perioade distincte:
- perioada de incubaţie = intervalul de timp din momentul pătrunderii microbului în organism şi până la apariţia primelor
simptome.
- perioada de debut = apar primele semne de boală
- perioada de stare = desfăşurare a întregii simptomatologii a bolii
- perioada de convalescenţă = regresiunea simptomelor; perioada de vindecare organismului.
DE REŢINUT:
în perioada de stare toate manifestările de dependenţă ajung la apogeu, fiind prezente:
- unele simptome infecţioase generale
- unele simptome caracteristice unor boli sau grupe de boli
Vom putea întâlni în această fază urmatoarele sindroame:
Sindromul febril
Apar curbe termice caracteristice unor boli infecţioase, astfel există:
a. Febra continuă - temperatura este ridicată 39°-40° C, cu mici variaţii între dimineaţă şi seară, de 0,5°-1° C (febra tifoidă, tifos
exantematic, pneumonie etc.)
b. Febra remitentă - caracterizată prin oscilaţii febrile mai mari între 37° şi 39° C, fără ca temperatura minimă să scadă sub 37°
C(infecţii supurative - stafilococii, streptococii)
c. Febra intermitentă - cu oscilaţii foarte mari ale temperaturi 36,5°-40° C survenind zilnic sau cu perioade afebrile de una-două zile
între accesele febrile (malarie, septicemii etc.). în acest tip de febră, temperatura minimă atinge valorile normale.
d. Febra recurentă - avem perioade febrile cu temperatură continuă (39°-40° C) de patru-şase zile intercalate de perioade
afebrile de aceeaşi durată.
e. Febra ondulantă - perioade febrile în care temperatura urcă încet şi se menţine în platou - 38°-39° C - timp de 7-10 zile,
scade în liză şi după o perioadă afebrilă, unda febrilă se repetă (bruceloza).
f. Febra de tip invers - temperatura minimă se înregistrează seara, iar temperatura maximă dimineaţa (tuberculoza pulmonară)
PRECIZARE:
• în cadrul sindromului febril (unde febra este simptomul principal) apar şi alte tulburări (manifestări de dependenţă):
• Astenie, inapetenţă, greaţă, cefalee, ameţeli, herpes labial, convulsii (frecvent la copii), delir
• Tulburări - ale metabolismului
- ale aparatului cardiovascular, renal, respirator
- ale funcţiilor secretorii şi excretorii
• în timpul sindromulului febril se produce o creştere exagerată a proceselor de ardere cu nevoie crescută de oxigen şi o
creştere a eliminării de bioxid de carbon, ceea ce explică polipneea.
• Perturbarea metabolismului hidroelectrolitic - duce la:
- deshidratare
- tulburări în echilibrul acido-bazic (acidoza metabolică)
• Paralel cu creşterea temperaturii - se produce o
tahicardie.
Există unele boli unde nu există această concordanţă ci se constată o bradicardie relativă (ex. febra tifoidă).
Sindromul infecţios şi meningian
- febra înaltă 39°-40° C; frisoane
- vărsături
- cefalee
- hiperestezie cutanată
- fotofobie
Caracteristic pentru sindromul meningian sunt semnele de contractură musculară:
- rigiditatea cefei (rezistenţă la încercarea de flectare a capului)
- uneori - opistotonus
- atitudine de „cocoş de puşcă"
- semnul Kernig (incapacitatea pacientului de a întinde picioarele complet; flexia trunchiului duce la flexia reflexă a genunchilor)
-semnul Brudzinscki (flectarea capului duce la flexia reflexă a genunchilor)
Sindromul encefalitic
- semne de infecţie generală cu: febră mare 39°-40° C, frisonete ameţeli, vertij, curbatură
- semne corticale: agitaţie, delir, halucinaţii, somnolenţă profundă, deseori stări convulsive, stare semicomatoasă sau
comatoasă
Sindromul eruptiv
Manifestări cutanate (exantem):
- macule, papule, vezicule, pustule, bule, peteşii hemoragice icter etc.
Mai întâlnim leziuni secundare: scuame, cruste, ulceraţii, cicatric pigmentaţii.
 Alte manifestări: masca Filatov (în scarlatină), facies plângăreţ (' rujeolă), masca hepatică etc.
Modificări la nivelul mucoaselor (enantemul buco-faringian etc.) Se observă:
- modul de distribuţie a erupţiei (generalizată, dar respectare: anumite regiuni)
- dinamica erupţiei (cum şi unde apare? dacă lasă urme?)
Sindromul gastro-intestinal
Tulburări de tranzit intestinal:
- vărsături
-diaree (apoasă, mucoasă, muco-sanguinolentă etc.)
- tenesme
Alte manifestări de dependenţă
într-un grup important de boli (scarlatină, difterie etc):
• angine de diferite aspecte în alte boli (gripă, rujeolă etc):
• fenomene catarale ale căilor respiratorii superioare.
Semne din partea aparatului circulator
Poate apărea:
• colapsul periferic:
- prin pierderi de apă (vărsături, diaree, transpiraţii)
- prin pierderi masive de sânge (septicemii post-partum sau post-abortum)
- prin acţiunea toxică asupra sistemului nervos central a diferitelor substanţe medicamentoase
- prin acţiunea unor toxine microbiene (toxiinfecţii alimentare, dizenterii etc.)
• simptomele colapsului periferic:
- hipotensiune, hipotermie, tegumente palide - galben pământiu, cianoza extremităţilor, puls foarte accelerat
DE REŢINUT:
Complicaţia severă şi frecventă a bolilor infecţioase este şocul infecţios. Acesta se poate produce prin acţiunea directă a microbilor
şi/sau a toxinelor microbiene. Ca urmare a unui act terapeutic poate să apară şocul transfuzional sau anafilactic.