Tema:Pornirea motoarelor asincrone

Bornele de ieșire ale înfășurării statorului A, B, C, X, Y, Z, se leagă de placa indicatoare

a motorului, unde în corespundere cu standartul de stat se notează : începuturile C1,,C2,C3 și
sfârșiturile respectiv C4, C5,C6. Bornele se distribuie în așa fel, ca să fie comod a le lega în stea
sau în triunghi, cum e arătat în fig. 10-25, a, b.
Înfășurările fiecărei faze a statorului sânt prevăzute pentru o anumită tensiune de fază Uf.
Deaceia, luând înfășurările în stea sau în triunghi motorul se poate conecta la rețele cu tensiune
care diferă ori. De exemplu, dacă Uf=127 V, atunci în cazul legării înfășurărilor statorului în
triunghi motorul se conectează la o rețea cu tensiunea Ul =127 V.
Dacă Ul=220 V înfășurările statorului se legă în stea în mod analog un alt motor se poate
conecta la rețele în care Uf=220 V, și Ul=380 V.
a) Motorul asincron cu rotorul
bobinat (cu inele) se pune în funcțiune cu ajutorul
unui reostat, introdus în circuitul rotorului (fig.10-
26). Convingându-ne că rezistența reostatului l
conectat la inelele rotorului 2 cu ajutorul periilor
3,e maximă (pornire), se conecteză întrerupătorul
4, pe măsura accelerării rotorului f. e. m.și
curentului în rotor descresc în continu. Astfel se
poate micșora rezinstența reostatului l, mișcând
contactele alunecătoare 5. La sfîrșitul perioadei de
pornire rotorul devine surtcircuitat (mersul).
Reostatul e prevăzut pentruperioada de pornire
câte o dată pentru micșorarea perderilor datorită
frecăturii periilor de inele motului se înzetrează cu un dispozitiv care scurtcircuitează inelele și
ridică periile de pe inele la sfârșitul perioaadei de pornire. Însă ân ultimul timp acest dispozitiv
nu este utilizat, deoarece este incomod în exploatare. Introducerea rezistenței rp în circuitul
rotorului se face cu scopul : 1)de a micșora curentul de pornire în rotor prin urmare, și în stator,
2) mărind rezistența o mică r2+rp până la valoarea x2 de a obține
mărind astfel cuplul de pornire( curba
l din fig. 10-23).
b) Pentru pornirea motorului cu rotorul în scurtcircuit el se
conecteză direct la rețea (fig.10-20).Un dezavantaj a acestui mod de
pornire este faptul,că curentul de pornirea este mare (4,5-6,5) I1n, cuplul
de pornire fiind relativ mic Kp=(1-1,5) Kn.
Motoarele de putere foarte mică rotorul cărora e arătat înf igura
9-15 și 9-16, au crescături cilindrice (fig.10-27a) .
În aceste crestături sunt introduse bare de cupru rezistențele
cărora e mai mare în comparație cu x2. De aceea cuplul de pornire al
acestor motoare este destul de mare.
La motoarele cu putere care depășește 2-3KV crestăurile au
forma arătată în figura 10-27b iar cele cu putere mai mare de 20-30 kv și
mai adânci. În aceste crestături se toarnă aluminiu topit. Dacă puterea
motoarelor depășește 120-150 kv, crestăturile se fac în forma unei fante
înguste adânci, (fig 10-27 v) și în ele se intoduc bare înalte de cupru
Sensul folosirii crestăturilor adânci constă în următoarele. În
primul moment de pornire când f2=f1, conducătorul introdus într-o
crestătură adâncă este intersectat de liniile de forță ale câmpului magnetic de disperpersie astfel,
cum e arătat în fiura 10-27 v.
 Parte conductorului l, care se află mai aproape de fundul crestăturii, este intersectat de
cele mai multe linii de forțe, iar celelalte părți 2,3,4, care sânt mai îndepărtate de fundul
crestăturii, sânt intersectate de un număr de linii de forțe cu atât mai mic
cu cât părțile conductorului sunt mai îndepărtate de fundul crestăturii
(efect pelicular). De aceea reactanța inductive a părților inferioare ale
conductorului e mult mai mare decât a părților exterioare atunci cănd
f2=f1, tot curentul este repartizat înpartea exterioară a crestăturii în
consecință secțiunea conductorului nu este utilizată complet, rezistența o
mica a înfășurării rotorului crește și cuplul de pornire devine mai mare.
Pe măsura accelerării motorului fregventa m f2=f1s se micșorează efectul
pelicular dispare și r2 se micșrază automat. Pornirea se realizează analog
cu pornirea motorului asincronic cu reostat încircuitul rotrului.
M.O.Dolivo-Dobrovolski a propus un motor în rotorul căruia
sunt 2 straturi de crestături (fig. 10-27g). În crestăturile superioare l se
introduce înfășurarea scurtcircuitată la care r2>x2, făcută din alamă ori
bronz în crestăturile inferioare 2 e introdusă o altă înfășurare
scurtcircuitată la care r2<x2. La pornire când f2=f1, cuplul se produce în
special de înfășurarea exterioară prin care circulă curentul activ,
deoarece r2 e mai mare. Această înfășurare se numește înfășurare de pornire în înfășurarea
inferioară datorită reactanței inductive x2 mari curentul e mic, din cauza efectului pelicular
descrie mai sus. În regimul de funcționare când f2~0, curentul circulă în special prin înfășurarea
inferioară, deoarece rezistența ei e mică r2 e mică .Cuplul produs de această înfășurare se
numește în fășurare de lucru.
Motoarele cu rotorul în scurtcircuit au căpătat o răspândire largă datorită construcției
simple, comodității în exploatare și costului relative mic.
Pentru reducerea curentului de pornire la motoarele cu rotorul în scurtcircuit, care
lucrează statorul fiind legat în triunghi se folosește deseori schema comutării statorului din
poziția triunghi în poziția stea la prima etapă de pornire (fig.10-28.) Dacă introducem cuțitele
întrerupătorului 2 în jos și apoi conectămîntrerupătorul 1, tensiunea de fază este de ori mai
mica decât tensiunea nominală, iar curentul se micșorează aproximativ de 3 ori. Când rotorul
începe să se rotească cuțitele comutatorului se ridică însusși motorul lucrează la tensiunea
nominal.
Oprirea motoarelor cu rotor în scurt circuit se produce prin deconectarea directă a
statorului din circuit.