» V IIT O R U L "

60SP0M eimplarăajugeuilui Lucrările efectuate în Jud. Caliacra

— Realizările cMul prefect lacob Cosereanu
De aproape doi ani ţi Jumătate, in in lu crări de p restaţie executate de
Judeţul Râmnicu-Sărat se munceşte locuitori.
cu mult spor şi cu folos.
16. S’au executat lu crări de p resta­
D -l lacob Coşereanu, prefectul ju­ ţie pe şoselele ju deţene şi com unale
deţului, unul din cei mai distinşi ju- din restan ţele adiţionale p ân ă la 1 A-
prilie 1934, în valoare de lei 8.000.000.
17. S’a p us In funcţiune traseul li­
niei ferate înguste R .-S ărat-T raian
Sat, aşezându-se dela Ştiubeiu prin
Stupina la Gulianca, cu cari s’a apro­
vizionat p rin tracţiu n e anim ală peste
3000 m. c. pietriş, p en tru şoseaua V âr-
teşcoiu-M ăxineni-L atinu-B răila.
18. S’au re p a ra t pavilionul judeţului
şi bisericile Schitului Poiana-M ărului,
precum şi drum ul respectiv în vede­
rea in stalării coloniilor şcolare, vara,
şi a în fiin ţării turism ului, p rin lege
p en tru diferite excursii.
form legei sanitară veterinară lângă
In total s’au executat lu c ră ri în v a­ abator.
loare de 30 m ilioane lei.
T oate aceste în făp tu iri s’au execu­
ta t cu fonduri p arte, adică ju m ătate
din bugetul judeţului, ia r ju m ătate
cu fo n d u ri-aju to r prim ite dela m ini­
steru l Instru cţiu n ii publice, L u crări­
lor publice, In tern e, F in an ţe şi S ănă­
tăţii, g raţie sprijinului şi intervenţiei
d -lu ţ d ep u tat C. T ătăran u , şeful org.
locale, a d -lu i prefect al judeţului şi
a tu tu ro r d-lor p arlam en tari
*
Aşa dar, iată opera u nui om care
s’a dovedit înţelegător al înaltei sale
misiuni.
dela 15 Noembrie 1933 şi până azi
Cele de vite au fost Instalate con­
Judeţul Caliacra aşezat la marginea şoseie însem nează cifra impresio­
Camerii George Fotino, Balcicul a
de sud a ţârii e unul din judeţele să ­ nantă de 8.921.709 lei.
cunoscut in ultimii ani un avânt ne­
race iiind locuit în mare parte din co­ Diferite alte realizări:
Cel de cereale, şi-a găsit locul cel bănuit: localul primăriei, halele
lonişti; unii veniţi din Macedonia şi Procurarea a 12 tauri de prăsilă (2.000.000 lei). Casa salubrităţii, străzi
abia instalaţi de câţiva ani aci. Pen­
noul, repararea altora existente, re­
tru aceste consideraţii este explicabil
faptul că nevoile să fie în dispropor­ facerea trotuarelor, tot ce se poate
ved ea azi in frumosul oraş de litoral
ţie cu veniturile, ceiace însă n’a îm-
se datoreşte ultimilor ani care au
pidicat realizarea nenumăratelor o-
transformat radical un târguşor orien­

Organizarea locului Câineni ca staţiune balneară

D -l COSTEL TATARANU
D eputat
P reşed intele P. N. L. R .-S ărat
rişti, condus de cele mai alese senti­
m ente p e n tru interesele superioare
ale ţă rii şi populaţiei, a înţeles să lu ­
creze după un program bine stabilit
şi astfel se explică faptul că d-sa se
b u cu ră de m ultă popularitate şi toată
dragostea cetăţenilor tu tu ro r claselor
sociale din acest colţ de ţară.
M enit să îndeplinească un m are rol
In m ijlocul societăţii rom âneşti, d-l
p refect C oşereanu în deplină înţele­
gere cu consilierii judeţeni, cu depu­
taţii şi preşedintele organizaţiei libe­
rale d -l Costel T ătăranu, a pornit să
desăvârşească o operă care poate să
fie d ată d rep t exemplu, celorlalte ju ­
deţe d in punct de vedere a bunei gos
p o d ării adm inistrative.
în a in te însă de realizările d-lui
prefect este bine să arătăm , că foştii
conducători ai judeţului, n aţio n al-ţă -
răniştii, în loc să lucreze p en tru îm­
b u n ătăţire a acestui ţinut, n ’au făcut
altceva, de cât s’au ocupat de înze­
stra re a p artizanilor lor politici, în
dau n a intereselor sătenilor şi ch iar a
ju deţului.
O dată cu venirea d-lui prefect l a ­
cob C oşereanu a încetat sistem ul po­
liticei de căpătuire al partizanilor re­
gim ului.
In schim b, după ce s’au exam inat
to ate problem ele strân s legate de in­
teresele judeţului, şi ale populaţiei s’a
p ro ced at la soluţionarea lor.
Ceeace s’a realizat
F iindcă ne-am ocupat de opera re­
alizată de d -l prefect lacob Coşerea­
nu, este bine să arătăm pe capitole
to t ceea ce s’a făcut sub prefectora-
tu l acestui om de adm irabilă în ţe le­
gere.
R a r ni s’a dat să vedem cum un
om b u n şi vrednic gospodar a în ţe­
les, că în ciuda restricţiunilor buge­
ta re să învingă toate piedicile până
la îm plinirea program ului său de lu­
cru.
Iată b ună oară, în mai p u ţin de 2
ani s’au construit şosele noui pe o în­
tin d ere de 61.105 km. iar rep a ra te 950edilitare rezolvate. Nici apă, nici lu ­
km.
1. P oduri noi: 389 în care in tră şi
podul dela D um itreşti, în valoare de
6 milioane.
2. P oduri reparate: 151.
3. P u n tea care leagă com una Băl-
ţa ţi de oraşul R .-Sărat.
4. Biserici noi: 6; Biserici reparate
29.
5. Case de rugăciuni: corn. Regele
F erd in an d şi satul Stupina.
6. B iserici aju tate din bugetul jude­ rile au fost în m are m ăsu ră m icşora­
ţu lu i p e n tru mici reparaţii: 29.
7. S pitale: S pitalul din M ăicăneşti
co n stru it din fondul E caterina Fleva
de lei 1.500.000 donaţia judeţului; şi
cu aju to r d at de m inisterul sănătăţii
1.000.000.
8. D ispensar în comuna CoteştV.
9. P rim ării: 16 localuri, din cari 13 sute mii lei (5.400.000 lei), din dato-
a ju ta te din bugetul judeţului.
10. Şcoli noi: 24; aju tate din fondul ştri.
Una din frumoasele clădiri ale oraşului
ju d eţu lu i p e n tru mici rep a ra ţii şi cu
lem ne de foc 134 localuri.
12. Linii telefonice: 52.900 km . le­de concetăţenii, a căror gospodărie
gând 10 com une cari n ’aveau telefon. com unală, am fost chem aţi a conduce.
12. P ep iniera judeţului înfiinţată în
com. Jid en i cu arbori p en tru p la n ta­ edilitare.
rea şoselelor.
13. B ăile Câineni, declarată şi apro­ ţia p en tru industrializarea m aţelor,
b a tă oficial staţiune balneară, care a îşi îndeplineşte m enirea firească.
fost în z estrată cu u n pavilion, plajă,
p lan taţii, lum inat, etc., din fondul ju­ desăvârşit, n e-a ră sp lă tit cu prisosin­
deţului
14. L ucernării pe islazuri comunale. raş. M ulţi d in cetăţeni n u m ai găsesc
15. S ’au d istrib u it 11 vagoane po­ necesar a’şi asigura p ro p rietăţile con­
ru m b p e n tru h ran ă populaţiei, în co­ tra incendiilor; şi p en tru a da o pil­
m unele înfom etate, plătindu-se costul dă edificatoare, este destul a cita în ­
U na din m arile lu crări ce s’au rea­
lizat în ju deţul nostru, sub prefecto-
ra tu l d-lui Iacob D. Coşereanu, este
desigur organizarea staţiunei balneare
dela Câineni.
D. prefect Coşereanu a înţeles im ­
p o rtan ţa organizării acestei staţiuni,
care este m enită să joace un m are rol
în economia judeţului R .-Sărat.
In vederea organizării şi sistem a­
tizării staţiunei d -sa a alocat în bu-
D -l AL. ZAMFIRESCU
Senator
P reşedintele de O noare al P. N. L. tehnic al judeţului, p en tru a da sta­
R âm nicu -S ărat
getul de an u l trec u t al judeţului un P lan u rile su n t întocm ite în m ai m ul­
prim fond de aproape o ju m ătate de te tipuri, spre a d a p u tin ţa să poată
milion.
A stfel s’a p u tu t am enaja o splendi- terială.
REFACEREA BRAŞfHIII MMIÍHLJM I
Expunerea d-lui Primar Al. Orăşanu
In şedinţa dela 9 Mai c. comisia in­
te rim ară a oraşului a v o tat noul pro-
ect de buget al oraşului R .-Sărat.
Cu acest prilej d. prim ar Al. O ră­
şanu a făcut u rm ăto area interesantă
expunere :
A lcătuim cel d e-al treilea buget al
prim ăriei oraşului n o stru cu m u lţu ­
m irea de a fi satisfăcu t mai toate
lipsurile găsite la in stalarea noastră.
A firm am în exp u n erea prim ului
buget: „A ceastă situaţiune deza­
struoasă financiară, găseşte prim ăria
noastră, cu nici Una din problem ele
mină, nici pavaje, nici dig de ap ărare
contra apei Râm nicului, nici servi­
ciu de pompieri, nici hale, nici aba­
tor”.
A vem conştiinţa îm păcată, şi m ul­
ţum irea deplină, că toaîe aceste pro­
blem e astăzi, sunt integral rezolvate.
Ceia ce dorim a pune în evidenţă,
este faptul că toate aceste înfăptuiri,
s'au p u tu t realiza, cu toate că taxele
au fost reduse la ju m ătate; im pune­
te, bugetele echilibrate la sum e din
an în an m ai mici. Contribuabilii au
fost feriţi de execu tări silite, mai
ales acum când S tatu l a treb u it să-şi
înteţească încasările; şi totuşi reali­
zând 85% din v en itu rile prevăzute,
am p u tu t p lă ti cinci m ilioane p atru
riile m oştenite dela predecesorii no­
Ia tă dar m otive tem einice ca m ul-
ţum irea noastră, să fie îm p ărtăşită şi
E xpunem acum principalele capitole
A batorul. D esăvârşit şi cu construc­
Serviciul de pom pieri deasem eni
ţă M ai nu m ai ex istă incendii în o-
dă p laje de nisip, pe m alul ’acului, pe
o întindere de 500 m. p., teren cum ­
p ăra t înadins în acest scop. Pe acea­
stă p la jă s’au construit 50 cabine, iar
pe lac s’a construit două punţi înze­
strate cu câte o pompă p en tru duşuri
de sp ălat la eşirea din lac, p en tru cei
cari fac bai reci.
S’a re p a ra t şi d esăvârşit pavilionul
destinat p e n tru in stalaţiu n i de băi
calde, care serveşte acum p en tru b u ­
fet. S ’a p la n ta t u n frum os parc, pe
o în tindere de 5 pogoane, în preajm a
plajei.
S’t obţinut, p rin schimb, dela locui­
torii riv eran i pe m alul lacului un te­
ren, p e care ju d eţu l urm ează să con­
struiască in stalaţiu n i p en tru . băi
calde.
D upă stăru ito are intervenţii, cu con­
cursul d -lu i d ep u tat Costel T ătăra-
nu, ju d eţu l a fost îm p ro p rietărit cu 7
locuri de casă unde urm ează să se
facă diferite pavilioane ia r coloniile
şcolare, cari vin în fie care an aici,
precum şi alte instituţii cu 5 locuri,
pe cari urm ează să-şi construiască lo­
cuinţe.
S’a îm pietruit frum oase alee, ce du­
ce la plajă.
S’au lu a t m ăsuri ca construcţiile
particulare, cari se vor ridica de a-
cum, în această localitate, şi m ai ales
pe te ren u rile de lângă lac, să se facă
după p lanurile întocm ite de serviciul
ţiunei o în făţişare cât m ai modernă.
construi oricine, după starea sa m a­
cendiul dela R afinăria „Venus” locali­
zat în două ore, în care tim p cele
două pompe au aru n cat asupra con­
trac ţie i coprinsă de falcări, o su tă opt
Viitoarea hală de carne ce va ii inaugurată in toamna
acestui an.
zeci m etri cubi d e-a p ă (adică 18 v a­
goane de apă).
Apa ne este asigurată p en tru
bună vrem e; totuşi problem a apei ră ­
m âne cea m ai în g rijo răto are p en tru
viitor.
j
1 U zina electrică, are absolută nece­
sitate de un m otor de 40-50 h. p. care
să facă toate serviciile ziua; radios-
copie, trichinoscopie, radio, cinem ato­
graf, ilum inatul bisericilor în zile de
sărb ăto are şi Duminici, m ici industrii,
etc.
Bugetul său, s’a r resim ţi m u lt însă,
dacă m inisterul de finanţe nu ne va
mai scuti şi în acest an, ca în anii
trecuţi, de taxele p en tru motorină.
Am făcu t toate dem ersurile necesare,
şi zilele acestea aşteptăm răspunsul
care sperăm , va fi satisfăcător. Altfel
cheltuelile se vor spori cu circa 350
mii lei şi ca u rm are fatală, p reţu l K i-
lovatului v a treb u i urcat.
P arcu ri şi grădini. S’au îm pădurit,
ş' îm p rejm u it cu sârm ă ghim pată,
cca. 27 pogoane „pe B ărasca” cu co­
paci d ăru iţi de m inisterul de dome­
nii. In toam na şi p rim ăv ara viitoare
su p rafaţa îm p ăd u rirei v a fi dublată.
Pom ii necesari îi avem asig u raţi atât
dela Ocolul silvic Milcov cât şi din
pepiniera n o astră de 2 pogoane ce am
creiat lângă seră.
G rădina publică în continuă în fru ­
m useţare, şi înzestrată cu ap a ratu l
m ecanic de m uzică şi radio (megafon),
p lă tit in teg ral an u l trecut, şi funcţio­
n ând aproape fă ră cheltueli an u l a-
cesta, atrag e un public aşa de num e­
ros, în c ât a tre b u it să sporim cu încă
50, n u m ăru l băncilor şi în acest an.
O boarele de v ite şi cereale, au fost
în sfârşit m u tate din oraş sa tisfă­
când astfel o im perioasă cerin ţă sa­
n ita ră
D -l GH. HOGEA
D -l DIOMEDE POPESCU D eputat de Caliacra
P rim aru l oraşului Bazargic
tal într'un oraş modern cu vile artis­
pere de utilitate publică despre care tice fără să-i şteargă minunata-i cu­
vom vorbi mai jos: loare specifică.
D-l AL. ORAŞANU
P rim ar-R .-S ărat D-I LEON GRIGORESCU Lucrările din port sunt şi ele de e
Construcţii de şcoli Deputat de Caliacra
importanţă covârşitoare; construcţia
m ai nim erit, din to ate punctele de
S'au clădit 28 şcoli primare noui 45.335 lei; unelte agricole 145.450 lei; cheiului şi a digului pe o lungime de
vedere, pe teren u l ce am cum părat
10 aproape un km. va da putinţa acos-
dela firm a fostă Eichler, d in tre oraş în valoare totală de lei 4.800.000, re- 15 vagoane porumb 330.000 lei;
vagoane seminţe 180.283 lei; ajutoare
şi Cimitir.
în bani pentru hrană 280.000 lei; aju-
Toate oboarele su n t îm prejm uite,
şi funcţionează deja de astă iarn ă
în noile lor aşezări.
Nu pot lăsa sub tăcere gestul ge­
neros al d-lui Costică I. Teodorescu,
preşedintele cam erei de com erţ, şi îl
1aducem cu toate m ulţum irile noastre,
la cunoştinţa publică.
T rebuia să cum părăm în iarn a tr e ­
cută cu orice chip teren u l de 12 po­
goane d in tre oraş şi cim itir, dela f ir­
m a fostă Eichler, p en tru a instala a-
colo oborul de cereale. Cum Societa­
tea vânzătoare ne cerea im ediat p re ­
D -l ENRIC VOINESCU
ţul, prim ăria nu-1 p u tea plăti, nea-
Avocat
vând prevederi bugetare la acea v re ­ Prefectul Jud. Caliacra
me. D -nul Teodorescu a cum părat
d -sa p en tru prim ărie, teren u l cu un toare pentru studii 270.000 lei; 200
act provizoriu, p lătin d un acom pt de per. bocanci pentru jandarmi 80.000
125.000 lei, în d ep ărtân d astfel alţi lei; seruri pentru vaccinarea vitelor,
m ulţi am atori, şi asigurând prim ăriei D -l EUGEN RADUCU prafuri pentru grâu, etc. D -l GH. FIANU
dobândirea terenului a tâ t de nece­ Senator de Caliacra Preşedintele Camerei de agricultură
Bazar gic-Caliacra
sar. parându-se o mare parte din cele
Noul Cartier. P rin m utarea oboa- existente şi înzestrându-le cu inven­ tării aci a vaselor ă e mare tonaj.
tarul necesar, care aproape lipsia. Şi cum în limp de iarnă, spre deo­
relor a răm as în p lin oraş, un teren
de 8 pogoane. Am găsit a -i da cea Biserica naţională s'a bucurat şi sebire de Constanţa, Balcicul e mai
ferit de îngheţ e de presupus un nou
m ai indicată destinaţie, parcelându-1 ea de o deosebită atenţie din partea
actualilor conducători, înălţându-se avânt pentru oraşul dela sud.
şi vânzându-1 cetăţenilor, cu p refe­
Cu sprijinul larg al Ministerului Să­
rin ţă funcţionarilor şi pensionarilor. cinci locaşuri noi în comunele: Şer-
nătăţii s'a început, deasem enea con­
Toate form alităţile au fost îm pli­ peni, Titu Maiorescu, Vultureşti, Flo-
strucţia unui mare spital-sanatoriu,
nite. S ’au form at 64 parcele din care, rica şi Vlişoara, în valoare de peste
după un deviz de 5 milioane lei.
u na m are rezerv ată p en tru o şcoală două milioane, reparându-se radical
prim ară. Se înfiinţează astfel un car­ altei*. La acest capitol se mai ad ao­
tie r model cu anum ite tip u ri de ca­ g ă contribuţia prefecture! pentru Ca­
înfăptuiri la Bazargic şi
Cavarna
să. sa parohială din Bazargic în sumă
Din vânzarea parcelelor, va rezulta de 35.000 lei. La Bazargic sub primariatul d-lui
circa 700.000 lei, din care cu cca. 350 Primării şi alte lucrări publice: s'au D. Popescu s'au ridicat 2 hale siste­
m ii lei se va plăti societăţii F. E i­ construit un număr de patru primării matice, construcţii de străzi noui (4
chler, cele 12 pogoane cum părate pen noi (500.000 lei) precum şi poduri, milioane lei), un cazinou, am enajarea
tru oborul de cereale, iar restu l de linii telefonice, în lungime de 56 km. unui parc în centrul oraşului, un sta­
(560.000 lei), reparaţii a 40 de puţuri dion (400.000 lei), precum şi alte lu­
(389.155 lei), dispensare (69.694 lei), crări necesare.
etc. D -l N. LUSCAN La Cavarna (primar iiind d-l Maior
Şoselele judeţului găsite la 1933 Deputat de Caliacra Cezar Apostoloiu) s'a construit un dis­
într'o situaţie din cele mai rele s'au pensar, s'au refăcut băile comunale,
schimbat complect, reparându-se radi­ înfăptuiri în oraşul Balcic s'a amenajat un parc, s'a construit
cal pe o lungime de 154 km. şi con- Condus cu deosebită competenţă Cazinoul şi cabinele de pe plajă,
struindu-se altele noui pe o lungime de către însuş preşedintele organiza­ transformând acest oraş de litoral în­
de 50 km. Totalul cheltuelilor pentru ţiei d-l deputat şi vice-preşedinte al tr'o adevărată staţiune climaterică.
|a o depărtare de 15 km. de VÄTRA-DÖRHEI, într’o vale
350.000 lei este d estin at a acoperi pitorească a Bistriţei şi înconjurată de păduri
cheltuelile edilitare, necesare noului
cartier, (pavaje, lum ină, apă).
o
Azilul de infirm i, v a lu a fiinţă i-
m ediat ce spitalul de boli contagioa­ IZVOARE RADIOACTIVE SULFUROASE
se (Bagdat) se va m u ta în noua sa
construcţie.
E ra absolut necesar acest azil, în ­ Băi d e a m ic i cu a d a o s u ri d e s a re si cetină
tru cât iarn a trec u tă au m u rit pe
străzi, sărm ani fără adăpost.
Azilul va p u rta num ele generosului
Cură dü b ă u t. Săi de so a re
râm nicean Bagdat. Sum ele necesare
funcţionării lui su n t prevăzute in Isvoarele sulfuroase sunt excelente pentru afecţiuni
noul buget.
reumatice subacute şi cronice, articulare si musculare,
L ucerniera a sporit în suprafaţă, a 1
56 pogoane în săm ân ţate de noi an u l
gută, exanteme cronice, furunculoză, acne, urticaria,
trecut, în 100 pogoane an u l acesta, prurigo, scrofulozä, . sifilis terţial şi ereditar, nevroză
d atorită faptului că M inisterul de Do­ motorică şi sensibilă, tabes şi afecţiuni postreumatice.
menii, n e-a d ăru it 60 pogoane ce fu ­
seseră arendate Cam erei de ag ri-u l-
t ’ i.
Necesitatea construirei halelor de car
Neîntrecută pentru sc atică (Ischias)
ne, peşte şi legume, era tot. a tâ t de
u rg en tă ca şi aceia a abatorului. Se Bille de arnică ou adausuri da sare şi
aflau în aceiaşi m izerie şi periclitau
astfel să n ătartea publică.
cetină sunt o speoaaBitate a staţiunea 8AQ0-
Am lu a t d rep t m odel m onum entala indicate pentru capii rashitici, sera-
hală, abia construită, a prim ăriei de
galben d in B ucureşti, care îndeplineş­ fuioşi şi palizi, pentru convalescenţi după
te m in u n at şi condiţiile estetice şi
cele technice, cerute unor hale m o­
hoii infaepoase, fem ei slăbite după
dem e. naşteri grela şi avovturi
P re ţu l de 6.500 000 lei, p lătib il în
term en de 4 ani, este acoperit din
taxele benevole, ale m ăcelarilor
b ru tarilo r.
şi SEZON 1 IUNIE — 30 SEPTEMBRIE
O ricine cum pără o pâine, contribue
la construirea lor. mm

Sitryr ;