Istoria BNM

 
Banca Naţională a Moldovei (BNM) a fost înfiinţată prin Decretul Preşedintelui Republicii
Moldova la 4 iunie 1991, cu desemnarea guvernatorului - Leonid Talmaci.
Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a Moldovei este asigurarea şi menţinerea stabilităţii
preţurilor.
BNM are următoarele atribuţii de bază:
 stabilește şi implementează politica monetară şi valutară în stat;
 acționează ca bancher şi agent fiscal al statului;
 licenţiază, supraveghează şi reglementează activitatea instituţiilor financiare;
 constituie, licențiază, operează, reglementează și supraveghează infrastructurile pieței financiare,
în condițiile stabilite de lege, și promovează funcționarea stabilă și eficientă a acestora;
 activează ca organ unic de emisiune a monedei naţionale;
 stabilește regimul cursului de schimb al monedei naționale;
 păstrează şi gestionează rezervele valutare ale statului;
 întocmește balanţa de plăţi a statului;
 efectuează reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova;
 activează  în calitate de autoritate de rezoluţie;
 licențiază, reglementează și supraveghează activitatea de prestare a serviciilor de plată și a
activității de emitere a monedei electronice s.a.
Banca Naţională a Moldovei are un rol important în procesul de tranziţie la economia de piaţă a
Republicii Moldova. Din 1991 şi până în prezent au fost elaborate şi implementate un şir de
măsuri eficiente în vederea stabilizării mediului monetar şi de credit. Cel mai important pas în
acest sens a constituit introducerea în circulaţie la 29 noiembrie 1993 a monedei naţionale - leul
moldovenesc - cu promovarea ulterioară a unei politici monetare şi de credit antiinflaţioniste.
Astfel s-a reuşit stoparea inflaţiei galopante de la începutul anilor 90. Pâna la introducerea
monedei naționale, pe teritoriul Republicii Moldova au circulat rublele sovietice și cupoanele
moldovenești.
Banca Națională a Moldovei are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova   și
de a retrage din circulație  bancnote și monede ca mijloc de plata. De asemenea, Banca Națională
are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote și monede
comemorative ca mijloc de plată și în scop numismatic. Prima emisiune numismatică a avut loc
în 1996, odată cu punerea în circulație a  monedei comemorative dedicate aniversării a 5-ea de la
proclamarea independentei Republicii Moldova.
În anul 1995, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca Naţională a
Moldovei şi Legea instituţiilor financiare. Conform primei legi, BNM este independentă în
exercitarea atribuţiilor sale, fiind responsabilă faţă de Parlament. Cea de-a doua lege a avut drept
scop crearea unui sector financiar puternic şi competitiv, neadmiterea riscului excesiv în acest
sistem şi protejarea intereselor deponenţilor.
Începând cu anul 1998, Banca Naţională a renunţat la practica stabilirii cursului oficial de
schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA la Bursa valutară şi a procedat la determinarea
acestuia ca medie aritmetică simplă a mediilor ponderate ale cursurilor de cumparare şi vânzare a
dolarului SUA contra lei moldoveneşti pe piaţa inter- şi intrabancară. Acest fapt a permis
descentralizarea pieţei valutare interne în corespundere cu practicile ţărilor dezvoltate.
Ca urmare a lichidării riscurilor excesive în bănci şi creării condiţiilor necesare pentru
menţinerea stabilităţii financiare a acestora, în iulie 2004, a fost înfiinţat sistemul de garantare a
depozitelor, prin lansarea activităţii Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.
Statutul legal al acestui fond îi asigură independenţă juridică, operaţională, financiară şi
administrativă. La sistemul de garantare a depozitelor participă în mod obligatoriu toate băncile
licenţiate de Banca Naţională a Moldovei. Mijloacele destinate pentru garantarea depozitelor se
acumulează din contribuţiile băncilor.
De asemenea, în contextul alinierii la standardele internaţionale, în anul 2006, Banca Naţională a
Moldovei a implementat un nou sistem automatizat de plăţi interbancare (SAPI). Acesta este
compus din sistemul de decontare pe bază brută în timp real destinat procesării plăţilor urgente şi
de mare valoare şi sistemul de compensare cu decontare pe bază netă destinat procesării plăţilor
de mică valoare. Astfel, a fost realizată o infrastructură modernă de plăţi, care a creat premise
importante pentru prestarea serviciilor de plată de o înaltă calitate şi facilitarea efectuării plăţilor
fără numerar.
În anul 2012 a fost adoptată Legea cu privire la serviciile de plată și moneda electronică nr. 114
din 18.05.2012, în scopul stabilirii unui cadru legal uniform pentru promovarea activității
eficiente și competitive pe piața de prestare a serviciilor de plată, de emitere și de răscumpărare a
monedei electronice şi pentru protejarea drepturilor şi intereselor legitime ale utilizatorilor
serviciilor de plată și ale deținătorilor de monedă electronică. Intrarea în vigoare a acestei legi, 
ale cărei prevederi au fost transpuse din cadrul normativ UE, a creat premise pentru apariția unor
noi jucători pe piața serviciilor de plată electronice, și anume a prestatorilor de servicii de plată
nebancari, fapt ce a impulsionat dezvoltarea și diversificarea metodelor de plată fără numerar.
În vederea valorificării oportunităților și inițiativelor de promovare a noilor instrumente de plată
fără numerar, Banca Națională a Moldovei a înființat, în anul 2013, Consiliul Național de Plăți
(CNP), un forum profesionist de consultare la nivel înalt între diverse instituții publice și private,
pentru susținerea funcționării sigure și stabile a sistemului de plăți din Republica Moldova. CNP
va facilita alinierea serviciilor de plată la cererea pieței și la cele mai înalte standarde
internaționale și va contribui la încurajarea concurenței pe piața plăților fără numerar, astfel încât
agenții economici și populația să beneficieze de servicii de plată calitative la prețuri avantajoase.
De asemenea, pentru eficientizarea transferurilor de fonduri, în sectorul bancar din Republica
Moldova, în perioada anilor 2013-2017, a fost implementat codul IBAN (International Bank
Account Number) atât pentru transferurile internaționale, cât și pentru cele naționale, cu scopul
de a minimiza erorile, timpul de procesare a datelor și de a reduce costurile serviciilor de
transfer.
Din anul 2013, Banca Națională a trecut la regimul țintirii directe a inflației.
În conformitate cu Strategia politicii monetare pe termen mediu (aprobată prin Hotărârea
Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 303 din 27 decembrie 2012),
BNM a stabilit ținta inflației calculată în baza indicelui prețurilor de consum în valoare de 5,0%
anual  cu o posibilă deviere de ±1,5 puncte procentuale. Totodată, în concordanță cu ținta
inflației, Banca Națională a Moldovei a optat pentru regimul de flotare gestionată a cursului de
schimb, fără a avea o țintă prestabilită.
În scopul întăririi capacităților Băncii Naționale a Moldovei de a interveni în situații de criză,
prin intermediul Legii nr.232 din 3.10.2016 privind redresarea şi rezoluţia băncilor, Republica
Moldova a transpus Directiva 2014/59/UE privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și
a firmelor de investiții, aceasta fiind și un angajament asumat de țara noastră în contextul
Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Astfel, odată cu implementarea acestei legi,
Banca Națională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluție, dispune de pârghii legale
pentru a preveni insolvența sau, în cazul în care aceasta se produce, pentru a reduce la minim
consecințele negative prin menținerea funcțiilor de importanță sistemică ale instituției aflate în
această situație.
 În temeiul Legii nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, precum și în contextul alinierii la
standardele Basel III, în august 2018, BNM a implementat primul set de instrumente
macroprudențiale – amortizoarele de capital. Acestea au ca scop creșterea rezilienței băncilor
împotriva potențialelor pierderi rezultate din materializarea anumitor riscuri sistemice. BNM
revizuiește periodic ratele amortizoarelor de capital stabilite și, la necesitate, le ajustează.
Banca Națională a Moldovei si-a desfăsurat activitatea sub conducerea guvernatorilor Leonid
Talmaci, Dorin Draguțanu, Sergiu Cioclea. Din 30 noiembrie 2018, guvernator al Bancii
Naționale este Octavian Armașu.

Conducerea și organizarea BNM

 
Banca Naţională a Moldovei este condusă conform Legii nr. 548-XIII din 21.07.1995 de un
Comitet executiv format din 5 membri și de un Consiliu de supraveghere format din 7 membri.
 

Consiliul de supraveghere:
 Președinte al Consiliului de supraveghere, guvernator al BNM – Dl Octavian Armașu;
 Vicepreședinte al Consiliului de supraveghere și prim-viceguvernator al BNM – Dl Vladimir Munteanu;
 Membru al Consiliului de supraveghere, viceguvernator al BNM – Dna Tatiana Ivanicichina;
 Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariat al BNM – Dl Dumitru Ursu;
 Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariat al BNM – Dl Alexandru Pelin;
 Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariat al BNM – Dl Valeriu Iaşan;
 Membru al Consiliului de supraveghere, nu este salariat al BNM – Dl Vadim Enicov.
 

Comitetul executiv:
 Dl Octavian Armașu – Președinte al Consiliului de supraveghere, președinte al Comitetului executiv,
guvernator al BNM;
 Dl Vladimir Munteanu – Prim-viceguvernator al BNM, vicepreședinte al Comitetului executiv;
 Dl Constantin Șchendra – viceguvernator al BNM, membru al Comitetului executiv;
 Dna Tatiana Ivanicichina – viceguvernator al BNM, membru al Comitetului executiv;
 Dl Arcadie Albul – Viceguvernator al BNM, membru al Comitetului executiv.
 

Organigrama BNM
 
Pentru asigurarea eficienței procesului decizional, în cadrul BNM funcționează Comitetul de
audit, Comitetul de investiții și Comitetul de risc. Aceste comitete permanente au regulamente
proprii de funcționare prin care sunt detaliate scopul, componența, atribuțiile și responsabilitățile
specifice.
 
Comitetul de audit
Comitetul de audit este compus din 3 membri ai Consiliului de supraveghere care nu sunt
salariați ai Băncii Naționale.
Membrii Comitetului de audit se aprobă pe perioada activității lor în funcția de membru al
Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei. La data expirării calității de
membru al Consiliului de supraveghere va expira și calitatea de membru al Comitetului de audit.
Ședințele Comitetului de audit sunt convocate, de regulă, trimestrial.
Comitetul de audit are următoarele atribuții legale:
  a) monitorizează procesul de raportare financiară a Băncii Naționale;
  b) monitorizează eficiența sistemului de control intern și de management al riscurilor;
  c) monitorizează și direcționează funcția de audit intern;
  d) monitorizează independența și activitatea auditului extern.
 

Comitetul de investiții
Comitetul de investiții este instituit în scopul de a asista Comitetul executiv al BNM în vederea
revizuirii politicilor și strategiilor investiționale aferente gestionării rezervelor valutare ale
statului. Comitetul de investiții este format din 10 membri, salariați ai BNM, inclusiv 2 membri
ai Comitetului executiv, unul din aceștia fiind președintele comitetului.
Ședințele Comitetului de investiții sunt convocate, de regulă, lunar, iar în cazul unor subiecte de
importanță majoră, sunt organizate ședințe extraordinare.
Comitetul de investiții are următoarele atribuții:
  a) analiza performanței portofoliului de investiții;
  b) analiza evoluțiilor și prognozelor aferente pieței valutare interne și piețelor financiare
internaționale;
  c) analiza și monitorizarea riscurilor investiționale;
  d) determinarea strategiei investiționale pe termen scurt și mediu;
  e) examinarea oportunității modificării strategiei investiționale pe termen lung.
 

Comitetul de risc
Comitetul de risc  este instituit ca parte a liniei a doua de apărare, pentru asistarea Comitetului
executiv în vederea asigurării supravegherii directe obiective asupra managementului sistemului
de gestiune a riscurilor operaționale în Banca Națională. Comitetul de risc este format din 8
membri cu drept de vot, inclusiv un membru al Comitetului executiv – președintele comitetului.
Comitetul de risc se reunește trimestrial în ședințe ordinare, iar la necesitate sau la solicitarea
Guvernatorului sau a oricărui membrul al Comitetului executiv se poate convoca ad-hoc.
Comitetul de risc are următoarele atribuții:
  a) oferă suport Comitetului executiv cu privire la deciziile aferente sistemului de gestiune a
riscului operațional, toleranței și profilului de risc al BNM;
  b) supraveghează punerea în aplicare a cadrului privind gestiunea  riscurilor operaționale în
BNM și strategiilor de tratare a riscurilor operaționale relevante activității băncii, în raport cu
apetitul la risc al BNM
  c) trimestrial ia act de profilul de risc, iar anual îl avizează, pentru a fi înaintat spre aprobare
Comitetului executiv;
  d) aprobă măsurile de tratare pentru răspunsul la riscurile din zona galbenă a profilului de risc;
  e) evaluează și ia act de riscurile din zona roșie imediat ce sunt raportate;
  f) examinează trimestrial și ia act de informația aferentă incidentelor cu impact mare și major
asupra proceselor;
  g) examinează și avizează raportul anual de gestiune a riscurilor operaționale în BNM.
  

Nivelurile de control
 Controlul extern:
  - Auditul extern
  - Evaluarea de către FMI a credibilității și siguranței BNM
  - Auditul Curții de Conturi a RM
 Controlul intern – bazat pe trei linii de apărare
 
Cadrul de conformitate și etică:
 Codul de conduită al salariaților BNM
 Politica antifraudă a Băncii Naționale a Moldovei
 Măsuri de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului
 Politica de securitate a informației
 Accesul publicului la actele normative, statisticile și publicațiile BNM.

Informaţia cu privire la BNM

 
Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) este asigurarea şi menţinerea
stabilităţii preţurilor. Fără prejudicierea obiectivului său fundamental, BNM promovează şi
menţine un sistem financiar bazat pe principiile pieţei şi sprijină politica economică generală a
statului.
În calitate de bancă centrală, îşi orientează eforturile spre atingerea obiectivelor sale strategice,
aliniate la domeniile de activitate de bază. Acestea din urmă vizează politica monetară,
supravegherea instituţiilor financiare, emisiunea monetară şi sistemul de plăţi.
 

Politica monetară
Asigurarea stabilităţii preţurilor şi menţinerea ratei inflaţiei la un nivel redus constituie cel mai
important obiectiv al Băncii Naţionale a Moldovei, deoarece aceasta contribuie la crearea unui
cadru economic relativ stabil care să permită dezvoltarea economică şi asigurarea unui nivel
susţinut al creşterii economice. Pe lângă asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor care este
obiectivul fundamental al politicii monetare, BNM are şi alte obiective macroeconomice
secundare, inclusiv asigurarea creşterii economice şi ocuparea forţei de muncă. Aceste obiective
sunt urmărite în măsura în care ele nu afectează atingerea obiectivului fundamental al BNM.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, BNM va implementa regimul ţintirii directe
a inflaţiei. În conformitate cu ţinta inflaţiei, ca ancoră nominală a politicii monetare de 5.0 la
sută, Banca Naţională a Moldovei va implementa regimul de flotare gestionată a cursului de
schimb fără a avea o ţintă prestabilită a cursului de schimb valutar al leului moldovenesc.
Atingerea ţintei de 5.0 la sută anual va fi efectuată prin intermediul utilizării instrumentului
principal de politică monetară, precum şi a instrumentelor auxiliare de politică monetară. BNM
va dirija condiţiile pe piaţa monetară prin stabilirea de către Consiliul de administraţie a
indicatorului principal pentru piaţa monetară interbancară pe termen scurt – rata de bază.
 

Supravegherea instituţiilor financiare

În vederea menţinerii stabilităţii financiare şi a consolidării sistemului bancar, precum şi în
scopul neadmiterii implicării băncilor în operaţiuni riscante, BNM promovează o politică activă
în domeniul reglementării şi supravegherii bancare.
Stabilitatea financiară a băncilor în mare măsură depinde de cadrul legal, în baza căruia îşi
desfăşoară activitatea. Activitatea băncilor se reglementează prin Legea instituţiilor financiare şi
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei. La realizarea atribuţiilor sale, BNM acordă o
atenţie deosebită implementării adecvate în practică a principiilor internaţionale de supraveghere
general acceptate.
Pentru protejarea intereselor deponenţilor şi asigurarea stabilităţii sistemului bancar, BNM
asigură supravegherea băncilor prin stabilirea unor cerinţe şi indicatori prudenţiali şi urmărirea
respectării acestora, precum şi a altor cerinţe prevăzute de legislaţia în vigoare. Pentru asigurarea
menţinerii unei supravegheri continue, BNM monitorizează activitatea şi performanţa financiară
a fiecărei instituţii financiare în parte, precum şi a sectorului bancar în întregime.
În cadrul realizării funcţiei de supraveghere bancară BNM efectuează supravegherea activităţii
instituţiilor financiare atât la distanţă (în baza rapoartelor transmise de către bănci), cât şi pe
teren (verificări efectuate la faţa locului).
Obiectivele Băncii Naționale a Moldovei (BNM) aferente dezvoltării funcției de supraveghere
bancară a BNM pentru anii 2015-2017
 

Emisiunea monetară
Banca Naţională a Moldovei îşi exercită dreptul legal exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii
Moldova şi de a retrage din circulaţie bancnote şi monede ca mijloc de plată.
BNM promovează o politică de asigurare a stabilităţii circulaţiei monedei naţionale, urmând
principiile continuităţii si credibilităţii, in concordanţă cu necesităţile reale ale economiei
naţionale.
BNM colaborează cu autorităţile administrative publice abilitate pentru menţinerea calităţii
însemnelor monetare în circulaţie şi protejarea monedei naţionale împotriva contrafacerii. În
acest context, BNM informează publicul asupra elementelor de siguranţă ale bancnotelor   şi ale
monedelor, a criteriilor privind stabilirea gradului de deteriorare a bancnotelor şi monedelor,
precum şi asupra modului de preschimbare a acestora.
De asemenea, BNM emite monede şi bancnote jubiliare şi comemorative ca mijloc de plată şi în
scop numismatic, pe care le pune în circulaţie prin intermediul sectorului bancar.
 

Sistemul de plăţi
Banca Naţională a Moldovei supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi facilitează
funcţionarea eficientă a sistemului de plăţi interbancare.
În scopul asigurării stabilităţii şi eficienţei sistemului de plăţi din Republica Moldova (sistemului
naţional de plăţi), Banca Naţională efectuează supravegherea tuturor componentelor relevante ale
acestuia: sistemele de plăţi şi decontări de importanţă sistemică, instrumentele de plată fără
numerar, sistemele de deservire bancară la distanţă în conformitate cu Politica de supraveghere a
sistemului de plăţi în Republica Moldova (aprobată prin Hotărîrea Consiliului de administraţie
nr. 143 din 30.06.2011).
Printre obiectivele strategice ale Băncii Naţionale se enumeră şi promovarea plăţilor fără
numerar şi reducere a numerarului în circulaţie. În vederea atingerii obiectivului său strategic,
Banca Naţională asigură măsurile relevante aferente:
- implementării Legii nr. 114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda
electronică, favorizînd creşterea nivelului de concurenţă pe piaţa serviciilor de plată, diminuarea
costurilor, majorarea calităţii serviciilor prestate, precum şi implementarea în Republica
Moldova a serviciilor şi instrumentelor inovaţionale de plată;
- organizării activităţii Consiliului Naţional de Plăţi, care este conceput drept un forum
profesionist de consultare la nivel înalt între diverse instituţii publice şi private.
Totodată, conform celor mai bune practici internaţionale, Banca Naţională a Moldovei 
întreprinde măsuri în vederea modernizării infrastructurii aferente plăţilor retail (de mică
valoare) prin orientarea spre universalitatea procesării instrumentelor de plată, precum şi prin
implementarea codului IBAN (International Bank Account Number) pentru transferurile
internaţionale şi naţionale.
BNM îşi definitivează politicile, bazându-se pe capacitatea sa de diagnosticare a economiei
naţionale – datele relevante, cercetările, analizele şi previziunile de înaltă calitate reprezentând
argumentarea şi temelia deciziilor.
 

Conturile internaționale
Din anul 1992 Republica Moldova este membru al Fondului Monetar Internaţional (FMI),
asumându- şi obligaţiunea să prezinte FMI informaţii despre evoluţia economiei naţionale,
printre care şi documente statistice aferente sectorului extern.
În baza Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, Direcţia statistica conturilor
internaționale a BNM elaborează balanţa de plăţi, care este un cont macroeconomic ce include în
mod sistematizat tranzacţiile rezident-nerezident, pentru o anumită perioadă. Pe lângă balanţa de
plăţi este întocmit documentul statistic poziţia investiţională internaţională – un instrument de
evaluare a stocurilor de active şi pasive financiare la sfârşit de perioadă,  în raport cu partenerii
străini. Direcţia statistica conturilor internaționale a Băncii Naţionale este responsabilă şi de
elaborarea statisticii datoriei externe a ţării.
Compilarea balanţei de plăţi, a poziției investiționale internaționale și a datoriei externe ale
Republicii Moldova are la bază normele metodologice recomandate de Fondul Monetar
Internaţional (manualul “Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională”, ediţia a VI-a
(2009), "Balanța de plăți și poziţia investiţională internaţională: ghid pentru compilatori" (2014),
"Statistica datoriei externe: ghid pentru compilatori şi utilizatori" (2013)).
Conturile internaționale ale Republicii Moldova sunt întocmite trimestrial şi anual.
De asemenea, statistica sectorului extern al economiei naționale elaborată de BNM include
rapoartele „Ancheta Coordonată a Investițiilor Directe (CDIS)”, transferurile de mijloace băneşti
din străinătate efectuate în favoarea persoanelor fizice, precum și raportul privind rezervele
internaționale și lichiditățile în valută.
 

Devizul de cheltuieli al BNM

În conformitate cu art. 21 al Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei nr. 548-XIII din
21.07.1995, toate cheltuielile administrative și investițiile capitale ale Băncii Naționale se prevăd
în devizul de cheltuieli, respectiv, în alocațiile pentru investiții, care se aprobă de către Consiliul
de supraveghere și se verifică, în execuție, conform practicilor și procedurilor controlului și
auditului intern.
 

Achiziţiile BNM
În conformitate cu art.13 al Legii nr.96-XVI din 13 aprilie 2007 privind achiziţiile publice,
Banca Naţională elaborează planul achiziţiilor publice anual.
 
Comunicat privind utilizarea denumirii oficiale a Băncii Naţionale a Moldovei
în cadrul tranzacţiilor frauduloase
Urmare recentelor interpelări privind utilizarea denumirii oficiale a Băncii Naţionale a Moldovei
(BNM) în legătură cu emiterea anumitor instrumente financiare cu valoare diferită sau oferte de
participare în diferite scheme financiare şi „proiecte comune”, Banca Naţională a Moldovei
avertizează că BNM nu emite obligaţiuni denumite “Garanţii Bancare”, “Bilete la Ordin”,
“Cambii”, “Instrumente ale băncilor de prima clasă” etc., şi nici nu negociază posibilitatea de
participare în aşa-numitele „proiecte comune” cu persoane juridice şi/sau persoane fizice (cu
exceptia celor prevăzute de legislaţia în vigoare). Mai mult decât atât, BNM nu garantează nici o
obligaţiune sau alt instrument financiar emis de către o bancă sau instituţie financiară, persoană
juridică publică sau privată, sau persoană fizică.
În conformitate cu art.71, p.1 din Legea nr.548-XIII din 21.07.1995 “Cu privire la Banca
Naţională a Moldovei”, acordarea asistenţei financiare sub orice formă, fie în forma unui
împrumut direct sau indirect, fie prin cumpărarea unui împrumut, participarea în cadrul unui
împrumut sau utilizarea oricărui instrument din care rezultă oricare obligaţiune, inclusiv în
cazurile menţionate mai sus, reprezintă o activitate interzisă conform Legii în cauză.
Banca Naţională a Moldovei ţine să accentueze, că oricare din aşa-numitele “Garanţii Bancare”,
“Bilete la Ordin”, “Cambii”, “Instrumente ale băncilor de prima clasă” etc., sau alte documente,
cum ar fi: contracte, obligatiuni, sau alte instrumente financiare, ce utilizează denumirea oficială
a BNM, constituie documente frauduloase şi se consideră activitate financiară ilicită.