· BASMUL POPULAR

· PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR

·

·
·
· Basmul popular este creatia epica narativa in care intamplarile reale se
impletesc cu cele fantastice,fiind savarsite atat personajele reale,cat si cele
cu puteri supranaturale,care reprezinta fortele binelui si fortele raului,din a
caror confruntarebinele iese intotdeauna invingator.
· Basmul are o structura schematizata,in general
respectata.Basmelepopulare romanesti au toate caracteristicile
folclorului:traditionale,anonime,colective,orale.
· Basmul ''Praslea cel voinic si merele de aur''se incadreaza in genul
epic,iar ca specieliterara este un basm popular,deoarece are autor
anonim,el fiind transmis pe cale orala din generatie in generatie.A fost
cules de Petre Ispirescu si publica in volumul''Legendele si basmele
romanilor''din 1882.
· Actiunea are la baza conflictul dintre fortele binelui si ale raului,dintre
adevar si minciuna,iar deznodamantul consta totdeauna in triumful
valorilor pozitive asupra celor negative.
· Basmul incepe cu o formula initiala tipica ''A fost odata ca niciodata [...]
un imparat puternic si mare'',care avea in gradina frumoasa si ''bogata de
 flori''un pom ce facea mere de aur.Din pacate,imparatul nu putuse niciodata
sa manance mere,deoarece le fura '' oarecine'' tocmai cand era gata sa se
coaca.An de an,multi voinici,inclusiv cei doi fii mai mari ai
imparatului,pazisera pomul pt a prinde hotul,dar fusese in zadar.
· Imparatul se hotarase sa taie pomul fermecat,dar mezinul,Praslea l-a
rugat sa-l lase si pe el sa-si incerce norocul.Baiatul a reusit sa raneasca
hotul si sa duca merele tatalui sau.
· Praslea porneste impreuna cu cei doi frati mai mari ''in urmarirea
hotului si,pana la un moment dat,drumul duce catre taramul
celalalt.Voinicul coboara pe celalalt taram si ajunge la palatele zmeilor care
furasera trei fete de imparat.El se lupta cu zmeii,ii omoara,elibereaza fetele
si,dupa ce transfoma palatele in trei mere,se intoarce la locul de unde
coborase.Fratii trag afara numai pe cele trei fete,iar pe Praslea il parasesc
cu gand sa-l piarda.Ramas pe taramul celalalt,vionicul saveaza puii unei
pasari de zgripsor,care drept recunostinta il scoate la suprafata
pamantului.
· Revenit in imparatia tatalui sau,dupa multe incercari,este
recunoscut,fratii sai sunt pedepsiti,iar el se insoara cu fata cea mica si-i
urmeaza tatalui sau la domnie.
· Personajul principal al basmului ,praslea participa la intrega actiune si
este imginea binelui,intruchipand idealul etic de cinste,dreptate si
adevar.Desi este ironizat la inceputul basmului de catre tatal sau,reuseste
sa-l convinga pe acesta sa-l lase sa pazeasca marul de aur.Inteligent,isi
face un plan pentru a prinde hotul si reuseste sa-l raneasca pe
acesta.Basmul are un final fericit,incheindu-se cu nunta eroului.El se
incheie cu o formula tipica :''Tecui si eu pe acolo si statui de ma veseli la
nunta,de unde luai **o bucata de batoc\ S-un picior de iepure schiop**,si
incalecai p-o sea,si v-o spusei dumneavoastra asa''.
· Ca in toate basmele, binele invinge raul,dreptatea se
implineste,adevarul triumfa,iar cei viteji si cinstiti traiesc fericiti pana la
adanci batraneti,fiind asfel rasplatiti pentru tasaturile lor deosebite,ca
 simboluri ale valorilor morale ce trebuie sa caracterizeze omenirea.
· Personajul principal al basmului este Praslea.El participa la intreaga
actiune si este imaginea binelui,intruchipand idealul etic de cinste,dreptate
si adevar.Numele sau ilustreaza in mod direct doua particularitati:ale
eroului:cel mic si cel viteaz.
· Trasaturile sale morale reies in mod indirect din faptele,atitudinea si
comportamentul protagonistului,precum si din relatiile cu celelalte
personaje.Desi este ironizat la inceputul basmului de catre tatal
sau,Praslea este ambitios si tenace,convingandu-l pe acesta sa-l lase sa
pazeasca si el marul de aur.Indirect,dovedeste istetime atunci cand isi face
un plan ca sa nu adoarma cand va sta la panda sa prinda
hotul.Curajos,Prasea coboara pe taramul celalalt si, viteaz,omoara zmeii
prin lupta dreapta.Mezinul este inteligent si bun cunoscator de
oameni,intrucat isi da seama ca fratii sai sunt invidiosi si-i pune la
incercare.Milos,saveaza puii de zgripsor din ghearele balaurului si nu se
razbuna pe fratii sai,ci asteapta dreptatea divina,dovedind generozitate si
intelepciune.
· Ca orice personaj de basm,Praslea are si insusiri
supranaturale.Inzestrat cu o forta impresionanta,omoara zmeii si balaurii in
lupta dreapta.Intelege graiul fapturilor de pe alt taram si poate comunica
fires cu acstea.are capacitatea de a se metamorfoza in foc,transforma
palatele in mere si poate scoate din marul zmeului furca si closca de aur.
· Personajele care reprezinta fortele raului sun pedepsite in finalul
basmului.
· Din galeria personajelor fantastice fac parte balaurul si
zgripsorul,personaje intalnite numai in basme.fabulosul include si
obiectele miraculoase:furca,marul,closca de aur,dar si seul si apa.Ele ajuta
eroul sa depaseasca situatiile dificile,iar cifra simbolica trei are putere
magica.
· Personajele reale-imparatul,fii cei mari,fetele de imparat si mesterul
argintar-ca si cele fantastice-Praslea,zmeii,balaurul,zgripsorul-indiferent de
 locul pe care il ocupa in opera,au importanta in desfasurarea
intamplarilor,deoarece contribuie fiecare la aflarea adevarului si instituirea
dreptatii.
· Respecand caracteristicile speciei,formula introductiva''A fost odata ca
niciodata'',sugereaza un timp imaginar.Ascultatorii-cititorii-sunt introdusi
intr-o lume in care totul este posibil,iar spatiul de desfasurare al actiunilor
este ireal.
· Limbajul basmului popular ''Praslea cel voinic si merele de aur'' se
caracterizeaza prin oralitate:''dara pana una alta'',''vai de mine'',care
mentine treaza atentia ascultatorului.Vorbirea directa se imbina cu vorbirea
indirecta ;verbele la perfectul simplu:''ii multumi'',''fu primit cu bucurie'',''si
se luptara''dau impresia ca actiunea s-a petrecutde curand;inversiunile si
repetitiile:''si merse,merse''specifice stilului oral,precum si cuvintele si
expresiile populare:’’nitica’’,’’piroteala’’,’’soroc’’,’’a o sfecli’’,’’a-si incerca
norocul’’sunt mijloace si procedee artistice specifice basmului.
· Stilul imbina armonioscele trei moduri de expunere-
naratiunea,descrierea si dialogul-care dau farmec basmului,creatie ce
raspunde nevoii de bine,dreptate si frumos a poporului roman.
·
·
· BIBLIOGRAFIE:
· * ’’Literatura romana pentru elevii de gimnaziu’’,Editura
Badea&Professional Consulting-Bucuresti,2004
· * ,,Literatura pentru copii’’,Sorin Mazilescu,Editura Sitech,2020
·
·
·

·
·

· BASMUL CULT:POVESTEA LUI HARAP-ALB

·
·
· Literatura romana din a doua parte a secolului al XIX-lea se detaseaza prin
promovarea literaturi autentice,care sa inlocuiasca ''formele fara fond'',aspect
evidentiat de scrierile celor partu mari clasici: Mihai Eminescu,Ion Creanga,Ion
Luca Caragiale si Ioan Slavici.
· Aparuta in 1847 in revista ''Convorbiri litrare'',opera lui Ion Creanga intitulata
''Povestea lui Harap-Alb'' este un basm cult (detasandu-se de cel popular
prin:individualizarea personajelor prin limbaj,imbinarea armonioasa a modurilor
de expunere si originalitatea limbajului,a povestitorului humulestean),specie a
genului epic in proza,pluriepisodica,in care personajele reale sau fantastice sunt
purtatoare de valori simbolice,iarluota dintre bine si rau se finalizeaza de obicei cu
victoria binelui.
· In ''Estetica basmului'',criticul literar Geoge Calinescu defineste basmul ca ''un
gen vast,depasind cu mult romanul,fiind mitologie,etica,stiinta,observatie
morala''.Ceea ce se remarca mai presus de orice la basmele lui Creanga este
realismul caracteristic acestora fapt sustinut si de Nicolae Manolescu in lucrarea
''Lecturi infidele'',care mentioneaza ca ele ''nu sunt rescrise,impodobite,alterate in
structura lor'',reflectand realitatea imediata.
· Avand ca sursa de inspiratie basmul popular,autorul ilustreaza mituri stravechi
universale,dar mai ales autohtone,ingloband in textul de fata toata ''filozofia noastra
populara''(Pompiliu Constantinescu-''Scrieri''). Motivele identificabile sunt
specifice mitologiei,precum al superiozitatii mezinului,al calatoriei si al probelor
initiatice.
· Tema operei,pe langa cea specifica acestei opere literare,si,anume a luptei dintre
bine si rau,este cea a maturizarii mezinului craiului,vizibila inca din titlu. La nivel
 morfologic,titlul este alcatuit din substantivul comun ''povestea'',articularea
acestuia aratand singularitatea istorisirii,atribuita in continuare prin utilizarea
substantivului propriu ''Harap-Alb''.
· ''Povestea'' marcheaza caracterul de bildungsroman al scrierii,aceasta
reprezentand pe parcursul sau evolutia personajului principal din ipostaza de tanar
neinitiat in cea de imparat.
· Viziunea despre lume a povestitoruluisustine faptul ca omul de ''soi bun''isi atinge
obiectivele,scopurile stabilite de
· divinitate,cu ajutorul semenilor dar mai ales datorita virtutiilor
morale:generozitate,onoare,simtul datoriei,respect.
· Contextul spatio-temporal este tipic basmului,reperele fiind vagi,neputand fi
determinate.Intamplarile se desfasoara intr-un timp nedefinit,adverbele folosite
pentru a preciza acest aspect fiind:''odata'',''candva'',''atunci''.Inca din
inceput,naratorul plaseaza actiunea intr-un timp prezent fictiv ''Amu''.Se remarca
si imprecizia spatiului ''undeva'',''ntr-o padure'',''in gradina ursului'',actiunea
incepand la ''o margine a pamantului'' si terminandu-se la alta,toposuri
corespunzatoare pentru imparatiile celor doua familii.
· Spre deosebire de basmele populare,nu sunt prezente taramuri strictdelimitate,ce
apartin fortelor binelui sau ale raului.
· Conflictul apartine tot universului basmului,fiind unul de natura exterioara,intre
fortele binelui si cele ale raului ,avnd ca exponenti pe Harap-Alb si Span,antrenati
pe tot parcursul operei in diverse intamplari ce duc in final la biruinta celui devenit
imparat.
· In structura creatiei epice se poate identifica o simetrie intre incipit si
fina,realizata prin formulele caracteristice speciei litrare,acestea delimitand spatiul
fantastic ''Amu cica era odata intr-o tara''-''Si o tinut veselia ani intregi,si acum mai
tine inca''.
· Intamplarile relatate se desfasoara ordonat,logic,prin inlantuirea episoadelor.
· Un prim plan narativ este cel de la curtea craiului in care acesta,este doar un
tanar lipsit de experienta,al doilea este reprezentativ pentru incercarile la care este
supus la curtea lui Verde Imparat,aflandu-se sub controlul Spanului,iar in al
 treilea,tanarul,ajutat de creaturile fantastice,se casatoreste cu domnita.
· Ca in orice opera narativa,actiunea este impartita pe momentele subiectului ce
corespund unui tipar narativ.
· Expozitiunea,situatia initiala de echilibru,reprezinta familia Craiului,alcatuita din
tatal si cei trei fii.Sunt precizate si repere spatio-temporale,ambigue.
· Intriga sau factorul perturbator,momentul ce determina un dezechilibru si
declanseaza urmatorul moment important,desfasurare actiunii,este reprezentata de
primire unei scrisori de la fratele Craiului,Verde Imparat,care,aflandu-se intr-o
stare precara de sanatate,cere sa-i fie trimis unul dintre feciori pentru a-i lua locul.
· In continuare,fiii cei mari isi incearca norocul,insa nu reusesc sa treaca de una din
probele introduse de tatal lor cu scopul de a-i testa,respectiv cea a
podului.Deceptionat de reactia tatalui la esecul predecesorilor sai,mezinul este
ajutat de Sfanta Duminica in dobandirea curajului necesar intreprinderii
calatoriei,facilitat de calul,straiele si armele detinute anterior de la tatal sau.
· Se remarca in acest timp motivul superioritatii mezinului,singurul care a reusit sa
treaca peste proba de la pod,simbol pentru patrunderea intr-o alta etapa a
vietii.dupa ce primeste sfatul batranului''In calatoria ta sa ai trebuinta si de rai si
de buni,dar sa te feresti de omul ros,iar mai ales de cel Span cat ii putea'',fatalitatea
se produce si craisorul se rataceste in drumul sau,avand nevoie de spanul pe care il
intalnise.Odata cu coborarea mezinului in fantana are loc transformarea acestuia in
sluga Spanului,odata cu noul apelativ.Urmeaza trei probe la care Harap-Alb este
supus de stapan,si pe care,cu ajutorul unor personaje fantastice
(albinele,calul,furnicile,Ochila,Gerila,Setila,Flamanzila si Pasari-Lati-Lungila)le
duce la bun sfarsit.

· Sub simbolul cifrei magice trei,probele sunt:aducerea salatelor din Gradina

Ursului,a pieii cu pietre pretioase din Padure Cerbului si a fetei Imparatului Ros-
proba ce implica alte probe:casa de arama,ospatul pantagruelic,alegerea macului de
nisip,pazirea fetei,ghicirea acesteia,intrecerea dintre cal si turturica(pentru a aduce
trei smicele de mar dulce).
· Punctul culminant sau actiunea reparatorie,este atins in momentul in care Hara-
 alb se intoarce triumfator la curtea Imparatului Verde cu domnita.Spanul este
demascat si drept razbunare,incearca sa-l omoare pe Harap-Alb,fara a avea
succes,fata de imparat readucandu-l la viata dupa taierea capului,marcand astfel
dezvoltarea completa a craisorului.
· Deznodamantul este infatisat de refacerea echilibrului in universul imaginar si
nunta tanarului cu fata Imparatului Ros,confirmand atingerea maturitatii.
· Personajele create de Ion Creanga sunt diferite reprezentari ale binelui si
raului.Protagonistul beneficiaza pe tot parcursul calatoriei sale initiatice de
ajutoare:fiinte ce detin puteri fantastice(inteleapta Sfanta Duminica),animale
fabuloase(calul,furnicile,albinele),fiinte himerice(cele cinci creaturi extraordinare)si
obiecte miraculoase(aripile craieselor,apa vie,apa moarta).Antagonistul este cel pe
care trebuie sa-l confrunte in vederea evolutiei.
· Harap-Alb,apelativ dobandit gratie Spanului,dovedeste o serie de calitati umane
ibligatorii pentru a deveni conducatorul unui taram precum bunatatea,mila''esti asa
bun de ti-a fost mila de viata noastra''adaptabilitatea,curajul''dar pe urma venindu-
i inima la loc si plin de incredere in sine'',onoarea,respectarea juramintelor,simtul
responsabilitatii.Acestuia nunii sunt atribuite trasaturi neobisnuite,personajul fiind
construit atipic,dar pe un tipar realist.
· Spanul,personajul opus din punct de vedere al portretului moral,este dominat de
rautate,insa este un rau necesar,esential in acumularea de experienta pentru
craisor,fapt admis si de cal''-Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume
cateodata,fiindca fac pe oameni sa se prinda la minte''.El poate fi incadrat in
tipologia omului viclean,manipulator,expert in arta disimularii.
· Mijloacele de caracterizare a personajelor sunt directe-prin interventiile
naratorului,aportul altor personaje si autocaracterizare-si indirecte-reiesind din
fapte,reactii,ganduri,relatiile cu alte personaje,nume.
· Lumea lui Creanga este una autentic taraneasca pe care o satireaza si mijloacele
basmului,dat fiind faptul ca personajele au un comportament individual si
indiferent de rangul pe care il poseda,acestea vorbesc la fel,intr-o maniera specifica
lumii rurale.
· Stilul autorului este caracterizat,de placerea,verva de a nara,realizata prin umor si
 jovialitate.Se remarca poreclele si apelativele
caricaturale(''Buzila'',''mangositi''),ironia ''Doar unul Imparat Ros,vestit pentru
bunatatea lui cea nemaipomenita si milostivenia lui cea auzita''.Zeflemisirea este de
asemenea prezenta ''Tare-mi esti dra,te-as vari in san dar nu-mi incapi de
urechi''impreuna cu diminutivele folosite cu valoare
augmentativa''bauturica'',''buzisoare''.
· Autorul citeaza la tot pasul zicatori proverbe si vorbe de duh(exp.''Da-i cu cinstea
sa piara rusinea'')pe care le preia din tezaurul popular si le introduce in discursul
narativ prin sintagma''Vorba aceea'',dand dovada de erudutie paremiologica.
· Ion Creanga reuseste sa imbine elemente ce apartin fabulosului cu altele ce
apartin realismului,intro simbioza literara inedita,surprinzand drumul
protagonistului spre desavarsirea personalitatii.Acesta se inspira din folclor si
relateaza intamplarile intr-o maniera proprie,guvrnata de umor si bucuria de a
povesti,cu scopul de a sublinia caracterul moralizator al scrierilor sale.
· In concluzie,''Povestea lui Harap-Alb este un basm cult,intrucat prezinta
caracteristicile definitorii ale acestei specii,concentrandu-se pe tema luptei dintre
bine si rau,din care biruitor este binele,si mai ales pe cea a maturizarii
eroului,prezentand totodata formule,simboluri si motive specifice.
·
·
·
·
·
·
·
· BIBLIOGRAFIE:
· *Literatura romana-pentru examenul de bacalaureat 2006 de L.Paicu si
M.Lazar,editura ART grup editorial
· *Literatura romana-pregatire individuala pt.proba scrisa-examenul de
bacalaureat.2008,ESEUL de L.Paicu,M.Lupu,M.Lazar,editura ARTgrup editorial
· *Suport de curs Literatura Romana anul I,sem.I,Conf.univ.dr. Sorin Mazilescu
·

· BASMUL CULT:POVESTEA LUI HARAP-ALB

·
·
· Literatura romana din a doua parte a secolului al XIX-lea se detaseaza prin
promovarea literaturi autentice,care sa inlocuiasca ''formele fara fond'',aspect
evidentiat de scrierile celor partu mari clasici: Mihai Eminescu,Ion Creanga,Ion
Luca Caragiale si Ioan Slavici.
· Aparuta in 1847 in revista ''Convorbiri litrare'',opera lui Ion Creanga intitulata
''Povestea lui Harap-Alb'' este un basm cult (detasandu-se de cel popular
prin:individualizarea personajelor prin limbaj,imbinarea armonioasa a modurilor
de expunere si originalitatea limbajului,a povestitorului humulestean),specie a
genului epic in proza,pluriepisodica,in care personajele reale sau fantastice sunt
purtatoare de valori simbolice,iarluota dintre bine si rau se finalizeaza de obicei cu
victoria binelui.
· In ''Estetica basmului'',criticul literar Geoge Calinescu defineste basmul ca ''un
gen vast,depasind cu mult romanul,fiind mitologie,etica,stiinta,observatie
morala''.Ceea ce se remarca mai presus de orice la basmele lui Creanga este
realismul caracteristic acestora fapt sustinut si de Nicolae Manolescu in lucrarea
''Lecturi infidele'',care mentioneaza ca ele ''nu sunt rescrise,impodobite,alterate in
structura lor'',reflectand realitatea imediata.
· Avand ca sursa de inspiratie basmul popular,autorul ilustreaza mituri stravechi
 universale,dar mai ales autohtone,ingloband in textul de fata toata ''filozofia noastra
populara''(Pompiliu Constantinescu-''Scrieri''). Motivele identificabile sunt
specifice mitologiei,precum al superiozitatii mezinului,al calatoriei si al probelor
initiatice.
· Tema operei,pe langa cea specifica acestei opere literare,si,anume a luptei dintre
bine si rau,este cea a maturizarii mezinului craiului,vizibila inca din titlu. La nivel
morfologic,titlul este alcatuit din substantivul comun ''povestea'',articularea
acestuia aratand singularitatea istorisirii,atribuita in continuare prin utilizarea
substantivului propriu ''Harap-Alb''.
· ''Povestea'' marcheaza caracterul de bildungsroman al scrierii,aceasta
reprezentand pe parcursul sau evolutia personajului principal din ipostaza de tanar
neinitiat in cea de imparat.
· Viziunea despre lume a povestitoruluisustine faptul ca omul de ''soi bun''isi atinge
obiectivele,scopurile stabilite de
· divinitate,cu ajutorul semenilor dar mai ales datorita virtutiilor
morale:generozitate,onoare,simtul datoriei,respect.
· Contextul spatio-temporal este tipic basmului,reperele fiind vagi,neputand fi
determinate.Intamplarile se desfasoara intr-un timp nedefinit,adverbele folosite
pentru a preciza acest aspect fiind:''odata'',''candva'',''atunci''.Inca din
inceput,naratorul plaseaza actiunea intr-un timp prezent fictiv ''Amu''.Se remarca
si imprecizia spatiului ''undeva'',''ntr-o padure'',''in gradina ursului'',actiunea
incepand la ''o margine a pamantului'' si terminandu-se la alta,toposuri
corespunzatoare pentru imparatiile celor doua familii.
· Spre deosebire de basmele populare,nu sunt prezente taramuri strictdelimitate,ce
apartin fortelor binelui sau ale raului.
· Conflictul apartine tot universului basmului,fiind unul de natura exterioara,intre
fortele binelui si cele ale raului ,avnd ca exponenti pe Harap-Alb si Span,antrenati
pe tot parcursul operei in diverse intamplari ce duc in final la biruinta celui devenit
imparat.
· In structura creatiei epice se poate identifica o simetrie intre incipit si
fina,realizata prin formulele caracteristice speciei litrare,acestea delimitand spatiul
 fantastic ''Amu cica era odata intr-o tara''-''Si o tinut veselia ani intregi,si acum mai
tine inca''.
· Intamplarile relatate se desfasoara ordonat,logic,prin inlantuirea episoadelor.
· Un prim plan narativ este cel de la curtea craiului in care acesta,este doar un
tanar lipsit de experienta,al doilea este reprezentativ pentru incercarile la care este
supus la curtea lui Verde Imparat,aflandu-se sub controlul Spanului,iar in al
treilea,tanarul,ajutat de creaturile fantastice,se casatoreste cu domnita.
· Ca in orice opera narativa,actiunea este impartita pe momentele subiectului ce
corespund unui tipar narativ.
· Expozitiunea,situatia initiala de echilibru,reprezinta familia Craiului,alcatuita din
tatal si cei trei fii.Sunt precizate si repere spatio-temporale,ambigue.
· Intriga sau factorul perturbator,momentul ce determina un dezechilibru si
declanseaza urmatorul moment important,desfasurare actiunii,este reprezentata de
primire unei scrisori de la fratele Craiului,Verde Imparat,care,aflandu-se intr-o
stare precara de sanatate,cere sa-i fie trimis unul dintre feciori pentru a-i lua locul.
· In continuare,fiii cei mari isi incearca norocul,insa nu reusesc sa treaca de una din
probele introduse de tatal lor cu scopul de a-i testa,respectiv cea a
podului.Deceptionat de reactia tatalui la esecul predecesorilor sai,mezinul este
ajutat de Sfanta Duminica in dobandirea curajului necesar intreprinderii
calatoriei,facilitat de calul,straiele si armele detinute anterior de la tatal sau.
· Se remarca in acest timp motivul superioritatii mezinului,singurul care a reusit sa
treaca peste proba de la pod,simbol pentru patrunderea intr-o alta etapa a
vietii.dupa ce primeste sfatul batranului''In calatoria ta sa ai trebuinta si de rai si
de buni,dar sa te feresti de omul ros,iar mai ales de cel Span cat ii putea'',fatalitatea
se produce si craisorul se rataceste in drumul sau,avand nevoie de spanul pe care il
intalnise.Odata cu coborarea mezinului in fantana are loc transformarea acestuia in
sluga Spanului,odata cu noul apelativ.Urmeaza trei probe la care Harap-Alb este
supus de stapan,si pe care,cu ajutorul unor personaje fantastice
(albinele,calul,furnicile,Ochila,Gerila,Setila,Flamanzila si Pasari-Lati-Lungila)le
duce la bun sfarsit.
· Sub simbolul cifrei magice trei,probele sunt:aducerea salatelor din Gradina
Ursului,a pieii cu pietre pretioase din Padure Cerbului si a fetei Imparatului Ros-
proba ce implica alte probe:casa de arama,ospatul pantagruelic,alegerea macului de
nisip,pazirea fetei,ghicirea acesteia,intrecerea dintre cal si turturica(pentru a aduce
trei smicele de mar dulce).
· Punctul culminant sau actiunea reparatorie,este atins in momentul in care Hara-
alb se intoarce triumfator la curtea Imparatului Verde cu domnita.Spanul este
demascat si drept razbunare,incearca sa-l omoare pe Harap-Alb,fara a avea
succes,fata de imparat readucandu-l la viata dupa taierea capului,marcand astfel
dezvoltarea completa a craisorului.
· Deznodamantul este infatisat de refacerea echilibrului in universul imaginar si
nunta tanarului cu fata Imparatului Ros,confirmand atingerea maturitatii.
· Personajele create de Ion Creanga sunt diferite reprezentari ale binelui si
raului.Protagonistul beneficiaza pe tot parcursul calatoriei sale initiatice de
ajutoare:fiinte ce detin puteri fantastice(inteleapta Sfanta Duminica),animale
fabuloase(calul,furnicile,albinele),fiinte himerice(cele cinci creaturi extraordinare)si
obiecte miraculoase(aripile craieselor,apa vie,apa moarta).Antagonistul este cel pe
care trebuie sa-l confrunte in vederea evolutiei.
· Harap-Alb,apelativ dobandit gratie Spanului,dovedeste o serie de calitati umane
ibligatorii pentru a deveni conducatorul unui taram precum bunatatea,mila''esti asa
bun de ti-a fost mila de viata noastra''adaptabilitatea,curajul''dar pe urma venindu-
i inima la loc si plin de incredere in sine'',onoarea,respectarea juramintelor,simtul
responsabilitatii.Acestuia nunii sunt atribuite trasaturi neobisnuite,personajul fiind
construit atipic,dar pe un tipar realist.
· Spanul,personajul opus din punct de vedere al portretului moral,este dominat de
rautate,insa este un rau necesar,esential in acumularea de experienta pentru
craisor,fapt admis si de cal''-Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume
cateodata,fiindca fac pe oameni sa se prinda la minte''.El poate fi incadrat in
tipologia omului viclean,manipulator,expert in arta disimularii.
· Mijloacele de caracterizare a personajelor sunt directe-prin interventiile
naratorului,aportul altor personaje si autocaracterizare-si indirecte-reiesind din
 fapte,reactii,ganduri,relatiile cu alte personaje,nume.
· Lumea lui Creanga este una autentic taraneasca pe care o satireaza si mijloacele
basmului,dat fiind faptul ca personajele au un comportament individual si
indiferent de rangul pe care il poseda,acestea vorbesc la fel,intr-o maniera specifica
lumii rurale.
· Stilul autorului este caracterizat,de placerea,verva de a nara,realizata prin umor si
jovialitate.Se remarca poreclele si apelativele
caricaturale(''Buzila'',''mangositi''),ironia ''Doar unul Imparat Ros,vestit pentru
bunatatea lui cea nemaipomenita si milostivenia lui cea auzita''.Zeflemisirea este de
asemenea prezenta ''Tare-mi esti dra,te-as vari in san dar nu-mi incapi de
urechi''impreuna cu diminutivele folosite cu valoare
augmentativa''bauturica'',''buzisoare''.
· Autorul citeaza la tot pasul zicatori proverbe si vorbe de duh(exp.''Da-i cu cinstea
sa piara rusinea'')pe care le preia din tezaurul popular si le introduce in discursul
narativ prin sintagma''Vorba aceea'',dand dovada de erudutie paremiologica.
· Ion Creanga reuseste sa imbine elemente ce apartin fabulosului cu altele ce
apartin realismului,intro simbioza literara inedita,surprinzand drumul
protagonistului spre desavarsirea personalitatii.Acesta se inspira din folclor si
relateaza intamplarile intr-o maniera proprie,guvrnata de umor si bucuria de a
povesti,cu scopul de a sublinia caracterul moralizator al scrierilor sale.
· In concluzie,''Povestea lui Harap-Alb este un basm cult,intrucat prezinta
caracteristicile definitorii ale acestei specii,concentrandu-se pe tema luptei dintre
bine si rau,din care biruitor este binele,si mai ales pe cea a maturizarii
eroului,prezentand totodata formule,simboluri si motive specifice.
·
·
·
·
·
·
·
· BIBLIOGRAFIE:
· *Literatura romana-pentru examenul de bacalaureat 2006 de L.Paicu si
M.Lazar,editura ART grup editorial
· *Literatura romana-pregatire individuala pt.proba scrisa-examenul de
bacalaureat.2008,ESEUL de L.Paicu,M.Lupu,M.Lazar,editura ARTgrup editorial
· *Suport de curs Literatura Romana anul I,sem.I,Conf.univ.dr. Sorin Mazilescu
·

· BASMUL CULT:POVESTEA LUI HARAP-ALB

·
·
· Literatura romana din a doua parte a secolului al XIX-lea se detaseaza prin
promovarea literaturi autentice,care sa inlocuiasca ''formele fara fond'',aspect
evidentiat de scrierile celor partu mari clasici: Mihai Eminescu,Ion Creanga,Ion
Luca Caragiale si Ioan Slavici.
· Aparuta in 1847 in revista ''Convorbiri litrare'',opera lui Ion Creanga intitulata
''Povestea lui Harap-Alb'' este un basm cult (detasandu-se de cel popular
prin:individualizarea personajelor prin limbaj,imbinarea armonioasa a modurilor
de expunere si originalitatea limbajului,a povestitorului humulestean),specie a
genului epic in proza,pluriepisodica,in care personajele reale sau fantastice sunt
purtatoare de valori simbolice,iarluota dintre bine si rau se finalizeaza de obicei cu
victoria binelui.
· In ''Estetica basmului'',criticul literar Geoge Calinescu defineste basmul ca ''un
 gen vast,depasind cu mult romanul,fiind mitologie,etica,stiinta,observatie
morala''.Ceea ce se remarca mai presus de orice la basmele lui Creanga este
realismul caracteristic acestora fapt sustinut si de Nicolae Manolescu in lucrarea
''Lecturi infidele'',care mentioneaza ca ele ''nu sunt rescrise,impodobite,alterate in
structura lor'',reflectand realitatea imediata.
· Avand ca sursa de inspiratie basmul popular,autorul ilustreaza mituri stravechi
universale,dar mai ales autohtone,ingloband in textul de fata toata ''filozofia noastra
populara''(Pompiliu Constantinescu-''Scrieri''). Motivele identificabile sunt
specifice mitologiei,precum al superiozitatii mezinului,al calatoriei si al probelor
initiatice.
· Tema operei,pe langa cea specifica acestei opere literare,si,anume a luptei dintre
bine si rau,este cea a maturizarii mezinului craiului,vizibila inca din titlu. La nivel
morfologic,titlul este alcatuit din substantivul comun ''povestea'',articularea
acestuia aratand singularitatea istorisirii,atribuita in continuare prin utilizarea
substantivului propriu ''Harap-Alb''.
· ''Povestea'' marcheaza caracterul de bildungsroman al scrierii,aceasta
reprezentand pe parcursul sau evolutia personajului principal din ipostaza de tanar
neinitiat in cea de imparat.
· Viziunea despre lume a povestitoruluisustine faptul ca omul de ''soi bun''isi atinge
obiectivele,scopurile stabilite de
· divinitate,cu ajutorul semenilor dar mai ales datorita virtutiilor
morale:generozitate,onoare,simtul datoriei,respect.
· Contextul spatio-temporal este tipic basmului,reperele fiind vagi,neputand fi
determinate.Intamplarile se desfasoara intr-un timp nedefinit,adverbele folosite
pentru a preciza acest aspect fiind:''odata'',''candva'',''atunci''.Inca din
inceput,naratorul plaseaza actiunea intr-un timp prezent fictiv ''Amu''.Se remarca
si imprecizia spatiului ''undeva'',''ntr-o padure'',''in gradina ursului'',actiunea
incepand la ''o margine a pamantului'' si terminandu-se la alta,toposuri
corespunzatoare pentru imparatiile celor doua familii.
· Spre deosebire de basmele populare,nu sunt prezente taramuri strictdelimitate,ce
apartin fortelor binelui sau ale raului.
· Conflictul apartine tot universului basmului,fiind unul de natura exterioara,intre
fortele binelui si cele ale raului ,avnd ca exponenti pe Harap-Alb si Span,antrenati
pe tot parcursul operei in diverse intamplari ce duc in final la biruinta celui devenit
imparat.
· In structura creatiei epice se poate identifica o simetrie intre incipit si
fina,realizata prin formulele caracteristice speciei litrare,acestea delimitand spatiul
fantastic ''Amu cica era odata intr-o tara''-''Si o tinut veselia ani intregi,si acum mai
tine inca''.
· Intamplarile relatate se desfasoara ordonat,logic,prin inlantuirea episoadelor.
· Un prim plan narativ este cel de la curtea craiului in care acesta,este doar un
tanar lipsit de experienta,al doilea este reprezentativ pentru incercarile la care este
supus la curtea lui Verde Imparat,aflandu-se sub controlul Spanului,iar in al
treilea,tanarul,ajutat de creaturile fantastice,se casatoreste cu domnita.
· Ca in orice opera narativa,actiunea este impartita pe momentele subiectului ce
corespund unui tipar narativ.
· Expozitiunea,situatia initiala de echilibru,reprezinta familia Craiului,alcatuita din
tatal si cei trei fii.Sunt precizate si repere spatio-temporale,ambigue.
· Intriga sau factorul perturbator,momentul ce determina un dezechilibru si
declanseaza urmatorul moment important,desfasurare actiunii,este reprezentata de
primire unei scrisori de la fratele Craiului,Verde Imparat,care,aflandu-se intr-o
stare precara de sanatate,cere sa-i fie trimis unul dintre feciori pentru a-i lua locul.
· In continuare,fiii cei mari isi incearca norocul,insa nu reusesc sa treaca de una din
probele introduse de tatal lor cu scopul de a-i testa,respectiv cea a
podului.Deceptionat de reactia tatalui la esecul predecesorilor sai,mezinul este
ajutat de Sfanta Duminica in dobandirea curajului necesar intreprinderii
calatoriei,facilitat de calul,straiele si armele detinute anterior de la tatal sau.
· Se remarca in acest timp motivul superioritatii mezinului,singurul care a reusit sa
treaca peste proba de la pod,simbol pentru patrunderea intr-o alta etapa a
vietii.dupa ce primeste sfatul batranului''In calatoria ta sa ai trebuinta si de rai si
de buni,dar sa te feresti de omul ros,iar mai ales de cel Span cat ii putea'',fatalitatea
se produce si craisorul se rataceste in drumul sau,avand nevoie de spanul pe care il
 intalnise.Odata cu coborarea mezinului in fantana are loc transformarea acestuia in
sluga Spanului,odata cu noul apelativ.Urmeaza trei probe la care Harap-Alb este
supus de stapan,si pe care,cu ajutorul unor personaje fantastice
(albinele,calul,furnicile,Ochila,Gerila,Setila,Flamanzila si Pasari-Lati-Lungila)le
duce la bun sfarsit.

· Sub simbolul cifrei magice trei,probele sunt:aducerea salatelor din Gradina

Ursului,a pieii cu pietre pretioase din Padure Cerbului si a fetei Imparatului Ros-
proba ce implica alte probe:casa de arama,ospatul pantagruelic,alegerea macului de
nisip,pazirea fetei,ghicirea acesteia,intrecerea dintre cal si turturica(pentru a aduce
trei smicele de mar dulce).
· Punctul culminant sau actiunea reparatorie,este atins in momentul in care Hara-
alb se intoarce triumfator la curtea Imparatului Verde cu domnita.Spanul este
demascat si drept razbunare,incearca sa-l omoare pe Harap-Alb,fara a avea
succes,fata de imparat readucandu-l la viata dupa taierea capului,marcand astfel
dezvoltarea completa a craisorului.
· Deznodamantul este infatisat de refacerea echilibrului in universul imaginar si
nunta tanarului cu fata Imparatului Ros,confirmand atingerea maturitatii.
· Personajele create de Ion Creanga sunt diferite reprezentari ale binelui si
raului.Protagonistul beneficiaza pe tot parcursul calatoriei sale initiatice de
ajutoare:fiinte ce detin puteri fantastice(inteleapta Sfanta Duminica),animale
fabuloase(calul,furnicile,albinele),fiinte himerice(cele cinci creaturi extraordinare)si
obiecte miraculoase(aripile craieselor,apa vie,apa moarta).Antagonistul este cel pe
care trebuie sa-l confrunte in vederea evolutiei.
· Harap-Alb,apelativ dobandit gratie Spanului,dovedeste o serie de calitati umane
ibligatorii pentru a deveni conducatorul unui taram precum bunatatea,mila''esti asa
bun de ti-a fost mila de viata noastra''adaptabilitatea,curajul''dar pe urma venindu-
i inima la loc si plin de incredere in sine'',onoarea,respectarea juramintelor,simtul
responsabilitatii.Acestuia nunii sunt atribuite trasaturi neobisnuite,personajul fiind
construit atipic,dar pe un tipar realist.
· Spanul,personajul opus din punct de vedere al portretului moral,este dominat de
 rautate,insa este un rau necesar,esential in acumularea de experienta pentru
craisor,fapt admis si de cal''-Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume
cateodata,fiindca fac pe oameni sa se prinda la minte''.El poate fi incadrat in
tipologia omului viclean,manipulator,expert in arta disimularii.
· Mijloacele de caracterizare a personajelor sunt directe-prin interventiile
naratorului,aportul altor personaje si autocaracterizare-si indirecte-reiesind din
fapte,reactii,ganduri,relatiile cu alte personaje,nume.
· Lumea lui Creanga este una autentic taraneasca pe care o satireaza si mijloacele
basmului,dat fiind faptul ca personajele au un comportament individual si
indiferent de rangul pe care il poseda,acestea vorbesc la fel,intr-o maniera specifica
lumii rurale.
· Stilul autorului este caracterizat,de placerea,verva de a nara,realizata prin umor si
jovialitate.Se remarca poreclele si apelativele
caricaturale(''Buzila'',''mangositi''),ironia ''Doar unul Imparat Ros,vestit pentru
bunatatea lui cea nemaipomenita si milostivenia lui cea auzita''.Zeflemisirea este de
asemenea prezenta ''Tare-mi esti dra,te-as vari in san dar nu-mi incapi de
urechi''impreuna cu diminutivele folosite cu valoare
augmentativa''bauturica'',''buzisoare''.
· Autorul citeaza la tot pasul zicatori proverbe si vorbe de duh(exp.''Da-i cu cinstea
sa piara rusinea'')pe care le preia din tezaurul popular si le introduce in discursul
narativ prin sintagma''Vorba aceea'',dand dovada de erudutie paremiologica.
· Ion Creanga reuseste sa imbine elemente ce apartin fabulosului cu altele ce
apartin realismului,intro simbioza literara inedita,surprinzand drumul
protagonistului spre desavarsirea personalitatii.Acesta se inspira din folclor si
relateaza intamplarile intr-o maniera proprie,guvrnata de umor si bucuria de a
povesti,cu scopul de a sublinia caracterul moralizator al scrierilor sale.
· In concluzie,''Povestea lui Harap-Alb este un basm cult,intrucat prezinta
caracteristicile definitorii ale acestei specii,concentrandu-se pe tema luptei dintre
bine si rau,din care biruitor este binele,si mai ales pe cea a maturizarii
eroului,prezentand totodata formule,simboluri si motive specifice.
·
·
·
·
·
·
·
· BIBLIOGRAFIE:
· *Literatura romana-pentru examenul de bacalaureat 2006 de L.Paicu si
M.Lazar,editura ART grup editorial
· *Literatura romana-pregatire individuala pt.proba scrisa-examenul de
bacalaureat.2008,ESEUL de L.Paicu,M.Lupu,M.Lazar,editura ARTgrup editorial
· *Suport de curs Literatura Romana anul I,sem.I,Conf.univ.dr. Sorin Mazilescu
·

· BASMUL CULT:POVESTEA LUI HARAP-ALB

·
·
· Literatura romana din a doua parte a secolului al XIX-lea se detaseaza prin
promovarea literaturi autentice,care sa inlocuiasca ''formele fara fond'',aspect
evidentiat de scrierile celor partu mari clasici: Mihai Eminescu,Ion Creanga,Ion
Luca Caragiale si Ioan Slavici.
· Aparuta in 1847 in revista ''Convorbiri litrare'',opera lui Ion Creanga intitulata
 ''Povestea lui Harap-Alb'' este un basm cult (detasandu-se de cel popular
prin:individualizarea personajelor prin limbaj,imbinarea armonioasa a modurilor
de expunere si originalitatea limbajului,a povestitorului humulestean),specie a
genului epic in proza,pluriepisodica,in care personajele reale sau fantastice sunt
purtatoare de valori simbolice,iarluota dintre bine si rau se finalizeaza de obicei cu
victoria binelui.
· In ''Estetica basmului'',criticul literar Geoge Calinescu defineste basmul ca ''un
gen vast,depasind cu mult romanul,fiind mitologie,etica,stiinta,observatie
morala''.Ceea ce se remarca mai presus de orice la basmele lui Creanga este
realismul caracteristic acestora fapt sustinut si de Nicolae Manolescu in lucrarea
''Lecturi infidele'',care mentioneaza ca ele ''nu sunt rescrise,impodobite,alterate in
structura lor'',reflectand realitatea imediata.
· Avand ca sursa de inspiratie basmul popular,autorul ilustreaza mituri stravechi
universale,dar mai ales autohtone,ingloband in textul de fata toata ''filozofia noastra
populara''(Pompiliu Constantinescu-''Scrieri''). Motivele identificabile sunt
specifice mitologiei,precum al superiozitatii mezinului,al calatoriei si al probelor
initiatice.
· Tema operei,pe langa cea specifica acestei opere literare,si,anume a luptei dintre
bine si rau,este cea a maturizarii mezinului craiului,vizibila inca din titlu. La nivel
morfologic,titlul este alcatuit din substantivul comun ''povestea'',articularea
acestuia aratand singularitatea istorisirii,atribuita in continuare prin utilizarea
substantivului propriu ''Harap-Alb''.
· ''Povestea'' marcheaza caracterul de bildungsroman al scrierii,aceasta
reprezentand pe parcursul sau evolutia personajului principal din ipostaza de tanar
neinitiat in cea de imparat.
· Viziunea despre lume a povestitoruluisustine faptul ca omul de ''soi bun''isi atinge
obiectivele,scopurile stabilite de
· divinitate,cu ajutorul semenilor dar mai ales datorita virtutiilor
morale:generozitate,onoare,simtul datoriei,respect.
· Contextul spatio-temporal este tipic basmului,reperele fiind vagi,neputand fi
determinate.Intamplarile se desfasoara intr-un timp nedefinit,adverbele folosite
 pentru a preciza acest aspect fiind:''odata'',''candva'',''atunci''.Inca din
inceput,naratorul plaseaza actiunea intr-un timp prezent fictiv ''Amu''.Se remarca
si imprecizia spatiului ''undeva'',''ntr-o padure'',''in gradina ursului'',actiunea
incepand la ''o margine a pamantului'' si terminandu-se la alta,toposuri
corespunzatoare pentru imparatiile celor doua familii.
· Spre deosebire de basmele populare,nu sunt prezente taramuri strictdelimitate,ce
apartin fortelor binelui sau ale raului.
· Conflictul apartine tot universului basmului,fiind unul de natura exterioara,intre
fortele binelui si cele ale raului ,avnd ca exponenti pe Harap-Alb si Span,antrenati
pe tot parcursul operei in diverse intamplari ce duc in final la biruinta celui devenit
imparat.
· In structura creatiei epice se poate identifica o simetrie intre incipit si
fina,realizata prin formulele caracteristice speciei litrare,acestea delimitand spatiul
fantastic ''Amu cica era odata intr-o tara''-''Si o tinut veselia ani intregi,si acum mai
tine inca''.
· Intamplarile relatate se desfasoara ordonat,logic,prin inlantuirea episoadelor.
· Un prim plan narativ este cel de la curtea craiului in care acesta,este doar un
tanar lipsit de experienta,al doilea este reprezentativ pentru incercarile la care este
supus la curtea lui Verde Imparat,aflandu-se sub controlul Spanului,iar in al
treilea,tanarul,ajutat de creaturile fantastice,se casatoreste cu domnita.
· Ca in orice opera narativa,actiunea este impartita pe momentele subiectului ce
corespund unui tipar narativ.
· Expozitiunea,situatia initiala de echilibru,reprezinta familia Craiului,alcatuita din
tatal si cei trei fii.Sunt precizate si repere spatio-temporale,ambigue.
· Intriga sau factorul perturbator,momentul ce determina un dezechilibru si
declanseaza urmatorul moment important,desfasurare actiunii,este reprezentata de
primire unei scrisori de la fratele Craiului,Verde Imparat,care,aflandu-se intr-o
stare precara de sanatate,cere sa-i fie trimis unul dintre feciori pentru a-i lua locul.
· In continuare,fiii cei mari isi incearca norocul,insa nu reusesc sa treaca de una din
probele introduse de tatal lor cu scopul de a-i testa,respectiv cea a
podului.Deceptionat de reactia tatalui la esecul predecesorilor sai,mezinul este
 ajutat de Sfanta Duminica in dobandirea curajului necesar intreprinderii
calatoriei,facilitat de calul,straiele si armele detinute anterior de la tatal sau.
· Se remarca in acest timp motivul superioritatii mezinului,singurul care a reusit sa
treaca peste proba de la pod,simbol pentru patrunderea intr-o alta etapa a
vietii.dupa ce primeste sfatul batranului''In calatoria ta sa ai trebuinta si de rai si
de buni,dar sa te feresti de omul ros,iar mai ales de cel Span cat ii putea'',fatalitatea
se produce si craisorul se rataceste in drumul sau,avand nevoie de spanul pe care il
intalnise.Odata cu coborarea mezinului in fantana are loc transformarea acestuia in
sluga Spanului,odata cu noul apelativ.Urmeaza trei probe la care Harap-Alb este
supus de stapan,si pe care,cu ajutorul unor personaje fantastice
(albinele,calul,furnicile,Ochila,Gerila,Setila,Flamanzila si Pasari-Lati-Lungila)le
duce la bun sfarsit.

· Sub simbolul cifrei magice trei,probele sunt:aducerea salatelor din Gradina

Ursului,a pieii cu pietre pretioase din Padure Cerbului si a fetei Imparatului Ros-
proba ce implica alte probe:casa de arama,ospatul pantagruelic,alegerea macului de
nisip,pazirea fetei,ghicirea acesteia,intrecerea dintre cal si turturica(pentru a aduce
trei smicele de mar dulce).
· Punctul culminant sau actiunea reparatorie,este atins in momentul in care Hara-
alb se intoarce triumfator la curtea Imparatului Verde cu domnita.Spanul este
demascat si drept razbunare,incearca sa-l omoare pe Harap-Alb,fara a avea
succes,fata de imparat readucandu-l la viata dupa taierea capului,marcand astfel
dezvoltarea completa a craisorului.
· Deznodamantul este infatisat de refacerea echilibrului in universul imaginar si
nunta tanarului cu fata Imparatului Ros,confirmand atingerea maturitatii.
· Personajele create de Ion Creanga sunt diferite reprezentari ale binelui si
raului.Protagonistul beneficiaza pe tot parcursul calatoriei sale initiatice de
ajutoare:fiinte ce detin puteri fantastice(inteleapta Sfanta Duminica),animale
fabuloase(calul,furnicile,albinele),fiinte himerice(cele cinci creaturi extraordinare)si
obiecte miraculoase(aripile craieselor,apa vie,apa moarta).Antagonistul este cel pe
care trebuie sa-l confrunte in vederea evolutiei.
· Harap-Alb,apelativ dobandit gratie Spanului,dovedeste o serie de calitati umane
ibligatorii pentru a deveni conducatorul unui taram precum bunatatea,mila''esti asa
bun de ti-a fost mila de viata noastra''adaptabilitatea,curajul''dar pe urma venindu-
i inima la loc si plin de incredere in sine'',onoarea,respectarea juramintelor,simtul
responsabilitatii.Acestuia nunii sunt atribuite trasaturi neobisnuite,personajul fiind
construit atipic,dar pe un tipar realist.
· Spanul,personajul opus din punct de vedere al portretului moral,este dominat de
rautate,insa este un rau necesar,esential in acumularea de experienta pentru
craisor,fapt admis si de cal''-Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume
cateodata,fiindca fac pe oameni sa se prinda la minte''.El poate fi incadrat in
tipologia omului viclean,manipulator,expert in arta disimularii.
· Mijloacele de caracterizare a personajelor sunt directe-prin interventiile
naratorului,aportul altor personaje si autocaracterizare-si indirecte-reiesind din
fapte,reactii,ganduri,relatiile cu alte personaje,nume.
· Lumea lui Creanga este una autentic taraneasca pe care o satireaza si mijloacele
basmului,dat fiind faptul ca personajele au un comportament individual si
indiferent de rangul pe care il poseda,acestea vorbesc la fel,intr-o maniera specifica
lumii rurale.
· Stilul autorului este caracterizat,de placerea,verva de a nara,realizata prin umor si
jovialitate.Se remarca poreclele si apelativele
caricaturale(''Buzila'',''mangositi''),ironia ''Doar unul Imparat Ros,vestit pentru
bunatatea lui cea nemaipomenita si milostivenia lui cea auzita''.Zeflemisirea este de
asemenea prezenta ''Tare-mi esti dra,te-as vari in san dar nu-mi incapi de
urechi''impreuna cu diminutivele folosite cu valoare
augmentativa''bauturica'',''buzisoare''.
· Autorul citeaza la tot pasul zicatori proverbe si vorbe de duh(exp.''Da-i cu cinstea
sa piara rusinea'')pe care le preia din tezaurul popular si le introduce in discursul
narativ prin sintagma''Vorba aceea'',dand dovada de erudutie paremiologica.
· Ion Creanga reuseste sa imbine elemente ce apartin fabulosului cu altele ce
apartin realismului,intro simbioza literara inedita,surprinzand drumul
protagonistului spre desavarsirea personalitatii.Acesta se inspira din folclor si
 relateaza intamplarile intr-o maniera proprie,guvrnata de umor si bucuria de a
povesti,cu scopul de a sublinia caracterul moralizator al scrierilor sale.
· In concluzie,''Povestea lui Harap-Alb este un basm cult,intrucat prezinta
caracteristicile definitorii ale acestei specii,concentrandu-se pe tema luptei dintre
bine si rau,din care biruitor este binele,si mai ales pe cea a maturizarii
eroului,prezentand totodata formule,simboluri si motive specifice.
·
·
·
·
·
·
·
· BIBLIOGRAFIE:
· *Literatura romana-pentru examenul de bacalaureat 2006 de L.Paicu si
M.Lazar,editura ART grup editorial
· *Literatura romana-pregatire individuala pt.proba scrisa-examenul de
bacalaureat.2008,ESEUL de L.Paicu,M.Lupu,M.Lazar,editura ARTgrup editorial
· *Suport de curs Literatura Romana anul I,sem.I,Conf.univ.dr. Sorin Mazilescu
·

·
·