VALORIFICAREA TURISTICĂ A PATRIMONIULUI

ARHITECTURAL AL MUNICIPIULUI TÂRGU MUREȘ

1
 CUPRINS

INTRODUCERE
Capitolul I. Aspecte teoretice
1.1. Patrimoniu architectural – Concept. Definiții. Aspecte.
1.2. Clasificarea patrimoniului
1.3. Conservarea arhitecturii
1.4. Evaluarea valorii patrimoniului architectural
Capitolul II. Descrierea Municipiului Târgu Mureș
2.1. Istoria
2.2. Localizare și accesibilitate
2.3. Populație
2.4. Obiective turistice naturale din zonă
2.5. Cultură și evenimentele cultural artistice
2.6. Unități de cazare
2.7. Circulația turistică
2.8. Unități de restaurație
Capitolul III. Starea actuală a patrimoniului arhitectural din municipiul Târgu
Mureș
3.1. Palatul Culturii
3.2. Cetatea Târgu Mureşului
3.3. Teleki
3.4. Muzeul Judeţean Mureş
3.5. Palatul Administrativ din Târgu Mureș
3.6. Casă Kopeczi
3.7. Probleme și disfuncționalități identificate în municipiul Târgu Mureș

2
3.8. Analiza SWOT
3.9. Propuneri de valorificare turistică a patrimoniului arhitectural local
Concluzii
Bibliografie

3
 Lista figuri

Fig. 2.1. Localizare Targu Mures

Fig. 2.2. Localizare Targu Mures
Fig. 2.3. Evoluția demografică
Fig. 2.4. Forme de turism practicate
Fig. 2.5. Evoluția unităților de restaurație
Fig. 2.6. Evoluția agențiilor de restaurație
Fig. 3.1., 3.2., 3.3. Palatul Culturii
Fig. 3.4. Cetatea Târgu Mureşului
Fig. 3.5, 3.6. Cetatea Târgu Mureşului
Fig. 3.7. Teleki
Fig. 3.8. Muzeul Judeţean Mureş
Fig. 3.9. Palatul Administrativ din Târgu Mureș
Fig. 3.10. Casa Kopeczi
Lista tabele

Tabel 2.1. Structuri de primire turistica in functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri in
Targu Mures
Tabel 2.2. Capacitatea de cazare existent si in functiune in judetul Mures
Tabel 2.3. Unități de restaurație
Tabel 2.4. Agenții de turism

4
 INTRODUCERE

Turismul cultural este o formă de turism interesată de cultură, mediu cultural și peisaje,
valori și stiluri de viață, patrimoniu, arte vizuale, produse și spectacole artistice, industrii, tradițiile
unei destinații locale sau a unei comunități gazdă. Siturile istorice, arhitecturale și arheologice stau
la baza unui anumit tip de turism, iar turismul de patrimoniu este o parte integrantă a turismului
cultural, o parte a pieței turistice în plină dezvoltare a Europei și un loc extrem de competitiv.

Ca o caracteristică a perioadei postmoderne, moștenirea istorică a devenit o resursă

valoroasă pentru generarea unei migrații turistice de masă motivate cultural. Spre deosebire de
brutalizarea prin muncă începută în epoca industrială, epoca postindustrială reduce programatic
timpul de lucru și extinde timpul liber care nu mai este valorificat și poate fi recuperat doar prin
petrecere a timpului liber. Creșterea speranței de viață a populației aduce o altă contribuție celor
care și-au finalizat activitățile și doresc să se bucure de o perioadă activă de pensie.

Oamenii „realizați” încep să-și găsească „rădăcinile” și să-și întărească legăturile de

familie, începând cu generația mai tânără, făcând adevărate pelerinaje în locurile de unde au plecat
strămoșii lor și/sau locuri în care le pot oferi o experiență culturală reală de calitate. Forumurile de
genealogie sunt înfloritoare, iar produsele de turism cultural se bazează pe vechile rute de pelerinaj,
obiceiuri vechi, rețete vechi, un fel de organizare a timpului. Prin produsele turismului
cultural/turismului de patrimoniu, prin reproducerea istoriei, imaginea orașului și configurația
arhitecturală pot fi reconstruite pentru a oferi o nouă experiență de viață, care este foarte apreciată
de consumatorii actuali de turism. (Facultatea de Geografie, an univ. 2017-2018)

Un operator susține că fiecare investitie în turismul cultural are potențialul de a crește de

șapte ori. Unul dintre proiectele propuse este potențialul de a dezvolta situri și monumente
considerate a fi de o calitate excepțională. Criteriile de selecție au inclus impactul vizual al
amplasamentului, calitatea clădirii și contribuția acesteia la calitatea mediului rural sau urban în
care se află, prezentarea valorilor istorice, arhitecturale și, respectiv, sociale. În acest context,
trebuie menționată importanța infrastructurii culturale, a instituțiilor și a oamenilor în crearea
peisajelor culturale urbane și a mediilor de afaceri. Dezvoltarea turismului cultural/de patrimoniu
presupune identificarea, restaurarea și renovarea clădirilor istorice și, în general, identificarea și

5
promovarea patrimoniului istoric existent plus tradițiile locale, adăugând valoare acestora prin
produse culturale.

În UE, industriile culturale și sectorul serviciilor (inclusiv turismul cultural sau de

patrimoniu) a crescut cu peste 60% în ultimul deceniu, cu un potențial de creștere de două ori mai
mare decât în alte sectoare. Sectorul industriilor culturale este un sector nou și încă insuficient
deservit nu doar în România, ci în întreaga UE, și se estimează că acest sector de servicii
beneficiază de un potențial de creștere mult mai mare decât alte sectoare (potențial estimat cu 60%
mai mare). În „economia cunoaşterii” a aderării României la Uniunea Europeană, acest sector
deschide şi oportunităţi deosebite de dezvoltare şi investiţii. (Facultatea de Geografie, an univ.
2017-2018)

6
 Capitolul I. Aspecte teoretice

Arhitectura de patrimoniu este un termen care se referă la clădiri sau structuri de

importanță istorică sau culturală, care reprezintă o parte vitală a patrimoniului țării și care
necesită conservare.

1.1. Patrimoniu architectural – Concept. Definitii. Aspecte.

Un patrimoniu arhitectural poate fi interpretat ca un "artefact", în care elementele sale

sunt martori ai culturilor, actorilor și evenimentelor care au avut loc în timpul vieții clădirii. În
studiul patrimoniului arhitectural este fundamentală analiza arhivistică.

Clădirile de patrimoniu moștenite din trecut sunt o componentă esențială a societății

noastre moderne. Patrimoniul include acele clădiri, structuri, artefacte și zone care sunt
semnificative din punct de vedere istoric, estetic și arhitectural. Cei trei factori care determină dacă
o proprietate este demnă de a fi inclusă pe lista de patrimoniu sunt semnificația istorică, integritatea
și contextul. Semnificația istorică este legată de importanța unei proprietăți pentru istoria,
arheologia, ingineria sau cultura comunității. (Nistoreanu et al., 2004

Aceasta include orice clădire de patrimoniu care este asociată cu evenimente din trecut sau
cu persoane importante sau care are caracteristici fizice distinctive de design care reprezintă munca
unui maestru. Integritatea istorică este relevantă pentru autenticitatea identității unei clădiri cu
dovezi ale existenței caracteristicilor sale fizice în perioada istorică a clădirii. Conform statisticilor
UNESCO privind conservarea patrimoniului mondial, numărul total de situri ale patrimoniului
mondial a fost de 1092 până în august 2020. Aceste situri au fost clasificate ca fiind culturale
(n=845), naturale (n=209) și situri cu proprietăți mixte (n=38). (Nistoreanu et al., 2004 Deoarece
patrimoniul este în mod constant amenințat de diferite probleme ecologice și politice la nivel
mondial, îmbunătățirea sustenabilității patrimoniului a dobândit o prioritate extraordinară.
Sustenabilitatea patrimoniului poate fi definită ca fiind proiectarea și gestionarea activelor de
patrimoniu care respectă standardele de sustenabilitate socială, economică și ecologică.

Termenul "monument" include toate bunurile imobile, indiferent dacă acestea conțin sau
nu clădiri, care prezintă interes arheologic, arhitectural, istoric sau etnografic și poate include, pe

7
lângă mobilierul păstrat în cadrul acestora. Termenul "sit" se definește ca fiind un grup de
elemente, fie naturale, fie create de om, fie combinații ale celor două, pe care este de interes public
să le conservăm. "Bunurile culturale" au fost regrupate și definite în 1968 ca "bunuri mobile" și
"bunuri imobile". 'Bunurile culturale mobile' au fost denumite 'colecții muzeale', în timp ce
'bunurile culturale imobile' au fost denumite 'patrimoniu arhitectural' și au fost definite ca
incluzând nu numai situri și caracteristici istorice, ci și, mai ales, grupuri de structuri tradiționale
și cartiere istorice din zonele urbane și rurale. (Stanciulescu, 2002)

Domeniul de aplicare al patrimoniului a rămas, în general, același cu cel introdus de

Consiliul Europei în 1975, dar Carta Burra a introdus trei termeni noi: 1) Loc: se referă la sit, zonă,
clădire sau altă lucrare, grup de clădiri sau alte lucrări împreună cu conținutul și împrejurimile
relevante; 2) Semnificație culturală: se referă la valoarea estetică, istorică, științifică sau socială;
și 3) Structură: înseamnă toate materialele fizice ale locului.

Se consideră că expresia "patrimoniu arhitectural" cuprinde următoarele bunuri

permanente:

- Monumente: Acestea se referă la toate clădirile și structurile de interes istoric,

arheologic, artistic, științific, social sau tehnic vizibil, inclusiv instalațiile și dotările
acestora;
- Grupuri de clădiri: Grupurile omogene de clădiri urbane sau rurale care se remarcă prin
interesul lor istoric, arheologic, artistic, științific, social sau tehnic, care sunt suficient
de coerente pentru a forma unități definite topografic;
- Situri: Acestea se referă la operele combinate ale omului și ale naturii, la zonele parțial
construite și suficient de distincte și omogene pentru a putea fi definite topografic și
care prezintă un interes istoric, arheologic, artistic, științific, social sau tehnic vizibil.
-
1.2. Clasificarea patrimoniului

Există trei tipuri principale de situri de patrimoniu: natural, cultural și constructiv. Siturile
de patrimoniu natural includ formele de relief și peisajele rurale, turismul istoric include vizite la
festivaluri sau la locuri unde se vând produse tradiționale, iar siturile de patrimoniu includ situri
precum monumente și case.

8
 Patrimoniul natural se referă la caracteristici naturale, formațiuni geologice și fiziologice
și zone delimitate care constituie habitatul unor specii de animale și plante amenințate și situri
naturale valoroase din punct de vedere științific, al conservării sau al frumuseții naturale.

Patrimoniul cultural include cultura materială (cum ar fi clădirile, monumentele, peisajele,

cărțile, operele de artă și artefactele), cultura imaterială (cum ar fi folclorul, tradițiile, limba și
cunoștințele) și patrimoniul natural (inclusiv peisajele semnificative din punct de vedere cultural
și biodiversitatea). (Luca, Chiriac, 2002)

1.3. Conservarea arhitecturii

Aceasta asigură faptul că generațiile prezente și viitoare pot experimenta și se pot bucura
de expresia fizică a generațiilor trecute. Patrimoniul construit constă nu numai în mari realizări
artistice, ci și în lucrări de zi cu zi ale artizanilor.

În ceea ce privește conservarea patrimoniului pentru a avea o realitate întruchipată pentru

interpretarea acestuia, s-a încercat înțelegerea și interpretarea patrimoniului pentru a arăta cum era
lumea înaintea noastră. Conservarea înseamnă protecție și întreținere. Conservarea arhitecturală
înseamnă conservarea arhitecturilor valoroase sau a valorilor arhitecturale. (Choay, 1998)

Încă de la formarea arhitecturii, conservarea și restaurarea acesteia au fost considerate ca

fiind un principiu. În Grecia antică, monumentele deteriorate erau reparate astfel încât, forma
originală a clădirii să fie păstrată. În trecut, au existat mai multe metode de reparare a clădirilor
(mai ales a celor religioase).

Înainte de secolul al XVIII-lea, în cele mai multe cazuri de clădiri religioase, măsurile de
conservare se bazau pe credințele religioase și, în unele cazuri, pe fundamente logice în care
întreținerea și repararea erau mai puțin costisitoare decât înlocuirea și reconstrucția. Studierea
experiențelor privind conservarea patrimoniului arhitectural desfășurate înainte de secolul al XIX-
lea arată că aceasta se referea în primul rând la un set de măsuri de eliminare a factorilor de
eroziune și de îmbunătățire a stării fizice a patrimoniului arhitectural și, în unele cazuri, acordând
atenție aspectelor artistice, estetice și simbolice ale acestora. (Luca, Chiriac, 2002)

Începând cu secolul al XIX-lea, deși teoreticienii și arhitecții din domeniul conservării au

avut interpretări diferite cu privire la conceptul de conservare, în toate cazurile, s-a acordat mai

9
multă atenție aspectelor tangibile și vizibile ale patrimoniului decât categoriilor senzoriale și
intangibile ale acestuia. În urmă cu câteva decenii, odată cu introducerea unor concepte legate de
mediu, psihologie și comportament uman în domeniile științei, filozofiei și științelor mediului, au
fost dezvoltate perspective asupra aspectelor calitative și semantice ale spațiilor și au fost luate în
considerare dimensiunile lor intangibile.

O astfel de schimbare de atitudine a influențat și problematica conservării patrimoniului

arhitectural, determinându-i pe cercetători și experți să considere conservarea nu doar ca o
încercare de optimizare și conservare a aspectelor fizice ale clădirilor, ci și ca un proces care se
ocupă de aspectele semantice ale patrimoniului arhitectural. În general, conservarea este clasificată
în două niveluri: conservarea aspectelor fizice și a aspectelor semantice. (Choay, 1998)

Conservarea aspectelor fizice legate de "profesia și cunoașterea restaurării" este un set de

măsuri care se bazează pe îmbunătățirea condițiilor tangibile, fie printr-o intervenție directă care
duce la manipularea fizicii și a materialelor, fie printr-o intervenție indirectă care duce la
manipularea împrejurimilor sau la schimbarea factorilor de influență ai clădirii istorice. Există
diferite grade de intervenție, inclusiv (i) conservarea, prin stabilizare, întreținere sau reparații; (ii)
restaurarea, prin reasamblare, restabilire sau îndepărtare; (iii) reconstrucția; și (iv) adaptarea. De
asemenea, orice intervenție care reduce sau compromite valoarea patrimoniului arhitectural este
nedorită și nu ar trebui să aibă loc. (Glavan, 1996)

1.4. Evaluarea valorii patrimoniului architectural

Evaluarea valorilor joacă un rol cheie în toate măsurile legate de patrimoniul arhitectural;
după cum subliniază Fielden, primul pas în procesul de conservare este stabilirea unui obiectiv și
apoi prioritizarea valorilor din clădire pentru a înțelege și transmite mesajul lucrării.

În prezent, recunoașterea și exprimarea valorilor latente în lucrare au o importanță

deosebită în conservarea patrimoniului arhitectural, iar valoarea este unul dintre factorii
determinanți ai validității și importanței în subiectele speciale legate de știința conservării, jucând
un rol foarte important în elaborarea politicilor de conservare.

În general, orice activitate de conservare are loc atunci când un obiect sau un loc este
valoros și, prin urmare, luarea deciziilor privind tratamentul și intervenția în lucrare depinde de
aceste valori. Unele valori au prioritate față de celelalte în luarea unei decizii cu privire la lucrul

10
sau aspectul care trebuie conservat. Prin urmare, nu este posibil să se păstreze valorile prin
conservarea materialelor și trebuie să se ia în considerare conservarea abilităților meșteșugărești și
a valorilor imateriale. (STANCIULESCU et al., 1995) Există o relație ciclică deliberată între
conservare și valoare, în care materialele și aspectele fizice suferă modificări complete și sunt
distruse pentru a păstra un anumit tip de valori imateriale.

Primul pas în procesul de conservare a patrimoniului construit este identificarea și

prioritizarea valorilor existente. În ceea ce privește prioritizarea valorilor patrimoniului
arhitectural, pot fi luate în considerare două cazuri generale:

(1) Lucrările au una sau două valori și este foarte ușor să le prioritizăm și

(2) Lucrările au valori multiple și variate și prioritizarea valorilor va deveni o necesitate.

Del și Tabrizi au clasificat valorile în două grupe: fizice și semantice.

În studiile lor, ei au abordat doar valorile fizice care influențează conservarea arhitecturală,
iar valorile care influențează conservarea semantică nu au fost analizate și discutate. Prin urmare,
întrebarea principală a prezentului studiu este următoarea: (Glavan, 1996)

În cercetările științifice privind patrimoniul arhitectural, una sau mai multe valori
semantice au fost considerate și studiate ca valoare eficientă în procesul de conservare semantică.
Cu toate acestea, în aceste studii, toate valorile influente în procesul de conservare semantică nu
au fost menționate în mod cuprinzător. Prin urmare, nu se poate avea o înțelegere clară a valorilor
semantice implicate în procesul de conservare. În consecință, obiectivul principal al acestui studiu
este investigarea cuprinzătoare a valorilor semantice determinate de cercetătorii și experții din
domeniul conservării patrimoniului arhitectural. (STANCIULESCU et al., 1995)

11
 Capitolul II. Descrierea Municipiului Targu Mures

2.1. Istoria

Orașul Târgu Mureș, este municipiul reședință de județ al județului Mureș, situat în Podișul
Transilvaniei, pe cursul râului Mureș. Prima atestare documentară a orașului, datează din 1332 sub
numele de Novum Forum Siculorum, dar cercetările arheologice au descoperit urme de locuire
încă din preistorie. Orașul a purtat denumirea de Murăș-Oșorhei. În 1405 Sigismund de
Luxemburg, rege al Ungariei acordă dreptul de a organiza târguri, iar în 1482, prin semnătura
regelui Matei Corvin al Ungariei, orașul devine oraș regal. (PLANUL INTEGRAT DE
DEZVOLTARE URBANĂ AL MUNICIPIULUI TÎRGU-MUREŞ)

La 29 aprilie 1616, Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, semnează actul prin care
orașul devine oraș liber regesc (municipiu), schimbându-și numele din vechiul Szekelyvasarhely
în Marosvasarhely (Târgu-Mureș). Orașul este pentru secole reședința scaunului Mureșului, unul
din cele 6 scaune secuiești - entități administrative autonome ale secuilor. Pe parcursul secolelor,
numeroase Diete ale principatului Transilvaniei sunt ținute aici, mai mulți principi ai Transilvaniei
sunt aleși sau înscăunați în acest municipiu.

În opoziție cu intenția principelui Janos Zsigmond, și în prezența sa, la 6 ianuarie 1571,

dieta de la Târgu-Mureș a hotărât şi codificat libertatea conștiinței religioase în Transilvania a celor
patru confesiuni - Romano Catolică, Kalvinistă, Lutherană și Unitariană. Principele dorea o
promovare deosebită a acesteia din urmă. Acest eveniment a constituit o contribuție de dimensiune
europeană la instalarea toleranței religioase, model practicat peste secole în Transilvania (în aceea
vreme biserica Ortodoxă nu avea același statut cu celelalte religii menționate). (Lupu, 1994)

Cea mai veche construcție arhitecturală a orașului Târgu Mureș, este biserica și cetatea.
Cetatea are un zid cu 7 bastioane, construite de breslele din oraș. Biblioteca Teleki a fost prima
bibliotecă publică care s-a deschis în România, în anul 1802. Contele Teleki Samuel a fost un om
de știință foarte recunoscut în Europa și a avut o mare pasiune pentru cărți, achiziționând în cei 60
de ani de viață ai săi o colecție reprezentativă de opere științifice, dar și de rarități bibliofile. Cele
40.000 de volume ale lui Teleki și cele 80.000 ale lui Bolyai alcătuiesc fondul de carte al

12
bibliotecii. În interiorul bibliotecii este păstrat și în zilele noastre mobilierul și poziționarea
originală a cărților. Biserica de lemn a început a fi construită în anul 1793 şi finalizată în anul
1794. Reprezintă un important monument istoric, care își păstrează și în prezent înfățișarea inițială,
deși a fost renovată în repetate rânduri. Biserica de piatră a fost construită între anii 1792-1794, în
stil baroc, iar după cel de-al Doilea Război Mondial, lăcașul a trecut în proprietatea creștinilor
ortodocși, fiind renovată, păstrându-se însă vechile icoane. Palatul Culturii a fost ridicat între 1911
şi 1913 în stilul secesionist.

Palatul are un hol cu o lungime de 45 m şi deține 12 vitralii ce au avut ca scop să reprezinte

Europa la expoziția mondială de artă decorativă din San Francisco, însă a izbucnit Primul Război
Mondial. La cel deal treilea etaj sunt expuse peste 1000 de tablouri foarte valoroase și o bibliotecă
cu peste un milion de exemplare. Numele actual a fost adoptat în perioada interbelică. În 1989,
Târgu Mureș primește statutul de oraș-martir, în semn de recunoștință pentru eroismul de care a
dat dovadă la Revoluția din decembrie 1989. În prezent, orașul Târgu Mureș este un important
centru cultural și școlar, cu numeroase universități, teatre, biblioteci, muzee, numeroase instituții
de cultură, o gradină zoologică și multe alte obiective turistice. (Lupu, 1994)

2.2. Localizare si accesibilitate

13
Fig. 2.1. Localizare Targu Mures

Sursa: Web

Fig. 2.2. Localizare Targu Mures

Fig. 2.2. Localizare Targu Mures

14
 Sursa: Web

Municipiul Târgu Mureş are acces direct la căile ferate şi drumurile care trec prin el, ceea
ce asigură legături cu marile oraşe şi centre regionale ale ţării, atât pentru călători, cât şi pentru
mărfuri. Orașul este un nod de transport regional, datorită amplasării în inima Transilvaniei și a
factorilor istorici, care fac posibilă ocuparea celei mai importante poziții în Ținutul Secuiesc.
(Choay, 1998)

Transportul rutier

Drumul european E60 trece prin oraș (București - Oradea - Budapesta - Viena). Cu toate
acestea, Târgu Mureş nu a reuşit să stabilească legăturile necesare cu zona sa de impact economic
din cauza lipsei de interconectare rapidă cu partea de est (în special de nord-est) a ţării (Coridorul
European). Tranzitul abundent și traficul de marfă, împreună cu lipsa buclelor adecvate, crește
traficul intern, perturbă traficul intra-oraș și crește poluarea.

În 2004, au început lucrările de construcţie a Autostrăzii Transilvania, care din 2019 are
nod rutier la Ungheni, la 14 km de Târgu Mureş. Lucrările la tronsonul de câmpie Turzii-Cheşani
sunt în prezent într-un stadiu avansat, în timp ce lucrările la tronsonul Ogra-Sighişoara au fost
întrerupte. În 2020 a început și construcția drumului de legătură de la Târgu Mureș la Ungheni.

Transportul feroviar

Prima linie de cale ferată din regiune a fost deschisă în 1871, făcând legătura între Târgu
Mureş şi Lunca Mureşului. Linia Târgu Mureş - Deda - Gheorgheni - Miercurea Ciuc - Sfântu
Gheorghe - Braşov a fost finalizată în 1909. Calea ferată de aici se numește székely körvasút
(„Calea ferată inelul secuiesc”) și leagă toate orașele importante din Ținutul Secuiesc. (PLANUL
INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ AL MUNICIPIULUI TÎRGU-MUREŞ)

În prezent, gara Târgu Mureș are legături feroviare cu toate marile orașe din România și
este întreținută de compania națională de transport feroviar de călători CFR. Între timp, pe ruta
Budapesta-Târgu Mureş (Ady Endre) există două trenuri internaţionale, operate de Magyar
Államvasútak. Calea ferată îngustă dintre Târgu Mureş şi Sovata a fost desfiinţată. Gara Mare
asigură transport feroviar către București și multe alte orașe mari din România prin linii
interurbane. (Choay, 2014)

15
 Transportul aerian

Târgu Mureş este deservit de un aeroport internaţional numit Aeroportul Internaţional

„Transilvania”, care este situat în apropierea oraşului şi mutat la Vidrasău în 1969.

Aeroportul a fost construit în 1936, iar după 1969, este încă un aeroport sportiv pentru
aviație, zbor planor, parașutism și aeronave model. Primul zbor a fost doar un zbor intern, iar
ulterior pe rutele București și Il-14 au fost efectuate către București și Cluj cu aeronave Li-2. Pe
parcursul existenței sale, Aeroportul Târgu Mureș a suferit o serie de renovări și modernizări. În
timpul celui de-al Doilea Război Mondial, armatele germană și maghiară au modernizat și
consolidat infrastructura aeroportului. (PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ AL
MUNICIPIULUI TÎRGU-MUREŞ)

Odată cu schimbarea locației pe actualul șantier în 1969, a fost construit un nou sediu, cu
toată infrastructura de bază. Astăzi, aeroportul găzduiește mai multe companii aeriene (Tarom,
Wizz Air) care zboară către Budapesta, București, Dortmund, Londra și Memmingen. În 2011,
Aeroportul Transilvania a transportat 257.303 pasageri, în creștere cu 243% față de anul precedent.

Transportul public

Principalul mod de transport în comun este autobuzul, urmat de microbuzele pe peste 30

de rute operate de asociațiile public-private SC Transport Local SA și SC Siletina SRL.

Consiliul local a aprobat achiziționarea a 80 de autobuze noi la sfârșitul anului 2015,

primele 20 ajungând în aprilie 2016. Mașinile au prețul de 6 euro, cu rampe și camere interioare
pentru persoanele cu mobilitate redusă. Municipalitatea speră să introducă în viitor autobuze
electrice în Tg. Mureş, pentru autobuzele suburbane, precum şi trenuri electrice. (PLANUL
INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ AL MUNICIPIULUI TÎRGU-MUREŞ)

Înainte de înfiinţarea transportului public modern în forma sa actuală cunoscută în

municipiul Târgu Mureş, se făcea de către Asociaţia Profesională a Meşteşugarilor Transporturi.
Operațiunea de transport public de persoane a fost înființată la 1 mai 1949, cu autobuze
transformate din camioane vechi achiziționate din Parcul de mărfuri sovietic din Braila. (PLANUL
INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ AL MUNICIPIULUI TÎRGU-MUREŞ)

16
 2.3. Populatie

Potrivit recensământului din 2021, populația orașului Mureș este de 585494 de locuitori.
Nu există o etnie majoritară, iar rezidenții sunt români (49,17%), maghiari (42,84%) și romi
(2,32%). 5,29% din populație este de etnie necunoscută. Din perspectivă confesională, nu există
religie majoritară, rezidenții sunt ortodocși (45,15%), reformați (27,17%), romano-catolici
(12,24%), unitari (2,45%), greco-catolici (2,37%) și Martorii lui Iehova (1,16%). %). Pentru 5,69%
din populație, apartenența lor confesională este necunoscută. (INS)

Evoluția demografică
700000

600000

500000

400000

300000

200000

100000

0
1912 1930 1940 1948 1956 1960 1966 1972 1975 1977 1992 2992 2011 2016 2018 2019 2021

Fig. 2.3. Evoluția demografică

2.4. Obiective turistice naturale din zonă

Orașul se bucură de o poziție centrală în țară, legată de trei regiuni naturale cu resurse
economice distincte, dar complementare: regiunea cerealieră din câmpia Transilvaniei, regiunea
complexă a podișului Transilvaniei și munții vulcanici și zonele împădurite interioare ale Munților
Carpați.

Pe lângă aceasta, accesul facil este asigurat de văile largi ale căii de comunicații Mureș,
care a fost dezvoltată anterior și a jucat un rol important în nașterea și evoluția orașului de astăzi.

 Arboretul de Chamaecyparis lawsoniana Sângeorgiu de Pădure

17
  Rezervația de bujori Zau de Câmpie
 Defileul Deda - Toplița
 Lacul Ursu și arboretele de pe sărături
 Lacul Fărăgău
 Lalelele pestrițe Vălenii de Mureș
 Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna
 Pădurea Mociar
 Poiana narciselor Gurghiu
 Pădurea Săbed

2.5. Cultura si evenimentele cultural artistice

Orașul Târgu Mureș a fost istoric centru cultural al Ținutului Secuiesc. În secolele al XVII-
lea și al XVIII-lea, teatrul a funcționat sub egida Colegiului Reformat, unde studenții și profesorii
lucrau la creații teatrale. Prima clădire dedicată culturii a fost construită în centru între 1821 și
1822 de către contele Samuel Telliki într-un stil eclectic, cunoscut sub numele de Palatul lui
Apollo. În clădire sunt organizate baluri, cu o formație profesionistă vizitând orașul pentru
spectacole de teatru, pentru prima dată când o tânără din protipendeda apare în societate. În timpul
Revoluției și Războiului de Independență al Ungariei din 1848-49, palatul a devenit o locație
strategică importantă pentru tinerii revoluționari. (PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE
URBANĂ AL MUNICIPIULUI TÎRGU-MUREŞ)

Festivalul Internațional de Film Alter-Native

Festivalul Internațional de Film Alter-Native (în maghiară: Alter-Native Nemzetközi

Rövidfilm Fesztivál) este cel mai vechi eveniment de acest gen din România; festivalul a avut loc
pentru prima dată în 1993 pentru a promova o viziune artistică specifică și a prezenta creații de
înaltă calitate în domeniul film. Organizatorul MADISZ pune accent pe filme din țările alese
pentru fiecare ediție.

Zilele Bernády

Organizat de Fundația Culturală Dr. Bernády György, evenimentul are loc în fiecare
toamnă din 1990 pentru a menține cultul binar al primarului. La inițiativa primarului au fost

18
construite Primăria Veche și Palatul Culturii, care de-a lungul timpului au devenit simboluri ale
orașului. Cu această ocazie, Casa Bernády a ținut o ceremonie de deschidere tematică specială, a
fost depusă o coroană de flori la mormântul lui György Bernády din Cimitirul Reformat și statuia
din Piața Bernardy, iar Săptămâna Culturală s-a încheiat cu un concert la Palatul Culturii.
(PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ AL MUNICIPIULUI TÎRGU-MUREŞ)

Zilele Studențești

Ziua Studenților (Diáknapok în maghiară) este organizată în fiecare primăvară de Asociația

Studenților Maghiari din Târgu Mureș, în cadrul căreia tinerii fac o paradă tradițională prin oraș și
susțin diverse concerte de muzică ușoară pe malul râului Mureș.

Festivalul judeţean “Mărţişorul” Festival cu caracter judeţean, multietnic ce se înscrie pe

linia continuării activităţii de păstrare, valorificare şi transmitere a jocurilor, cântecelor şi
obiceiurilor populare, ca şi a realizării schimbului inter-cultural între etniile conlocuitoare din
judeţul Mureş. Acest festival se desfăşoară anual, la început de primăvară, în luna martie.

Festivalul folcloric “Nestemate mureşene” Festival judeţean cu caracter itinerant dedicat

grupurilor artistice preocupate de abordarea scenică a obiceiurilor de peste an, rapsozilor populari,
grupurilor vocale, tarafurilor tradiţionale sau grupurilor de dansatori. o Festivalul folcloric pentru
tineri “Mlădiţe” Festival cu caracter judeţean şi itinerant ce este destinat grupurilor artistice
formate numai din tineri, care valorifică cele mai valoroase elemente de cultură tradiţională din
localităţile de unde provin. (PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ AL
MUNICIPIULUI TÎRGU-MUREŞ)

Festivalul de cântece, dansuri şi port popular maghiar „TISZTA FORRÁSBÓL”. Festival

anual cu caracter itinerant, are ca scop conservarea şi valorificarea tradiţiilor maghiarilor ce
locuiesc în judeţul Mureş. Formaţiile artistice prezente pe scena festivalului prezintă cântece şi
dansuri populare specifice zonelor sau subzonelor folclorice pe care le reprezintă, precum şi folclor
muzical instrumental, port popular şi obiceiuri sau fragmente de obiceiuri populare care mai
dăinuie în comunitatea locală pe care o reprezintă.

Festivalul folcloric naţional „Jocul din bătrâni” „Jocul din bătrâni” a fost iniţiat în 1973,
desfăşurându-se din doi în doi ani. Începând cu anul 1990 a devenit un festival anual. Formaţiile
participante au fost constituite din două-trei generaţii de dansatori, respectându-se portul

19
tradiţional în specificitatea locală şi, în mod obligatoriu, formulele tradiţionale de acompaniament.
În acelaşi timp, festivalul a avut menirea de a aduce în faţa spectatorilor mureşeni formaţii
reprezentative ale sub-zonelor etno-folclorice ale judeţului Mureş şi, de asemenea, ale etniilor
conlocuitoare (maghiare, săseşti, ţigăneşti).

Festivalul de teatru de amatori „Scena” –limba română şi „Színpad” –limba maghiară

Festivalul are ca obiectiv crearea unui cadru adecvat de manifestare pentru artiştii amatori care
iubesc acest gen artistic. În ultimii doi ani, caracterul judeţean al acestor manifestări s-a schimbat,
s-a diversificat, el devenind interjudeţean şi chiar internaţional odată cu prezenţa la secţiunea
maghiară, ce se organizează la Sîngeorgiu de Pădure, a formaţiilor de teatru popular din Baja şi
Celldőmölk (Ungaria). Festivalul este un bun prilej pentru o cunoaştere reciprocă, schimb de
experienţă şi stabilirea unui calendar de vizite reciproce, cu prezentarea de spectacole de o cât mai
bună valoare artistică. (PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ AL
MUNICIPIULUI TÎRGU-MUREŞ)

Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „Florile dalbe, flori de măr” Organizat în luna
decembrie a fiecărui an, începând cu anul 1980, festivalul se adresează grupurilor de colindători şi
a celor care au în repertoriu reprezentări ale obiceiurilor de iarnă. Festivalul are caracter judeţean,
itinerant şi are scopul declarat de a păstra, revitaliza şi valorifica scenic aceste tradiţii ale
sărbătorilor de iarnă. La fiecare ediţie de până acum, au trecut prin scenă în jur de 15 grupuri de
colindători, venind din toate sub-zonele etnografice ale judeţului, cu colindele şi obiceiurile
specifice Mureşului Superior, Câmpiei, Tîrnavelor sau Văii Gurghiului fie ele colinde laice, cu
motivaţie pre-creştină, de urare sau religioase, ori cu reprezentări ale obiceiurilor specifice
perioadei – lăturenii, turca şi uratul. (Erdeli, Istrati, 1996)

20
 Fig. 2.4. Forme de turism practicate

Turism climateric
Turism cultural

Cetatea medievala Sighisoara Valea Muresului

Turism recreativ
Turism urban

Targu Mures Jazz and Blues Club Tg Mures

Complexul Weekend Tg Mures

Turismul de agrement

Biserica ortodoxă Sfinţii

Turism rural

Arhangheli Mihail şi Gavriil din

satul Voivodeni

21
 Complexul de Agrement și Sport Pista de alergare – Platoul
„Mureșul” Cornesti

Turism piscicol
Turism religios

Recea Campul cetatii

Turism balnear

Turism extrem
Lacul Ursu Sovata Aerodrom Ghindari

2.6. Unitati de cazare

Tabel 2.1. Structuri de primire turistica in functiuni de cazare turistica pe tipuri de

structuri in Targu Mures

Tipuri de Ani
Modificarile
structuri de
2008
2009
2010
2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021
2008/2021
primire
turistica UM: Numar unit %
9 9 9 9
Total 104 119 120 121 107 123 142 214 235 273 184 206.7
1 1 1 1
2 2 2 2
Hoteluri 23 25 24 22 22 25 40 47 48 50 28 127.3
2 1 1 1
Hoteluri
pentru 2 2 2 2 x x
tineret
Hosteluri 1 1 1 1 3 3 4 5 5 5 x x
Hanuri si
x x
moteluri
Moteluri 8 8 7 7 10 7 6 6 5 5 8 14 15 16 8 100.0

22
 Vile 4 4 4 3
27 30 31 30 14 15 8 13 16 18 -22 -55.0
turistice 0 0 0 9
Cabane
1 1 1 1 1 1 1 1 2 3 3 4 4 4 3 300.0
turistice
Bungalouri 1 1 1 1 1 1 1 1 1 12 12 12 x x
Sate de
1 x x
vacanta
Campingur
5 5 5 4 4 4 4 3 2 3 3 3 4 4 -1 -20.0
i
Popasuri
1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 x x
turistice
Casute
1 1 1 1 0 0.0
turistice
Tabere de
elevi si 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 -1 -25.0
prescolari
Pensiuni 1 1
8 9 21 27 29 32 39 47 47 81 95 100 92 1150.0
turistice 3 4
Pensiuni
agroturistic 2 2 5 9 17 17 19 15 17 23 30 30 57 x x
e

Capacitatea de cazare Dinamica fata de 2000 (%)

Anii Existenta In functiune
existenta In functiune
(mii locuri) (locuri-zile)
2008 6979 1426,0 - -
2009 7482 1355,1 107.21 95.03
2010 7820 1120,5 112.05 78.58
2011 7188 1095,0 102.99 76.79
2012 7156 1184,5 102.54 83.06
2013 6201 1570,4 88.85 110.13
2014 6044 1696,4 86.60 118.96
2015 6138 1717,7 87.95 120.46
2016 6385 1680,8 91.49 117.87
2017 5854 1669,7 83.88 117.09
2018 6093 1770,2 87.30 124.14
2019 7692 2061,0 110.22 144.53
2020 9317 2558,9 133.50 179.45
2021 9840 2822,1 140.99 197.90

23
 Tabel 2.2. Capacitatea de cazare existent si in functiune in judetul Mures
Numărul sosirilor în structurile de primire turistică având funcţiuni de cazare a înregistrat
o creştere cu 1,6% în luna iulie a anului 2021, faţă de perioada similară din 2020, în timp ce
înnoptările au înregistrat un avans de 1,5%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS)
publicate luni.

Comparativ cu luna iulie 2020, în iulie 2021, sosirile vizitatorilor străini la punctele de
frontieră au crescut cu 6.2%, iar plecările vizitatorilor români în străinătate cu 4.1%. Conform INS,
sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna iulie 2020 au însumat 1,204 milioane,
în creştere cu 2.1% faţă de cele din luna iulie 2020. În luna iulie 2020, din numărul total de sosiri,
sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică având funcţiuni de cazare au reprezentat
74.6%, iar cele ale turiştilor străini 12.7%.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare
pondere au deţinut-o cei din Europa (41.23% din total turişti străini), iar din aceştia 91.4% au fost
din ţările aparţinând Uniunii Europene. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în
luna iulie 2020 au însumat 2,358 milioane, în creştere cu 9.88% faţă de cele din luna iulie 2020.
Durata medie a şederii în luna iulie 2019 a fost de 4.4 zile la turiştii români şi de 3.1 zile la turiştii
străini. (INS)

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare:

2020 - 45,8% pe total structuri de cazare turistică

Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna iulie 2021 s-au înregistrat la
hoteluri, vile turistice (36.4%), hosteluri (23.5%), tabere de elevi şi preşcolari (17.8%), căsuţe
turistice (44.78%), popasuri turistice (63.01%), pensiuni turistice (19.5%), campinguri (27%),
pensiuni agroturistice (33.2%) şi bungalouri (12.3%).

Potrivit INS, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie –

31 iulie 2021 au însumat 5.36 milioane, în creştere cu 4.2% faţă de perioada 1 ianuarie – 31 iulie
2020. În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2021, din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români
în structurile de primire turistică având funcţiuni de cazare au reprezentat 68.36%, în timp ce
turiştii străini au fost în proporţie de 13.47%. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în

24
structurile de primire turistică, ponderea cea mai mare au deţinut-o cei din Europa, iar din aceştia
66.6% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. (INS)

Pe judeţe, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2021, sosirile turiştilor în structurile de primire

turistică având funcţiuni de cazare turistică au înregistrat valori mai mari în: Capitală (0.97
milioane), Braşov (320.541), Constanţa (146.203), Cluj (58.741), Mureş (244.698) şi Prahova
(208.112).
Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu
funcţiuni de cazare au provenit din Germania, Israel, Italia, S.U.A., Ungaria, Franţa şi Regatul
Unit.

2.7. Circulația turistică

Întrucât județul Mures poate fi considerat un județ cu potențial turistic bogat, este important
să se analizeze fenomenele turistice prin observarea fluxurilor turistice, observând tendințe de
creștere sau scădere sau compoziția turiștilor. Pe baza acestei analize se pot lua decizii pentru o
mai bună dezvoltare a serviciilor de turism. (STANCIULESCU et al., 1995)

De asemenea, în turism, este nevoie de o analiză pe termen lung a potențialului turistic și

a modului în care acesta este dezvoltat. Sunt necesare propuneri de valorificare la zi, în funcție de
nevoile turistice în schimbare, dar și de potențialul uman și natural al zonei.

Turismul se prezintă ca un fenomen de masă, ceea ce face necesară cuantificarea

categoriilor largi de turiști cu nevoi și motivații de călătorie diferite, care sunt mereu în schimbare
și necesită îmbunătățirea continuă a calității serviciilor. Acest lucru a dus la apariția a tot mai multe
forme de turism, menite să răspundă diferitelor nevoi ale turiștilor.

Deci, pe o piață extrem de competitivă, înțelegerea a ceea ce determină mobilitatea

oamenilor în scopuri turistice, de ce aleg un produs turistic față de altul și ce îl diferențiază de
altele. Particularitățile produselor, toate acestea fiind absolut necesare pentru menținerea pieței. si
traficul turistic intens.

Lupta se desfășoară la nivel de agenție de turism și la unele niveluri regionale și chiar de

stat. Scopul măsurării statistice a traficului turistic este de a determina dimensiunile acestuia și de
a oferi informații utile pentru dezvoltarea viitoare a serviciilor incluzive în turism.

25
 2.8. Unități de restaurație

Serviciul de alimentație (restaurare) este o parte esențială a produsului turistic și

valorificarea acestuia se poate realiza fie ca produs unic, fie în legătură cu serviciile de cazare din
sistem: pensiune completă sau demipensiune. Serviciile de catering sunt concepute pentru a
satisface nevoile alimentare ale turiștilor, precum și nevoile de petrecere a timpului liber, de
divertisment și, după caz, de afaceri. (STANCIULESCU et al., 1995)

Furnizarea serviciilor de catering se incadreaza in categoria serviciilor de afaceri, definite

ca o „arta profesionala” in care consumatorul din cadrul unitatii de ospitalitate si comercializarea
produselor prin servicii legate de masa sunt doua componente esentiale de care trebuie luate in
considerare. al oricărui membru al unităţii de deservire a clienţilor din unitatea de alimentaţie
publică este un element de evaluare a gradului de civilizaţie al unei societăţi. O țară, regiune, loc
sau unitate.

Tabel 2.3. Unități de restaurație

Ani
Unități
2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021
de restaurație

UM: Numar
Total 39 53 71 95 106 110 130 159 198 208 211 193 198 176
Restaurante 31 42 49 59 66 73 82 101 124 129 131 124 120 108
Fast-food 8 11 22 36 34 29 37 47 55 58 60 55 59 53
Pub-uri 6 8 11 11 19 21 20 14 19 15
Cafenele

26
 Fig. 2.5. Evoluția unităților de restaurație

Evoluția unităților de restaurație

208 211
198 193 198
176
159

130
106 110
95
71
53
39

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Tabel 2.4. Agenții de turism

Ani
Agenții
2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021
de turism

UM: Numar
Total 4 4 4 6 8 11 11 17 17 20 21 21 23 25

27
Fig. 2.6. Evoluția agențiilor de turism

Evoluția agențiilor de turism

27
25
23
21 21
20

17

11 11

8
6
5
4 4 4

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

28
 Capitolul III. Starea actuală a patrimoniului arhitectural din
municipiul Targu Mures

3.1. Palatul Culturii

Palatul Culturii este cea mai importantă realizare, încununând evoluția tradiției, gustul
vremurilor, evocarea istoriei orașului. Institutia care propune cele mai diverse ipoteze, este
considerata ultimul cuvant in ceea ce priveste arhitectura, realizare artistica, functie ce indeplineste
scopul cultural al acelei perioade. Mai jos voi incerca sa prezint adevarata valoare a monumentului
din punct de vedere istoric, arhitectural, artistic și funcțional.

La Târgu Mureş, construcţia Palatului Culturii s-a finalizat în demersurile repetate ale
consiliului orăşenesc, în special primarul, farmacistul şi juristul, un om cu vederi liberal-
democratice, plin de iniţiativă şi personalitate, care exprimă muzică urbană, biblioteci publice, săli
de spectacole de teatru, săli de operă, săli de concerte, galerii de artă, cinematografe etc.

Primele proiecte pentru palat datează din a doua jumătate a anului 1910. Din aceste proiecte
s-a conturat designul de bază al clădirii, aproape la fel ca în prezent.

Au fost primite mai multe oferte pentru clădirea propriu-zisă, concepută inițial ca o casă
culturală cu două etaje. Selecția proiectului s-a realizat printr-un concurs organizat cu ocazia, după
ce toate ziarele au menționat anterior locația valorică a clădirii și principalele dotări precum
fundații, zidărie, tâmplărie, zidărie, canalizare, ventilație și încălzire centrală. (PLANUL
INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ AL MUNICIPIULUI TÎRGU-MUREŞ)

În 1911, anul în care s-a construit palatul, bugetul orașului a înregistrat un deficit de
169.312 coroane, pe lângă o serie de rate care trebuiau plătite pentru rambursarea împrumuturilor
făcute în anii anteriori pentru construcție și modernizare. Oraș. În ciuda acestor dificultăți
financiare, consiliul orășenesc a fost nevoit să lupte cu opoziția conservatoare, iar construcția
Palatului Culturii a început în primăvara anului 1911, după ce faza finală a proiectului de fundație
a fost finalizată în etape.

Arhitecții Komor Marozell (1868-1944) și Jakab Dezso (1864-1932) s-au ghidat după stilul
oficial atunci când au întocmit planurile palatului. La Tîrgu Mureş, acest stil este general acceptat,
dar numai din punct de vedere al aspectului de ansamblu şi al caracterului practic, există suficientă

29
rezervă în decorare pentru ca monumentul să se adapteze cât mai mult conceptului de urbanizare
şi evoluţiei stilurilor arhitecturale pe linia de sud. La vest de Piața Trandafirilor, care a fuzionat cu
Clădirea Primăriei și Palatul Pensionarilor construit în urmă cu câțiva ani, a devenit cartea de vizită
a arhitecturii moderne a orașului.

Proiectată inițial ca două etaje, clădirea a primit un al treilea la insistențele consiliului

orașului, determinând necesitatea extinderii spațiului de conservare, bibliotecă și muzeu de artă.
După un studiu intens al rezistenței fundațiilor și al calității lucrărilor efectuate până acum (care a
ajuns la primul etaj), etajul trei nu a avut probleme majore în timpul construcției.

Reformele arhitecturale sunt acum necesare astfel încât, în strânsă legătură cu noile
tehnologii și calitățile de performanță ale materialelor de construcție stăpânite de ingineri, arhitecții
trebuie să caute noi posibilități expresive.

Acest nou stil a apărut la Gustave Klimt (1862-1918), ale cărui picturi au fost caracterizate
de motive simbolice bogate în liniaritate decorativă. Noul stil se caracterizează prin prezența
ornamentării formelor sinuoase cu ornamentație vegetală, care folosește forme florale bogate:
lalele, lotuși, nuferi, conuri de pin, tulpini de plante exotice etc. Se face ecoul lucrărilor lui Geng,
Van Gogh, Munch sau Toulouse-Lautrec.

Palatul Culturii, ca monument al acestui stil, conține o diversitate deosebită de teme și

soluții artistice, precum și trăsături actuale precum expresionismul, suprarealismul și simbolismul.
Tratamentul cubist diferit al amenajării camerei la fiecare etaj, utilizarea materialelor: alamă, fier
forjat, marmură, piatră, cărămidă, bronz, sticlă, lemn, exprimă cu exactitate sfera conceptului de
„stil despicat”, atât pentru a caracteriza întregul și detaliul. (PLANUL INTEGRAT DE
DEZVOLTARE URBANĂ AL MUNICIPIULUI TÎRGU-MUREŞ) Palatul are un plan patrulater
neregulat cu unele prelungiri pe laturi si extremitati, situat intr-o zona a fatadei principale cu o
lungime de 56,80 m si o latime de 36,85 m, in fata Pietei Trandafirilor.

Fiecare fatada este impartita orizontal si vertical cu caracter distinct. La capetele celor două
fațade sunt dispuse două risalite cu bază pătrată, cu o lungime laterală de 10 × 10 m și o înălțime
de aproximativ 18 m.

Materialele de construcție folosite la construirea etajelor întâi și al treilea și amenajarea

ferestrelor și a ramelor acestora pe fiecare etaj fac aluzie la ideea unui monument.

30
 Parterul este realizat din blocuri dreptunghiulare de piatra, dispuse orizontal, cu exceptia
usilor si ferestrelor, exista o alta locatie, dupa configuratia golurilor respective, pe care este
desenata o fatada uriasa cu rama decorativa din plastic.

Pentru a face cladirea unica, pentru a face fatada, in special cornichele dispuse la cele trei
capete ale fatadei sa nu fie prea plane, liniile verticale sunt atenuate si usor rotunjite de la marginea,
limita etajelor I si II, din care se conturează suporturile Bancă decorativă conică pentru două
balcoane. Balcoane circulare turnate din balcoane armate, aşezate pe console ce se extind din
cadrul pereţilor faţadei principale (str. Enescu), decorate cu un mezanin, format din şapte coloane
echidistante cu suprafaţa nouă cu majuscule clasice. Spatiile dintre coloane sunt decorate cu
modele florale, unele mozaicuri, unele reliefuri, imprumutandu-se cateva broderii si costume
populare, cu un fundal aerian albastru deschis. (PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE
URBANĂ AL MUNICIPIULUI TÎRGU-MUREŞ)

Marea valoare decorativă a întregului se realizează prin modul de aranjare a culorilor pe

fațadă. La parter domină culoarea naturală a bazaltului Stânceni, umbrele volumelor de piatră,
tencuiala folosită pentru evidențierea la primul etaj este reliefată prin metoda pulverizarii, culoarea
liliacului cu elemente decorative rama tablou semicilindric glazut albastru ultramarin. . Cadrul și
liniile lor ondulate sunt un tratament tipic al stilului detașat.

Galbenul pai care acoperă întreaga suprafață de la un capăt la altul din mijlocul fațadei
oferă lumină întregului, iar cadrul zimțat conturează nuanțele de gri pământ, a căror origine pare
să se datoreze tehnicii de închidere a grinzi. Casele țărănești sunt considerate a fi de origine
renascentist. Rama dăltuită și stilizată, precum și desenele de pătrate desenate în plăci pe gresie și
în plăci de diferite forme geometrice, sunt așezate în spațiile rămase de la etajul trei al fațadei
pentru a forma un brâu solid pentru construcție.

Un rol important în realizarea nemuririi Palatului Culturii este amenajarea intrărilor, ușilor
și ferestrelor, precum și diversitatea cadrelor distribuite pe fiecare detaliu al clădirii în ansamblu.

Intrarea principala este situata in mijlocul fatadei, unghiurile drepte realizate de pupa de
jos sunt gata de conturat, extinzand pana la cele doua linii de risalita situate la extremitati,
continuand acelasi tratament ca tot parterul, pana la un rând de cinci coloane de beton, acoperite
cu granit suedez lustruit, cu margini în unghi drept acoperite cu alma imprimată cu modele florale

31
și geometrice și părți laterale înfățișând patru uși masive care duc la clădire. Intrarea principală are
o notă unică care ne permite să comparăm intrarea în templele feudale ale marilor puteri ale Indiei.

Cele două intrări în Piața Trandafirilor și o intrare în curtea exterioară (direcția bibliotecii
orașului) se văd peste tot, în special a doua intrare. Portalul dinspre centrul orașului este de valoare
decorativă și ornamentală și are un piedestal flancat de două coloane unite, pe care sunt scrise
„Conservator”. Portalul afișează cu fidelitate teme etnografice des întâlnite în construcția ușilor
din lemn. Grilajele (porțile) din fier forjat cu modele populare corespund stilului portalului, precum
și tratamentului sculptural decorativ. Cu toate acestea, portalul pare să fi fost proiectat și construit
la o dată ulterioară, deoarece nu a fost integrat cu întregul partener și clădirea.

Holul creează impresia unei încăperi de templu budist, emițând lumină pentru ritualurile
tipice unui templu hindus, completată de un fundal ocru cu contururi izometrice de flori galbene
de lalele. Bazilica este în formă de T, cu oglinzi fixe pe pereții de capăt la ambele capete, o practică
obișnuită în stilurile Imperiu și Rococo, și este încadrată de un număr mare de borduri de țiglă de
marmură lustruită, galbenă cu vignetare de alb. Sala este căptușită cu plăci de marmură înalte de
80 cm acoperite cu bordură de marmură color Rușchița, pe ambele părți ale intrării principale în
sala de spectacole, bazată pe un piedestal comun, două coloane unite, coroane de flori ornamentate,
scobite în interior pentru jardiniere.

Pe lateralele din spatele intrării principale a sălii sunt două fântâni din marmură de rușchița
închisă la culoare, pe pereții acoperiți cu marmură galben pal, sunt așezați doi îngeri în basorelief,
pe lângă rolul lor decorativ, se folosesc plagi omagiale purtând numele artistului și ale celor care
au susținut construcția palatului.

Din holul de la primul etaj este intrarea in hol, prin usa centrala si pe laterale, destul de
simpla, fara decor, doar cu bordura (portal) din granit negru suedez, lustruit, usor rotunjit. Pe pereții
sălii, pe cupolă, precum și pe frescele pe care le avea, au fost așezate motive decorative și un
element foarte valoros al tuturor motivelor decorative. (PLANUL INTEGRAT DE
DEZVOLTARE URBANĂ AL MUNICIPIULUI TÎRGU-MUREŞ)

În limitele planului de la parter, clădirea este flancată de trei clădiri, inclusiv două curți
pătrate, flancate de aripi unde se află instituțiile din clădire. În încăperile palatului sunt amplasate
mai multe instituții de artă și cultură.

32
 Palatul Culturii, construit în 1908 în stil Art Nouveau, adăpostește Armonia Națională a
Filmului, Muzeul Județean Mureș - Secția Istoric, Galeria de Artă, Biblioteca Județeană și Galeria
Uniunii Artiștilor Plastici; Palatul Administrației, construit în 1905 Între 1907, în stil Art Nouveau,
adăpostește sediul Județului Mureș și al Consiliului Județean Mureș; Catedrala Ortodoxă; Biserica
Catolică, construită în stil baroc între 1728 și 1764; Biblioteca Teleki, 40.000 de volume; biserici
ortodoxe mari și mici, biserici de piatră, biserici ortodoxe din lemn, biserici catolice; masă regală,
fostul Palat Kenderfield în stil baroc etc. Pe lângă aceasta, există o cetate medievală construită în
prima jumătate a secolului al XVII-lea, care include și o Biserică Reformată, monument de
arhitectură de la sfârșitul secolului al XIV-lea.

De menționat și Teatrul Național, Teatrul de Păpuși Ariel; Muzeul de Etnografie și Artă

Populară, acesta din urmă în Palatul Toldalagi cu exponate aparținând comorilor naturale ale
Mureșului, Palatul Primăriei, Palatul Kendelphi, Palatul Teleki Domokos. , Cetatea Medievală,
Liceul bolyai, Al. Complexul Papiu Ilarian din secolul al XV-lea. 19 de centrul orasului. O serie
de statui precum: Bernády György, Aranka György, Dandea, Mihai Viteazu, Eminescu, Borsos
Tamás, Rákóczi, Petőfi, monum. Exodul evreilor, Kossuth Lajos, Avram Iancu, Bolyai, Kőrösi
Csoma Sándor, Alexandru Papiu Ilarian, Petru Maior constituie moştenirea culturală a oraşului
Tîrgu Mureş. 5 universități și 6 colegii din Tîrgu-Mureș susțin turismul de studii. Pentru călătorii
de afaceri, Tîrgu-Mureş are locaţii specifice. De menționat este și ceasul cu flori din centrul
orașului și cele trei cimitire (reformat, ortodox și catolic).

Figurile 3.1., 3.2., 3.3. Palatul Culturii

33
 Sursa: personala

Muzeul Județean - Expoziție Permanentă de Istorie Arheologică, situat la etajele I-III

(expozițiile permanente de științe ale naturii, etnografie și artă populară sunt amplasate la str.
Horea 24, respectiv Piața Trandafirilor 1). 11). Actualul muzeu județean a fost înființat în anul

34
1934 de către savantul muzeolog Aurel Filimon, vechi director de muzeu, și sprijinit de oamenii
de știință Constantin Dekovicciu și profesorul Octavia Floca. Rezultatele activităților muzeului
sunt incluse în patrimoniul a peste 150.000 de piese astăzi, desfășurate în trei secțiuni: Istorie
arheologică, Etnografie, Artă populară și Științe ale naturii. (Lista monumentelor istorice din județul
Mureș)

Expoziția de bază a muzeului se află în Palatul Culturii – unde a funcționat de la înființare

până în 1940 – reflectând evoluția societăților umane antice din zona județului Mureș până în zilele
noastre în conceptele de materialism dialectic și istoric. Este unitatea organică dintre pământ și
oameni; vechimea neîntreruptă, milenară și continuitatea poporului român în spațiul său național;
românii din Țara Românească, Moldova și Transilvania întrețin relațiile perpetue, Bogate, diverse
și dinamice, conștienți de comunitatea lor. originea; relațiile pe care poporul traco-dac, daco-roman
și român le-au întreținut cu alte popoare de-a lungul istoriei.

Bogatul documentar expus prezintă faptele secolelor de muncă, viață și luptă ale maselor
exploatate împotriva opresiunii și acumulării pentru libertatea socială și națională, pentru drepturi
egale pentru toți locuitorii acestei străvechi vatre românești. Pe lângă obiectele găsite cu mulți ani
în urmă, expoziția se bazează pe o bogăție de noi finanțări documentare rezultate în urma
săpăturilor arheologice recente, dovedind continuitatea locuitorilor locali, daci și romani din aceste
locuri.

Vasele artistice lucrate, descoperite la Cristeşti – localitatea din vecinătatea municipiului

Târgu Mureş – reprezintă o înbinare a formelor tradiţionale dacice cu cele din provinciile romane.
Cărămizile marcare: „Ala prima Bosporanorum miliaria”, descoperite aici atestă staţionarea, la
vremearespectivă, în această localitate a unei unităţi militare romane, de unde şi presupunerea
existenţei unei fortificaţii militare pe colina cetăţii oraşului, făcînd parte din linia de apărare
romană împotriva dacilor liberi.

Aici se păstrează şi câteva vestigii neolitice şi dako-romane, care au fost găsite în comuna
Sântana de Mureş, doar Mureşul fiind despărţit de Târgu Mureş. Dintre acestea amintim 74 de
morminte din cimitirul prefeudal, printre care cuțite, silex, ace de cusut, pensete, nasturi și fibule
de cupru și argint, precum și un număr mare de ceramică romană de la nivel provincial. Cu urme
de Dacia sau elemente pontice (secolele III-IV). Obiectele găsite ulterior în mare parte a țării își

35
dezvăluie identitatea culturală cu cele găsite pe pământul Sântana de Mureș, regiunea care poartă
numele acestei culturi materiale.

Muzeul de Artă, situat la etajul trei al clădirii, funcționează aici încă de la construcția sa și
a oferit un spațiu special pentru galeria de artă când a fost construit palatul (1913). În anii de după
Primul Război Mondial, custodele acesteia a fost Aurel Ciupe, care și-a îmbogățit fondurile
reorganizându-l într-o colecție. Pe lângă expoziția principală, muzeul organizează și expoziții
itinerante în centrele culturale și cluburile marilor fabrici din județ.

Biblioteca orășenească este situată în aripa stângă a clădirii, cu etaje speciale al doilea și al
treilea, cu încăperi de depozitare care pot depăși 300.000 de volume, 2 săli de lectură cu
aproximativ 100 de locuri, 1 sală de împrumut pentru locuință și birou, condiții pentru Dezvoltarea
instituției. securitate și o perspectivă pe termen mai lung. (Lista monumentelor istorice din județul
Mureș)

În primul an de funcționare, din cauza volumului redus de publicații, a fost ocupat doar
unul dintre cele trei etaje desemnate, inclusiv o librărie în suprafață de 260 mp, despărțită printr-o
pardoseală din sticlă securizată, și o sală de lectură de 55 mp2 si birou de imprumut carti.
Biblioteca este complet mobilată și este modelată după Biblioteca Universitară din Cluj. (Lista
monumentelor istorice din județul Mureș)

Înainte de deschiderea bibliotecii, o serie de nuclee de carte au fost stabilite prin donații de
la biblioteci mari, diverse organizații, anticariate și persoane fizice. La sfârșitul anului 1914, după
ce Primăria a investit, la un an de la deschidere, fondul editorial a ajuns la aproape 5.000 de
volume. Având în vedere nevoile demografice în funcție de vârstă, ocupație și naționalitate,
finanțarea bibliotecilor a crescut vertiginos în ultimii 25 de ani. suck

Fondul de peste 600.000 de volume cuprinde, pe lângă sortimentul tematic ce

caracterizează enciclopedia instituției, mai multe comori ale literaturii mondiale, inclusiv patru
incunabule.

Biblioteca Municipală are cinci servicii: servicii de sortare și organizare a colecțiilor,

servicii de relații cu cititorii, servicii de colecții speciale și servicii de colecții bibliografice. sala
de lectură și secția muzică), servicii de informare bibliografică și servicii de administrare
economică. În sfera serviciilor mai sus menționate se desfășoară activități intense în funcție de

36
împrejurările specifice fiecărei secții, realizându-se funcțiile culturale și educaționale ale
instituției, completând peisajul cultural al orașului Târgu Mureș împreună cu alte instituții din
palat.

Academia de Arte Frumoase a luat ființă ca urmare a nevoii de viață culturală din oraș și a
unei analize aprofundate a fundamentelor materiale existente și necesare. Academia, denumită
„Cursul gratuit de arte plastice la Târgu Mureş”, funcţionează în baza unor reglementări care se
preconizează a fi conduse de un profesor titular, precum şi a unui proces de învăţământ desfăşurat
independent de alte instituţii de cultură.

Situată la etajul trei al aripii drepte a Palatului Culturii, instituția oferă cel mai fericit loc
pentru dezvoltarea curriculară în bune condiții. Următoarele sunt valori artistice realizate prin
diverse tehnici: tehnici de frescă, vitralii, mozaicuri, sculpturi, elemente artistice aplicate, diverse
modele decorative incerte, diverse concepte arhitecturale, materiale de construcție surprinzătoare,
muzee etnografice asociative, studii de arheologie, multe sticlă și lemn. icoane realizate în stil
bizantin, precum și cele mai importante lucrări ale pictorilor români și maghiari.

Academia de Arte Frumoase vă începe activitatea cu un curs de artă gratuit în 1932. Acest
curs predă: pictură figurativă, arte decorative, tipografie, pictură, modelaj și sculptură. Procedura
de analiză este aceeași cu cea a „Școlii Naționale de Arte Plastice”. Sunt admiși toți studenții
talentați, indiferent de condițiile materiale sau de condițiile naționale.

Încă din primii ani, talentul începe să se arate. Unele dintre lucrările studenților au fost
admise la Salonul oficial de la București și apreciate de criticii profesioniști.

La sfârșitul fiecărui an este organizată o expoziție cu lucrările studenților. În acest fel, s-a
menţinut interesul publicului pentru arta plastică, contribuind încet, încet, la dezvoltarea gustului
artistic al Târgu Mureşului.

În 1948, la Școala de Arte Populare de la etajul II al Palatului Culturii a luat ființă Catedra
de Pictură, Grafică și Sculptură, instituție dedicată cultivării tinerelor talente prin dobândirea de
cunoștințe, tehnologie și cultură artistică. (Lista monumentelor istorice din județul Mureș)

37
 De la mijlocul secolului al XVIII-lea, studenţii Academiei Reformate au organizat teatrul,
primul eveniment de teatru şi muzică şi dans din Târgu Mureş. Dincolo de asta, însă, există
evenimente sporadice care mențin vibrația culturală a orașului.

3.2. Cetatea Târgu Mureşului

Unul dintre cele mai importante monumente ale Târgu Mures, înscris în istoria sa veche de secole,
este vechea cetate, situată într-una dintre atracţiile turistice ale oraşului. Este fortificația medievală a
orașului, construită în prima jumătate a secolului al XVII-lea și numită după ea. Fortul are o formă
poligonală neregulată, cu șapte forturi (dintre care trei se păstrează din vechile fortificații), cu planuri de la
pătrat-dreptunghiular la poligonale, fiecare cu mai multe niveluri.

Primul fort, cel al tăbăcăriei, a fost finalizat în 1620, iar construcția întregului fort a continuat o
jumătate de secol, în jurul anului 1653. Interconectată prin ziduri groase de cărămidă și piatră de râu, cetatea
se întinde pe o lungime de aproape 900 m și este înconjurată de șanțuri de apărare (9,5 m lățime și 7,5 m
adâncime).

Începând ca mijloc de apărare pentru locuitorii orașului și satele din jur împotriva invadatorilor,
fortul a devenit de-a lungul timpului un loc de reținere și abuz de elemente de ordin indisciplinat.

In interiorul fortului se afla biserica reformata, unul dintre cele mai vechi si mai mari
monumente de arhitectura din judetul Mures. Iertarea acordată de Papa Bonifaciu al IX-lea în 1400
și descoperirea grafitului din 1442 pe zidurile turnului indică finalizarea construcției propriu-zise,
susținută și dăruită de Ioan de Hunedoara, Transilvania. Oricum, originile sale datează din a doua
jumătate a secolului al XIV-lea. Unii cronicari cred că construcția bisericii cetății trebuie să fi avut
loc înainte de invazia tătarilor din 1241. Se spune că ar fi aparținut călugărilor dominicani, apoi
minorităților și franciscanilor și, în cele din urmă, a devenit o biserică reformată. (Lista
monumentelor istorice din județul Mureș)

Ridicată de franciscani, biserica are adăugate la nordul absidei două construcţii: clădirea fostei
mănăstiri franciscane, transformată în „Schola particula” în anul 1557 şi aşa numitul turn- capelă datat din
veacul al XV-lea. Turnul, lipit de latura de nord a bisericii, are înălţimea de circa 50 m. Turnul are un
acoperiş octogonal încadrat de patru turnuleţe aşezate simetric, şi este prevăzut cu meteze.

38
 Aici s-a încoronat în 1704, ca principe al Transilvaniei, Francisc Rákóczi al II-lea, la ale carui lupte
împotriva habsburgilor a participat şi un număr mare de iobagi români de pe aceste plaiuri, avându-i
căpetenii pe Dragu, Ciurulea, Pintea, Pop şi alţii.

Fig. 3.4. Cetatea Târgu Mureşului

Sursa: Web

Frecventele eșecuri care au afectat orașul timp de secole au afectat grav și biserica castelului,
inclusiv prăbușirea pilaștrilor și a tavanelor boltite, iar remediile ulterioare nu au reușit să-i restabilească
stilul original. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, prin restaurarea interiorului, nava și-a lăsat amprenta
baroc, care se păstrează și astăzi. alexandra

Multe elemente decorative din piatră aparținând stilului gotic timpuriu și trecerea la stilul gotic
dezvoltat pot fi observate la intrările de pe laturile de vest și de sud ale bisericii, ale căror contururi sunt
obținute prin benzi de coloane cu decorațiuni de viță de vie. si ciorchini. Sanctuarul, ferestrele naosului și
bolta corului păstrează și ele trăsăturile gotice.

Numele castelului Târgumireș este asociat cu o mărturie legendară a istoriei orașului, indicând nu
doar bunele relații cu Mihai Viteazul, ci și respectul locuitorilor așezării față de domnitor: prezența pe
teritoriu este deosebit de amenajat pentru Capela guvernatorului vechiului castel.

O amprentă găsită în arhivele Vienei înfăţişează cetatea Târgu-Mureş de secole în urmă. Declarat
Monument Istoric, întreg complexul fortului a fost recent renovat și va intra în circuitul economic și turistic
39
național. Există spații muzeale, ateliere de artiști, tabere de sculptură în aer liber, săli de expoziție și
activități culturale și educaționale, jocuri distractive și parcuri de distracție, unități profesionale de
alimentație publică, moteluri și studiouri de cooperare artizanală. ochii turistului.

Fig. 3.5, 3.6. Cetatea Târgu Mureşului

Sursa: Web

40
 3.3. Biblioteca Teleki

Actul de a citi Târgu-Mureş a luat naştere din înfiinţarea şi deschiderea Bibliotecii Teleki (1802),
care a cuprins preţioasa opera a prim-ministrului Transilvaniei Samuel Teleki (1734-1822) în viaţa omului
Cărţi şi documente sunt puse cu generozitate la dispoziţia publicul. Biblioteca se află într-o clădire numită
Teleki-Teka și are o aripă special concepută în acest scop. Încă de la început, instituția a funcționat cu
succes ca bibliotecă publică.

3.4. Muzeul Judeţean Mureş

Muzeul Judeţean Mureş curpinde Secţiile – Arheologie – Istorie, Artă, Ştiinţele Naturii, Etnografie
şi Artă Populară, un laborator de conservare – restaurare şi Galeriile „Ion Vlasiu”, „Nagy Imre”, „Maris”.
Fiecare secţie îşi desfăşoară activitatea în edificii separate, spectaculoase prin valoare arhitecturală şi
conţinut. Colecţiile muzeale, în continuă creştere, sunt constituite din valori de patrimoniu cultural naţional
valorificate prin expoziţii permanente, temporare sau itinerante, prin simpozioane şi sesiuni naţionale de
comunicări ştiinţifice, precum şi prin articole şi studii publicate în revistele de specialitate din ţară şi în
Anuarul „Marisia” care curpinde trei fascicole: arheologie – istorie, etnografie – artă populară şi ştiinţele
naturii.

Fig. 3.8. Muzeul Judeţean Mureş

41
 Sursa: personala

3.5. Palatul Administrativ din Târgu Mureș

Palatul este, de asemenea, renumit pentru turnul său înalt de 60 m, care a fost construit inițial ca
turn de incendiu al orașului. Arhitectura sălii prezintă un tavan boltit în stil neogotic sprijinit pe coloane de
marmură sculptată și vitralii de culoare pastel, asemănător cu Sala Cavalerilor din Castelul Hunedoara. În
turnul palatului este un ceas, iar turnul cu ceas are solzi pe toate părțile, iar clopotul se aude la fiecare sfert
de oră.

42
 Fig. 3.9. Palatul Administrativ din Târgu Mureș

Sursa: Web

3.6. Casa Kopeczi

A fost construită în 1554 la inițiativa lui Tamás Köpeczi Nagy, un oficial de rang înalt din epoca
reginei Isabella (primitoarea veniturilor regale din Transilvania). În 1808, clădirea a intrat în proprietatea
marelui bibliofil, colecționar de minerale și animale împăiate, conte Iosif Teleki. Ulterior, colecția a fost
transferată la școala reformată.

După 1845, în clădire a funcționat cazinoul, unde erau organizate carnavale și dansuri pentru
protipendada de atunci. Spatiile comerciale se afla in prezent la parterul blocului.

43
 Fig. 3.10. Casa Kopeczi

Sursa: Web

Monumente de interes national:

 Biserica de lemn
 Piata Trandafirilor
 Centrul Istoric
 Strada Bolyai
 Casa Avram Iancu
 Casa Teleki

3.7. Probleme și disfuncționalități identificate în municipiul Targu Mures

Cateva dintre probleme si disfunctionalitatile municipiului ar fi:

 Intermodalitate
 Siguranţa rutieră urbană
 Transportul rutier
 Logistica urbană
 Gestionarea mobilităţii
 Sisteme de transport inteligente

44
 Congestia și supraaglomerarea sunt, de asemenea, identificate în mod obișnuit ca impact negativ al
turismului asupra mediului. Congestia se aplică, în mod normal, problemelor asociate cu prea multe mașini
care se află sau călătoresc spre o destinație.

Tîrgu Mureş este un oraş de mărime medie care încearcă să se dezvolte pentru a concura cu oraşele
româneşti mai puternice. Târgu Mureş are însă şi avantajele sale, care pot fi mai bine valorificate: un mediu
academic dezvoltat, un aeroport sau o locaţie centrală la nivel naţional. Pe de altă parte, mai avem mult de
lucru și în alte domenii care vor crește foarte mult atractivitatea orașelor din punct de vedere economic și
al condițiilor de viață: infrastructură rutieră, piste pentru biciclete, spații verzi, atragerea investitorilor.

Având în vedere că Tîrgu Mureş atrage foarte mulţi navetişti, trebuie elaborată o strategie de dezvoltare
a infrastructurii, ceea ce este foarte greu având în vedere că drumurile noastre sunt greu de lărgit, mai ales
pe drumul spre Cluj Napoca. Ei bine, în acest sens, am oprit lucrările în problema orașului de inel, și nu
știm când se va relua, precum și construcția drumului expres care leagă județul și alte zone, sunt mari
probleme. regiune a tarii. Și aceste aspecte pot încetini dezvoltarea județului pe măsură ce traficul auto este
din ce în ce mai aglomerat în reședința de județ.

Drept urmare, infrastructura aeroportuară trebuie modernizată și extinsă în mod constant. Intervențiile
pot include: piste suplimentare pentru creșterea frecvenței zborurilor; extinderea infrastructurii de tratare a
pasagerilor (cel mai aglomerat aeroport din România nu poate gestiona numărul de pasageri în orele de
vârf); dezvoltarea infrastructurii intermodale pentru a permite continuarea cu ușurință în și în afara zonei
metropolitane de destinație. De asemenea, aeroportul trebuie modernizat pentru a facilita transportul aerian.

Conform statisticilor din 2007, România este țara cu cea mai rapidă creștere în economia UE, principala
forță motrice a creșterii fiind orașul București și orașele de rangul doi ale țării. Cu toate acestea, România
are un mare dezechilibru: nivelurile de productivitate ale Bucureștiului au atins niveluri comparabile cu
alte capitale ale UE, dar orașele de nivelul doi sunt încă departe de a fi pe picior de egalitate cu orașele de
nivelul doi din UE. Cu toate acestea, creșterea economică viitoare nu poate fi realizată fără consolidarea
orașelor de nivelul doi. Iată de ce Tîrgu Mureş joacă un rol extrem de important şi în regiunea centrală a
Transilvaniei. „Cele mai competitive orașe de nivel al doilea sunt cele care se dovedesc a fi cele mai bune
în atragerea populației, a investițiilor și a turiștilor”, au spus autorii lucrării.

Capitolul pe care l-am ratat a fost refacerea/modernizarea/extinderea pistelor pietonale și pentru

biciclete. După cum știm, pistele de biciclete sunt aproape inexistente în Târgu Mureș, iar posibilitatea

45
altora este redusă având în vedere că drumurile sunt de obicei înguste. "Pentru a socializa și a conecta,
oamenii trebuie să poată interacționa cu ușurință. Aceasta înseamnă că orașele ar trebui să fie concepute
pentru oameni, nu pentru mașini. Cu cât oamenii petrec mai mult timp conducând, cu atât mai puțin timp
petrec interacționând cu ceilalți. Mersul pe jos/Cu atât mai ușor și mai plăcut este mersul cu bicicleta, cu
atât oamenii sunt mai probabil să interacționeze.”

3.8. Analiza SWOT

Puncte tari
 Asezare centrala
 Noduri importante de transport rutier şi feroviar
 Reţea hidrografică bogată, cu potenţial energetic
 Judeţul Mureş este traversat de Drumul european E60
 Concentrarea mai multor naţionalităţi, interferenţe culturale
 Reţea de transport rutier
 Dezvoltare urbană policentrică
 Existenţa aeroportului internaţional Tîrgu-Mureş
 Patrimoniul cultural și locurile istorice sunt principalele centre de atenție pentru mulți turiști.
 Festivaluri locale
 Mediu sigur
 Facilități de cazare
 Resurse suficiente pentru a produce produse de calitate
 Creștere economică
 Comoditate în călătorii
 Cultură diversă
Puncte slabe
 Imposibilitatea extinderii pe orizontală a municipiului
 Lipsa centurilor rutiere ocolitoare
 Reţea stradală de slabă calitate
 Infrastructura edilitară învechită
 Existenţa unor suprafeţe de teren şi clădiri nevalorificate, aflate în patrimoniul ministerelor

46
  Durata redusă a şederii turiştilor
 Existenţa unor unităţi de cazare la standarde calitative necorespunzătoare
 Mai puține abilități de management
 Lipsa de inovare
 Lipsa serviciilor de calitate in unele zone
 Rata mare de rotație
 Personalul sezonier
 Strategii de marketing convenționale
Oportunitati
 Extinderea zonei metropolitan
 Poziţie avantajoasă a regiunii în raport cu proiectele europene care vizează infrastructura de
transport
 Realizarea drumurilor ocolitoare pe două segmente
 Elaborarea de planuri de dezvoltare metropolitan
 Modernizarea Gării Tîrgu-Mureş
 Deschiderea de noi curse internaţionale
 Construirea centurilor rutiere ocolitoare
 Dezvoltarea turismului, prin crearea unei reţele informaţionale turistice la nivel national
 Serviciu personalizat cu experiență unică
 Locuri neobișnuite pentru a atrage oamenii
 Produse noi
 Loc prietenos cu mediul înconjurător
 Serviciu economic
 Marketing online
Amenintari
 Risc ridicat pentru inundaţii
 Degradarea mediului natural pe axele noi de transport
 Prioritizarea investiţiilor naţionale către alte zone
 Starea precară a unor drumuri
 Criza economică manifestată la nivel mondial

47
  Pandemia de Covid-19
 Probleme de mediu
 Finanțe limitate
 Instituții profesionale limitate pentru turism
 Foarte competitive
 Restricții privind vizele

3.9. Propuneri de valorificare turistică a patrimoniului arhitectural local

Datorită factorilor topografici și de mediu, diversității și frumuseții peisajelor,

eterogenității etnice și culturale, județul Mulesh dispune de un potențial turistic considerabil
capabil să atragă interes pentru oamenii din turismul spiritual, cultural, rural, sportiv, ecumenic
sau pentru tineret.

Dezvoltarea turismului oferă oportunități importante de dezvoltare economică. Acest lucru

se poate realiza prin promovarea obiectivelor turistice care pot genera multă cerere și ulterior să
aducă venituri suplimentare în cadrul județului. Creșterea cererii de produse turistice va reduce
șomajul prin crearea de locuri de muncă și va stimula mediul de afaceri din regiune. Rezultatele
unei astfel de promovări nu ar trebui să aibă ca efect distrugerea moștenirii naturale și culturale.

Se știe că turiștii străini sunt interesați în mod deosebit de produsele culturale și de

ecoturism constând în servicii bazate pe unicitate și calitate. Iată de ce cei care lucrează în turism
ar trebui să profite de elementele unice ale județului, precum obiceiurile și tradițiile zonei, zona
gastronomică sau valoarea istorică a clădirilor. Nu putem uita nici de calitatea acestor servicii, care
trebuie să se adapteze și chiar să depășească așteptările. Crearea pachetelor turistice de calitate
necesită nu numai participarea creatorilor, ci și a autorităților responsabile cu elaborarea planurilor
de refacere și dezvoltare a infrastructurii locale.

De asemenea, este nevoie de a crea noi obiective turistice, de exemplu, ar fi benefică

construirea unui parc de distracții în cadrul fortului Shighișoara s.a. sau organizarea de festivaluri
cu caracteristici istorice. Pentru realizarea acestor activități vor fi necesare fonduri pentru
programe de construcție sau restaurare a monumentelor istorice, care pot fi obținute de la Uniunea
Europeană.

48
 Trebuie atrasă atenția turiștilor pentru a reduce publicitatea obiectivelor turistice, deoarece
acest lucru poate duce la o dezvoltare echilibrată a întregului județ. Odată ce acest pas este finalizat,
va trebui să fie puternic promovat atât la nivel național, cât și internațional prin participarea la
târguri comerciale, expoziții la fața locului și cooperarea cu agențiile de turism importante.

Datorită prețului accesibil, dar și curiozității față de obiceiurile și tradițiile locale, cererea
pentru Agorturisum a început să crească. Cele mai atractive zone sunt cele situate în zone pitorești
cu medii sănătoase, nealterate, folclor etnic, valori culturale sau tradiții bogate în conținut,
diversitate și individualitate.

Zona gastronomică a județului poate fi dezvoltată și prin organizarea de festivaluri

tematice, în care se folosesc diverse rețete culinare specifice regiunii, în special cele specifice
diferitelor culturi ale județului.

Având în vedere că avem o țară plină de resurse turistice naturale și antropice, investițiile
în îmbunătățirea infrastructurii și crearea de condiții mai bune pentru cazare, transport, mâncare și
divertisment la prețuri accesibile ar putea fi „linia de viață” a României, care este din ce în ce mai
într-o criză aparent fără speranţă.

Această regulă se aplică și județului Mures, care are multe atracții turistice subfinanțate și
subreclamate. Promoții mai agresive în țară și în străinătate ar putea duce la creșterea traficului
turistic în această regiune frumoasă. Promovarea nu este însă suficientă, fiind necesare și condiții
favorabile pentru desfășurarea diferitelor activități turistice.

Astfel de investiții pot duce la venituri mai mari pentru întreaga populație a județului în
viitor, fiind cunoscut faptul că, odată cu dezvoltarea turismului, și multe alte sectoare ale
economiei cresc indirect. De fapt, aceasta este o oportunitate pentru rezidenți de a deschide unele
afaceri și de a intra în mediul de afaceri.

Având în vedere că în județ există zone de mare altitudine care se pretează pentru sporturi
extreme precum alpinismul și alpinismul, este foarte potrivit pentru realizarea de trasee turistice,
trasee marcate, stațiuni de schi extrem, dar și un loc unde turiștii pot închiria de calitate superioară.
echipamente.

49
 Pe măsură ce trece timpul, turiștii au mai multe opțiuni de călătorie și mai multe locuri din
care să aleagă, așa că sunt mai pretențioși și dornici să învețe cât mai multe despre locul în care își
vor petrece vacanța Detaliile. Pentru a putea îndeplini cerințele, vom avea nevoie de accente
turistice pregătite, care să cunoască foarte bine zona și să știe să evalueze toate atracțiile din zonă.

Se spune că marketingul este sufletul comerțului, iar serviciile de turism sunt o ramură a
comerțului, și au nevoie și de o strategie de marketing cât mai atractivă pentru a face cunoscut
județul. Organizează oferte promoționale, tururi județene, servicii inovatoare, promoții prin
internet și creează site-uri web pentru a face cunoscute potențialul turistic al județului publicului
din țară și din străinătate.

Protejarea mediului este foarte importantă pentru județul Mulesh. Este acoperit cu păduri
mari și ar trebui să rămână așa, exploatarea forestieră nu ar trebui să fie exagerată și să distrugă
acest mediu minunat.

Revitalizarea turismului balnear necesită o acțiune complexă care să se concentreze pe

modernizarea stațiunilor lansate în turismul internațional, dezvoltarea de unități de cazare și
tratament, precum și crearea de noi stațiuni cu interese locale folosind factori naturali de vindecare
și tratamente tradiționale. Prin implementarea tuturor măsurilor de mai sus se va putea îndrepta
către un nivel superior al calității serviciilor turistice, înregistrând astfel dezvoltarea județului pe
plan economic.

50
 Concluzii

Patrimoniul cultural este o resursă foarte importantă care aparține întregii omeniri.
Valoarea sa se extinde cu mult dincolo de tărâmul banilor și reprezintă o comoară de cunoștințe și
sens care inspiră și satisface omenirea. De aceea, este deosebit de important să se investească în
protecția și valorificarea patrimoniului cultural. Autorii susțin că aceste investiții nu ar trebui să
fie responsabilitatea exclusivă a autorităților publice.

În schimb, având în vedere gama de impacturi economice ale patrimoniului cultural, se

recomandă o abordare hibridă public-privată a finanțării, care ar putea lua forma unui parteneriat
public-privat. Pe de altă parte, unii autori propun finanțarea unor proiecte majore în domeniul
conservării și restaurării patrimoniului cultural românesc prin obținerea de fonduri europene pro
bono.

Evaluarea proiectelor de investiții în patrimoniul cultural ridică două întrebări importante:

- În primul rând, impacturile economice ale acestor investiții sunt deosebit de complexe,
se manifestă atât pe termen scurt, cât și pe termen lung și sunt greu de cuantificat. Din
păcate, unii cercetători au efectuat analize superficiale ale acestui domeniu, exagerând
astfel impactul economic al patrimoniului cultural. Cu toate acestea, evaluările de
impact rămân un instrument valoros pentru evaluarea proiectelor de investiții în
patrimoniul cultural. Cu toate acestea, ei trebuie să ia în considerare toate impacturile
economice ale proiectului de investiții (atât pozitive, cât și negative) și să le compare
cu impactul proiectelor alternative.
- În al doilea rând, este încă nevoie de o abordare bine fundamentată pentru a îndeplini
toate cerințele de evaluare a patrimoniului cultural. Metodele de evaluare existente,
utilizate inițial pentru evaluarea mărfurilor de mediu, au fost ulterior adaptate pentru
evaluarea patrimoniului cultural. În plus, ele nu acoperă toate aspectele valorilor
patrimoniului cultural, ci doar unele dintre ele. Valoarea de neutilizare s-a dovedit a fi
cea mai dificil de estimat, iar metoda valorii contingente a fost singura metodă
aplicabilă în acest caz.

51
 În concluzie, există încă multe probleme nerezolvate în evaluarea și valorificarea
economică a patrimoniului cultural, încurajând noi cercetări în acest domeniu. Una dintre
principalele provocări este dezvoltarea unei metode îmbunătățite (sau a unui set de metode) de
evaluare a patrimoniului cultural.

52
 Bibliografie

1. DIMENSIUNEA GLOBALĂ A RELAŢIEI TURISM-MEDIU, Turismul și mediul

înconjurător An 2 GT, an univ 2017-2018.
2. Suport de curs, TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, Facultatea de Geografie, an
univ. 2017-2018.
3. Ecoturismul si Dezvoltarea durabila, suport de curs, Facultatea de Geografie, an univ
2017-2018.
4. PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ AL MUNICIPIULUI TÎRGU-
MUREŞ.
5. Municipiul Targu-Mures, site oficial.
6. Productia si comercializarea serviciilor turistice - Puiu Nistoreanu, V. Dinu si Alex
Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004.
7. Cercetarea statistica in turism - Cristian Valentin Hapenciuc, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2003.
8. Manualul ghidului de turism - Constantin Luca si Alexandru Chiriac, Ed. Gemnea Print,
2002.
9. Managementul operatiunilor de turism - Gabriela Stanciulescu, Ed. All Beck, Bucuresti,
2002.
10. Economia turismului si mediul inconjurator - Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simon,
Ed. Economica, Bucuresti, 1999.
11. Amenajarea turistica a teritoriului - V. Glavan, Ed. Eden, Bucuresti, 1996.
12. Amenajari turistice - G. Erdeli si I. Istrati, Ed. Univ, Bucuresti, 1996.
13. Conducerea intreprinderii de alimentatie publica si turism - Radu Emilian, Ed. ASE,
Bucuresti, 1981.
14. Tehnica operatiunilor de turism - STANCIULESCU GABRIELA, SORIN V., MIRCEA
MICLU, Editura All, Bucuresti, 1995.
15. Gestiunea activitatiilor de turism - NICOLAE LUPU Univ.Crestina “Dimitrie Cantemir
“, Facultatea de Management Turistic si Comercial, Bucuresti, 1994.
16. INS, Targu-Mures.

53
17. Francoise Choay, Alegoria patrimoniului, Uniunea arhitectilor din Romania, Ed. Simetria
Bucuresti 1998.
18. Francoise Choay, Patrimoniul la răscruce. Antologie de luptă, Ed. Ozaid 2014.
19. Cesare Brandi, Teoria Restaurarii, Ed. Meridiana, Bucuresti 1996.
20. Camillo Site, Arta construirii oraselor, „Urbanismul dupa principiile sale artistice”, Ed.
Tehnica, Bucuresti 1992.
21. PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILÃ A MUNICIPIULUI TÂRGU MURES,
Agenda Locala 21, Primaria Municipiului.
22. ADLER, L.; ENESCU, M.; BĂICULESCU E., Arhitectura industriei contemporane.
Probleme economice, Editura Tehnică, Bucureşti,1972
23. Albu Nicolae, Turism şi eficienţă Principii generale, Editura Lux Libris, Braşov, 2005.
24. Dinu Mihaela, Geografia turismuluI, Editura didactică şi pedagogică, R.A Bucureşti
2005.
25. Glavan Vasile, Turismul în România, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
26. Luca Constantin, Chiriac Alexandra, Manualul ghidului de turism, 2002.
27. Manolescu Irina Teodora, Amenajarea turistică a teritoriului, editura PIM, Iaşi, 2006
28. Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2001.
29. Nistoreanu Puiu, Management în turism, Editura Lux Libris, Bucureşti, 2002.
30. Nita Valentin, Managementul serviciilor de cazare, Editura Tehnopres, 2004.
31. Sandu Petru, Management în turism, Editura Lux Libris, Bucureşti, 1998.
32. Stanciulescu Gabriela, Managementul operatiunilor de turism, editia aII-a Editura
Allbeck.
33. Zaharia Valentina, Tehnica operaţiunilor de turism, Editura Ex Libris, 2002.
34. Directia Judeteana pentru Cultura - Judetul Mures.
35. Lista monumentelor istorice din județul Mureș, Web .
36. MINISTERUL CULTURII, LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2015, Județul Mureş.
37. Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş,
REPERE CULTURALE MUREŞENE.
38. Lista monumentelor istorice din județul Mureș, www.tirgumures.ro/pdf/monumente.pdf.
39. Enciclopedia Romaniei, Târgu Mureş.

54