11.11.2020 New Microsoft Word Document

Dosar 174/220/2020
minuta
Admite cererea formulată de către petenţii Ban Constantin şi Ban Elena având ca
obiect uzucapiune prin procedura necontencioasă prevăzută de art. 130 din Decret-lege nr.
115/1938.
Constata că petenţii Ban Constantin şi Ban Elena au dobândit prin uzucapiune ,în
condiţiile art. 28 din Deceretul lege nr. 115/1938, dreptul de proprietate asupra imobilului în
suprafaţa de 996 mp înscris în nr. C.F. 401746 Voiteg, intravilan, cu număr topografic 471-472/a-
1.
În temeiul art. 885 şi art. 888 NCC dispune intabularea dreptului de proprietate al petenţilor
Ban Constantin şi Ban Elena , cu titlu de drept dobândit prin uzucapiune, bun comun, în C.F.
401746 Voiteg, cu număr topografic 471-472/a-1 concomitent cu radierea dreptului numitei
Bechir Meria .
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria
Deta.
Pronunţată la data de 11.11.2020 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa
instanţei.
Preşedinte
Alina Paraschiva Moisa
11.11.2020
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DETA
JUDEŢUL TIMIŞ
__________________________________________________________________________________________
operator de date cu caracter personal nr. 5271
prezentul document conţine date cu caracter personal aflate sub incidenţa Legii nr. 677/2007
Dosar nr. 174/220/2020

SENTINŢA CIVILĂ NR. 693
Şedinţa publică din data de 30 aprilie 2015
Completul compus din
Preşedinte Alina Paraschiva Moisa
Grefier Florin Vincze
Pe rol se află soluţionarea acţiunii civile formulată de petenţii Butulea
Constantin şi Butulea Iulia având ca obiect uzucapiune prin procedura
necontencioasă prevăzută de art. 130 din Decret-lege nr. 115/1938.
La al apelul nominal făcut în şedinţa publică, se prezintă petentul Butulea
Constantin fiind asistat de avocat Iunacico Angelco, acesta din urmă şi în
reprezentarea petentei Butulea Iulia şi martorii Crivet Emilia şi Stanciu Doina.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care,
Instanţa procedează la audierea martorilor Crivet Emilia şi Stanciu
Doina, declaraţiile acestora fiind consemnate separat în scris şi ataşate la dosar
(filele 65-66).
Instanţa văzând că nu s-au solicitat probe noi, nu s-au invocat excepţii,
instanţa constată încheiată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul pe fond.
Avocat Iunacico Angelco, pentru petentul Butulea Constantin şi în
reprezentarea petentei Butulea Iulia, solicită admiterea acţiunii, aşa cum a fost ea
formulată.
I N STAN ŢA
Deliberând,asupra cauzei de faţă constată :
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Deta sub nr. 440/220/2014 la
data de 02.04.2014, petenţii Butulea Constantin şi Butulea Iulia , au solicitat,
prin procedura necontencioasă prevăzută de art. 130 din Decret-lege nr. 115/1938,
instanţei constatarea faptului că au dobândit dreptul de proprietate, cu titlu de drept
uzucapiune, asupra imobilului evidenţiat în C.F. 386 Grăniceri, intravilan cu număr
topografic 626/178 situat în localitatea Grăniceri; radierea construcţiilor-casă;
radierea din cartea funciară a numitei Feimer Magdalena în calitate de proprietar
asupra imobilului; înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate, a
petenţilor, asupra imobilului evidenţiat în C.F. 386 Grăniceri, intravilan cu număr
topografic 626/178 situat în localitatea Grăniceri.
În motivare a arătat că din extrasul de carte funciară nr. C.F. 386 Grăniceri,
cu număr topografic 626/178 rezultă că, calitatea de proprietar al imobilului o are
numita Feimer Magdalena decedată la data de 07.05.1938 în localitate Dolaţ.
Începând cu anul 1992 petenţii au exercitat o posesie utilă, neîntreruptă,
paşnică şi sub nume de proprietar asupra imobilului evidenţiat în C.F. 386
Grăniceri, intravilan cu număr topografic 626/178 situat în localitatea Grăniceri.
S-a menţionat faptul că au achitat taxele şi impozitele către stat, fiind
cunoscuţi în localitate ca şi adevăraţi proprietari ai imobilului evidenţiat în C.F.
386 Grăniceri, intravilan cu număr topografic 626/178 situat în localitatea
Grăniceri, precum şi faptul că aşa cum rezultă din adresa nr. 489/2014 a Primăriei
Comunei Giera, pe terenul evidenţiat în C.F. 386 Grăniceri, intravilan cu număr
topografic 626/178 situat în localitatea Grăniceri, nu mai există casă, ea fiind
demolată în anul 1970.
S-a precizat faptul că în speţă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 28
aliniat 1 din Decret Lege nr. 115/1938.
În drept s-a invocat : art. 28 aliniat 1 şi art. 130 din Decret Lege nr.
115/1938.
În probaţiune au înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri şi proba
testimonială.
În susţinerea demersului procesual au fost ataşate : modul de calcul al valorii
terenului, împuternicire avocaţială, taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei,
adeverinţa nr. 488/26.03.2014 Primăria Comunei Giera, adeverinţa nr.
489/26.03.2014 Primăria Comunei Giera, extras C.F. nr. 402109 Giera (C.F. vechi
nr. 386) acte de stare civilă, adeverinţa nr. 487/26.03.2014 Primăria Comunei
Giera, (filele 3-12).
La data de 17.04.2014 petenţii au depus la dosar taxa judiciară de timbru în
cuantum de 355 lei, un înscris cu numele şi adresa martorilor Crivet Emilia şi
Stanciu Doina (filele 19-20).
La termenul din data de 12.06.2014 petenţii, prin avocat, au depus la dosar
certificatul de deces al numitei Feimer Magdalena şi dovada publicării anunţului
într-un ziar de largă răspândire (filele 33-34).
La data de 31.07.2014 petenţii, prin avocat, au depus la dosar certificat fiscal
Primăria Comunei Giera, încheierea nr. 12/28.07.2014 BNP Ciobanu Ana Ştefania
din Deta, certificatul de deces al numitei Feimer Magdalena, certificat nr.
1647/28.07.2014 Camera Notarilor Publici Timişoara, RNNEOS nr.
163517/28.07.2014, RNNEL nr. 142294/28.07.2014, documentaţie topografică
(filele 37-46).
La termenul din data de 25.08.2014 s-a dispus emiterea somaţiei cu privire la
cererea de uzucapiune, conform art.1051 din Noul Cod de procedură civilă, s-a
pus în vedere reclamanţilor, prin avocat, să facă dovada publicării somaţiei în două
ziare de largă răspândire, dintre care cel puţin unul de circulaţie naţională, s-a
dispus afişarea, respectiv comunicarea pentru afişare a somaţiei la imobilul în
litigiu, la sediul instanţei, al BCPI Deta şi la sediul Primăriei Comunei Giera (fila
47).
La data de 26.08.2014 s-a procedat la afişarea somaţiei la avizierul instanţei
(fila 52).
La data de 29.08.2014 BTCPI Deta a depus la dosar procesul-verbal de
afişare a somaţiei (fila 53).
La data de 22.09.2014 Primăria Comunei Giera a depus la dosar procesul-
verbal de afişare a somaţiei (fila 54).
La termenul din data de 16.10.2014 petenţii, prin avocat au depus la dosar
dovada publicării somaţiei în două ziare de largă răspândire, dintre care unul de
circulaţie naţională (filele 56-57).
La termenul din data de 16.10.2014 s-a constat că s-au efectuat publicaţiile
somaţiei, s-a constat că cea din urmă publicaţie a fost făcută la data de
29.09.2014şi s-a stabilit următorul termen de judecată peste 6 luni de la emiterea
celei din urmă publicaţii, respectiv la data de 29.04.2015, pentru ca toţi cei
interesaţi să formuleze, dacă e cazul, opoziţie (fila 58).
La data de 14.04.2015 petenţii, prin avocat, au depus la dosar un act
procesual prin care au solicitat înlocuirea martorului Nechita Vasile, decedat, cu
martora Stanciu Doina (fila 59).
La termenul din data de 30.04.2015 a fost administrată proba testimonială cu
martorii Crivet Emilia şi Stanciu Doina.
Examinând cererea formulată , pe baza materialului probator existent la
dosar instanţa reţine următoarele :
Petenţii Ban Constantin şi Ban Elena au investit instanţa ,ca în temeiul art. 27-
28 din Decretul-Lege nr. 115/1938 ,să constate dobândirea dreptului de proprietate
asupra imobilului în suprafaţa de 996 mp înscris în nr. C.F. 401746 Voiteg, intravilan, cu număr
topografic 471-472/a-1.
Uzucapiunea sau prescripţia achizitivă este un mod de dobândire a dreptului
de proprietate asupra unui bun imobil ca efect al posedării lui de către o persoană
în condiţiile şi termenele prevăzute de lege.
În acest sens instanţa va avea în vedere Decizia nr. 86 din 10/12/2007 a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, , publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 697
din 14/10/2008, privind examinarea recursului in interesul legii, cu privire la
dispoziţiile legale aplicabile în cazul acţiunilor care au ca obiect constatarea
dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în teritoriile în care s-au aplicat
prevederile Decretului-lege nr.115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la
cărţile funciare, în materia prescripţiilor achizitive împlinite după intrarea în
vigoare a Legii cadastrului si a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, prin care s-a
stabilit că în situaţia prescripţiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-
lege nr. 115/1938 şi împlinite după intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996,
acţiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în
regim de carte funciară sunt guvernate de dispoziţiile legii vechi, respectiv ale
Decretului-lege nr. 115/1938.
Această soluţie cu privire la interpretarea dispoziţiilor legale este obligatorie,
potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă, fiind valabilă , prin
similitudine , raţionamentul fiind acelaşi , şi în cazul incidenţei unui alt act
normativ , în vigoare la momentul începerii posesiei achizitive , întrucât soluţia
aleasă de către Î.C.C.J. în soluţia mai sus citată a pornit de la regula tempus regit
actum.
Decretul-lege nr. 115/1938 a intrat în vigoare în teritoriile din Banat şi
Transilvania la data de 12 iulie 1947, prin legea nr. 241/1947, prin care s-a pus în
aplicare Decretul lege nr. 115/1938 în Transilvania şi Banat. După cum susţine
petentul şi au confirmat martorii audiaţi posesia petentului asupra întregului
imobil a început din anul 1991 , astfel că regulile după care se vor analiza
condiţiile uzucapiunii cad sub incidenţa disp. art. 28 din Decretul-lege nr.
115/1938, care se referă la uzucapiunea extratabulară.
Acest text dispune „cel care a posedat un bun nemişcător în condiţiile legii,
timp de 20 de ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea
cere înscrierea dreptului uzucapat”.
Astfel că , pentru a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune î temeiul
art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 ,trebuie întrunite următoarele condiţii :
titularul dreptului intabulat în cartea funciară să fie decedat ; uzucapantul să
posede imobilul timp de 20 de ani de la moartea proprietarului tabular; posesia
exercitată de uzucapant să fie utilă.
Pentru a opera prescripţia achizitivă în favoarea petenţilor , trebuie în primul
rând ca titularul dreptului intabulat în cartea funciară să fie decedat.
În cazul de faţă, înC.F. 401746 Voiteg, intravilan, cu număr topografic 471-472/a-
1 ,asupra imobilului compus din teren intravilan în suprafaţă de 996 mp este
intabulat dreptul de proprietate în cotă de 1/1 în favoarea numitei Bechir Maria
născut Dan.
Petenţii au făcut dovada decesului proprietarului tabular Dan Maria,
născută Bechir , care, conform actului de deces de la fila 79, a decedat la data de
26.11.1946 .
Totodată petenții au făcut dovada că a exercitat posesia asupra întregului
imobil începând din anul 1989 .
În ceea ce priveşte calitatea posesie exercitată de către petenţi asupra acestui
imobil , instanţa reţine că declaraţiile martorilor Benea Valentina și Nuțu Aurelia ,
se coroborează şi confirmă susţinerile petenţilor , în sensul că petenţii au stăpânit
imobilul care formează obiectul cauzei de mai mult de 20 de ani de la moartea
proprietarului tabular, fiind cunoscuţi în localitate ca adevăraţi proprietari ai
acestuia. De asemenea ,din declaraţiile martorilor reiese că în toată această
perioadă nimeni nu a avut nici o pretenţie cu privire la dreptul de proprietate
asupra imobilului în discuţie. Totodată, respectând prevederile D-L nr. 115/1938,
sens în care timp de o lună s-a afişat la sediul Consiliului Local Voiteg, la sediul
instanţei , al BCPI Deta somaţia privind cererea de uzucapiune a imobilului în
discuţie, instanţa constată că nici o persoană nu a formulat opoziţie la cererea de
uzucapiune a petenţilor.
Art. 1846 al. 1 Cod civil vechi dispune: „orice prescripţie este fondată pe
faptul posesiunii”, iar conform art. 1847 Cod civil vechi „ca să se poată prescrie, se
cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată şi sub nume de proprietar”.
Instanţa reţine că în cauză sunt îndeplinite cerinţele legale, petenţii
exercitând o posesie utilă, respectiv, continuă, neîntreruptă, netulburată, paşnică şi
sub nume de proprietar, care a îndeplinit şi cerinţa duratei în timp a acesteia asupra
întregului imobil.
În cauză este incidentă instituţia uzucapiunii, ca unul dintre cele mai
importante efecte ale posesiei.
În aceste condiţii, instanţa , observând extrasul C.F.nr. 401746 Voiteg, intravilan,
cu număr topografic 471-472/a-1 constată că sunt îndeplinite condiţiile pentru ca
petenţii Ban Constantin şi Ban Elena să dobândească prin uzucapiune dreptul de
proprietate asupra imobilului.
În acest sens , raportat la dispoziţiile art. 885-888 din codul civil nou, instanţa
va dispune către Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Deta efectuarea
cuvenitelor menţiuni în cartea funciară nr. 401746 Voiteg, intravilan, cu număr topografic
471-472/a-1 , respectiv radierea dreptului de proprietate al numitei Bechir Maria și
intabularea dreptului de proprietate al petenţilor Ban Constantin şi Ban Elena , cu titlu de drept
dobândit prin uzucapiune, bun comun .
PENTRU ACESTE MOTIVE ,

ÎN NUMELE LEGII ,
HOTĂRĂŞTE
Admite cererea formulată de către petenţii Ban Constantin şi Ban Elena având ca
obiect uzucapiune prin procedura necontencioasă prevăzută de art. 130 din Decret-lege nr.
115/1938.
Constata că petenţii Ban Constantin şi Ban Elena au dobândit prin uzucapiune ,în
condiţiile art. 28 din Deceretul lege nr. 115/1938, dreptul de proprietate asupra imobilului în
suprafaţa de 996 mp înscris în nr. C.F. 401746 Voiteg, intravilan, cu număr topografic 471-472/a-
1.
În temeiul art. 885 şi art. 888 NCC dispune intabularea dreptului de proprietate al petenţilor
Ban Constantin şi Ban Elena , cu titlu de drept dobândit prin uzucapiune, bun comun, în C.F.
401746 Voiteg, cu număr topografic 471-472/a-1 concomitent cu radierea dreptului numitei
Bechir Maria .
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria
Deta.
instanţei.
Preşedinte Grefier
Red.APM./TEH /
4 ex/2 com./
Dosar 1890/220/2020
Admite exceptia necompetenţei materiale a Judecătoriei Deta.

Declină competenţa de soluţionare a acţiunii formulată de către contestatoarea Comuna
Liebling prin Primar în contradictoriu cu intimatul Danciu Marius Florin având ca obiect
contestaţie la executare în favoarea Tribunalului Timiş-Secţia de contencios administrativ şi
fiscal .
Definitivă.
instanţei.
Preşedinte
11.11.2020
Dosar 1187/220/2020
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comisia Locală de Fond
funciar Ghilad.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Radovan Elena
în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală de Fond funciar Ghilad.
Admite cererea formulată de către reclamanta Gog Mireana în contradictoriu cu pârâtele
COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR GIERA şi COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU
STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR TIMIŞOARA,
având ca obiect fond funciar .
Obligă pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Giera să întocmească documentaţia
prevăzută de art. 36 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 şi să o înainteze Comisiei
Judeţene Timiş pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în vederea
eliberării titlului de proprietate pe numele reclamantei pentru suprafaţa de 3,23 ha pe raza
localităţii Giera după autor Barta Ştefan şi să pună în posesie reclamanta asupra suprafeţei de
3,23 ha .
Obligă Comisia Judeţeană Timiş să emită titlu de proprietate pentru terenul menţionat
mai sus după primirea documentaţiei de la Comisia Locală de Fond Funciar Giera, pe numele
reclamantei Radovan Elena pentru suprafaţa de 3,23 ha pe raza localităţii Giera.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la
Judecătoria Deta.
instanţei.
Preşedinte
11.11.2020
Dosar 1188/220/2020
funciar Deta.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Gog Mireana în
contradictoriu cu pârâta Comisia Locală de Fond funciar Deta.
Admite cererea formulată de către reclamanta Gog Mireana în contradictoriu cu pârâtele
COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR GIERA şi COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU
STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR TIMIŞOARA,
având ca obiect fond funciar .
eliberării titlului de proprietate pe numele reclamantei pentru suprafaţa de 2,49 ha pe raza
localităţii Giera după autor Cragea Eva şi să pună în posesie reclamanta asupra suprafeţei de
2,49 ha .
mai sus după primirea documentaţiei de la Comisia Locală de Fond Funciar Giera, pe numele
reclamantei pentru suprafaţa de 2,49 ha pe raza localităţii Giera.
Judecătoria Deta.
instanţei.
Preşedinte
11.11.2020
Dosar 1186/220/2020
funciar Ciacova.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţii Surdei Aurel şi
Sechel Daniela în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală de Fond funciar Ciacova.
Admite cererea formulată de către reclamanţii Surdei Aurel şi Sechel Daniela în
contradictoriu cu pârâtele COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR GIERA şi COMISIA
JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA
TERENURILOR TIMIŞOARA, având ca obiect fond funciar .
eliberării titlului de proprietate pe numele autoarei reclamanţilor, respectiv pe numele lui Toma
Maria pentru suprafaţa de 1,43 ha pe raza localităţii Giera după autor Petrascu Maria şi să pună
în posesie reclamanţii asupra suprafeţei de 1,43 ha .
mai sus după primirea documentaţiei de la Comisia Locală de Fond Funciar Giera, pe numele lui
Toma Maria pentru suprafaţa de 1,43 ha pe raza localităţii Giera după autor Petrascu Maria.
Judecătoria Deta.
instanţei.
Preşedinte
11.11.2020
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DETA, JUDEŢUL TIMIŞ
_____________________________________________________________________________________
Dosar nr.2339/220/2019
SENTINŢA CIVILĂ nr.932
Şedinţa publică din data de 24 iunie 2020
Grefier Irina Szabo
Pe rol se află judecarea cauzei civile formulată de reclamanta BENDARIU ELENA,

PRIN FARMER SRL în contradictoriu cu COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR GIERA,
COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR TIMIŞ şi COMISIA LOCALĂ DE FOND
FUNCIAR DETA, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal, făcut în şedinţa publică, se prezintă avocat Micle Cristina, în
reprezentarea reclamantei, lipsesc reclamanta şi pârâtele.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, prin serviciul registratură,
s-a depus copia dosarului administrativ din partea CLFF Giera.
Reprezentanta reclamantei susţine că a luat la cunoştinţă de conţinutul dosarului
administrativ de pe portal şi nu solicită un alt termen pentru studiere.
Instanţa pune în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei locale de
fond funciar Deta.
Reprezentanta reclamantei solicită unirea acestei excepţii cu fondul cauzei, susţinând că
pârâta CLFF Giera este competentă pentru punerea reclamantei în posesie, însă în subsidiar a
solicitat chemarea în judecată şi a CLFF Deta.
Instanţa uneşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei locale de fond
funciar Deta cu fondul cauzei.
Nemaifiind alte probe de administrat în cauză, instanţa constată încheiată cercetarea
judecătorească şi acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi
precizată, acţiunea fiind formulată în contradictoriu cu CLFF Giera, iar în subsidiar şi în
contradictoriu cu CLFF Deta. Solicită a se avea în vedere că hotărârea Comisiei judeţene de fond
funciar Timiş face referire la terenul aflat pe raza loc Giera, iar, în opinia sa, CLFF Giera este
competentă pentru îndeplinirea obligaţiilor legale şi punerea în posesie a reclamantei. Depune la
dosar practică judiciară, respectiv o hotărâre a Tribunalului Timiş, care a rămas definitivă.
I N S TAN ŢA
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele :

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Deta sub nr. 2335/220/2019, la data
de 23 sept.2019, reclamanta Bendariu Elena, prin Farmer SRL, în contradictoriu cu pârâtele
COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR GIERA şi COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND
FUNCIAR TIMIŞ, obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar Giera la punerea ei în posesie cu
suprafața de 7,80 ha pe teritoriul administrativ al comunei Giera, întocmirea documentației
prevăzute de 36 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 cu referire la aceeaşi suprafață și
înaintarea acestei documentații către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor Timiș în vederea emiterii titlului de proprietate pentru aceeași suprafață;
obligarea Comisiei Județene pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Timiș la
instruirea, îndrumarea și controlul Comisiei Locale de Fond Funciar Giera în îndeplinirea
obligațiilor de la pct. 1, eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de 7,80 ha pe teritoriul
administrativ al comunei Giera.
În fapt, susţine că a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul
Legii nr. 247/2005, iar reconstituirea proprietății acesteia a fost validată
inițial prin Hotărârea Comisiei Județene pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor Timiș (în continuare ”Comisia Județeană") nr. 4/14 / 12.10.2006, fiind înscrisă în
Anexa 23 Giera, poziția 13; în baza acestei hotărâri, Comisia Locală de Fond Funciar Giera (în
continuare ”Comisia Locală") a eliberat Adeverința nr. 909/02.05.2007 atestând validarea
reconstituirii dreptului de proprietate; ulterior, prin Hotărârea Comisiei Județene nr.
41/18/29.03.2012, alături de toate persoanele validate prin hotărârea inițială, a fost trecută în
Anexa 49 Giera.
Hotărârea finală de validare a reconstituirii proprietății în natură ar fi trebuit pusă în
executare de către cele 2 comisii prin punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate,
aspecte care nu s-au materializat nici până în prezent, la 13 ani de la validarea inițială a
dreptului.
În drept, invocă următoarele:
Art. 6 para. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului — Orice persoană are
dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de
către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărâ fie asupra încălcării
drepturilor si obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie
penală îndreptate împotriva sa.
În jurisprudența sa, CEDO a decis că, în materie civilă, termenul rezonabil, impus de art.
6 alin. 1 din Convenție, are, de regulă, drept „punct de plecare” — dies a quo — ziua în care
instanța de fond a fost învestită cu soluționarea litigiului și acoperă „ansamblul derulării
procedurilor în cauză, adică atât cele de la fond cât și, eventual, cele din apel sau din recurs,
termenul de desfășurare al procesului durând „până la soluționarea definitivă” a contestației
privitoare la dreptul sau obligația în discuție. Curtea a făcut însă și alte două precizări în această
privință și anume: a) termenul rezonabil în procedurile civile poate cuprinde și „durata unor
proceduri administrative preliminare". atunci când posibilitatea sesizării unei jurisdicții (din
sistemul judiciar) este condiționată de normele de drept intern. fiind, așadar, obligatorie
parcurgerea unei asemenea proceduri (în această situație, dies a quo fiind ziua când a fost
sesizată autoritatea administrativă competentă) — decizia din 26 septembrie 2000. în cauza J. B.
contra Frantei. paragr. 19; b) termenul rezonabil se întinde și asupra „procedurilor de executare a
hotărârilor judecătorești” (în această privință Curtea a decis că executarea unei hotărâri
judecătorești trebuie să fie considerată ca parte integrantă din noțiunea de „proces", în sensul art.
6 alin. 1 din Convenție (dies ad quem este ziua în care au fost finalizate procedurile de executare
a hotărârii).
Având în vedere că în procesul de reconstituire a proprietății naționalizate de regimul
comunist există o etapă administrativă obligatorie, în care persoanele îndreptățite sunt obligate
să sesizeze autoritatea administrativă competentă (în speță, Comisia Locală), etapă care, în
jurisprudența CEDO, trebuie să fie inclusă în aprecierea termenului rezonabil de judecare a
cauzei, precum și faptul că această etapă administrativă a început în anul 2005, în aplicarea
prevederilor Legii nr. 247/2005 (instituind termenul maxim de depunere a cererilor de
reconstituire la 30 noiembrie 2005), considerăm că apare cu evidență că, în speță, dreptul
reclamantei la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil a fost încălcat.
Art. 1 din Primul Protocol Adițional la CEDO — Orice persoană fizică sau juridică are
dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o
cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale
dreptului internațional.
Prin validarea dreptului la reconstituirea proprietății în baza hotărârilor Comisiei
Județene, reclamantei i s-a recunoscut existența unui bun în patrimoniul acesteia, astfel cum
această noțiune este interpretată în jurisprudența CEDO dată în aplicarea Art. 1 din Primul
Protocol Adițional la Convenție. În aceste condiții, prin tergiversarea timp de 13 ani a
soluționării efective, nu doar teoretice, a dreptului la reconstituirea proprietății, dreptul la
respectarea bunurilor lor a fost încălcat. Procedura de reconstituire trebuie să fie concretă și
efectivă, nu teoretică și iluzorie, astfel Cum a statuat CEDO în jurisprudența sa (Maria Atanasiu
și alții vs. România).
Art. 21 din Constituție — (1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea
drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi
exercitarea acestui drept. (3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor
într-un termen rezonabil. (4) Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.
Decizia CCR 44/2017 —Admite excepția de neconstituționalitate și constată că
dispozițiile art. 7 alin. (1) [Până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă
emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după
caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului București, eliberarea titlurilor de
proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte
proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar.] și ale art. 11 alin. (1)
[Comisiile locale și județene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a
Municipiului București au obligația de a soluționa toate cererile de restituire, de a efectua
punerile în posesie și de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2018.] din
Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin
echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt
neconstituționale.
Dacă inițial, prin Legea 165/2013, s-a stabilit un termen maxim până la care autoritățile
competente trebuiau să finalizeze procesul de reconstituire a proprietății prin emiterea titlurilor
de proprietate, respectiv 1 ianuarie 2016, ulterior, prin modificări legislative succesive, acest
termen a fost prelungit în mod repetat pentru 1 ianuarie 2017 (prin OUG 66/2015) și apoi
pentru 1 ianuarie 2018 (prin OUG 98/2016). Prin Decizia 44/2017, CCR a stabilit că
prelungirile succesive a termenului maxim de eliberare a titlurilor de proprietate derogă de la
recomandările CEDO referitoare la reglementarea unui mecanism eficient, atât în etapa
administrativă, cât și judiciară, pentru soluționarea cererilor de retrocedare. De asemenea,
Curtea a considerat că termenul 1 ianuarie 2018 este unul prohibitiv, împiedicând în substanța
sa exercitarea dreptului de acces efectiv la instanță și afectând astfel posibilitatea realizării
dreptului de proprietate pretins. Totodată, în ceea ce privește rezonabilitatea termenului, Curtea
a statuat că aceasta nu mai poate fi susținută în condițiile prorogării succesive, pentru a doua
oară, prin intervenții legislative intempestive ale Guvernului, a termenului care, în redactarea
originară a Legii 165/2013, era fixat pentru data de 1 ianuarie 2016.
Aşadar, Curtea Constituțională a stabilit cu caracter obligatoriu faptul că termenul
maxim acordat prin lege autorităților competente pentru finalizarea procesului de reconstituire a
proprietății este nerezonabil si împiedică accesul la justiție, motiv pentru care a fost declarat
neconstituțional. Această decizie a consfințit astfel dreptul persoanelor îndreptăţte de a se
adresa instanţelor judecătoreşti pentru constrângerea autorităţilor competente la reconstituirea
efectivă a proprietății. Este întocmai ceea ce urmărim prin prezentul demers judiciar.
Art. 52 din Legea 18/1991 — (1) în sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate
publică cu activitate administrativă, iar comisia județeană este autoritate publică cu autoritate
administrativ-jurisdicțională. (2) Comisia județeană și cea locală au, în limitele competenței lor și
prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și, când
este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat
convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
Art. 2 din HG 890/2005 — Comisiile comunale, orășenești sau municipale, sub
îndrumarea comisiilor județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor, vor urmări și vor lua măsurile necesare pentru respectarea și aplicarea întocmai a
prevederilor Legii nr. 1/2000, ale Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și ale prezentului
regulament.
Art. 2 alin. 5 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 — Comisiile comunale,
orășenești sau municipale vor funcționa sub îndrumarea si controlul comisiei județene.
Art. 6 lit. a), b), f) din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 — Comisiile județene și a
municipiului București au următoarele atribuții principale: a) organizează instruirea comisiilor
comunale, orăşeneşti si municipale și asigură distribuirea legilor, a prezentului regulament, a
hărților și planurilor la zi, precum și a altor materiale necesare pentru desfășurarea în bune
condiții a activității acestora; b) asigură îndrumarea si controlul comisiilor comunale, orăşeneşti
si municipale prin desemnarea pe comune, oraşe si municipii a membrilor din comisia
județeană; f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate;
Art. 12 alin. 2 din Legea 18/1991 — Comisiile comunale, orășenești sau municipale vor
funcționa sub îndrumarea unei comisii judeţene, numită prin ordinul prefectului și condusă de
acesta.
Toate aceste texte legale arată că rolul comisiilor județene a fost dintotdeauna și este și
în prezent esențial în procesul de reconstituire a proprietății. Astfel, comisiile județene trebuie
să asigure instruirea, îndrumarea și controlul comisiilor locale și este rațional să fie așa
deoarece adevărații experți de fond funciar se află la nivelul comisiilor județene, nu a comisiilor
locale, care sunt formate din angajații primăriilor, în marea lor majoritate rurale.
Art. 5 lit. i) din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 — Comisiile comunale,
orășenești sau municipale au următoarele atribuții principale: i) pun în posesie, prin delimitare
în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a
acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și le înmânează
titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin;
Art. 33 alin. 1 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 — Delimitarea și parcelarea
pe proprietari se fac pe baza hărților și planurilor de situație la zi din cadrul actualei unități
administrativ-teritoriale.
Art. 34 alin. 1 și 4 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 2 (1) Punerea în posesie
cu terenuri agricole a persoanelor îndreptățite, pe bază de măsurători topografice, se va efectua
în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, de către specialiști în măsurători topografice, cadastru agricol,
organizarea teritoriului, îmbunătățiri funciare și cadastru general. (4) Punerea în posesie se face
prin întocmirea procesului-verbal, conform machetelor prevăzute în anexa nr. 19, și prin
semnarea acestuia. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează proprietarului împreună cu
schița terenului.
Art. 36 alin. 1 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 — Pe baza documentațiilor
înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale
de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate
conform modelului prezentat în anexa nr. 20.
Art. 78 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 - în anexa nr. 49 se înscriu
persoanele fizice cărora li se stabilește dreptul de proprietate potrivit art. 37 din Legea nr.
1/2000, cu modificările ulterioare.
Art. 37 din Legea nr. 1/2000 — Persoanelor fizice ale căror terenuri au intrat în
componența fostelor cooperative agricole de producție și, ca urmare a comasărilor, nu li s-a
reconstituit dreptul de proprietate în condițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, li se
reconstituie dreptul de proprietate în condițiile prezentei legi, pe vechile amplasamente, în
perimetrul societăților comerciale cu capital de stat, dacă acestea nu au fost atribuite în
conformitate cu art. 2 alin. (1) din prezenta lege. [art. 2 alin. (1) — În aplicarea prevederilor
prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă
acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar,
de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmează să fie retrocedate într-un
singur amplasament.]
În probatoriu, solicită proba cu înscrisuri, drept pentru care ataşează cererii: Adeverința
nr. 909/02.05.2007 eliberată de Comisia Locală Giera, în baza Hotărârii Comisiei Județene
Timiș nr. 4/14/12.10.2006, Hotărârea Comisiei Județene Timiș nr. 4/14/12.10.2006, Hotărârea
Comisiei Județene Timiș nr. 41/18/29.03.2012,Procura specială autentificată de notar Ciorîcă
Marin-Eugen sub nr. 3416/13.10.2017, în duplicat, împuternicire avocațială nr. 3063693/2019,
în original.
Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
Timiș formulează întâmpinare şi r aportat la petitul acțiunii, învederează instanței de judecată
prevederile art. 5 lit. i din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și
funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a
modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a
proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 actualizată: „Comisiile comunale,
orășenești sau municipale au următoarele atribuții principale: pun în posesie, prin delimitare în
teren, persoanele îndreptățite sa primească terenul, completează fișele de punere în posesie a
acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și le înmânează
titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin”.
Art. 36 alin. 1 din același act normativ enunță: „Pe baza documentațiilor înaintate de
comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere
în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate conform
modelului prezentat în anexa nr. 20.[...]. Titlul de proprietate pentru cetățenii în viață se emite
persoanelor îndreptățite (soț, soție), iar pentru moștenitori se emite un singur titlu de proprietate
pentru terenurile ce au aparținut autorului lor, în care se nominalizează toți solicitanții
îndreptățiți, urmând ca pentru ieșirea din indiviziune, ulterior, aceștia să procedeze potrivit
dreptului comun.
Astfel, Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor Timiș, deși validează reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și
emite titlurile de proprietate aferente conform prevederilor legale citate anterior, nu are atribuții
în ceea ce privește punerea în posesie prin delimitare în teren si completarea fiselor de punere în
posesie a persoanelor îndreptățite, operațiunile de stabilire a amplasamentului constituind
atributul exclusiv: al comisiilor locale de fond funciar. Obligația emiterii titlului de proprietate
este subsecventă obligației de întocmire și înaintare a documentației de punere în posesie,
Comisia Județeană nefiind abilitată să cenzureze această activitate a Comisiei Locale.
Mai mult, conform dispozițiilor art. 12 alin. 3 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile
pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în
mod abuziv în perioada regimului comunist în România: ”Atribuirea terenurilor de către comisia
locală se face în ordinea de înregistrare a cererilor iniţiale de restituire cu respectarea strictă a
ordinii categoriilor de teren prevăzute la alin. (1). Fostul proprietar sau moștenitorii acestuia pot
refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar sau din izlazul comunal, propus în
vederea restituirii. ”
Însă, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 165/2013: situația în care terenul destinat
restituirii este pus la dispoziție pe raza unei alte unități administrativ teritoriale decât cea
notificată, punerea în posesie se face de către comisia locală în care proprietarul sau moștenitorii
acestuia au depus cererea de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit art. 9 alin. (3) din
Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu informarea comisiei
locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă”
În concluzie, arată că nu se opune admiterii în parte a acțiunii, în sensul emiterii
titlurilor de proprietate în favoarea beneficiarei Bendariu Elena, conform dispozițiilor art. 36
alin. 1 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 actualizată, coroborate
cu art. 12 alin. 3 si art. 14 din Legea nr. 165/2013.
Potrivit prevederilor art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, solicită judecarea în
lipsă.
Reclamanta Bendariu Elena a depus la dosar precizare acțiune și răspuns la întâmpinare,
iar cu titlu de precizare a acțiunii, în baza art. 204 CPC, solicită chemarea în judecată, în
subsidiar a Comisiei Locale de Fond Funciar Deta, prin Primar, și reformulează
petitul acțiunii în consecință: obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar Giera sau, în subsidiar,
a Comisiei Locale de Fond Funciar Deta, la punerea ei în posesie cu suprafața de 7,80 ha pe
teritoriul administrativ al comunei Giera, întocmirea documentației prevăzute de 36 din
Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 cu referire la aceeaşi suprafață și înaintarea acestei
documentații către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
Timiș în vederea emiterii titlului de proprietate pentru aceeași suprafață; obligarea Comisiei Jud.
pt. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Timiș la instruirea, îndrumarea și
controlul Comisiei Locale de Fond Funciar Giera sau, în subsidiar, a Comisiei Locale de Fond
Funciar Deta în îndeplinirea obligațiilor de la pct.1, eliberarea titlului de proprietate pentru
suprafața de 7,80 ha pe teritoriul administrativ al comunei Giera.
Face această precizare de acțiune ca urmare a invocării de către Comisia Județeană a art.
14 din Legea 165/2013 — î situația în care terenul destinat restituirii este pus la dispoziție pe
raza unei alte unități administrativ-teritoriale decât cea notificată, punerea în posesie se face de
către comisia locală la care proprietarul sau moștenitorii acestuia au depus cererea de
reconstituire a dreptului de proprietate potrivit art. 9 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, cu informarea comisiei locale din unitatea
administrativ-teritorială respectivă.
Nu a ignorat acest text legal în procesul de redactare a acțiunii introductive, ci şi-a însușit
argumentele exprimate în practica Judecătoriei Deta, menținută de Tribunalul Timiș, din care
menționează sentințele 983/13.06.2018 și 722/10.05.2018. Conform acestor sentințe definitive,
care se referă la transferul de la Comisia Locală Ciacova la Comisia Locală Giera a dosarelor de
reconstituire menționate în Procesul-verbal de predare nr. 7136/11.11.2015, după data acestui
transfer, Comisia Locală Ciacova nu mai are nicio atribuție în procesul de restituire a proprietății
din dosarele transferate, neavând calitate procesuală pasivă în cererile de obligare la punerea în
posesie și pregătirea documentației pentru emiterea titlurilor de proprietate.
Consideră că aceste hotărâri judecătoreşti se bucură de puterea lucrului judecat cf. art.
431 alin. 2 CPC, în sensul că ceea ce s-a statuat definitiv printr-o hotărâre nu trebuie să fie
contrazis de o altă hotărâre.
Totuși, nu înțelege să rişte o schimbare de optică a practicii judiciare (în fond sau în apel,
dacă va fi cazul) pe această chestiune și, pe cale de consecință, cadrul procesual trasat să fie
apreciat de instanță ca inadecvat, astfel că a formulat precizarea de acțiune menționată, solicitând
chemarea în judecată a Comisiei Locale Deta, în subsidiar. Alternativa ar fi fost ca, în cazul
schimbării practicii judiciare, să pornească un nou proces, de data aceasta împotriva Comisiei
Locale Deta, ceea ce doar ar încărca inutil rolul instanței, chestiunea putând fi tranșată în
prezenta cauză într-un cadru procesual extins.
În ceea ce privește poziția sa, aceasta rămâne cea din petitul principal formulat împotriva
Comisiei Locale Giera, solicitând însă, în subsidiar, admiterea exact a aceluiași petit, doar că în
contradictoriu cu Comisia Locală Deta. Desigur, petitul subsidiar devine aplicabil doar în măsura
în care instanța va aprecia că punerea în posesie și pregătirea documentației de retrocedare revine
Comisiei Locale Deta.
Asemenea Judecătoriei Deta, în practica anterioară, consideră că, odată cu transferul
dosarelor de reconstituire de la Deta la Giera, Comisia Locală Deta și-a încetat activitatea
administrativă în aceste dosare. Ca stare de fapt, ar fi și în imposibilitate obiectivă să desfășoare
vreo activitate în lipsa fizică a dosarelor de retrocedare. Consideră că art. 14 din Legea 165/2013
este aplicabil doar situațiilor (de reconstituire a proprietății pe terenuri din alt UAT) în care
comisia locală notificată desfășoară în continuare activitatea administrativă de retrocedare. În
situația în care activitatea administrativă de retrocedare a fost preluată de altă comisie locală, din
alt UAT, cum este în speță de față, art. 14 nu își găsește aplicarea, aplicarea sa fiind, în mod
obiectiv, imposibilă și absurdă.
Cu titlu de răspuns la întâmpinarea formulată de Comisia Județeană, față de invocarea art.
12 alin. 3 din Legea 165/2013 (Atribuirea terenurilor de către comisia locală se face în ordinea
de înregistrare a cererilor inițiale de restituire) arată următoarele:
Atribuirea terenurilor în ordinea de înregistrare a cererilor inițiale de restituire este o
regulă aplicabilă etapei administrative de reconstituire a proprietăţii, pe care comisiile locale sunt
ținute să o respecte ca atare. Nicio prevedere legală nu reglementează aplicarea acestei reguli în
ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti în materia fondului funciar.
Toate cererile de restituire nesoluționate în prezent se află în situația încălcării grosolane a
termenului rezonabil pentru finalizarea procesului de reconstituire a proprietății și toți titularii
acestor cereri au deschis accesul la justiție, în mod egal, pentru constrângerea judiciară la
reconstituirea efectivă a proprietății, astfel cum în mod clar a statuat CCR prin Decizia 44/2017,
prin care termenul legal de finalizare a procesului de reconstituire de 01.01.2018 a fost declarat
neconstituțional tocmai pentru acest motiv, al încălcării termenului rezonabil de soluționare,
precum și pentru faptul că termenul de soluționare maxim prevăzut de textul neconstituțional a
împiedicat accesul la justiție.
Toate persoanele care au formulat cereri de restituire nesoluționate până în prezent se pot
adresa instanțelor judecătorești pentru realizarea efectivă a dreptului acestora prin hotărâri
judecătorești care să poate fi puse în executare de îndată. Lipsa de diligență sau interes a unora
dintre aceste persoane nu poate înlătura sau lipsi de conținut efectiv dreptul similar al celorlalte
persoane. În realitate, există numeroase hotărâri judecătorești pronunțate în cei 14 ani scurși de la
data intrării în vigoare a Legii 247/2005, prin care reclamanții și-au realizat efectiv dreptul la
reconstituirea proprietății independent de ordinea cronologică a formulării cererilor inițiale de
restituire. Orice soluție contrară încalcă grav dreptul de acces la justiție și duce sistemul de
justiție în derizoriu.
Comisia Locală de Fond Funciar Deta a formulat întâmpinare prin care solicită, pe cale
de excepţie: admiterea excepţei lipsei dovezii calităţii de reprezentant; admiterea excepţiei lipsei
calităţii procesuale active, iar pe fond respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În fapt, susţine că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta Bendariu Elena prin
mandatar FARNIER SRL, solicită obligarea pârâtei, în subsidiar, la întocmirea documentaţiei
necesară pentru emiterea titlului de proprietate , în suprafaţă de 7,80 ha.
Reclamanta solicită, de asemenea, obligarea pârâtei la punerea în posesie a reclamantei
asupra terenurilor în suprafaţă de 7,80 ha de care beneficiază conform legilor fondului funciar
înscrise în hotărârea nr. 4/14 din 12.10.2006, menţionată pe numele acesteia.
În susţinerea cererii de chemare în judecată, reclamanta invocă hotărârea nr.4/14 din
12.06.2006 emisă de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor şi procura specială autentificată de Biroul notarial „Ciorica Marin-Eugen” nr.
3416/13.10.2017, dar care nu se afla printre înscrisurile depuse.
Înţelege să invoce excepţia calităţii de reprezentant a FARMER S.R.L., având în vedere
că aceasta a acţionat în numele părţii - Bendariu Elena, fără să facă dovada acestui drept.
Conform prevederilor art.82 alin.(l) din Cod.proc.civilă „Când instanţa constată lipsa
dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt
pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată".
Conform prevederilor art.86 din Cod.proc.civilă „Mandatarul cu procură generală poate
să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume. Dacă cel care a
dat procură generală nu are domiciliu și nici reședință în ţară sau dacă procura este dată unui
prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat
Potrivit dispoziţiilor art.35 din Cod.proc.civ, calitatea de parte în proces o are Bendariu
Elena, întrucât doar aceasta are calitatea procesuală ce rezultă din „identitatea dintre părţi si
subiectele raportului juridic litigios '
În consecinţă, solicită anularea cererii de chemare în judecată întrucât nu s-a făcut
dovada calităţii de reprezentant al FARMER S.R.L de a „acţiona în numele părţii”, conform
dispoziţiilor art.86 din Cod.proc.civ.
În cazul în care instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant, invocă
excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei FARNIER S.R.L şi solicită admiterea
acesteia cu consecinţa respingerii acţiunii, întrucât a fost formulată de o persoană care nu are
calitate procesuală activă.
În concluzie, solicită, pe cale de excepţie, admiterea excepţiei lipsei dovezii calităţii
dovezii de reprezentant cu consecinţa anulării cererii de chemare în judecată; admiterea
excepţiei lipsei calităţii procesuale active cu consecinţa respingerii cererii de chemare în
judecată, iar pe fond respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În drept, îşi întemeiază prezenta întâmpinare pe prevederile art.201,205,206 si 208 din
Codul de procedură civilă.
Solicitam judecarea si in lipsa, potrivit art. 223 alin. (3) C.p.c.
În susținerea prezentei întâmpinări, înțelege să se folosească de înscrisurile aflate la
dosarul cauzei, precum și orice alte înscrisuri ce se vor dovedi utile în soluționarea prezentei
cauze.
Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
La termenul de judecată din 24.06.2020 pârâta Locală d eFond Funciar Ciacova a depus
o cerere de chemare în garanție a Comunei Giera și a Comisiei Locale de fond Funciar Giera
prin care.........
La termenul de judecată din data de 18.08.2020 instanța a pus în discuție excepția
tardivității cererii de chemare în garanție formulată de către pârâta Comisia Locală de Fond
Funciar Ciacova și a admis excepția, respingând ca tardiv formulată cererea de chemare în
garanție a Comunei Giera și a Comisiei Locale de fond Funciar Giera.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
În temeiul art. 248cod roc civ , instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei
calității procesuale pasive a Comisiei Locale de Fond Funciar Ciacova.
Potrivit art. 36 cod proc civ, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și
subiectele raportului juridic , astfel cum a fost dedus judecății.
Prin cererea pendinte reclamanta a solicitat, în principal ,obligarea Comisiei Locale de
Fond Funciar Giera să pună în posesie reclamanta asupra suprafeţei de teren reconstituită, iar, în
subsidiar, reclamanta a solicitat obligarea Comisiei Locale de Fond funciar Ciacova să o pună în
posesie.
Conform înscrisurilor depuse la dosar, prin Hotărârea nr. 24/37/12.07.2007 Comisia
Judeţeană de fond funciar Timiş a validat propunerea comisiei locale de fond funciar Ciacova
privind reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei , fiindu-i reconstituit
dreptul d eproprietate asupra suprafeței de 4,10 ha teren din care 0,30 ha pășune , după autorul
Albu Aurel , fiind emisă de către Comisia Locală de Fond funciar Ciacova și adeverința nr.
3434/30.07.2007 .
Ulterior, prin Hotărârea nr. 24/38/17.07.2007 Comisia Judeţeană de fond funciar Timiş
a dispus radierea reclamantei cu întreaga suprafață,respectiv cu suprafața de 4,10 ha ,de pe
listele Comisiei Locale de Fond Funciar Ciacova și trecerea cu aceeași suprafață pe anexa 23 a
Comisiei Locale de Fond funciar Giera ,iar la data de 29.03.2012 prin Hotărârea nr. 41/18 CJFF
Timiș a dispus trecerea reclamantei pe Anexa 49 a Comunei Giera.
Ori, în condițiile în care la data de 17.07.2007 s-a operat transferul dreptului de
proprietate al reclamantei reconstituit după autorul Albu Aurelde pe anexa orașului Ciacova pe
anexa Comunei Giera ,Comisia locală de Fond Funciar Ciacova procedând la predarea dosarului
administrativ al reclamantei către Comisia locală de Fond Funciar Giera, care a și emis
adeverința de stabilire a dreptului de proprietate al reclamanților ,
Instanța reține că din momentul predării dosarului administrativ, pârâta Comisia Locală
de Fond Funciar Ciacova nu mai poate exercita nicio atribuție în ceea ce privește punerea în
posesie și întocmirea documentației în vederea eliberării titlului de proprietate pe numele
reclamantei , singura în măsură să pună în posesie și să întocmească documentația în vederea
eliberării titlului de proprietate pe numele reclamantei, fiind, în baza dispozițiilor art. 27 alin.2
indice 1și art. 116 alin.1 din legea nr. 18/1991, Comisia Locală de Fond funciar Giera.
Astfel că, instanța constată că în raportul juridic dedus judecății, pârâta Comisia Locală
de Fond Funciar Ciacova nu are nicio obligație, neavând calitate procesuală pasivă. Drept pentru
care , respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă în contradictoriu cu
pârâta Comisia Locală de Fond funciar Ciacova.
În temeiul art. 453 cod proc civ ,obligă reclamanta la plata sumei de 2975 lei cu titlul de
cheltuieli de judecată faţă de pârâta Comisia Locală de Fond funciar Ciacova.
Instanţa constatã cã potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţia Românei şi art. 6
paragr. (1) din Convenţia Europeanã a Drepturilor Omului, orice persoanã are dreptul să-i fie
soluţionatã cererea într-un termen rezonabil, cu precizarea cã în jurisprudenţa Curţii Europene a
Drepturilor Omului, s-a stabilit că în calculul termenului intrã şi durata procedurilor
administrative prealabile sesizării instanţei judecătoreşti, în cazul în care legea impune o astfel de
procedurã prealabilã sesizãrii instanţei (a se vedea, spre exemplu, în acest sens Hotãrârea Curţii
pronunţatã în cauza J.B. contra Frantei, paragr. 19).
Conform art. 21 alin. 4 din Constituţia Românei, Jurisdicţiile speciale administrative sunt
facultative.
În privinţa procedurilor administrative însă, nu există o astfel de prevedere, motiv pentru
care în cazul în care printr-o lege specială se instituie o procedură administrativă prealabilă
sesizării instanţei aceasta trebuie parcursă dar cu precizarea că durata procedurii administrative
trebuie să fie scurtă şi trebuie finalizată cu un răspuns pozitiv sau negativ motivat şi care să poată
fi contestat în faţa unei instanţe judecătoreşti.
În speţă, instanţa constată că pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar Giera și CJFF
Timiș nu contestă reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantei asupra suprafeţei de 4,10
ha teren , după autorul Albu Aurel .
În această situaţie, reclamanta era îndreptăţită , încă de la data emiterii
adeverinței ,să aprecieze că în termen scurt li se va emite titlul de proprietate .
Instanţa constată cã nu există nicio justificare din partea Comisiei Locale de Fond Funciar
Giera şi a Comisiei Judeţene de Fond Funciar Timiş cu privire la pretinsa “imposibilitate de
soluţionare” invocatã în întâmpinare şi nu există nicio menţiune cu privire la modul în care s-a
ajuns la această “imposibilitate”, pentru a da posibilitatea de a verifica din culpa cui s-a ajuns în
această situaţie, ceea ce creează în mod evident sentimentul de sfidare a reclamantei de către
autorităţile constituite cu scopul clar şi precis de a remedia nedreptăţile făcute în perioada
regimului comunist prin preluări abuzive ale terenurilor aflate în proprietate privată.
În concluzie, instanţa apreciază că în speţă s-a depăşit cu mult orice termen rezonabil (13
ani) pentru procedura administrativă prealabilă sesizării instanţei, fără ca autorităţile
administrative să-şi fi îndeplinit obligaţia de a pune în posesie şi de a comunica CJFF Timiş
documentaţia care cuprinde anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în
posesie si schiţele terenurilor în vederea emiterii titlului de proprietate pe numele reclamantei
după autorul său.
Astfel că, instanţa are în vedere şi faptul că reclamantei i s-a recunoscut îndreptăţirea la
constituirea dreptului de proprietate, deci i s-a recunoscut existenţa unui bun în patrimoniul său,
aşa cum e interpretată această noţiune în jurisprudenţa izvorâtă din aplicarea dispoziţiilor art. 1
din Primul protocol adiţional al CEDO. Astfel că, procedura de constituire trebuie să fie concretă
şi efectivă şi nu doar teoretică şi iluzorie.
Având în vedere dispoziţiile art. 27 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 potrivit cărora “Punerea
în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu pot avea loc decât numai după
ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul
schiţei, amplasamentului stabilit şi întocmirea documentelor constatatoare prealabile” iar potrivit
art. 33 alin. 1 din HG nr. 890 din 4 august 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de
proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor: “Delimitarea şi parcelarea pe
proprietari se fac pe baza hărţilor şi planurilor de situaţie la zi din cadrul actualei unităţi
administrativ-teritoriale raportate la dispoziţiile art. 5 lit. i din HG 890/2005 , conform cărora
comisiile locale pun în posesie prin delimitare în teren persoanele îndreptăţite să primească
terenul, completează fişele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia
judeţeană a propunerilor făcute şi înmânează titlul de proprietate , precum şi dispoziţiile art. 36
alin. 1 din HG nr. 890/2005 conform cărora, pe baza documentaţiilor înaintate de comisiile
locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie
si schiţele terenurilor, comisia judeţeană emite titlurile de proprietate conform modelului
prezentat în anexa nr. 20, instanţa stabileşte că obligaţia de punere în posesie a reclamantei
revine CLFF Giera, iar emiterea titlului de proprietate revine CJFF Timiş .
Astfel că, admite cererea astfel cum a fost formulată de către reclamanta Vitalyos
Margareta în contradictoriu cu pârâtele COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR GIERA şi
COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA
Obligă pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Giera să pună în posesie reclamanta
asupra suprafeţei de 4,1 ha după autorul Albu Aurel pe raza localităţii Giera şi întocmească
documentaţia prevăzută de art. 36 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 şi să o înainteze
Comisiei Judeţene Timiş pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în
vederea eliberării titlului de proprietate pe numele reclamantei după autorul Albu Aurel pentru
suprafaţa de 4,1 ha pe raza localităţii Giera.
mai sus după primirea documentaţiei de la Comisia Locală de Fond Funciar Giera pe numele
reclamantei după autorul Albu Aurel.
Fără cheltuieli de judecată, nesolicitate în această procedură.
PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂREŞTE
funciar Ciacova.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Vitalyos
Margareta în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală de Fond funciar Ciacova.
Obligă reclamanta la plata sumei de 2975 lei cu titlul de cheltuieli de judecată faţă de
pârâta Comisia Locală de Fond funciar Ciacova.
Admite cererea astfel cum a fost formulată de către reclamanta Vitalyos Margareta în
contradictoriu cu pârâtele COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR GIERA şi COMISIA
JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA
Obligă pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Giera să pună în posesie reclamanta
asupra suprafeţei de 4,1 ha după autorul Albu Aurel pe raza localităţii Giera şi întocmească
documentaţia prevăzută de art. 36 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 şi să o înainteze
Comisiei Judeţene Timiş pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în
vederea eliberării titlului de proprietate pe numele reclamantei după autorul Albu Aurel pentru
suprafaţa de 4,1 ha pe raza localităţii Giera.
mai sus după primirea documentaţiei de la Comisia Locală de Fond Funciar Giera , pe numele
reclamantei după autorul Albu Aurel.
Judecătoria Deta.
Pronunţată la data de 26 august 2020 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către
grefa instanţei.
Preşedinte, Grefier,
Alina Paraschiva MOISA Irina SZABO
Red. APM /Tehnored.IS-30 iunie 2020/5 ex./emis 3 com.

Dosar 2646/220/2019/a2
Admite cererea formulată de contestatorul SULU FLORIN DANIEL, CNP –

1890206282204, cu domiciliul în Gătaia, str. Republicii, nr.80, bl. A, et.1, ap.3, jud. Timiş, în
contradictoriu cu intimata PROSPEROCAPITAL SARL, cu adresă pentru comunicarea tuturor
actelor de procedură la punctul de lucru Kruk România SRL, mun. Târgovişte, Bv Independenţei,
nr. 2C, jud. Dâmboviţa.
Dispune eliberarea cauţiunii în cuantum de 1506,56 lei consemnată de către reclamant
pentru dosarul nr. 2646/220/2019, conform recipisei nr. 205832983/1 din data de 28.10.2019
eliberate de CEC BANK-Unitatea Gătaia, consemnate în registrul de valori al Judecătoriei Deta
sub nr. 4/RV/28.10.2019.
Cu drept de recurs în 30 de zile de la pronunţare. Recursul se depune la Judecătoria Deta.
instanţei.
Preşedinte
11.11.2020
cod operator 5271
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DETA
ÎNCHEIERE CIVILĂ
Şedinţa publică de la 21.10.2016
PREŞEDINTE ALINA PARASCHIVA MOISA
Grefier FLORIN VINCZE
Pe rol se află judecarea cererii civile formulata de petentul Sulu Florin Daniel , având ca
obiect restituire cauţiune.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică lipsesc părţile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care ,nemaifiind alte probe,
instanţa, constată cauza lămurită, închide faza probatorie şi reţine cauza spre soluţionare.
INSTANŢA
Deliberând asupra cauzei civile de faţă,reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 16.09.2020 Sulu Florin
Daniel a solicitat eliberarea cauţiunii în cuantum de 1506,56 lei consemnată de către
reclamant pentru dosarul nr. 2646/220/2019.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:
Potrivit art.1064 Cod procedură civilă: (1) Cauţiunea depusă se va restitui,

la cerere, după soluţionarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care
s-a stabilit cauţiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta
s-a depus.
(2) Cauţiunea se restituie celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia
cel îndreptăţit nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la
împlinirea unui termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau,
după caz, de la data încetării efectelor măsurii, prevăzute la alin. (1). Cu toate
acestea, cauţiunea se restituie de îndată dacă partea interesată declară în mod
expres că nu urmăreşte obligarea celui care a depus-o la despăgubiri pentru
prejudiciile cauzate prin încuviinţarea măsurii pentru care aceasta s-a depus.
(3) Instanţa se pronunţă asupra cererii de restituire a cauţiunii cu citarea părţilor,
printr-o încheiere supusă numai recursului la instanţa ierarhic superioară. Recursul
este suspensiv de executare. Încheierea pronunţată de una dintre secţiile Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.
(4) Dacă cererea pentru care s-a depus cauţiunea a fost respinsă, instanţa va
dispune din oficiu şi restituirea cauţiunii.
Faţă de faptul că prin încheierea de şedinţă din data de 20.05.2020 pronunţată în
dosarul 2646/220/2019 s-a admis cererea de suspendare a executării silite formulate de către
contestatorul SULU FLORIN DANIEL în contradictoriu cu intimata PROSPEROCAPITAL
SARL şi s-a dispus suspendarea executării silite a titlului executoriu Contract de credit de
consum nr. 365CIS6071660005/15.06.2007 ce formează obiectul dosarului execuţional
nr.762/2012 deschis la BEJ Floricescu Valentin Florian, iar prin sentinţa 837 din 10.06.2020 în
dosarul nr. 2646/220/2019 s-a admis contestaţia la executare formulată de contestatorul Sulu
Florin Daniel în contradictoriu cu intimata PROSPEROCAPITAL SARL, prin reprezentant legal
KRUK ROMÂNIA S.R.L., hotârârea rămânând definitivă prin neapelare.
Având în vedere că acţiunea având ca obiect contestaţie la executare şi
suspendare a executării silite care a stat la baza obligării reclamantului la plata unei
cauţiuni a fost admisă în mod definitiv, considerând îndeplinite condiţiile prevăzute
de lege în ceea ce priveşte restituirea cauţiunii, urmează a admite cererea
formulată de contestator şi va dispune eliberarea cauţiunii în cuantum de 1506,56 lei
consemnată de către reclamant pentru dosarul nr. 2646/220/2019, conform recipisei nr.
205832983/1 din data de 28.10.2019 eliberate de CEC BANK-Unitatea Gătaia, consemnate în
registrul de valori al Judecătoriei Deta sub nr. 4/RV/28.10.2019.
PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite cererea formulată de contestatorul SULU FLORIN DANIEL, CNP –
1890206282204, cu domiciliul în Gătaia, str. Republicii, nr.80, bl. A, et.1, ap.3, jud. Timiş, în
contradictoriu cu intimata PROSPEROCAPITAL SARL, cu adresă pentru comunicarea tuturor
actelor de procedură la punctul de lucru Kruk România SRL, mun. Târgovişte, Bv Independenţei,
nr. 2C, jud. Dâmboviţa.
Dispune eliberarea cauţiunii în cuantum de 1506,56 lei consemnată de către reclamant
pentru dosarul nr. 2646/220/2019, conform recipisei nr. 205832983/1 din data de 28.10.2019
eliberate de CEC BANK-Unitatea Gătaia, consemnate în registrul de valori al Judecătoriei Deta
sub nr. 4/RV/28.10.2019.
Cu drept de recurs în 30 de zile de la pronunţare. Recursul se depune la Judecătoria Deta.
instanţei.
PREŞEDINTE GREFIER
ALINA PARASCHIVA MOISA Irina Szabo
RED APM/TEH IS 17.11.2020 4ex/2com

Dosar 1853/220/2020
Respinge plângerea contravenţională formulată de petenta SC TRANSTOLERUSRL în
contradictoriu cu intimatul ISCTR
Menţine procesul verbal de contravenţie seria ISCTR nr. 201230024/11.08.2020 .
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, care se depune la
Judecătoria Deta.
instanţei.
Preşedinte
11.11.2020
HOTĂRÂRE Nr. 69*)

din 1 februarie 2012
privind stabilirea încălcărilor cu caracter contravenţional ale prevederilor Regulamentului (CE) nr.
1.071/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor
norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator
de transport rutier şi de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr.
1.072/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele
comune pentru accesul la piaţa transportului rutier internaţional de mărfuri, ale Regulamentului
(CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind
normele comune pentru accesul la piaţa internaţională a serviciilor de transport cu autocarul şi
autobuzul şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 şi ale Ordonanţei Guvernului nr.
27/2011 privind transporturile rutiere şi ale normelor de aplicare a acesteia, precum şi a
sancţiunilor contravenţionale şi a altor măsuri aferente aplicabile în cazul constatării încălcărilor
Art. 3 - Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale prevederilor Regulamentului
(CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr.
1.073/2009, ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi
ale normelor de aplicare a acesteia, şi constituie contravenţii, dacă acestea nu au fost săvârşite în
astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
12. angajarea şi utilizarea, de către operatorul de transport rutier/întreprinderea de transport rutier
în cont propriu/operatorul economic care desfăşoară activităţi conexe transportului rutier/centrul
de pregătire şi perfecţionare a personalului de specialitate din domeniul transporturilor
rutiere/şcoala de conducători auto, a unei persoane cu funcţie care concură la siguranţa rutieră
fără contract individual de muncă, care nu este titulară a unui atestat/certificat care atestă
competenţa/calificarea profesională a acesteia, corespunzător funcţiei deţinute şi/sau tipului de
transport efectuat, eliberat conform legislaţiei în vigoare şi/sau care nu deţine aviz medical/aviz
psihologic valabil, după caz;
Art. 6 - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 3 pct. 1 - 9, 11 - 17, 43 şi 45 se sancţionează cu

amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică operatorului de transport rutier român sau
străin.
(2) Contravenţiile prevăzute la art. 3 pct. 1, 2, 5, 8, 9, 11, 12, 15 - 17 şi 43 se sancţionează cu
amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică întreprinderii de transport rutier în cont
propriu române sau străine.
ROMÂNIA
Sediul în Deta, str. Victoriei, nr. 3 A, jud. Timiş
Nr. tel: 0256390982, fax: 0256390097
email: jud-deta-reg@just.ro
_________________________________________________________________________________________
Dosar nr. 2952/220/2019

Şedinţa publică de la
Grefier
Pe rol fiind soluţionarea plângerii contravenţionale formulată de
reclamantul Candreanu Pavel în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de
Poliţie Judeţean Timiş, pentru anularea procesului-verbal de contravenţie seria
AP, nr. 1068902/06.08.2014.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns martorul asistent Pop
Lucian Alin, propus de pârât, lipesc părţile.
Se face referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,
Instanţa procedează la administrarea probei cu martorului asistent Pop
Lucian Alin, propus de pârât, declaraţia acestuia fiind consemnată separat în scris
şi ataşată la dosar (fila 79).
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat şi alte probe de
administrat, declară încheiată cercetarea judecătorească, şi reţine cauza spre
soluţionare.
I N STAN ŢA
Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Deta
înregistrată sub nr. 951/220/2014 la data de 14.08.2014, reclamantul Candreanu
Pavel, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş, a
formulat contestaţie împotriva procesului-verbal de contravenţie seria AP, nr.
1068902/06.08.2014.
În motivare reclamantul arată că nu se consideră vinovat deoarece în data de
06.08.2014 a fost la Biserica Baptistă Emanuel din Liebling, s-a rugat şi a zis
„lăudat să fie Dumnezeu”, a citit un pasaj din biblie, atunci pastorul Butnariu
Constantin a apelat la 112, soţia acestuia l-a ameninţat cu spray lacrimogen.
Reclamantul a menţionat faptul că pastorul Butnariu Constantin l-a udat cu
apă în repetate rânduri, nu la înjurat pe acesta şi nici nu a făcut scandal.
În probaţiune a solicitat proba testimonială cu martorii Butnariu Onisim,
Lavric Daniel, Lavric Timotei, Lavric Monica, Butnariu Eugenia, Frunză
Margareta, Frunză Lidia, Leonte Cornel, Leonte Adelina.
În susţinerea plângerii contravenţionale au fost ataşate : cartea de identitate a
reclamantului, procesul-verbal de contravenţie seria AP, nr. 1068902/06.08.2014
(filele 3-4).
La data de 03.09.2014 reclamantul a depus la dosar dovada achitării taxei
judiciare de timbru în cuantum de 20 lei (fila 9).
Pârâtului i-au fost comunicate atât cererea de chemare în judecată cât şi
actele alăturate acesteia.
La data de 18.09.2014 Postul de Poliţie Liebling a depus la dosar
documentaţia care a stat la baza sancţionării contravenţionale a reclamantului
(filele 15-48).
La data de 26.09.2014 reclamantul a depus la dosar întâmpinare (fila 50)
prin care a apreciat că motivele învederate de către reclamant sunt neîntemeiate,
acesta făcându-se vinovat de contravenţia reţinută în sarcina sa prin procesul-
verbal, din probele existente la dosarul cauzei, rezultând fără tăgadă cu putinţă că
starea de fapt consemnată în procesul-verbal corespunde realităţii.
În fapt la data de 06.07.2014, în jurul orelor 10 00 – 1040, reclamantul a
proferat expresii jignitoare mai multor enoriaşi şi pastorului bisericii întrerupând
programul religios, provocând indignarea enoriaşilor prezenţi, lezându-le acestor
onoarea şi demnitatea, făcându-i hoţi, tâlhari, nebuni, ticăloşi, conform
declaraţiilor enoriaşilor aceste evenimente se repetă în fiecare duminică.
S-a apreciat că procesul-verbal contestat cuprinde menţiunile obligatorii
prevăzute de art. 16 şi 17 din OG nr. 2/2001.
Procesul verbal de contravenţie fiind un act întocmit de un agent al statului
aflat în exerciţiul funcţiunii, pârâtul a solicitat recunoaşterea valorii probatorii a
acestui înscris care constată starea de fapt, beneficiind de prezumţiile de legalitate,
de autenticitate şi veridicitate, având forţă probantă, se execută din oficiu, fiind
întocmit în forma ,,ad validitatem" cu respectarea condiţiilor de forma şi fond în
scopul producerii efectelor juridice pentru care a fost întocmit.
Pornind de la aceste premise se poate lesne observa faptul că legislaţia
conferă putere actelor întocmite de către un agent aflat în exercitarea atribuţiilor de
serviciu, constatările sale fiind girate cu prezumţia de temeinicie şi legalitate, a mai
menţionat pârâtul.
Conform art. 315 aliniat 2 Cod procedură civilă pârâtul s-a opus la audierea
ca martori a persoanelor care sunt rude cu reclamantul sau au interes în cauză.
Pârâtul a solicitat judecarea şi în lipsă, conform dispoziţiilor prevăzute de
art. 223 aliniat 3 coroborat cu art. 411 aliniat 2 Cod procedură civilă.
Prin încheierea de şedinţă din data de 13.11.2014 instanţa în având în vedere
numărul de martori, propuşi de către reclamant prin cererea introductivă, a apreciat
că aceştia cunosc aceleaşi aspecte, în temeiul dispoziţiilor prevăzute de art. 258
aliniat (3) Cod procedură civilă a limitat numărul martorilor la doi, şi a pus în
vedere reclamantului să menţioneze numele a doi martori, reclamantul Candreanu
Pavel a menţionat numele a doi martori ca fiind Lavric Daniel şi Lavric Timotei,
ambii domiciliaţi în Liebling, nr. 478, judeţul Timiş.
martorul Lavric Daniel, propus de reclamant (fila 69), la acelaşi termen de judecată
a fost încuviinţată proba testimonială cu martorul asistent Pop Lucian Alin.
martorul Lavric Timotei, propus de reclamant (fila 74).
martorul asistent Pop Lucian Alin (fila 79).
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine
următoarele:
Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria
PTMX nr.261476, emis în data de 11.10.2019 , s-a dispus sancţionarea petentului
cu amenda contravenţională în cuantum de 1000 lei pentru săvârşirea faptelor
prevăzute de art.2 pct 1 din Legea nr. 61/1991 rep.
S-a reţinut în sarcina petentului ca în data de 11.10.2019 ora 12:20 , în Jebel
cu ocazia înmânării procesului verbal de contravenţie PTMX nr. 296045 a săvârşit
în public gesturi obscene şi a proferat expresii injurioase de natură a tulbura
ordinea şi liniştea publică, indignarea cetăţenilor prin aceea că a mototolit procesul
verbal afirmând că nu va achita amenda pentru că este urmărit de către instituţiile
statului în care lucrează mizerii de oameni .
.
Împotriva procesului verbal de contravenţie petentul a formulat, în termen
legal, prezenta plângere.
Procesul verbal contestat nu a fost semnat de către petent şi nici de către un
martor asistent, consemnându-se că nesemnare procesului verbal de către un
martor se datorează neidentificării la faţa locului a niciunei persoane.
Verificând potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 legalitatea procesului
verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa reţine că
acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri
de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanţa reţine că, deşi OG nr.2/2001 nu cuprinde
dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a
contravenţiei, din economia textului art.34 rezultă că procesul verbal
contravenţional face dovada deplină a situaţiei de fapt reţinute şi a încadrării în
drept până la proba contrară, probă ce revine în condiţiile art.249 C.proc.civ.
contestatorului.
În conformitate cu prevederile art. 2 punctul 1 din Legea nr.61/1991 raportat
la art.3 lit b) este contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 200 la 1000 lei
săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii,
expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenţă împotriva
persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică
sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora
sau a instituţiilor .
Martorul audiat Suciu Cornel arată că în data de 11.10.2019, când venea
acasă, în faţa casei sale din Jebel petentul a fost oprit un echipaj de poliţie .În timp
ce intra în curte l-a auzit pe petent cum le spunea poliţiştilor că poate să circule cu
cauciucurile pentru că au abţibilde pe ele. Alte aspecte nu cunoaşte , el văzându-şi
de treabă , respectiv a plecat cu combina la câmp lăsându-l pe petent împreună cu
echipajul de poliţie.
În aceste condiţii , instanţa apreciază că depoziţia martorul audiat , propus de
către petent , nu demontează starea de fapt reţinută de către agenţii de poliţie în
procesul verbal de contravenţie contestat.
Instanţa va avea în vedere faptul că procesul-verbal de constatare a
contravenţiei, legal întocmit, în măsura în care cuprinde constatările personale ale
agentului constatator, are forţă probantă prin el însuşi şi poate constitui o dovadă
suficientă a vinovăţiei contestatorului. Totuşi, conferirea forţei probante procesului
verbal de constatare a contravenţiei nu echivalează cu negarea prezumţiei de
nevinovăţie, ci poate fi considerat o modalitate de stabilire legală a vinovăţiei în
sensul art. 6 din Convenţia europeană. Interpretarea contrară ar fi de natură să
perturbe în mod grav funcţionarea autorităţilor statului, făcând extrem de dificilă
sancţionarea unor fapte antisociale.
Întrucât situaţia de fapt expusă în procesul verbal de constatare a
contravenţiei are valoare unei dovezi depline până la proba contrară, prin prisma
autorităţii cu care agentul constatator a fost investit de către stat, petentul , care
contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal, are posibilitatea să
administreze probe sub aspectul temeiniciei actului constatator, probe de natură a
răsturna prezumţia relativă de veridicitate a actului constatator.
Însă, din probele administrate, instanţa apreciază că prezumţia de
veridicitate a procesului verbal de contravenţie nu a fost răsturnată, petentul
nereuşind să dovedească instanţei că starea de fapt consemnată în procesul verbal
contestat nu corespunde realităţii .
În consecinţă, avându-se în vedere împrejurarea că petentul nu a făcut
dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în procesul verbal de
contravenţie – deşi, potrivit dispoziţiilor art. 249 finală Cod procedură civilă, îi
incumba sarcina acestei probe – şi ţinându-se seama şi de faptul că în speţă nu
există vreo cauză de nulitate absolută a procesului verbal care să poată fi reţinută
din oficiu, instanţa constată aşadar că forţa probantă a procesului verbal nu a fost
înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumţia de legalitate şi temeinicie
instituită de lege în favoarea sa, petentul făcându-se vinovat de fapta
contravenţională reţinută în sarcina sa prin aceea că în data de 11.10.2019 ora
12:20 , în Jebel , pe stradă, în dreptul imobilului martorului Suciu Cornel , cu nr.
952, cu ocazia înmânării procesului verbal de contravenţie PTMX nr. 296045 a
mototolit procesul verbal în faţa agenţilor de poliţie şi a adresat injurii la adresa
persoanelor care i-au întocmit procesul verbal spunând că este urmărit de către
instituţiile statului în care lucrează mizerii de oameni , faptele fiind de natură a
tulbura ordinea şi liniştea publică, indignarea cetăţenilor.
În ceea ce priveşte proporţionalitatea sancţiunii aplicată amenda în cuantum
de 1000 lei pentru săvârşirea faptei prevăzute de art. 2 pct 1 din Legea nr. 61/1991,
în cauză, agentul constatator a aplicat corect dispoziţiile art. 3 lit. b) şi art. 4 din
legea nr. 61/1991 şi a individualizat corect sancţiunea.
Faţă de aceste considerente, instanţa va respinge ca neîntemeiată plângerea
contravenţională formulată de către petent şi va menţine procesul verbal ca legal şi
temeinic întocmit.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive
În numele legii
HOTĂRĂŞTE
Respinge plângerea contravenţională formulată de către petentul Bubuţanu
Irimia Robert în contradictoriu cu intimatul IPJ-Timiş .
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Cererea
de apel se depune la Judecătoria Deta
Pronunţată la data de 16 septembrie 2020 prin punerea soluţiei la dispoziţia
părţilor de către grefa instanţei.
Preşedinte Grefier
Redactat APM
Tehnoredactat .
4 exemplare / 2 exemplare comunicate părţilor.
Dosar 523/220/2020
Admite în parte plângerea contravenţională formulată de petentului Belba Caius Lucian
în contradictoriu cu intimatul I.TPF Timişoara
Anulează în parte procesul verbal de contravenţie seria 0000556/13.02.2020 în ceea ce
priveşte sancţiunea amenzii contravenţionale aplicate petentului în cuantum de 1305 lei.
Înlocuieşte amenda contravenţională în cuantum de 1305 lei aplicată petentului cu
sancţiunea avertisment.
Pune în vedere petentului ca pe viitor să respecte dispoziţiile legale.
Menţine în rest procesul verbal de contravenţie.
Judecătoria Deta.
instanţei.
Preşedinte
11.11.2020
(2) Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin
hotărâre a Guvernului.
(2 ) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2018 un
1
punct-amendă este 145 lei.

(2 ) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2019 un
2

(2 ) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în perioada ianuarie - 31 decembrie 2020 un
3

(3) Contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă li se stabilesc clase de sancţiuni
cărora le corespunde un număr de puncte-amendă, în funcţie de gravitatea faptelor şi de pericolul
social pe care acestea îl prezintă.
(4) Clasele de sancţiuni sunt următoarele:
a) clasa I - 2 sau 3 puncte-amendă;
b) clasa a II-a - 4 sau 5 puncte-amendă;
c) clasa a III-a - de la 6 la 8 puncte-amendă;
d) clasa a IV-a - de la 9 la 20 puncte-amendă;
e) clasa a V-a - de la 21 la 100 puncte-amendă.
(5) Contravenţiile prevăzute la clasa a V-a de sancţiuni se aplică persoanelor juridice.
rt. 102 - (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de
sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:
24. nerespectarea regulilor privind remorcarea vehiculelor
ROMÂNIA

Nr. tel: 0256390982, fax: 0256390097
_____________________________________________________________
Dosar nr.975/220/2017
SENTINŢA CIVILĂ NR.1275
Şedinţa publică din data de 24 august 2017
PREŞEDINTE : ALINA PARASCHIVA MOISA
GREFIER : FLORIN VINCZE
Pe rol fiind soluţionarea plângerii contravenţionale formulată de petentul
RADULOV GYUKA ALEX în contradictoriu cu intimata UM 0520- pentru
anularea procesului verbal de contravenţie.
La apelul nominal, făcut în şedinţa publică, la a doua strigare se prezintă
petentul şi martorul Bratan Sebastian, lipseşte martorul Boboiciov Vinty .
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier , care învederează că la
dosar a fost depus procesu verbal de executare a mandatului de aducere a
martorului Boboiciov Vinty în care se învederează faptul că mandatul nu a putut fi
executat pentru că martorul nu a fost găsit la locuinţa indicată, iar din declaraţiile
mamei acestuia rezultă că martorul e la şcoală în Timişoara şi stă la internat .
În ceea ce priveşte martorul Boboiciov Vinty , instanţa constată
imposibilitatea audierii acestuia în baza art.188 alin 3 cod proc. civ.
Petentul solicită încuviinţarea suplimentării probei cu martorul Cucurov Miti care
este prezent şi poate fi audiat .
Instanţa încuviinţează suplimentarea probei cu martorul Cucurov Miti având în
vedere şi faptul că administrarea probei nu duce la amânarea cauzei.
Se trece la luarea declaraţiei martorilor Bratan Sebastian şi Cucurov Miti,
declaraţii care sunt consemnate pe filă separată şi ataşate la dosar .
Instanţa văzând că nu s-au solicitat probe noi, nu s-au invocat excepţii constată
încheiată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul pe fond.
Petentul solicită admiterea plângerii.
I N STAN ŢA
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Deta cu nr.
1277/220/01.02.2011 petentul Gherghel Radu a solicitat instanţei anularea
procesului verbal de contravenţie seria AP nr.0826468, emis în data de 24.01.2011
de către agent constatator Radu Florin din cadrul IPJ Timis- Postul de Politie
Denta.
În motivare petentul solicita anularea procesului verbal deoarece este
nevinovat .
La plângere petentul a ataşat: copia procesului verbal de contravenţie şi
copia actului de identitate ( filele3-4).
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar
conform art.15 lit. i din Legea nr.146/1997 modificată, coroborat cu disp. art.1
alin.2 din O.G. nr.32/1995.
Intimata a depus întampinare prin care...........................................
La dosar a fost depusă documentaţia care a stat la baza întocmirii procesului
verbal: procesul verbal de contravenţie, declaraţiile martorilor Novac Cristian şi
Sârbu Florina, declaraţia contarvenientului ( filele 10-13).
În cauză s-a administrat proba cu înscrisurile depuse de către părţi ( (filele 4-
5 , 12-16) şi proba cu martorii Bratan Sebastian şi Cucurov Miti.
următoarele:
Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria
PTMX nr.087311 emis în data de 22.05.2017, s-a dispus sancţionarea petentei cu
amenda contravenţională în cuantum de 290 lei pentru săvârşirea faptei prevăzută
de art.72 alin3 şi sancţionată de art. 99 alin.3 pct.3 din OUG nr. 195/2002.
S-a reţinut în sarcina petentei că în data de 22.05.2017 la ora 19:38 a
traversat strada Victoriei din Deta prin loc nepermis, fără marcaj pietonal, în
dreptul imobilului nr. 25 .
Împotriva procesului verbal de contravenţie petenta a formulat, în termen
legal, prezenta plângere.
Procesul verbal contestat a fost încheiat în prezenţa petentei, fiind semnat de
către aceasta.
Verificând potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 legalitatea procesului

verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa reţine că
acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri
de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanţa reţine că, deşi OG nr.2/2001 nu cuprinde
dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a
contravenţiei, din economia textului art.34 rezultă că procesul verbal
contravenţional face dovada deplină a situaţiei de fapt reţinute şi a încadrării în
drept până la proba contrară, probă ce revine în condiţiile art.249 C.proc.civ.
contestatorului.
Instanţa reţine că în conformitate cu prevederile art. 72 din OUG Nr. 195 din 12
decembrie 2002 *** Republicată privind circulaţia pe drumurile publice:
(1) Pietonii sunt obligaţi să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia,
pe acostamentul din partea stângă a drumului, în direcţia lor de mers. Când şi
acostamentul lipseşte, pietonii sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea
din partea stângă a părţii carosabile, în direcţia lor de mers.
(3) Traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa
acestuia, numai prin locurile special amenajate şi semnalizate corespunzător, iar în
lipsa acestora, în localităţi, pe la colţul străzii, numai după ce s-au asigurat că o pot
face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.
Conform art. 99:
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa I de
sancţiuni următoarele fapte săvârşite de către persoane fizice:
3. nerespectarea de către pietoni a normelor privind circulaţia pe drumurile
publice;
În plângerea formulată petenta recunoaşte săvârşirea faptei , respectiv că în
data de 22.05.2017 ora 19:38 a traversat strada Victoriei din Deta prin loc
nepermis, dar învederează că locul în care a traversat este în faţa magazinului Profi
din Deta , unde dorea să ajungă . Mai arată că circulaţia în acel moment nu era
intensă , neexistând pericolul producerii unui accident.
Prin urmare, având în vedere cele de mai sus , precum şi faptul că , în
măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator , procesul-
verbal de contravenţie are forţa probantă prin el însuşi şi constituie o dovadă a
vinovăţiei contestatorului atâta timp cât acesta din urmă nu este în măsură să
prezinte o probă contrară, instanţa va reţine că fapta reţinută în sarcina petentei,
aşa cum a fost descrisă în cuprinsul actului sancţionator, constituie contravenţia
prevăzută de art. 72 alin.1 şi 3 din OUG Nr. 195 şi sancţionată de art. 99 alin1 pct
3 din acelaşi act normativ însă, sub aspectul individualizării sancţiunii aplicate,
plângerea petentei este întemeiată.
Astfel, realizând o nouă individualizare a sancţiunii aplicate, funcţie de
criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 şi având în vedere
împrejurările, modul şi mijloacele în care a fost săvârşită fapta, scopul urmărit,
urmarea produsă precum şi circumstanţele personale ale contravenientei, instanţa
apreciază că fapta prezintă un grad de pericol social redus, sancţiunea
avertismentului fiind suficientă pentru a se realiza scopul sancţionator.
În consecinţă, în baza art. 7, 21 alin. 3 şi 34 din OG2/2001, instanţa va
admite în parte plângerea contravenţională, va înlocui amenda contravenţională cu
sancţiunea avertismentului şi va pune în vedere petentei ca pe viitor să respecte
dispoziţiile legale.
Constatând că petenta a achitat jumătate din minimul special al amenzii , în
cuantum de 145 lei , depunând în acest sens chitanţa seria 155458/2017 nr.
0031912/23.05.2017 emisă de către Oraşul Deta,dispune restituirea amenzii în
cuantum de 145 lei .
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite în parte plângerea contravenţională formulată de petenta Popovici
Oana … în contradictoriu cu intimatul I.P.J Timiş…. .
Anulează în parte procesul verbal de contravenţie seria PTMX nr.087311
emis în data de 22.05.2017 în ceea ce priveşte sancţiunea amenzii contravenţionale
aplicate petentei în cuantum de 290 lei.
Înlocuieşte amenda contravenţională în cuantum de 290 lei aplicată petentei
cu sancţiunea avertisment.
Pune în vedere petentei ca pe viitor să respecte dispoziţiile legale.
Menţine în rest procesul verbal de contravenţie.
Dispune restituirea amenzii în cuantum de 145 lei achitată de către
reclamantă conform chitanţei seria 155458/2017 nr. 0031912/23.05.2017 emisă de
către Oraşul Deta
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la
Judecătoria Deta.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 august 2017.
PRESEDINTE GREFIER
ALINA PARASCHIVA MOISA FLORIN VINCZE
Red APM, 22.10.2015
4ex( 2 com)
Dosar nr. 1742/220/2019

MINUTA
Admite în parte cererea formulată de către reclamantul Stelea Stelian împotriva pârâtului
Dumitraşcu Daniel.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 29473 lei cu titlul de despăgubiri .
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 2489,19 lei cu titlul de cheltuieli de
judecată.
Respinge în rest cererea.
Judecătoria Deta.
instanţei.
Preşedinte
Reclamanta Șimon Valentina-Vioara a solicitat instanţei să dispună obligarea

pârâtului Ţapu Iancu la plata sumei de 4000 lei ce reprezintă contravaloarea
prejudiciului cauzat ca urmare a distrugerii culturii de lucernă prin păşunarea
ovinelor pe terenul reclamantei în suprafaţă de 3,16 ha situat pe raza localităţii
Livezile în luna august 2017.
Instanţa constată că prin ordonanţa pronunţată de către Parchetul de pe lângă
Judecătoria Deta în dosarul penal nr. 696/P/2017 s-a dispus clasarea cauzei având
ca obiect infracţiunea de distrugere din culpă pentru că fapta nu există .
Pârâtul , în faţa instanţei , la termenul de judecată din 26.04.2018 a arătat că nu este de
acord cu admiterea acţiunii învederând că nu el a păşunat oile pe terenul cultivat de către
reclamantă cu lucernă.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv Notă de
constatare nr. 1392/28.08.2017 emisă de către Comuna Livezile din care rezultă că , în data de
28.08.2017 comisia de constatare din cadrul UAT Livezile s-a deplasat pe parcela 469/54 în
suprafaţă de 3,16 ha unde s-a constatat existenţa unei culturi de lucernă închegate şi bine
întreţinute, care a fost păşunată prin trecere cu ovine al căror excremente au fost găsite pe
suprafaţa de lucernă, afectându-i a treia coasă de lucernă
În cauză au fost audiaţi martorii Ţapu Stelian ( fila 49),Păltinean Viorel ( fila 53) .
Martorul Ţapu Stelian arată faptul că deţine o stână pe raza Comunei Giera , dar stâna
nu se află în aproprierea terenului reclamantei. Fratele său , Ţapu Iancu are o stână de oi situată
pe o păşune situată în extravilanul localităţii Livezile la o distanţă de aproximativ 2 km de
terenul reclamantei.
Martorul menţionează că anul trecut oile sale au fost duse la stâna fratelui său şi au fost
duse să păşuneze şi pe un terenul aflat în proprietatea sa , lângă stâna fratelui, de oi îngrijindu-se
atât martorul cât şi fratele precum şi un cioban care în prezent este plecat în Moldova. Nu ştie ca
oile sale să fi produs vreo pagubă proprietarilor terenurilor învecinate.
Martorul Păltinean Viorel arată că este cioban şi are o stână situată în extravilanul
comunei Livezile, în apropierea terenului reclamantei care în anul 2017 era cultivat cu lucernă.
Arată că nu a lăsat oile niciodată să pască . În apropierea terenului reclamantei mai sunt două
stâne aparţinând fraţilor Ţapu Iancu şi Ţapu Stelian. Menţionează că stâna sa este mai aproape de
terenul reclamantului decât stânele celor doi . În anul 2017 a avut la stână un băiat care îl ajuta
şi , din câte ştie, acesta nu a lăsat oile nesupraveghiate. Mai mult , pentru a ajunge la terenul
reclamantei oile trebuiau să distrugă şi culturile de pe terenurile intermediare. Nu a văzut nici
oile celor doi fraţi pe terenul reclamantei Vis-a vis de terenul reclamantei , numitul Ţapu Stelian
are un teren care în anul 2017 era cultivat cu triticale iar în lunile iulie-august 2017 , după
recoltat şi-a dus oile să pască pe acest teren care este delimitat de terenul reclamantei de un drum
public.
Potrivit art. 1349 alin. 1 şi 2 din Codul civil „Orice persoană are îndatorirea să respecte
regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin
acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel
care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate,
fiind obligat să le repare integral” iar art. 1357 din Codul civil dispune „Cel care cauzează
altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2)
Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă”.
Conform art. 1375 cod civil : proprietarul unui animal sau cel care se serveşte de el, răspunde ,
independent de orice culpă , de prejudiciul cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub
paza sa.
Art.1381cod civil
(1) Orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie.
Art. 1385 cod civil
(1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.
(2) Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este
neîndoielnică.
(3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în
condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care
le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
(4) Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o
pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a
evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.
Astfel că,pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi îndeplinite câteva
condiţii :existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între
fapta ilicită şi prejudiciu precum şi existenţa vinovăţiei.
Raportând situaţiei de fapt descrise mai sus , reglementările legale , în materie de
răspundere civilă , instanţa ,având în vedere probele administrate, va stabili că într-adevăr
reclamanta a suferit o pagubă , ce constă în distrugerea celei de a treia recoltă de lucernă iniţiată
pe terenul agricol în suprafaţă de 3,16 ha , situat pe raza localităţii Livezile ,prin păşunarea
acesteia de către oile lăsate nesupravegheate . Cu toate acestea , din probele administrate nu
rezultă că pârâtul Ţapu Iancu se face vinovat de producerea prejudiciului, chiar dacă are o stână
în apropriere terenului cultivat de către reclamantă , cum de altfel au şi cei doi martori audiaţi,
martorii audiaţi declarând că nu au văzut ca oile acestuia să pască în luna august 2017 pe terenul
reclamantei.
Drept pentru care ,instanţa apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile
răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie prev. de art. 1375 cod civil, pentru că nu este
dovedită fapta ilicită a pârâtului, respectiv că pârâtul Ţapu Iancu se face vinovat de producerea
prejudiciului reclamantei.
Drept pentru care respinge acţiunea formulată de către reclamanta
Ghilezan Ildiko în contradictoriu cu pârâta Sporia Dorelia.
În temeiul art. 453 cod procedură civilă dispune obligă reclamanta la plata către
pârâtă a sumei de 2500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Respinge acţiunea formulată de către reclamanta Șimon Valentina-Vioara, în
contradictoriu cu pârâtul Ţapu Iancu, având ca obiect pretenţii.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Deta
Pronunţată în şedinţa publică, azi, 12 septembrie 2018.
Din probele administrate în cauză , instanţa reţine faptul că pârâtul în luna martie şi aprilie
2016,lăsând oile să pătrundă pe terenul reclamantului situat în extravilanul localităţii Tormac , în
apropierea stânei pârâtului , i-a produs acestuia un prejudiciu de 4000 lei.
Totodată , instanţa are în vedere faptul că pârâtul a recunoscut săvârşirea faptei precum şi
faptul că a fost de acord cu repararea prejudiciului , semnând, în acest sens la data de 22.03.2016
un proces –verbal prin care recunoaşte că la data de 20.03.2016 prejudiciul produs reclamantului
a fost în cuantum de 2000 lei, obligându-se să îl achite până la data de 16.05.2016 ( fila 16). Iar
prin Angajamentul de plată din data de 28.04.2016 ( fila 9) pârâtul
s-a obligat să-i plătească reclamantului suma de 2000 lei până la 1.10.2016 , sumă ce reprezintă
contravaloarea prejudiciului produs prin introducerea şi păşunarea oilor pe ternul agricol lucrat
de către reclamant, tarla A 862/1. Astfel că, în calitate de proprietar al oilor, având paza juridică a
acestora , pârâtul este răspunzător de prejudiciul provocat de acestea ca urmare a distrugerii
culturii de grâu de pe terenul reclamantului.
Având în vedere depoziţiile martorilor Roşu Robert şi Marcu Oana Mirela , instanţa va
reţine faptul că pârâtul Mihailu Gheorghe, a pătruns în luna septembrie 2016 cu tractorul pe
terenul reclamantului situat în extravilanul localităţii Tormac , în apropierea stânei pârâtului,
pregătit pentru cultivarea cu grâu ,producând acestuia un prejudiciu în valoarea de 2000 lei,
reprezentând costul repunerii terenului în situaţia anterioară. Afirmaţia pârâtului că nu a intrat cu
tractorul pe terenul reclamantului pentru că în acea zi a fot plecat din localitate nu e
întemeiată ,fiind contrazisă de declaraţiile celor doi martori care au constatat personal la faţa
locului că urmele de tractor veneau de la stâna pârâtului şi traversau 1,5 ha din terenul
reclamantului.
altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2)
Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă”.
Conform art. 1375 cod civil : proprietarul unui animal sau cel care se serveşte de el, răspunde ,
independent de orice culpă , de prejudiciul cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub
paza sa.
Art.1381cod civil
Art. 1385 cod civil
neîndoielnică.
Astfel că,pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi îndeplinite câteva
condiţii :existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între
fapta ilicită şi prejudiciu precum şi existenţa vinovăţiei.
Raportând situaţiei de fapt descrise mai sus , reglementările legale , în materie de
răspundere civilă , instanţa ,având în vedere probele administrate, va stabili că susţinerile
reclamantului se coroborează cu probele administrate în cauză şi va constata că faptele pârâtului
au cauzat reclamantului un prejudiciu în cuantum de 6000 lei .
Caracteristica răspunderii civile este de a restabili, pe cât de exact posibil, echilibrul
distrus prin daună şi de a repune pe cel vătămat în situaţia în care s-ar fi găsit dacă actul care a
produs dauna n-ar fi avut loc, astfel încât repararea daunei să fie pe cât se poate de egală cu
integralitatea prejudiciului, fără să-l poată depăşi.
Constatând că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile, cu privire la prejudiciu,
fapta ilicită, raportul de cauzalitate şi vinovăţie, instanţa va admite pretenţiile reclamantului .
Întrucât în materia răspunderii civile delictuale răspunderea este integrală, cel ce a
săvârşit fapta ilicită fiind de drept în întârziere şi totodată obligat pentru toate pagubele cauzate ,
atât pentru cele previzibile cât şi pentru cele neprevizibile , instanţa va dispune obligarea
pârâtului la plata către reclamant a sumei de 6000 lei lei, din care : suma de 2000
lei ,reprezentând contravaloarea prejudiciului produs la data de 20.03.2016 prin lăsarea oilor să
pătrundă pe terenul reclamantului situat în extravilanul localităţii Tormac , în apropierea stânei
pârâtului ; suma de 2000 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului produs în luna aprilie
2016 prin lăsarea oilor să pătrundă pe terenul reclamantului situat în extravilanul localităţii
Tormac , în apropierea stânei pârâtului şi suma de 2000 lei reprezentând contravaloarea
prejudiciului produs ca urmare a distrugerii cu tractorul a unei porţiuni de 1,5 ha din terenul
reclamantului , pregătit pentru a fi cultivat cu grâu.
În temeiul art.452 şi art 453 alin.1 Cod procedură civilă constatând culpa procesuală a
pârâtului, instanţa va obliga pârâtul la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în
cuantum de 1405 lei ( din care 1000 lei onorariu avocat şi 405 lei taxa judiciară de timbru
achitată).
Instanţa constată că prin ordonanţa pronunţată de către Parchetul de pe lângă
Judecătoria Deta în dosarul penal nr. 590/P/2011 s-a dispus în baza art.262 pct.2
rap. La art.11 pct.1 lit.b) c.p.p şi art.91 din codul penal şi art.18 indice 1 cod penal
scoaterea de sub urmărire penală a învinuitul Puiu Constantin pentru săvârşirea
infracţiunii de furt prev de art. 2008 alin.1 şi 2 cod penal faţă de partea vătămată
SC ENEL DISTRIBUŢIE BANAT SA şi aplicarea unei amenzi administrative în
cuantum de 300 lei .
Potrivit prevederilor art. 1357 Noul cod civil, cel care cauzează altuia un
prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare “
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din Constituţia României, libertatea de
exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi
nici dreptul la propria imagine
altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare”.
Art.1381cod civil
Art. 1385 cod civil
neîndoielnică.
Astfel că,pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi îndeplinite
câteva condiţii :existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, a unui raport
de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu precum şi existenţa vinovăţiei.
În cauză au fost audiaţi martorii Golban Mircea ( fila 36), Maxim Sergiu ( fila 43),
Păsckucz Gabriel ( fila 55) şi martorul Varga Ferenc care au confirmat cele susţinute de
către reclamant , respectiv faptul că în data de 02.05.2013 în barul SC Florea SRL a
avut loc o altercaţie între pârât şi numitul Golban Mircea, iar reclamantul a dorit să
aplaneze conflictul însă a fost tăiat cu un cuţit în zona abdomenului de către pârât .
La dosar a fost acvirat dosarul penal nr. 542/P/2013 unde este depus certificatul
medico-legal nr.652/07.05.2013 din care rezultă că reclamantulprezintă o plagă
înjunchiată superficială bază hemitorace stâng, leziuni ce pot avea vechimea din data
de 2.05.2013 , pot fi rezultatul lovirii cu un corp tăietor-înţepător şi necesită pentru
vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale.
Raportând situaţiei de fapt descrise mai sus , reglementările legale , în materie
de răspundere civilă , instanţa ,având în vedere probele administrate, va stabili că
susţinerile reclamantului se coroborează cu probele administrate în cauză şi va
constata că pârâtul la data de 2.05.2013 în barul SC Florea SRL a tăiat reclamantul cu
un cuţit în zona abdomenului. Prin fapta sa dovedită a fi săvârşită cu vinovăţie a produs
reclamantului leziuni care au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale .
Instanţa va avea în vedere că pârâtul prin fapta sa a produs reclamantului leziuni
care necesită pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale , fiind inerente
atât suferinţa fizică cât şi psihică.
Caracteristica răspunderii civile este de a restabili, pe cât de exact posibil,
echilibrul distrus prin daună şi de a repune pe cel vătămat în situaţia în care s-ar fi găsit
dacă actul care a produs dauna n-ar fi avut loc, astfel încât repararea daunei să fie pe
cât se poate de egală cu integralitatea prejudiciului, fără să-l poată depăşi.
Având în vedere aspectele menţionate mai sus , instanţa apreciază că prejudiciul
moral produs reclamantului poate fi acoperit din punct de vedere patrimonial , suma de
1000 Eur , fiind o despăgubire rezonabilă. La evaluarea acestui prejudiciului moral ,
instanţa a avut în vedere durata şi intensitatea durerilor fizice, repercursiunile pe plan
psihic având în vedere că leziunile au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile
de îngrijiri medicale .
Constatând că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile, cu privire la
prejudiciu, fapta ilicită, raportul de cauzalitate şi vinovăţie, instanţa va admite în
parte pretenţiile reclamantului .
Întrucât în materia răspunderii civile delictuale răspunderea este integrală, cel ce
a săvârşit fapta ilicită fiind de drept în întârziere şi totodată obligat pentru toate
pagubele cauzate , atât pentru cele previzibile cât şi pentru cele neprevizibile , instanţa
va dispune obligarea pârâtului Covaci Marius Iuliu la plata către reclamant a sumei de
1000 EUR cu titlul de daune morale.
Fără cheltuieli de judecată nedovedite.
În cauză , la termenul din 25.10.2012 pârâtul Puiu Constantin a recunoscut

în faţa instanţei pretenţiile reclamantei
( fila……………………………………………...
Raportând situaţiei de fapt descrise mai sus , reglementările legale , în
materie de răspundere civilă , instanţa ,având în vedere probele administrate, va
stabili că susţinerile reclamantei sunt întemeiate şi va constata că pârâtul la data de
02.06.2011 la imobilul din sat Cerna nr. 262 jud. Timiş s-a branşat ilegal la reţeaua
de 0,4 kv sustrâgând energie electrică prin intervenţia ilegală în instalaţia de
distribuţie a energiei electrică .
Din înscrisurile depuse de către reclamantă la dosar la filele 5-12( notă de
constatare nr. 000056/10/02.06.2011, proces-verbal de analiză a abaterilor nr.
196710/07.11.2011, proces-verbal de stabilire a despăgubirilor nr.
152/10/07.11.2011, fişă d ecalcul a energiei evaluate, facturi fiscale), instanţa
constată că pârâtul prin fapta sa a produs un prejudiciu reclamantei în valoare de
760, 24 lei .
Caracteristica răspunderii civile este de a restabili, pe cât de exact posibil,
echilibrul distrus prin daună şi de a repune pe cel vătămat în situaţia în care s-ar fi
găsit dacă actul care a produs dauna n-ar fi avut loc, astfel încât repararea daunei
să fie pe cât se poate de egală cu integralitatea prejudiciului, fără să-l poată depăşi.
Constatând că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile, cu privire la
prejudiciu, fapta ilicită, raportul de cauzalitate şi vinovăţie, instanţa va admite
pretenţiile reclamantei .
Întrucât în materia răspunderii civile delictuale răspunderea este integrală,
cel ce a săvârşit fapta ilicită fiind de drept în întârziere şi totodată obligat pentru
toate pagubele cauzate , atât pentru cele previzibile cât şi pentru cele neprevizibile ,
instanţa va dispune obligarea pârâtului Puiu Constantin la plata către reclamantă a
sumei de 760,24 lei ce reprezintă contravaloarea prejudiciului cauzat ca urmare a
consumului fraudulos de energie electrică , sumă care va fi actualizată cu indicele
de inflaţie la data efectuării plăţiii .
Fără cheltuieli de judecată.
Respinge acţiunea formulată de către reclamanta Șimon Valentina-Vioara, în
contradictoriu cu pârâtul Ţapu Iancu, având ca obiect pretenţii.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Deta
Pronunţată în şedinţa publică, azi, 12 septembrie 2018.
Instanţa constată că potrivit prevederilor art. 1357 Noul cod civil, cel care
cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este
obligat să îl repare “
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din Constituţia României, libertatea de
exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi
nici dreptul la propria imagine
altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare”.
Art.1381cod civil
Art. 1385 cod civil
neîndoielnică.
Analizând documentele depuse de pârât la dosarul cauzei instanţa reţine că
între părţi există o stare tensionată, ca urmare a litigiilor civile promovate de către
reclamantă împotriva pârâtei.
Dar ,afirmaţiile reclamantei cum că pârâta în decursul anilor 2015 şi 2016 i-a
adresat cuvinte injurioase, făcând-o analfabetă, uite moartea cum se plimbă,
canceroasă nu sunt susţinute de probele administrate .Niciunul din martorii audiaţi,
Ţoca Ioan ,Todora Dorina , Guţ Ioan Dorel, nu au fost de faţă , nu au auzit , ca pârâta să-i
adreseze reclamantei cuvinte injurioase în perioada 2015-2016 .
Astfel , martorul Guţ Ioan Dorel , care o ajută în gospodărie pe reclamantă de
aproximativ 8 ani, declară că nu a auzit, de când lucrează la aceasta , ca pârâta să-i
adreseze cuvinte injurioase , decât în luna martie 2017 , când a auzit-o pe pârâtă
din curte adresându-i reclamantei cu apelativele de râioasă şi femeie rea . De
asemenea, acesta declară că nu a auzit nici de la alte persoane ca pârâta să
vorbească urât de reclamantă.
Atât martorul Guţ Ioan Dorel cât şi Ţoca Ioan ( agent comercial care
aprovizionează magazinul reclamantei) cunosc doar de la reclamantă aspectele
relatate cu privire la injuriile adresate acestei de către pârâta Sporea Dorelia în
decursul anilor 2015 şi 2016.
De asemenea, instanţa apreciază că nici afirmaţiile reclamantei în legătură cu multiplele
sesizări efectuate de către pârâtă la diferite organe de control soldate cu verificări şi aplicarea de
amenzii societăţii a cărei administrator este , nu sunt dovedite.
Instanţa apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale

pentru fapta proprie prev. de art. 1357 cod civil, cu privire la prejudiciu, fapta ilicită,
raportul de cauzalitate şi vinovăţie, nefiind dovedită de către reclamanta proferarea de
către pârâtă în decursul anilor 2015 şi 2016 a cuvintelor injurioase( analfabetă, uite
moartea cum se plimbă, canceroasă) la adresa reclamantei .
Drept pentru care respinge acţiunea formulată de către reclamanta
Ghilezan Ildiko în contradictoriu cu pârâta Sporia Dorelia.
În temeiul art. 453 cod procedură civilă dispune obligă reclamanta la plata către
pârâtă a sumei de 2500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
În realitatea contemporană, majoritatea persoanelor dețin animale de companie, fie ele

mari sau mici, agresive sau neagresive. Animalele de companie fac parte din viața de zi
cu zi a proprietarilor, însă pentru alte persoane animalele pot constitui o primejdie în cazul în care
sunt lăsate nesupravegheate, tocmai de aceea în Codul civil este reglementată o răspundere
delictuală pentru prejudiciile cauzate de animale.
Poate v-ați pus întrebarea: În cazul unui prejudiciu cauzat de animalul meu (de
exemplu, de companie ), cine răspunde pentru prejudiciul creat?
Potrivit art. 1375 din Codul civil, „proprietarul unui animal sau cel se servește de el
răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat
de sub paza sa”. Deci, proprietarul este, în primul rând, cel care răspunde pentru prejudiciile
cauzate de animale, dar și orice altă persoană care se servește de animal, de exemplu, în temeiul
unui contract de închiriere sau de comodat. Textul legal instituie astfel o răspundere
delictuală obiectivă, independentă de orice culpă.
Paza juridică aparține proprietarul sau celui care, în temeiul unei dispoziții legale sau al unui
contract ori numai în fapt, exercită în mod independent controlul și supravegherea animalului
și se servește de acesta în interes propriu.

Paza juridică nu trebuie confundată cu paza materială, în care paznicul material răspunde

pentru fapta proprie, având în vedere că nu folosește animalele în interes propriu (de
exemplu, păstorul – persoană care nu are dreptul de folosire a animalului). Într-adevăr, există
situații în care păzitorul juridic este și păzitorul material al animalului. În cazul pierderii
animalului, răspunderea incumbă celui care l-a găsit și care deține posesia efectivă.
Răspunderea civilă delictuală intervine atât pentru animalele domestice, indiferent de
specifice, cât și pentru animalele sălbatice ținute în captivitate în circuri, grădini zoologice,
etc. Autoritatea prevăzută de legea specială în materie (de Legea vânătorii și a protecției
fondului cinegetic nr. 407/2006), răspunde pentru prejudiciile cauzate de animalele sălbatice aflate
în stare de libertate.
Păzitorul juridic este exonerat de răspundere în cazul în care probează forța majorată sau dacă
dovedește că reacția animalului a fost determinată prin culpa exclusivă a victimei sau a unui terț
pentru care păzitorul juridic nu este ținut să răspundă.
Fiind o răspundere civilă delictuală obiectivă, victima care solicită daune-interese de la păzitorul
juridic pentru fapta animalului său, trebuie să dovedească prejudiciul, relația de cauzalitate între
„comportamentul animalului” și prejudiciu, precum și calitatea de păzitor juridic al pârâtului.
În cazul în care victima dovedește prin mijloacele de probă prevăzute de lege condițiile tragerii
la răspundere a păzitorului, instanța va obliga păzitorul juridic la plata unei satisfacții echitabile, în
funcție de dovada daunelor materiale, precum și de principul proporționalității în privința
acordării daunelor morale.
Te-ar putea interesa și:

• R HYPERLINK "https://legalup.ro/raspunderea-pentru-lucruri/"ă HYPERLINK
"https://legalup.ro/raspunderea-pentru-lucruri/"spunderea pentru prejudiciile
cauzate de lucruri.
• Ce este GDPR? Regulament GDPR explicat în 5 minute.
• Dezmo HYPERLINK "https://legalup.ro/dezmostenirea-in-codul-civil/"ș HYPERLINK
"https://legalup.ro/dezmostenirea-in-codul-civil/"tenirea în Codul Civil. Cum pot
dezmo HYPERLINK "https://legalup.ro/dezmostenirea-in-codul-civil/"ș HYPERLINK
"https://legalup.ro/dezmostenirea-in-codul-civil/"teni legal mo HYPERLINK
"https://legalup.ro/dezmostenirea-in-codul-civil/"ș HYPERLINK
"https://legalup.ro/dezmostenirea-in-codul-civil/"tenitorii?
Caz practic în jurisprudența națională
În fapt, reclamanta conducând un autovehicul, în seara zile de 21.11.2011, pe un tronson
de drum neiluminat, a intrat în coliziune cu două animale în mișcare, care se deplasau pe
mijlocul drumui din sensul opus. Reparațiile la autovehicul au fost efectuate de către reclamanți, pe
cheltuiala proprie.
Prin cererea de chemare în judecată, au solicitat instanței obligarea pârâtului la plata sumei
de 7.000 de lei, reprezentând prejudiciul cauzat de animalele aflate în paza pârâtului.
Instanța, a constat că din susținerile pârâtului din fața instanței, cât și din înscrisurile depuse
la dosar (declarație dată în fața organelor de poliție prin care recunoaște că a lăsat
nesupravegheate animalele și regretă acest fapt), rezultă cu certitudine că animalele domestice (o
cabalină și un vițel) lăsate nesupravegheate și care au cauzat reclamanților un prejudiciu prin
avarierea autoturismului personal, sunt proprietatea pârâtului, care deține atât paza juridică,
cât și materială a animalelor.
În cazul prejudiciului, s-a constat că aceasta rezultă cu certitudine din înscrisurile depuse la
dosar și că a fost cauzat de animalele domestice lăsate nesupravegheate de proprietar, astfel încât
instanța a admis cererea de chemare în judecată și a obligat pârâtul la plata sumei de 700 lei,
reprezentând prejudiciu.
ăspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale,

Reglementare. Persoanele care sunt chemate de lege să răspundă. Animalele
pentru care se răspunde. Fundamentarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate
de animale. Condiţiile răspunderii. Efectele răspunderii.
Reglementare.
Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale este consacrată într-o
reglementare proprie, expresă şi neîndoielnică cuprinsă în art. 1375 Noul Cod
Civil, unde se prevede: „Proprietarul unui animal sau cel care se serveşte de el
răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar
dacă acesta a scăpat de sub paza sa”. Această dispoziţie se completează cu
textul art. 1377 care defineşte noţiunea de pază a lucrului sau animalului şi cu
prevederile art. 1380 unde se dispune că nu există obligaţie de reparare a
prejudiciului, atunci când acesta este cauzat exclusiv de fapta victimei, de fapta
unui terţ ori este unnarea unui caz de forţă majoră.
Reglementarea acestei răspunderi este similară cu cea a răspunderii pentru
prejudiciile cauzate de lucruri. De asemenea, textul art. 1375 noul cod civil este
aproape identic cu dispoziţia art. 1001 din vechiul noul Cod Civil, cu o singură
deosebire; astfel, se precizează clar şi expres faptul că răspunderea pentru
prejudiciile cauzate de animale se angajează în sarcina persoanei răspunzătoare
„independent de orice culpă”.
Persoanele care sunt chemate de lege să răspundă.
La fel ca în cazul răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri, răspunderea
pentru prejudiciile cauzate de animale revine întotdeauna, confonn art. 1375
coroborat cu art. 1377 noul Cod Civil, persoanei care are paza juridică a
animalului în momentul cauzării prejudiciului. Din economia dispoziţiilor legale, la
care facem trimitere, rezultă că paza juridică se prezumă că aparţine
proprietarului animalului care a cauzat prejudiciul, până la proba contrară.
Determinarea sferei persoanelor care au sau pot avea paza juridică a animalelor
se face după aceleaşi coordonate şi în funcţie de reperele de la răspunderea
pentru prejudiciile cauzate de lucruri.
Totuşi o subliniere este necesară: nu pot fi obligate să răspundă în baza art.
1375 noul Cod Civil acele persoane care au şi exercită doar paza materială a
animalului, cum este prepusul păzitorului juridic, indiferent că, în îndeplinirea
atribuţiilor şi exercitarea funcţiilor sale, are obligaţia de a îngriji animalul sau
dreptul de a-1 folosi în interesul comitentului. Tot astfel, păstorul animalelor este
un simplu păzitor material.
Animalele pentru care se răspunde.
Răspunderea reglementată de art. 1375 noul Cod Civil se aplică numai în cazul
prejudiciilor cauzate de animalele care se află în paza juridică a unei persoane
fizice sau juridice, asupra lor putând fi exercitată, în mod independent, o putere
de direcţie, control şi supraveghere. Fac parte din această categorie animalele
domestice, indiferent de specie. De asemenea, fac parte şi animalele sălbatice
din ariile protejate de tip faunistic, din grădinile zoologice, din centrele de
reabilitare, din sanctuare, din circuri, menajerii şi folosite legal în scopuri artistice,
precum şi acelea din crescătoriile de vânat autorizate şi din complexurile de
vânătoare; asemenea animale sălbatice se găsesc în stare de captivitate ori
semicaptivitate, asupra lor putând fi exercitată în mod independent o putere de
direcţie, control şi supraveghere. Pentru prejudiciile cauzate de aceste animale
va răspunde păzitorul juridic în condiţiile art. 1375 C. civ.
în ce priveşte răspunderea civilă pentru prejudiciile cauzate de animalele
sălbatice care trăiesc în libertate, ea se va angaja sau se poate angaja numai în
condiţiile prevăzute de art. 1357-1371 noul Cod Civil care reglementează
răspunderea pentru fapta proprie, coroborate cu dispoziţiile art. 13 din Legea nr.
407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic'. Astfel, în cazul prejudiciilor
produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către animalele
sălbatice din speciile de faună de interes cinegetic, despăgubirile se vor plăti de
către gestionarul fondului de vânătoare; modalitatea de acordare a
despăgubirilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Răspunderea civilă
pentru prejudiciile cauzate de vânatul din speciile strict protejate, cuprinse în
anexa nr. 2 la Legea nr. 407/2006, revine autorităţii publice centrale care
răspunde de protecţia mediului; procedura de stabilire a răspunderii civile se
reglementează prin hotărâre a Guvernului (art. 13 din Legea nr. 407/2006).
După cum se poate observa din economia dispoziţiilor Legii nr. 407/2006 rezultă
că prejudiciile cauzate de animalele sălbatice care trăiesc în libertate, adică în
parcuri de vânătoare, trebuie să fie clasificate în: prejudicii cauzate prin
distrugerea sau avarierea bunurilor aparţinând persoanelor fizice şi juridice şi
prejudicii cauzate direct persoanei umane constând în vătămări ale sănătăţii,
integrităţii corporale sau în moartea victimei.
în opinia noastră, răspunderea reglementată de art. 13 din Legea nr. 407/2006
se referă exclusiv la prejudiciile cauzate avutului persoanelor, constând în special
în distrugerea culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice. Textul face o
trimitere implicită la răspunderea pentru fapta proprie, de natură subiectivă,
întemeiată pe vinovăţia dovedită a persoanei răspunzătoare, evident atunci când
prejudiciul suferit de victimă constă în distrugerea sau avarierea bunurilor sale
prin acţiunea animalelor sălbatice aflate în libertate, adică în parcuri de
vânătoare. Prin urmare, trebuie să fie prezente toate condiţiile prevăzute de art.
1357-1371 noul Cod Civil Numai că modalitatea de acordare a despăgubirilor
este stabilită prin hotărâre a Guvernului, la care legea face trimitere.
în ce priveşte prejudiciile cauzate de animalele sălbatice direct fiinţei umane,
adică prejudiciile corporale, apreciem că răspunderea civilă este obiectivă şi
rămâne întemeiată pe dispoziţia art. 1375 noul Cod Civil Aceasta deoarece
repararea unor asemenea daune trebuie şi este garantată obiectiv, fară a fi
necesară dovada vinovăţiei persoanei răspunzătoare. Concluzia se impune şi
pentru motivul că Legea nr. 407/2006 nu cuprinde dispoziţii speciale, derogatorii
aplicabile răspunderii civile pentru prejudiciile corporale; textul art. 13 se referă
expres doar la prejudiciile cauzate avutului victimei.
Fundamentarea răspunderii pentru prejudiciile
cauzate de animale.
Problema comportă aceeaşi rezolvare pe care am expus-o atunci când am
abordat fundamentul răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucrurile ce le
avem sub pază. Totuşi trebuie să subliniem din nou că şi în cazul răspunderii
pentru prejudiciile cauzate de animalele ce le avem sub pază, art. 1375 noul Cod
Civil dispune că proprietarul sau cel care se serveşte de animal răspunde
„independent de orice culpă” de prejudiciul cauzat de acel animal, chiar dacă
acesta a scăpat de sub pază. Mai mult, art. 1380 noul Cod Civil prevede, aşa
cum am mai arătat, că şi în acest caz de răspundere înlăturarea ei poate avea
loc numai dacă se face dovada că prejudiciul a fost cauzat exclusiv de fapta
victimei, fapta unui terţ sau de un caz de forţă majoră. Aşadar, putem afirma cu
tărie că răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale este obiectivă, fără
vinovăţie, fiind fundamentată pe obligaţia de garanţie a aşa-zisului
„comportament” al animalului, care are ca suport riscul de activitate introdus în
societate prin aproprierea şi folosirea de animale. Aşa se explică şi faptul că, la
fel ca în cazul răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri, dovada cazului
fortuit nu este de natură a o exclude; dimpotrivă, această răspundere este şi ea,
prin excelenţă, o răspundere pentru caz fortuit, animalul cauzând prejudiciul, în
cele mai frecvente ipoteze, atunci când a scăpat de sub supravegherea şi
controlul păzitorului său juridic, adică „a scăpat de sub paza sa”.
Condiţiile răspunderii.
Victima prejudiciată trebuie să facă dovada a două condiţii: existenţa prejudiciului
şi existenţa raportului de cauzalitate dintre „comportamentul” animalului şi
prejudiciu. în ce priveşte dovada existenţei raportului de cauzalitate, aceasta este
relativ facilă. Victima este necesar să probeze doar că animalul a participat la
producerea prejudiciului; imediat ce această probă facilă s-a făcut, în temeiul art.
1375 noul Cod Civil, se declanşează o prezumţie a existenţei raportului de
cauzalitate exclusiv între participarea animalului şi prejudiciu, indiferent că
această participare a avut loc sau nu sub forma unui contact material. La aceste
două condiţii, se mai adaugă şi aceea ca animalul să se afle în paza juridică a
unei persoane; or, calitatea de păzitor juridic se prezumă că aparţine
proprietarului sau celui care se serveşte de animal (art. 1375 noul Cod Civil). Aşa
fiind, victima nu este necesar să dovedească faptul că animalul se afla în paza
juridică a unei alte persoane; dovada contrară poate şi trebuie făcută de către cel
în sarcina căruia operează prezumţia de pază juridică a animalului.
Efectele răspunderii.
Efectele acestei răspunderi sunt identice cu efectele răspunderii pentru lucruri.
Cel care a suferit prejudiciul are dreptul să ceară în baza art. 1375 noul Cod Civil
repararea lui de la păzitorul juridic al animalului. După ce păzitorul juridic a
reparat prejudiciul, el are dreptul la o acţiune în regres împotriva celui care a avut
paza materială a animalului în momentul cauzării prejudiciului. în cadrul acţiunii
în regres, păzitorul juridic este ţinut să dovedească prezenţa tuturor condiţiilor
răspunderii pentru fapta proprie a păzitorului material al animalului (art. 1357-
1375 noul Cod Civil)1. Nimic nu o împiedică pe victimă să-l urmărească direct,
dacă este cazul, în aceleaşi condiţii, pe acela care a avut paza materială a
animalului în momentul în care a provocat prejudiciul, dacă o astfel de urmărire îi
este preferabilă2.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Corela HYPERLINK "https://legeaz.net/dictionar-juridic/corelatie-raspundere-civila-delictuala
prejudiciile cauzate prin fapta altuia
R HYPERLINK "https://legeaz.net/dictionar-juridic/raspunderea-pentru-prejudiciile-cauzate-d
"https://legeaz.net/dictionar-juridic/raspunderea-pentru-prejudiciile-cauzate-de-lucruri-in-gen
Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale
R HYPERLINK "https://legeaz.net/dictionar-juridic/raspunderea-pentru-prejudiciile-cauzate-d
R HYPERLINK "https://legeaz.net/dictionar-juridic/raspunderea-pentru-prejudiciile-cauzate-p
actele ilicite ale autorităţilor publice
R HYPERLINK "https://legeaz.net/dictionar-juridic/raspunderea-statului-pentru-prejudiciile-ca
judiciare
R HYPERLINK "https://legeaz.net/dictionar-juridic/raspunderea-civila-pentru-prejudiciile-cau
produselor
Comentarii despre Răspunderea pentru prejudiciile
cauzate de animale
Detalii: https://legeaz.net/dictionar-juridic/raspunderea-pentru-prejudiciile-
cauzate-de-animale
Dosar 1375/220/2020
minută
Dosar nr. 32756/325/2017

ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DETA
OP 5271
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 869
Şedinţa publică de la 23 Mai 2018
Completul compus din:
PREŞEDINTE Daniel Ioan Herman
Grefier Irina Szabo
Pe rol fiind soluţionarea cauzei civile formulate de reclamanta - contestatoare S.C.

SCRABLE TA COMPANY S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii - intimaţi BIROUL
EXECUTORULUI JUDECĂTORESC BRAD T. GHEORGHE şi EUROWEST CARDINAL
S.R.L., având ca obiect contestaţie la executare.
La apelul nominal efectuat în şedinţă publică, atât la prima strigare, cât şi la a doua
strigare, lipsesc părţile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, instanţa, din oficiu,
verifică competenţa generală, conform art. 1-3 din Legea 304/2004, materială, conform art. 94
aliniat 1 punctul 4 din Noul cod de procedură civilă, şi teritorială, în baza art. 107 Cpc., apreciind
că Judecătoria Deta este competentă în soluţionarea prezentei cauze.
Nemaifiind alte probe de administrat în cauză, instanţa declară terminată cercetarea
judecătorească şi reţine cauza în pronunţare atât cu privire la excepţia lipsei calităţii procesual
pasive a BEJ Brad Gheorghe cât şi pe fond.
I N S TAN ŢA
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin declinarea competenţei, conform sentinţei civile nr. 3537 din 28 martie 2018
pronunţată de Judecătoria Timişoara, în dosarul nr. 32756/325/2017, a fost investită Judecătoria
Deta cu soluţionarea acţiunii civile formulată de contestatoarea S.C. SCRABLE TA COMPANY
S.R.L. în contradictoriu cu intimaţii BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC BRAD T.
GHEORGHE şi EUROWEST CARDINAL S.R.L, înregistrată pe rolul Judecătoriei Deta sub
acelaşi număr la data de 13 aprilie 2018, prin care contestatoarea a solicitat instanţei diminuarea
cheltuielilor de executarea silită, conform art. 669 alin. 4 C.pr.civ., inclusiv modalitatea de
stabilire a cuantumului onorariului executorului judecătoresc în dosarul nr. 295/EX/2017 al
B.E.J. Brad Gheorghe şi anularea întregii încheieri de stabilire a cheltuielilor de executare silită
încheiata la data de 06.12.2017 de B.E.J. Brad Gheorghe în dosar execuţional nr. 295/EX/2017.
În fapt, susţine că B.E.J. Brad Gheorghe nu a efectuat niciun act de executare propriu-zis,
de natură să justifice cheltuieli de executare de 13.336 lei, solicitate prin somaţia emisă la data de
06.12.2017, anume: 5.200 lei + 19% TVA (6188 lei) reprezentând onorariul executorului
judecătoresc, stabilit în conformitate cu Ordinul Ministerului Justiției nr. 2550/2006 şi art. 39 din
Legea nr.188/2000 privind executorii judecătorești, publicată în M.O. nr. 493/11.2011, stabilit
pentru obligaţia de a face, respectiv pentru obligaţia de a pune în posesie bunul imobil; 5.200 lei
+ 19% TVA (6188 lei) reprezentând onorariul executorului judecătoresc, stabilit în conformitate
cu Ordinul Ministerului Justiției nr. 2550/2006 şi art. 39 din Legea nr. 188/2000 privind
executorii judecătorești, publicată în M.O. nr. 493/11.2011, stabilit pentru obligația de a face,
respectiv pentru obligația de a evacua pe debitorul SCRABLE TA COMPANY S.R.L.; 783,34 lei
+ 19% TVA (940 lei) reprezentând cheltuieli iniţiale de executare silită (formare dosar
execuțional, întocmirea încheierilor de executare silita conform art. 665, art. 666, art. 670
C.pr.civ., emiterea şi comunicarea actelor de procedură, eliberarea proceselor-verbale, cheltuieli
de transport), înființarea popririlor la toate instituțiile bancare, care se vor achita în funcție de
stadiul procedurilor de executare silita, la momentul recuperării integrale a debitului, raportat la
actele întocmite până în acel moment; 20 lei taxa judiciara de timbru.
Referitor la onorariul executorului judecătoresc, menţionează că acesta este
disproporţionat cu volumul de munca prestat in dosar nr. 295/EX/2017 al B.E.J. Brad Gheorghe,
întrucât munca efectivă prestată până la data de 06.12.2017, reprezentând cheltuieli iniţiale de
executare silită (formare dosar execuțional, întocmirea încheierilor de executare, emiterea si
comunicarea actelor de procedura), precum şi pentru eliberare proces-verbal, cheltuieli transport,
care se vor achita în funcție de stadiul procedurilor de executare silită la momentul recuperării
integrale a debitului raportat la actele întocmite până la acel moment.
Ultima parte din cheltuieli nu a fost efectuata, cheltuieli elective sunt doar cele
menționate, respectiv : formare dosar execuțional, întocmirea încheierilor de executare silita,
emiterea si comunicarea actelor de procedura; 20 lei taxa judiciara de timbru. Astfel, apreciază că
se impune a fi scăzută din suma totală 940 lei - reprezentând cheltuieli inițiale de executare
(783,34 lei + TVA 19%) diferența pentru lucrări care nu au fost efectiv prestat, dar percepute în
interiorul acestei sume, practic sunt sume nedatorate până la data de 06.12.2017.
De asemenea, susţine că nu s-au eliberat procese verbale de îndeplinirea procedurii,
procese verbale de distribuire sume. Codul de procedură civilă la art. 451 alin. 2 face mențiunea
în cadrul instituției cheltuielilor de judecată ce se referă la reducerea onorarilor încasate de
avocați, că instanța poate micșora, la cerere, aceste onorarii, însa prin extrapolare, si executorul
judecătoresc face parte tot din sistemul juridic privat, in sensul că acesta desfășoară ca si
avocatul o activitate independenta, lucru ce face, ca si acesta să fie supus dispozițiilor de
reducțiune al onorarilor.
Astfel, solicită reducerea onorariului maximal în cuantum de 6188 lei, reprezentând
onorariul executorului judecătoresc (5200 lei + 19% TVA) pentru obligația de a pune în posesie
bunul imobil, acesta fiind unul maximal, care ar trebui justificat de faptul că procedura de
executare silită a fost deosebită şi astfel a fost necesară o muncă suplimentară, ori în caz contrar,
încasarea unui onorariu maximal nu este justificată.
Totodată, solicită cenzurarea onorariului executorului judecătoresc, în baza art. 669 alin.4
Teza a II-a C.pr.civ., întrucât achitarea distinctă a acestor cheltuieli faţă de onorariul executorului
nu reprezintă altceva decât plata de două ori a aceluiași serviciu prestat, iar eliminarea acestor
sume atrage şi eliminarea TVA aferent. Cheltuielile cu efectuarea actelor de executare silită sunt
reflectate de onorariul executorului judecătoresc, potrivit art. 55 din
Regulamentul de punere in aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești aprobat
prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001, cu modificări si completări ulterioare. La
stabilirea onorariilor minimale si maximale ale executorilor judecătorești de către ministerul
justiției cu consultarea Uniunea Naționala a Executorilor Judecătorești vor fi avute in vedere
tarifele care să reflecte cheltuiala executorilor judecătorești.
Cu privire 1a celelalte cheltuieli de executare silită, perceperea unor costuri cu titlu de
înregistrare şi formare dosar, emitere somații, întocmirea încheierilor de executare silită,
redactare adrese, emiterea şi comunicarea actelor de procedură, aceste costuri nu sunt prevăzute
de art. 39 alin. l din Legea nr.188/2000 potrivit căruia pentru serviciul prestat, executorii
judecătorești au dreptul la onorariu, acesta urmând a se calcula raportat la valoarea creanței, o
singura data. Astfel, contestatoarea consideră că se impune reducerea onorariului de executor
prin stabilirea intre limitele minimale şi maximale stabilite de lege şi raportat la activitatea
desfășurată şi la complexitatea acesteia, iar pe de altă parte prin eliminarea tuturor celorlalte
costuri care au aceiași justificare ca şi onorariul, precum şi cele ocazionate de omisiuni culpabile
ale executorului judecătoresc. Onorariul executorului judecătoresc trebuie raportat şi la
complexitatea executării silite şi a muncii depuse de executorul judecătoresc pentru desfășurarea
ei, onorariul nu trebuie stabilit strict şi exclusiv la cuantumul sumei ce se urmărește silit.
În ceea ce priveşte anularea întregii încheieri de stabilire a cheltuielilor de executare silită
încheiată la data de 06.12.2017 de B.E.J. Brad Gheorghe, arată că din documentele ce însoțesc
încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită din data de 06.12.2017, somația emisă la
data 06.12.2017, act de adjudecare din dosar 023/EX/2012 din data de 08.11.2017, încheierea
civilă nr.14190 din 20.11.2017 pronunțată în dosar nr. 29415/325/2017 de Judecătoria Timișoara,
nu rezultă faptul că B.E.J. Brad Gheorghe a solicitat încuviințarea cheltuielilor de executare
printr-o încheiere judecătorească.
În drept, invocă disp. art.669, art.712 şi următoarele C.pr.civ.
În probaţiune a depus la dosar, în copie: extras ORC cu privire la societatea contestatoare;
încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită şi somaţia din data de 06.12.2017
întocmite în dosarul execuţional nr. 295/EX/2017 al B.E.J Brad T. Gheorghe.
Pârâta - intimată nu a depus la dosar întâmpinare sau alte apărări scrise.
La solicitarea instanţei Biroul Executorului Judecătoresc Brad T. Gheorghe a comunicat
copia conformă cu originalul a dosarului execuţional nr. 295/ex/2017.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
În temeiul art. 248 Cod proc. civilă, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiei
lipsei calităţii procesual pasive a BEJ Brad Gheorghe..
Analizând această excepţie instanţa reţine că potrivit art. 645 alin. 1 Cpc, părţile în
procedura de executare silită sunt în principiu creditorul şi debitorul. Executorul judecătoresc
activează ca un reprezentat al creditorului, fără a avea interese proprii în procedura executării
silite. În acest context, instanţa apreciază că organul de executare nu are calitate procesual pasivă
în cadrul contestaţiei la executare, fapt pentru care va admite excepţia invocată şi va respinge
contestaţia la executare faţă de acesta.
Pe fond, instanţa reţine că împotriva debitoarei contestatoare a fost demarată procedura
executării silite avându-se la bază titlul executoriu constând în actul de adjudecare emis în
dosarul execuţional 23/2012 la data de 08.11.2017 de SCEJ Grecu Laura şi Toporan Gabriel.
Astfel, adjudecatarul SC Eurowest Cardinal SRL s-a adresat executorului judecătoresc
Brad Gheorghe solicitându-i acestuia ca, pe calea executării silite, să realizeze punerea în posesie
şi evacuarea contestatoarei din imobilul înscris în CF 400799 Moraviţa cu număr top. 1118/1/a/2,
constând în teren şi staţie de comercializare a produselor petroliere.
Cererea adjudecatarei a fost înregistrată la executorul judecătoresc, dovadă în acest sens
fiind încheierea de înregistrare din data de 10.11.2017, constituindu-se totodată dosarul de
executare nr. 295/ex/2017.
Executarea silită a fost încuviinţată prin încheierea civilă nr. 14190 pronunţată de
Judecătoria Timişoara în dosarul nr. 29415/325/2017.
La data de 06.12.2017 executorul judecătoresc emite încheierea de stabilire a cheltuielilor
de executare silită, consemnând astfel cu titlu de cheltuieli suma de 5200 lei la care se adaugă
TVA 19% reprezentând onorariul executorului pentru obligaţia de punere în posesie a imobilului,
5200 lei la care se adaugă TVA 19% reprezentând onorariul executorului pentru obligaţia de
evacuare a debitorului din imobil, 783,34 lei la care se adaugă TVA cu titlu de cheltuieli iniţiale
de executare silită (formare dosar execuţional, întocmirea încheierilor de executare silită,
emiterea şi comunicarea actelor de procedură, eliberarea proceselor verbale, cheltuieli de
transport) şi 20 de lei taxa de timbru.
Prin contestaţia la executare debitoarea SC Scrable TA Company SRL a criticat sumele
reţinute de executorul judecătoresc cu titlu de cheltuieli de executare apreciindu-le excesive în
raport activitatea executorului.
Potrivit art. 670 alin. 4 teza a doua Cod proc.civilă, cheltuielile de executare pot fi
cenzurate de instanţa de executare, pe calea contestaţiei la executare formulate de partea
interesată şi ţinând seama de probele administrate în cauză, dispoziţiile art. 451 alin. 2 şi 3
aplicându-se în mod corespunzător.
Potrivit anexei la Ordinul 2550/2016 al Ministrului Justiţiei, onorariul executorului
judecătoresc pentru punerea în aplicare a obligaţiei de evacuare pentru persoanele juridice este
situat între minimul de 150 lei şi maximul de 5200 lei, iar pentru punerea în posesie, onorariul
executorului se încadrează între 60 de lei şi 5200 lei.
Aşa cum rezultă din încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, executorul
judecătoresc a stabilit pentru cele două obligaţii onorariul maxim prevăzut de lege, respectiv câte
5200 lei pentru fiecare.
Prin aplicarea prevederilor art. 451 alin.2 C.pr.civ. instanţa nu intervine în contractul de
asistenta juridică dintre avocat si client, care se menţine în integralitate, (drept urmare, clientul
va plăti avocatului onorariul cuvenit), ci doar apreciază în ce măsură onorariul stabilit de partea
care a avut câştig de cauză trebuie suportat de partea adversă, ţinând seama de natura si
complexitatea prestaţiei avocatului acestuia.
În acest sens în jurisprudenta CEDO s-a statuat că partea care a câştigat procesul nu va
putea obţine rambursarea unor cheltuieli, în temeiul art. 453 C.pr.civ., decât în măsura în care se
constată realitatea, necesitatea şi caracterul lor rezonabil.
Făcând aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, în conformitate cu art. 670 alin. 4 Cod
proc.civilă, instanţa apreciază că, în speţă, se retine culpa procesuală a debitoarei, având în
vedere că a angrenat intimata creditoare în procedura de executare silită, implicând astfel
suportarea unor cheltuieli, printre care şi cheltuieli cu onorariul executorului judecătoresc.
Cu toate acestea, analizând dosarul execuţional, instanţa apreciază că onorariul
executorului este disproporţionat cu activitatea desfăşurată.
Astfel, instanţa reţine că la data de 07.12.2017 a fost comunicată debitoarei somaţia,
titlul executoriu, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare şi încheierea de încuviinţare,
pentru ca la data de 14.12.2017 reprezentantul debitoarei să se prezinte la executorul
judecătoresc, unde, conform declaraţiei olografe existente la dosar, a arătat că înţelege să se
supună dispoziţiei de a evacua imobilul adjudecat, solicitând totodată şi o reducere a
onorariului. Ca atare, la data de 18.12.2017 executorul judecătoresc a întocmit procesul verbal
de îndeplinire a executării, evacuând debitoarea din imobilul adjudecat şi, implicit, punând-o în
posesie pe creditoare cu privire la acelaşi imobil.
Ţinând seama de elementele prevăzute de alin. 2 al art. 451 C.pr.civ. şi având în vedere
că pentru punerea în aplicare a celor două obligaţii cu care a fost investit executorul
judecătoresc nu a întâmpinat niciun fel de opoziţie din partea debitorului, instanţa apreciază că
suma de 1000 lei este suficientă pentru a compensa valoarea prestaţiei executorului judecătoresc
pentru fiecare dintre obligaţiile îndeplinite, astfel că numai în aceste limite cheltuielile de
executare silită, constând în onorariu executorului pot fi puse în sarcina contestatoarei.
Pe de altă parte, instanţa apreciază că suma de 783,34 lei reţinută de executorul
judecătoresc cu titlu de cheltuieli de executare iniţiale este justificată. În fapt aceste cheltuieli
reprezintă contravaloarea unor acte procedurale concrete efectuate de executorul judecătoresc în
cursul executării silite.
În consecinţă, instanţa va admite în parte contestaţia la executare formulată de
contestatoarea SC Scrable TA Company SRL în contradictoriu cu intimata Eurowest Cardinal
SRL, sens în care va dispune diminuarea onorariul executorului judecătoresc pentru punerea în
executare a obligaţiei de punere în posesie a creditorului şi evacuare a debitorului cu câte 4200
lei fiecare. Ca atare, va anula în parte încheierea executorului judecătoresc din data de
06.12.2017 de stabilire a cheltuielilor de executare, în sensul că debitorul va fi ţinut să achite cu
titlu de cheltuieli de executare suma de 1000 lei fără TVA pentru punerea în executare a
obligaţiei de punere în posesie a creditorului, respectiv 1000 lei fără TVA pentru punerea în
executare a obligaţiei de evacuare din imobilul adjudecat.
Va menţine în rest încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de
06.12.2017.
În temeiul art. 453 alin. 1 cod proc. civilă constatând culpa procesuală a intimatei, va
dispune obligarea acesteia la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată reprezentând
taxa de timbru în cuantum de 771,80 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite excepţia lipsei calităţii procesual pasive a BEJ Brad T. Gheorghe, în consecinţă
respinge contestaţia la executare promovată în contradictoriu cu acesta.
Admite în parte contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC Scrable TA
Company SRL, cu sediul în Moraviţa, DN 59, km. 57+900, dreapta, jud. Timiş, CUI 6723414 şi
J35/3398/1994, în contradictoriu cu intimata Eurowest Cardinal SRL, cu sediul în Vinţu de Jos,
str. Devei, nr. 14, jud. Alba, CUI RO37110126.
Dispune diminuarea onorariul executorului judecătoresc pentru punerea în executare a
obligaţiei de punere în posesie a creditorului şi evacuare a debitorului cu câte 4200 lei fiecare.
Anulează în parte încheierea executorului judecătoresc din data de 06.12.2017 de stabilire
a cheltuielilor de executare, în sensul că debitorul va fi ţinut să achite cu titlu de cheltuieli de
executare suma de 1000 lei fără TVA pentru punerea în executare a obligaţiei de punere în
posesie a creditorului, respectiv 1000 lei fără TVA pentru punerea în executare a obligaţiei de
evacuare din imobilul adjudecat.
Menţine în rest încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 06.12.2017.
Obligă intimata la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată în cuantum de
771,80 lei.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din 23 mai 2018.

Preşedinte,
Daniel Ioan Herman
Grefier,
Irina Szabo

Dosar 1059/220/2020
Admite plângerea contravenţională formulată de reclamanta MARAGRO SRL, în
contradictoriu cu pârâta GARDA NAŢIONALĂ DE MEDIU COMISARIATUL
JUDEŢEAN TIMIŞ.
Anulează procesul-verbal de contravenţie nr. 02622 din data de 06.05.2020.
Dispune restituirea amenzii în cuantum de 10000 lei achitată de către reclamantă în
contul pârâtei deschis la trezoreria Statului ,la data de 12.05.2020 cu ciObligă pârâta la plata
către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.020 lei.
instanţei.
Preşedinte
11.11.2020
§ 35. Sancţiuni
Art. 61 - (1) Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000
lei, pentru persoanele juridice, încălcarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1), (2) şi (4), art. 13, art. 14,
art. 15 alin. (1) lit. a) şi b), art. 17 alin. (3), art. 19 alin. (2) lit. a), c) şi d), alin. (3) şi (4), art. 22
alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1), art. 27 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 32 alin. (1), art. 36 alin. (2);
Art. 22 - (1) Producătorul de deşeuri sau, după caz, orice deţinător de deşeuri are obligaţia de a
efectua operaţiunile de tratare în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) - (3) şi art. 20 sau de
a transfera aceste operaţiuni unui operator economic autorizat care desfăşoară activităţi de tratare
a deşeurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deşeurilor în conformitate cu
prevederile art. 4 alin. (1) - (3) şi art. 20.
(2) Operatorii economici care efectuează operaţii de colectare şi transport de deşeuri au
obligaţia să livreze şi să transporte deşeurile numai la instalaţii autorizate pentru efectuarea
operaţiunilor de sortare, tratare, reciclare şi depozitare, cu respectarea prevederilor art. 20.
(3) Persoanele juridice care deţin autorizaţie/autorizaţie integrată de mediu au obligaţia să
desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să asigure
îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta lege sau să delege această obligaţie unei terţe
persoane.
(4) Persoanele desemnate, prevăzute la alin. (3), trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii
deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.
Art. 19 - (1) Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să supună deşeurile

care nu au fost valorificate unei operaţiuni de eliminare în condiţii de siguranţă, care îndeplineşte
cerinţele art. 20.
(2) Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru
activitatea de eliminare a deşeurilor au următoarele obligaţii:
a) să asigure eliminarea în totalitate a deşeurilor care le sunt încredinţate;
b) să folosească cele mai bune tehnici disponibile şi care nu implică costuri excesive pentru
eliminarea deşeurilor;
c) să amplaseze şi să amenajeze instalaţia de eliminare a deşeurilor într-un spaţiu şi în condiţii
stabilite de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului competente;
d) să introducă în instalaţia de eliminare numai deşeurile menţionate în autorizaţia emisă de
autorităţile competente şi să respecte tehnologia de eliminare aprobată de acestea.
(3) Abandonarea deşeurilor este interzisă.
(4) Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă.
§ 12. Protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului
Art. 20 - Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană
şi fără a dăuna mediului, în special:
a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
35. Sancţiuni
Art. 61 - (1) Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000
lei, pentru persoanele juridice, încălcarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1), (2) şi (4), art. 13, art. 14,
art. 15 alin. (1) lit. a) şi b), art. 17 alin. (3), art. 19 alin. (2) lit. a), c) şi d), alin. (3) şi (4), art. 22
alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1), art. 27 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 32 alin. (1), art. 36 alin. (2);
Art. 22 - (1) Producătorul de deşeuri sau, după caz, orice deţinător de deşeuri are obligaţia de a
efectua operaţiunile de tratare în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) - (3) şi art. 20 sau de
a transfera aceste operaţiuni unui operator economic autorizat care desfăşoară activităţi de tratare
a deşeurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deşeurilor în conformitate cu
prevederile art. 4 alin. (1) - (3) şi art. 20.
(2) Operatorii economici care efectuează operaţii de colectare şi transport de deşeuri au
obligaţia să livreze şi să transporte deşeurile numai la instalaţii autorizate pentru efectuarea
operaţiunilor de sortare, tratare, reciclare şi depozitare, cu respectarea prevederilor art. 20.
(3) Persoanele juridice care deţin autorizaţie/autorizaţie integrată de mediu au obligaţia să
desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să asigure
îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta lege sau să delege această obligaţie unei terţe
persoane.
(4) Persoanele desemnate, prevăzute la alin. (3), trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii
deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.
Art. 19 - (1) Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să supună deşeurile

care nu au fost valorificate unei operaţiuni de eliminare în condiţii de siguranţă, care îndeplineşte
cerinţele art. 20.
(2) Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru
activitatea de eliminare a deşeurilor au următoarele obligaţii:
a) să asigure eliminarea în totalitate a deşeurilor care le sunt încredinţate;
b) să folosească cele mai bune tehnici disponibile şi care nu implică costuri excesive pentru
eliminarea deşeurilor;
c) să amplaseze şi să amenajeze instalaţia de eliminare a deşeurilor într-un spaţiu şi în condiţii
stabilite de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului competente;
d) să introducă în instalaţia de eliminare numai deşeurile menţionate în autorizaţia emisă de
autorităţile competente şi să respecte tehnologia de eliminare aprobată de acestea.
(3) Abandonarea deşeurilor este interzisă.
(4) Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă.
§ 12. Protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului
Art. 20 - Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană
şi fără a dăuna mediului, în special:
a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
Dosar nr. 1428/220/2020

Admite cererea formulată de către reclamanţii Rotaru Veronica şi RO-LAS -NEM SRL în
contradictoriu cu pârâtul Nemu Ilie, având ca obiect pretenţii .
Obligă pârâtul să achite fiecărei reclamante suma de 750 lei cu titlul de cheltuieli de
judecată în apel ,în dosarul nr. 5872/30/2018 al Tribunalului Timiş .
Judecătoria Deta.
instanţei.
Preşedinte
ROMÂNIA
_____________________________________________________________________________________
Dosar nr. 1428/220/2020

Şedinţa publică de la 03 septembrie 2015
Pe rol se află soluţionarea acţiunii civile formulată de reclamanta Palici
Elena în contradictoriu cu pârâtul Spitalul de Psihiatrie Gătaia, având ca obiect
pretenţii.
Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor a fost consemnat în încheierea de
şedinţă din data de 12 martie 2015, parte integrantă din prezenta hotărâre, instanţa
a amânat pronunţarea având nevoie de timp pentru a delibera.
I N STAN ŢA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Deta sub nr. 737/220/2015 la
data de 24.04.2015, reclamanta Palici Elena în contradictoriu cu pârâtul Spitalul de
Psihiatrie Gătaia, a solicitat a se dispune obligarea pârâtului la plata sumei de
827,50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru
achitată şi depusă la dosarul nr. 1695/229/2913 al Judecătoriei Deta, obligarea
pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că în fapt în dosarul nr. 1695/220/2013 al Judecătoriei
Deta, la termenul din data de 16.01.2015, a depus la dosarul cauzei dovada
achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 827,50 lei, în vederea soluţionării
apelului formulat, de reclamantă, împotriva sentinţei pronunţate de către prima
instanţă.
Prin Decizia civilă nr. 180/A/27.02.2015, pronunţată de Tribunalul Timiş în
dosarul cu nr. 1695/220/2013, s-a dispus admiterea apelului formulat de către
reclamantă în contradictoriu cu pârâtul, obligânduu-l pe acesta din urmă la plata
sumei de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de
avocat.
Instanţa nu a acordat şi suma de 827,50 lei, reprezentând taxa judiciară de
timbru, cu motivarea că a solicitat doar cheltuielile reprezentând onorariu de
avocat, nu şi cele reprezentând taxa judiciară de timbru.
Reclamanta a menţionat faptul că este dreptul ei, reglementat de lege, de a
obţine de la partea adversă cheltuielile de judecată ocazionate de soluţionarea unui
litigiu în mod favorabil ai, apreciind că pârâtul trebuie să suporte cheltuielile de
judecată efectuate de ea într-un proces pe care l-a ocazionat şi l-a pierdut.
În drept a invocat prevederile art. 453 Cod procedură civilă.
În probaţiune a solicitat acvirarea dosarului nr. 1695/220/2013 al
Judecătoriei Deta.
Alăturat cererii de chemare în judecată au fost ataşate : taxa judiciară de
timbru în cuantum de 63 lei, dovada achitării onorariului de avocat în cuantum de
500 lei, împuternicire avocaţială.
Pârâtului i-a fost comunicată cererea de chemare în judecată iar la data de
02.06.2015 a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de
chemare în judecată prin care s-a solicitat obligarea la plata sumei de 827,50 lei,
precum şi constatarea faptului că a operat compensarea legală a sumei solicitate.
În motivare a arătat că în fapt prin dosarul cu nr. 6376/39/2010*, ce s-a
judecat în contradictoriu şi cu prezenta pârâtă, Curtea de Apel Timişoara prin
decizia nr. 3547/15.05.2015 a dispus irevocabil obligarea în solidar a pârâţilor
Palici Elena, Benchea Karla Elfrda Melinda, Cibotaru Ildiko, Lupu Viorel la plata
sumei de 155.614 lei şi a majorărilor de întârziere aferente sumei începând cu data
de 26.10.2009 şi până la recuperarea acestei sume, condiţii în care, având în vedere
prevederile art. 1616 Cod civil, operează de drept compensarea creanţei cu creanţa
invocată de reclamantă în prezentul litigiu până la concurenţa celei mai mici dintre
ele.
Pârâtul a precizat faptul că în prezent fiind stinsă datoria unităţii sale către
reclamantă, prin compensare, datoria reclamantei fiind ce mai mică dintre ele,
unitatea s-a nu datorează către aceasta prezenta sumă solicitată şi implicit nu poate
fi obligată la plata acestei.
În drept, pârâtul, a invocat art. 1616 şi următoarele di Cod civil.
La termenul din data de 20.08.2015 instanţa văzând că nu s-au solicitat
probe noi, nu s-au invocat excepţii, a constatat încheiată cercetarea judecătorească
şi acordat cuvântul pe fond.
Avocat Sandovici Constantin Gigi, în reprezentarea pârâtului, a solicitat
respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta Palici Elena.
Instanţa având nevoie de timp pentru a delibera a amânar pronunţarea la data
de 03.04.2015.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine :
Prin Decizia civilă nr. 875/A pronunțată în apel de Curtea de Apel Timișoara
în dosarul nr. 5872/30/2018 s-a respins apelul declarast de ctre intervenientul
Neamu Ilie împotriva sentinței civile nr. 621/PI/21.06.2019 pronunțat de ctre
Tribunalul Timiș în același dosar și a respins ca nedovedită cererea intimațior
Rotaru Veronica şi RO-LAS -NEM de acordare a cheltuielilor de judecată.
Acordarea cheltuielilor de judecata este reglementata de noul Cod de
procedura civila la art. 453. Mai exact, potrivit documentului citat, partea care
pierde procesul va fi obligata, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească
acesteia cheltuieli de judecata. "Când cererea a fost admisa numai in parte,
judecatorii vor stabili măsura in care fiecare dintre părţi poate fi obligata la plata
cheltuielilor de judecata. Daca este cazul, judecătorii vor putea dispune
compensarea cheltuielilor de judecata", se mai precizează in NCPC.
In cauza de faţă, instanţa constată că, în dosarul civil nr.5872/30/2018 în fața
Curții de de Apel Timișoara , pârâtul din prezenta cauză a căzut în pretenţii, prin
respingerea apelului pârâtuluiîmpotriva sentinței civile nr. 621/PI/21.06.2019
pronunțat de ctre Tribunalul Timiș în același dosar .
Totodată, instanţa apreciază că nu reprezintă un impediment pentru acordarea
cheltuielilor de judecată pe cale separată împrejurarea ca astfel de cheltuieli nu au
fost solicitate în dosarul în care au fost efectuate. Dimpotrivă, ar fi constituit un
astfel de impediment daca instanţele care au soluţionat litigiul respectiv s-ar fi
pronunţat si asupra cheltuielilor de judecata, caz in care ar fi intervenit autoritatea
de lucru judecat. În caz contrar însa, nimic nu împiedica o parte sa solicite astfel de
cheltuieli de judecata pe cale separata, astfel cum este cazul în speţa de faţă.
Întrucât fiecare reclamantă a făcut dovada achitării avocatului Lupștean Denis
a onorariului în cuantum de 750 lei pentru redactare întâmpinare și reprezentare în
fața Curții de Apel Timișoara în dosarul nr. 5872/30/2018 , conform facturilor și
chitanțelor depuse la dosar la filele 16-19, instanţa apreciază intemeiată acţiunea
formulată de reclamante, urmând a o admite si obligă pârâtul Neamu Ilie să achite
fiecărei reclamante suma de 750 lei cu titlul de cheltuieli de judecată în apel ,în dosarul nr.
5872/30/2018 .

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂREŞTE
Admite cererea formulată de către reclamanţii Rotaru Veronica şi RO-LAS -NEM SRL în
contradictoriu cu pârâtul Nemu Ilie, având ca obiect pretenţii .
Obligă pârâtul să achite fiecărei reclamante suma de 750 lei cu titlul de cheltuieli de
judecată în apel ,în dosarul nr. 5872/30/2018 .
Judecătoria Deta.
instanţei.
Preşedinte Grefier
Redactat APM 29.09.2015.

Tehnoredactat FV 29.09.2015.
ROMÂNIA
Nr. tel: 0256390982, fax: 0256390097
__________________________________________________________________________________________
Dosar nr.30045/325/2016
SENTINŢA CIVILĂ NR. ……
Şedinţa publică din data de 9 iunie 2016
Pe rol fiind soluţionarea acţiunii civile formulată de reclamanta S.C. „KORNBERG”
S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C. „ROMAN GREEN” S.R.L., având ca obiect ordonanţă
de plată.
La al apelul nominal, făcut în şedinţa publică lipsesc părţile.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, care învederează că s-a acvirat dosarul…….
Instanţa văzând că nu s-au solicitat probe noi, nu s-au invocat excepţii constată încheiată
cercetarea judecătorească şi ………
I N S TAN ŢA

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Deta cu nr. 608/220/2015 la data de
10.04.2015, reclamanta S.C. „KORNBERG” S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C. „ROMAN
GREEN” S.R.L., a solicitat obligarea pârâtei la plata creanţei în cuantum de 20.008 lei şi a
penalităţilor de întârziere aferente, în cuantum de 4.701,63 lei calculate de la scadenţă şi până la
data formulării cererii.
În motivare s-a arătat că prin contractul de colaborare nr. 144/01.04.2014, încheiat între
reclamantă, în calitate de Partener Integrator, şi debitoarea S.C. „ROMAN GREEN” S.R.L., în
calitate de Partener Agricol, au convenit ca reclamanta să predea pârâtei folosinţa suprafeţei de
53,0656 ha teren agricol propice păşunării şi cosirii.
În schimbul folosinţei suprafeţei de teren agricol pârâtei în revenea obligaţia de plată a
sumei de 30.008 lei, sumă care urma să fie achitată conform art. 2 din contract, în trei rate.
Deşi reclamanta şi-a îndeplinit obligaţia asumată şi a predat folosinţa suprafeţei de
53,0656 ha teren, pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată prin contract, aceea de a plăti suma
convenită la termenele de plată scadente.
S-a menţionat că, în executarea contractului, a emis la data de 30.04.2014 factura nr.1481,
factură însuşită de către pârâtă prin semnătură şi ştampilă, factură din care s-a achitat la data de
30.07.2014 suma de 10.000 lei, următoarele două rate, prima în cuantum de 10.000 lei cu
scadenţa la data de 15.07.2014 şi cea de a doua rată în cuantum de 10.008 lei cu scadenţa la data
de 15.09.2014, nefiind achitate.
Reclamanta a precizat faptul că deşi a somat pârâtă să-şi îndeplinească obligaţia de a
achita restul sumelor datorate, aceasta,în mod vădit nejustificat, nu a efectuat plata.
În drept cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispoziţiile prevăzute de art.
1013 şi următoarele Cod procedură civilă.
Alăturat cererii de chemare în judecată au fost anexate : împuternicire avocaţială, taxa
judiciară de timbru în cuantum de 200 lei, confirmarea de primire a somaţiei şi facturii, somaţia
de plată, factura fiscală, situaţia privind penalităţile datorate de pârâtă, contract de colaborare,
extras de cont (filele 4-21).
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară în cuantum de 200 lei (fila 5).
Pentru primul termen stabilit, respectiv 21.05.2015, părţile au fost citate, pârâta cu copia
acţiunii şi a actelor anexe, cu menţiunea de a depune la dosar întâmpinare cu cel puţin trei zile
înaintea termenului de judecată, precum şi ce menţiunea că nedepunerea întâmpinării putând fi
considerată de către instanţă ca o recunoaştere a pretenţiilor reclamantei, conform art. 108 aliniat
3 Cod procedură civilă.
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 1622 pronunţată de către Tribunalul Timiş-Secţia
Comercială la data de 22.10.2015 în dosarul nr. 3730/30/2015 s-a admis
contestația debitoarei SC GRUP CONSTRUCT SRL, şi s-a respins cererea
formulată de creditoarea SC MULTIGAMA TECH SRL, având ca obiect deschiderea
procedurii insolvenţei prevăzută de Legea 85/20014, împotriva debitorului SC GRUP
CONSTRUCT SRL .
În considerente s-a reţinut că în cursul cercetării judecătorești, debitoarea a achitat
parțial debitul către creditoare,adică suma de 1.000.688,81 lei conform celor doua OP depuse in
copie la dosar, rămânând un rest de 39.755,73 lei reprezentând penalitatea de întârziere calculate.
Conform cererii precizatoare, formulata de către creditoare, valoarea penalităților ce a
rămas de achitat este de 39.755,73 lei, penalităţi pentru care creditoarea a si emis factura fiscala
nr.MTG3122 din 19.08.2015 scadenta in data de 19.08.2015.
Suma înscrisa in factura nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.70 rap.la art.5 punctul
20 si punctul 72 din L.85/2014in sensul ca : nu este superioara valorii prag de 40.000 lei si la
data formulării cererii de deschidere a procedurii nu era scadenta de mai mult de 60 de zile.
În ceea ce privește suma cuprinsa in factura emisa pentru onorariul de avocat, s-a reţinut
că aceasta , la fel, nu este scadenta de mai mult de 60 de zile, deci nu îndeplinește condițiile
prevăzute de lege pentru a se putea deschide procedura.
Totodată s-a reţinut că debitoarea nu se afla in insolventa ,ca stare a patrimoniului care
se caracterizează prin insuficienta fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe ,
lichide si exigibile, aceasta având activitate si făcând plăti in sume foarte mari.
Prin Decizia civilă nr.1124/A/2015/14.12.2015 pronunţată de către Curtea de
Apel Timişoara în dosarul nr. 3730/30/2015 s-a respins apelul formulat de apelanta
creditoare S.C. MULTIGAMA TECH S.R.L. împotriva sentinţei civile nr.
1622/22.10.2015 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 3730/30/2015 în
contradictoriu cu intimata creditoare S.C. GRUP CONSTRUCT S.R.L.,
În motivare Curtea a reţinut faptul că, raportat la dispoziţiile art. 72, Legea
permite debitorului să facă plăţi, în contul creanţei, până la închiderea dezbaterilor
şi, totodată, obligă judecătorul să aprecieze asupra stării de insolvenţă a acestuia.
La fond, în cursul cercetării judecătorești, debitoarea a achitat parțial debitul
către creditoare, adică suma de 1.000.688,81 lei conform celor două OP depuse în
copie la dosar, rămânând un rest de 39.755,73 lei reprezentând penalitatea de
întârziere calculată.
Conform cererii precizatoare formulată de către creditoare valoarea
penalităților ce a rămas de achitat este de 39.755,73 lei, penalităţi pentru care
creditoarea a şi emis factura fiscala nr. MTG3122 din 19.08.2015 scadentă în data
de 19.08.2015.
Raportat la această parte a creanţei, corect a reţinut prima instanţă că suma
înscrisă în factură nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 70 raportat la art. 5
punctul 20 şi punctul 72 din Legea nr. 85/2014 în sensul că nici nu este superioară
valorii prag de 40.000 lei şi la data formulării cererii de deschidere a procedurii
nici nu era scadentă de mai mult de 60 de zile.
Susţinerea creditoarei că suma de 12.600 lei cheltuieli de judecată, alăturate
debitului menţionat, fac ca pragul legal să fie depăşit, nu este una întemeiată.
Aceasta, pe de o parte, deoarece nu există un titlu opozabil debitoarei prin care să
se recunoască acest debit, iar, pe de altă parte, pretenţia imputării cheltuielilor, în
integralitate, generate de prezentul litigiu, nu poate fi cumulată cu debitul anterior
pentru ca, în acest context să se aprecieze condiţia impusă de textul menţionat ca
fiind împlinită.
Ca urmare, faptul că, în opinia apelantei, culpa procesuală aparţine
debitoarei, deoarece a achitat debitul cu întârziere, nu constituie, prin ea însăşi,
temei de recunoaştere a creanţei. Apoi, faptul că debitoarea poate achita astfel de
sume, conduce la concluzia că starea de insolvenţă, prezumată de lege, nu este
dovedită.
S-a mai reţinut că, nici în privinţa acesteia condiţia scadenţei nu este
îndeplinită.
Aşa fiind, raportat la cele mai sus expuse, cu aplicarea art. 480 NCPC s-a
respins ca nefondat apelul creditoarei S.C. MULTIGAMA TECH S.R.L., declarat
împotriva sentinţei civile nr. 1622/22.10.2015 pronunţată de Tribunalul Timiş în
dosarul nr. 3730/30/2015 , menţionându-se faptul că în cauză nu se pune problema
cheltuielilor de judecată.
Astfel că , instanţa va reţine că,în cauza ce a format obiectul dosarului nr.
3730/30/2015 reclamanta S.C. „MULTIGAMA TECH” S.R.L a solicitat în faţa
Tribunalului Timiş obligarea creditoarei S.C. GRUP CONSTRUCT S.R.L şi la
plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 12.600 lei constând în plata taxei
judiciare de timbru şi onorariu avocat.
Tribunalul Timiş-Secţia Comercială nu s-a pronuţat prin Sentinţa civilă nr.
1622 / 22.10.2015 în dosarul nr. 3730/30/2015 asupra petitului privind plata
cheltuielilor de judecată reţinând în considerente doar faptul că suma cuprinsa in
factura emisa pentru onorariul de avocat, la fel, nu este scadenta de mai mult de
60 de zile, deci nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a se putea
deschide procedura.
Reclamanta S.C. „MULTIGAMA TECH” S.R.L nu a formulat o cerere
de completare a Sentinţei civile nr. 1622 / 22.10.2015 în dosarul nr. 3730/30/2015,
înţelegând să formuleze doar apel , ocazie cu care a solicitat plata cheltuielilor de
judecată efectuate în faţa instanţei de fond. Dar , pentru că , în cazul omisiunii
instanţei de a se pronunţa asupra unei cereri accesorii, partea nu mai are
posibilitatea de a se plânge de această omisiune pe calea apelului, prin Decizia
civilă nr.1124/A/2015/14.12.2015 pronunţată de către Curtea de Apel Timişoara în
dosarul nr. 3730/30/2015 , instanţa nu a soluţionat cererea privind cheltuielile de
judecată.
De aceea în cauză instanţa stabileşte că , în speţă ,nu există autoritate de
lucru judecat, deoarece prin Sentinţa civilă nr. 1622 / 22.10.2015 în dosarul nr.
3730/30/2015 Tribunalul Timiş-Secţia Comercială a omis a se pronunţa asupra
cheltuililor de judecată efectuate de către Reclamanta S.C. „MULTIGAMA
TECH” S.R.L , iar în apel Curtea nu a soluţionat cererea deoarece reclamanta
avea posibilitatea formulării unei cererii de completare a hotărârii . Drept pentru
care va respinge excepţia autorităţii de lucru judecat , invocată de către pârâta S.C.
GRUP CONSTRUCT S.R.L.
Instanţa apreciază că reclamantei , în această situaţie îi este recunoscut
dreptul de a solicita pe cale separată cheltuielile de judecată suportate în cursul
procesului care a făcut obiectul dosarului nr. 3730/30/2015 al Tribunaluli Timiş-
Secţia Comercială ,al căror cuantum total este de 12600 lei din care : suma de
12400 reprezintă onorariu avocaţial , conform facturii seria CADM nr. 71
/11.08.2015 şi suma de 200 lei reprezintă taxa judiciară de timbru , conform
ordinului de plată nr. 20970/12.06.2015( filele 18-19 dosar Judecătoria Deta).
Conform art. 453 alin.1 cod procedură civilă prevede că partea care pierde
procesul va fi obligată , la cererea părţii care a câştigat , să îi plătească cheltuielile
de judecată. Deci, fundamentul acordării cheltuielilor îl constituie culpa
procesuală. Aşadar , partea care pierde procesul suportă atât cheltuielile făcute de
ea , cât şi cheltuielile făcute de partea care a câştigat procesul, deoarece este în
culpă procesuală, determinând , prin atitudinea sa în proces , aceste cheltuieli.
Cu toate acestea , pârâta din cauza pendinte, respectiv S.C. GRUP
CONSTRUCT S.R.L nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată
suportate de către reclamantă deoarece a câştigat procesul ce a făcut obiectul
dosarului nr. 3730/30/2015 . Astfel ,prin Sentinţa civilă nr. 1622 pronunţată de
către Tribunalul Timiş-Secţia Comercială la data de 22.10.2015, rămasă definitivă
prin Decizia civilă nr.1124/A/2015/14.12.2015 pronunţată de către Curtea de Apel
Timişoara, i s-a admis contestaţia iar cererea reclamantei SC MULTIGAMA TECH
SRL având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei prevăzută de Legea
85/20014, a fost respinsă. Cele două instanţe au concluzionat că , în cauză , nu se
poate reţine culpa procesuală a pârâtei deoarece a achitat în timpul procesului
creanţa principală , iar debitul rămas în cuantum de 39.755,73 lei, cu titlul de
penalităţi nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 70 raportat la art. 5 punctul 20
şi punctul 72 din Legea nr. 85/2014, în sensul că nici nu este superioară valorii
prag de 40.000 lei şi la data formulării cererii de deschidere a procedurii nici nu era
scadentă de mai mult de 60 de zile. Totodată s-a reţinut că debitoarea nu se afla in
insolvenţă ,ca stare a patrimoniului care se caracterizează prin insuficienta
fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe , lichide si exigibile,
aceasta având activitate si făcând plăti in sume foarte mari.
Mai mult , deşi solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 12400 lei cu titlul
de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, reclamanta nu a făcut
dovada plăţii onorariului de avocat în cuantum de 12400 lei pentru care Cabinet de
Avocat Dumitru Mircea Emil a emis factura seria CADM nr. 71/11.08.2015.
Drept pentru care instanţa va respinge acţiunea civilă formulată de
reclamanta S.C. „MULTIGAMA TECH” S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C.
„GRUP CONSTRUCT” S.R.L.
Fără cheltuieli de judecată, nesolicitate.

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂREŞTE
Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat.
Respinge acţiunea civilă formulată de reclamanta S.C. „MULTIGAMA
TECH” S.R.L., cu sediul procedural ales la C.I.A. Dumitru Mircea Emil în
Bucureşti, str. Cogâlnic nr. 31, sector 3, în contradictoriu cu pârâta S.C. „GRUP
CONSTRUCT” S.R.L., cu sediul în Manastire nr. 85, comuna Birda, jud. Timiş,
având ca obiect pretenţii.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se depune la
Judecătoria Deta.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 iunie 2016.
Preşedinte Grefier
Alina Paraschiva Moisa Florin Vincze
Redactat APM /Tehnoredactat FV ….

Dosar nr. 287/220/2020
Respinge cererea formulată de către contestatorul Dumbrăveanu Daniel în contradictoriu
cu Intimata EOS CREDIT FUNDING DAC, având ca obiect contestaţie la executare .
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Deta.
instanţei.
Preşedinte
11.11.2020
Dosar nr. 1414/220/2020
MINUTA
Respinge plângerea împotriva încheierii de carte funciară, formulată de către reclamanta

Dan Elena în contradictoriu cu pârâtul oraşul Gătaia prin Primar .
Judecătoria Deta.
instanţei.
Preşedinte

Limbă

11.11.2020 New Microsoft Word Document

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

11.11.2020 New Microsoft Word Document

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dosar 174/220/2020

Dosar nr. 174/220/2020

PENTRU ACESTE MOTIVE ,

Admite exceptia necompetenţei materiale a Judecătoriei Deta.

Pe rol se află judecarea cauzei civile formulată de reclamanta BENDARIU ELENA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele :

PENTRU ACESTE MOTIVE,

Red. APM /Tehnored.IS-30 iunie 2020/5 ex./emis 3 com.

Admite cererea formulată de contestatorul SULU FLORIN DANIEL, CNP –

Deliberând asupra cauzei civile de faţă,reţine următoarele:

Potrivit art.1064 Cod procedură civilă: (1) Cauţiunea depusă se va restitui,

PENTRU ACESTE MOTIVE

RED APM/TEH IS 17.11.2020 4ex/2com

HOTĂRÂRE Nr. 69*)

Art. 6 - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 3 pct. 1 - 9, 11 - 17, 43 şi 45 se sancţionează cu

Dosar nr. 2952/220/2019

punct-amendă este 145 lei.

punct-amendă este 145 lei.

punct-amendă este 145 lei.

JUDECĂTORIA DETA, JUDEŢUL TIMIŞ

Verificând potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 legalitatea procesului

PENTRU ACESTE MOTIVE,

Dosar nr. 1742/220/2019

Reclamanta Șimon Valentina-Vioara a solicitat instanţei să dispună obligarea

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În cauză , la termenul din 25.10.2012 pârâtul Puiu Constantin a recunoscut

Instanţa apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale

În realitatea contemporană, majoritatea persoanelor dețin animale de companie, fie ele

Paza juridică nu trebuie confundată cu paza materială, în care paznicul material răspunde

Te-ar putea interesa și:

ăspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale,

Dosar nr. 32756/325/2017

Pe rol fiind soluţionarea cauzei civile formulate de reclamanta - contestatoare S.C.

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

PENTRU ACESTE MOTIVE

Art. 19 - (1) Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să supună deşeurile

§ 12. Protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului

Art. 19 - (1) Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să supună deşeurile

§ 12. Protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului

Dosar nr. 1428/220/2020

Dosar nr. 1428/220/2020

PENTRU ACESTE MOTIVE,

Redactat APM 29.09.2015.

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele :

PENTRU ACESTE MOTIVE,

Redactat APM /Tehnoredactat FV ….

Respinge plângerea împotriva încheierii de carte funciară, formulată de către reclamanta

S-ar putea să vă placă și