Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Farmacologia Inflamatiei, Bolilor Reumatice Si Bolilor Alergice

    Încărcat de

    Plesa Roxana
    23 vizualizări19 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    23 vizualizări19 pagini

    Farmacologia Inflamatiei, Bolilor Reumatice Si Bolilor Alergice

    Încărcat de

    Plesa Roxana

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 19
    Farmacologainfamate,bolierremaice sbolior lergce ee jeDICATIA ANTIALERGICA. ANTIMISTAMINICELE H: 2.1. BAZE FIZIOPATOLOGICE 2.4.4. Alergia ia reprezinti 0 reactivitate modifi ig eprezin ificatt a unui o ale care scan ae de la starea original sae oe Deed reacts canism imunologic ca urmare a expunerii Ia un alergen bine ens a a raat antigen-antcorp. Reactiaalergicd cuprinde deci un ansamblu feomene datorateitroducei (sensibiliii) i api reintroduce antigen defffrge au fost denumiti antigenii care provoacd simpome alerice si eae in comact cu un won ‘timuleazA productia de anticorpi dar si de celule sensibilizate, conferindu-le calitatea reanism, pornind de la cuvantul (gre- a, normal). Alergia consta in diverse ant substanfe care apa i i ec sunt sone cae spar in organism ca urmae a sensibilri cu un antigen si le propriu-zse, complete au stricturdproteca,lipido-protecd, polizahariica. Hap- anigen¢ incomplete nu sunt imunogene prin ele insele dar pot deveni prin combinarea ine. Haptenele pot reactiona cu antcorpi sau limfocitesensibilizate. O serie de sub- fe ehimice cu greutate moleculard' mica pot deveni alergeni dupa expunere la concentafii Sir. plrunzand prin membranele mucoase si dup legarea de serum-albumind, care consttuie prude hapten. aminti ca haptene alergeni uncle medicamente ca: acidul acetlslicilic, procaina, sulfamide sau substanfe chimice ca: formaldehida, rigni, tiramini, nickel, cobalt, min. Haptenele-alergeni sunt ineriminat in etiopatogenia dermitei de contac, astmu-lui ese denaturd profesionala *MAkergeii (entigzenii) sunt formayi dint-o parte (sau mai multe) denumité ,,determinant e" = epitop situa la exteriorul moleculei de antigen pentru a fi recunoscut de receptorii i, eu ol de a se leza de anticorp. Are structs complementara cu paratopul ~ locul de molecula de imunoglobuling a, determinant antigenici pot fl identic, asemandtori sau deosebit Sunt posible i nie determinant antigenic identci ai unor anigene diferie gi paratopul unic,ceea lca reactile de alergieinerucisat. De exeroplunucleul beta lactam repreznta determi- genic comun pent peniciinele naturale, semisintetice ji cefalosporine. Haptenele | antigenic uate iol, tut find astizic& penta a induce un raspuns imun este | de cel pufin doua haptene legate la un purtitor. parte a alergenilor (antigen), care este mai mare se numeste ,purtitor”. general se consider ci orice macromoleculé organic& poate fi antigenic8, deci poate sensibliare. | 2.1.2. Procesul de sensibilizare | “Termenul de alergie se apc la reactile obtiute odatiéu reintroducerea unui alérgen la un ‘nid sensitlizatdinainte la acest un subject normal se expune Ia contacte repetate cu un antigen, int-o anumit doa lzani, poate forma anticorpi, devenind astfel alegic, sensibilizat, avand 0 stare de lifate care duce lo un raspunsimunitarexagerat. de factoriinfluenfeazipracesul de sensibilizae si anume: | ivlatea individuals ~ apa la persoane predispus; de contact alergen-organism, mai susceptibild find pielea apoi mucoasele aparatu | ui respirator, digest, caleainjeciabil; fg itensitatea contactulul alergen-organism | abiliztea poate fi activa, atunelcind apare ca rispuns la 0 stimulare antigenicd, asa pl in alergic sau inectarea de vaccinur, si pasa care se obtine prin injctarea, secontnind ancicori, Farmacotogié 640 2.1.2.1. Elaborarea anticorpilor nt glicoproteine prezente in fractia gama. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt glicoP hi, oe \derea in organism a une! macrom unsul imun specific, deelansat de patrun ma unei maeromoley puna run specie, oy pin arin de pote specific aticorpi ce une el sia lmfoctlorB gia limfocitelor T-helper (elntionrs) rodust de sein (non-selt) fade plan propriu de organ'zar: Biolog (cc) poate declan in rma contatuui cu sister mr 7a TA Ne ettats anigencor vor determina proliferars, diferente si mavrarea lina, Tipul II]. Leziunile tisulare se dezvolta datorita depunerii. complexelor antigen: anticorp circulante capabile sa actioneze complementul in peretele vaselor gi tesutuile perivasculare. Particip’ IgG si IgM — anticorpi solubili si usor exces de antigene, realizind complexele antigen-anticorp, asa cum se intimpli in boala serului, unde complexele imune se depun in rinichi, inima, vase sanguine, articulatii, splin’, unde poate apare distrugere vascular’ si necrozi. Interventia complementului, mastocitelor, bazofiletor si a plachetelor prin secretia de amine vasoactive explicd faptul c& administrarea de antihistaminice si metisergid ca tratament preventiv si curativ reduce depunerea de complexe imune, Sindromul de ,tip boala serului” postmedicamentos se intalneste dupa: penicilind, PAS, steptomicin’. Medicamentul se combina printr-o legitura stabil covalenta cu o proteind, inainte de a ‘vent antigenic. Sindromul clinic este evidentiat: dupa 1-3. saptamani de la. inceputul ‘taamentului si poate ‘dura chiar dupa intreruperea lui inc& 2 sAptamani, manifestat prin uticare,febra, astm, edem articular, etc 4 ; Tipul Ill de reactii alergice se intalneste deci in alergia medicamentoasa, alveolite, astm. Farmacologie 42 it hipersensibilizare mediatd celular > Tipul IV - ae aot rey agresoral (A) si pentru e8 induce uy deoarece stinfocite sensibilizate ce elibereaz limfokine, Limfokinete guy, celular de Timfocn wate de a atrage alte celule inflamatori in zong qe soluble 20 re, eosinofile.Inlrata celular dB aspect de infamy. Seer de react intra, ca forme clnice, fi apartin tberculoza, i tele de contact. ; Fee ee alo se dministenz cio. Pen rede de limfocite ‘(Ciclosporina A, Ciclofosfamida) si corticoizi pentra rolul lor de activitiii macrofagelor si antinflamator. 2.2. TRATAMENTUL TULBURARILOR ALERGICE SU ty enone, re ‘Terapia antialergicd are la baz cteva principii generale: 1. eliminarea alergenului pe cit posibil; ’b, masuri de igiend ca: pistrarea curaten male de casa, etc. ¢. ratanentul antialergic specific sau imunoterapia specified eu alergen, cunose ca desensibilizare specifica (hiposensiblizare); 4. tmiament nespecifc in bolle alergice vizeaz& combaterea modifiirlo logice prin mijloace care actioneazi patogenic sau simptomatic, reducand x prevenind manifestarile clinice. ei pentru diminuarea acarienilor, a pairy)y 2.2.1. Tratamentul specific Imunoterapia specified (ITS) presupune identificarea alergenului si consti fn admin la bolnavul alergic in doze crescute a unui extract alergenic in scopul obignuitii (cl eitre organism a alergenului cauzator de boala. Desensibilizarea specifica se fic injectarea subcutanata a alergenului cu cresterea lent progresiva @ dozelor pana la 0 unei doze de intretinere. Se mai pot administra oral si sublingual, avand la baza si antigenica a limfocitelor din sistermul imum local Ca mecanism de actiune s-a postulat idea inducerii de citre extractele alerve apart: unor ,anticorpi blocanti”, evidentiati a fi anticorpii de izotip IgG, capa blocheze alergenul inainte 4 cu anticorpii fixai in tesuturi Problema centralé a utilizar ituie inca raportul dintre eficacitatea si sei ‘metodei, putind s& apard accidente anafilctice severe chiar letale, datorita necesarulu de intretinere foarte crescute pentru afi eficiente Se impune 0 standardizare a extractelor alergenice, preocupare intrata in ulti decenii sub controlul unor comitete internationale de expert Datoritt duratei lungi de tratament ~ minimum 2-3 ani ~ se pune problema conse extractelor alergenice astfel: = extractele apoase se conserva 2-3. ani de la producere si 12 luni dupa prep Jifertelor diluti; ~ extractele depot —'5 ani in stare lifilizaté si 3-18 luni dupa objinerea unor & intermediare; ~ se pistreaz la frigid la 4-8°C, evitindu-se inghetarea solutilor. inf ite? ITS se fae de etre medicu specialist alergolog in colaborare cu un sevici tat cu trust antigoc. anafilactic (adrenalina, corticoizi.injectabili, antiis(2™ oe Soluti perfuzabile, lacoane cu aerosoli de beta-Z-adrenergice, amino e Farmacologia inflamatie, bolitor reumatice si boliior alergice 683 1 Se aie la de ITS sunt cele respirator (rinita,astmul), oculo- connie ' alergia la veninul de insecte, Se foloseste foarte rar in alergia Tratamentul homeopatic poate reprezenta o alternativa ta tratamentul obignuit alergologic Tr completare Ia acesta. Homeopatia oferd avantjul $0 oncotrapie) eo terpie mai ind, ajul reducerii folosirii medicamentelor cu Homeopatia asigurd o stricté individalizare a terapeutic inisrarea unor dilutii foarte mari, de infinitezimale de substant Jnfluentarea factorilor cauzali se face prin utilizarea unor dilutii homeopatice a alergenilor esponsabili sat banuiti de producerea sensibilizarii pacientului, ney 7 = obiectiv al homeopatiei prin 2.2.2. Tratamentul nespecific Terapia nespecificd a boliloralergice sau cu componentd alergicd cuprinde o serie de grupe ‘ge medicamente care influenteaza eliberarea si fixarea mediatorilor dintre care amintim: 4) antihistaminice b)antiserotoninice ¢) adrenalina (antagonist fiziologi al histaminei ) A corticosteroizi ¢) inhibitorii degranularii mastocitare {)imunodepresive 8) psihotrope. Utlizarea acestor clase de medicamente reprezinti 0 altemativa extrem de viabil, svantajoasi prin efectele favorabile si extrem de constant in terapiaantialergica 2.2.2.1. Antagonistii fiziologici ai histaminei gi altor autacoizi Antagonist fiziologici ai histaminei si altor autacoizi_ se folosese in tratamentul reactilor slergice de tip I. Adrenalina este indispensabila, salvatoare in socul anafilactic si pentru combaterea crizelor de astm. brongic. Se administreaza s.c. 1 mg (0 fiold de adrenalind 1%) pent adult si % mg pentru copl. 2.2.2.2. Glucocorticoizi Introducerea corticosteroizilor in practica medicalé a reprezentat o revolute in tratamentul bolilor alergice. ‘Au dat rezultate favorable in toate formele.de astm in afaré de astmul de efor. Se folosese {in tratamentul. nespecific corticoizi de sintez (prednison, metilprednisolon, triamcinolon, dexametazona, betametazona, parametazona) administrati pe cale general& (oral8, injectabil) siezicu actiune prelungité retard (metilprednisolon acetat,triameinolon acctonid) ‘Tratamentul cu corticosteroizi are urmitoarele fecte: antinflamator, antilimfokinic; lantialergic (scad fixareaanticorpilor IgE, inhiba eiberarea de mediatori chime, crese sensibilitatea receptorilor beta la bronhodilatatoarele beta adrenergice; stimuleaza adenilatciclaza si producerea de AMPe; ‘nhiba actiunea bronhconstrictoare a prostaglandinelor. in nefercire, o administra prelunsi, peste 20-30 zile, induce efecte secundare negative ca reduce rezistenta la infeeti cfecte adverse digestive hiperaciditate, uleer) ‘osteoporoza; tec Farmacologie hipo- sau hipercorticisrm: sora ren ya es fo i il pete ce leziunioftalmic Frac eorcodpendet .icatiie indiscutabile ale corticoterapi status astmaticus(starea de rau astmatic); socul anafilactic; edemul angioneurotic Quinekes boala seruluis dermatitealergice severe; i alergice acute; Cae earetcats munologc (olgenoz, alveoli intrinsei) in asim se administreazi 14-20 zile gi se incepe cu 30-60 mg prednison/2i, sctderea g, se fase in 15.30 vile. Doza pe 2 se administreaza dimineata, iar daca este prezents diy hnoctuma se imparte in doui. in urgenjele astmatice se administreaza hidrocon hemisuceinat 250 mg pani la o doza total de 1-2 g/z si se mentine tratamentul 6-7 zie, Tntroducerea preparatelor cortizonice cu administrare locald (inhalatorie, sub fo aerosoli-dozati sau pulberi de aspirat, colr, creme, gel, unguent) a redus la minim ej. secundare. ; Preparatele cortizonice inhalate au un efect antinflamator remarcabil (cresc AMPe | die contact, inhiba eliberarea de histamind), scad vascozitatea secretici bronsice, nu det efecte secundare sistemice ei doar locale. (vezi Seetiunea XII: Cortcosteroizi) 2.2.2.3, Inhibitoarele degranularii mastocitelor Blocarea eliberarii de histamina s-a realizat prin descoperirea efectului frenator as degranulérii mastocitului (contindtor de histamina si alti mediatori) a cromoglicatului de Cromoglicatul de sodiu stabilizeaz4 membrana bazofilului $i mastocitului prin impiedi patrunderiiintracelulare a calciului, necesar degranularii gi astfel inhiba eliberarea media bronhospastici. ‘Are un efect preventiv in aparitia manifestirilor clinice din rinitele sezoniere, as bronsic, conjunctivitele alergice. Este eficace preventiv 51 in astmul de efort, frig, cazuri inc ru participa un mecanism imunologic, Ia fel ca si medocromilul sodic. Se foloseste pe profilaxia de duraté a crizelor, in astmul bronsic alergi Ambele produse administrate local (inhalator, conjunctival) inhiba eliberarea. sau si mediatorilor celulari care favorizeaz inflamatia si bronhoconstrictia _(histn prostaglandina PGF), SRS-A, etc) Un alt produs antiastmatic si antianafilactic este kerorifenul; are actiune antihistan blocdnd receptorii Hj, eliberarea de mediatori celulari; inhib& acumularea de e0zit0 determinati de PAF, eliberarea SRS-A, histaminei. Se indic& in rinitele sezoniere si asim (vezi sectiunea IV: Antiastmatice) 2.2.2.4, Substante imunodepresive Se folosese pentru deprimarea i a i lcprimarea_procesului imun, inhiband proliferarea limo determinat de stimull antigenic indeosebi in bolle autoimune, profilxia rejetai ex. ciclosporina,eiclofosfamida (vezi sectiunea XV: Chimioterapia anticanceroas). Farmacotogia inflamarie ia inflamatiet, bolilor reumatice gi boilor alergice Co 2.3. HISTAMINA SI ANTIHISTAMINICELE H, 2.3.1. Histamina ina este considerata unul din cei mai i jioneaza si ca un neurotransmititor. ind biogend 2-(4-imidazoli)-etilamina, prezentd ti 4 lamina, pr + e sesitur, de denumirea de histamina, de la euvan exe Histon pent fest 2 de histamina, wvintul grecesc histos pentru tesuturi. Eo 8 idrofis, larg distributa tn regnul animal, veninuri bactri, plants (utzic, importanti mediator ai alergici si inflamatiei, 2.3.1.1. Sinteza, depozitare, metabolizare stamina se sintetizeaz4. prin decarboxilarea aminoacidului histidina. sub influenta pistidindecarboxilazei, enzima dependenta de piridoxal fosfat. Deoarece histidindecarboxilaza ste 0 enzima inductibila, capacitatea de formare a histaminei in locurile nemastocitare este ‘ealatt de diferiti factori. Cea mai mare cantitate de histamina este sub forma legata, biologic jnactiva preformata si depozitata in granulele citoplasmatice ale mastocitelor in fesututi si ale pazofilelor in singe. La pH-5,5 din granule, histamina este inedreata pozitiv si legata ionic Ia pele acide negative ale altor constituenti granulari ca: heparina sau condroitin sulfat, glicani, polizaharide sulfatate. “Masiocitele sunt abundente indeosebi in organele de soc, implicate in bolile alergice ca: piel, mucoasa tractului respirator superior si inferior, mucoasa gastro-intestinals, Mastocitele la punctele de presiune ale vaselor de singe contin canttiti mari de histamind, Eliberarea ‘confinutuluigranulelor din mastocit poate fi indusi de o varictate de stimuli Tab. IX.1) prin ‘Ca* intracelular. De ex. antigenii cresc permeabilitatea membranei pentru Ca”. "Acesti stimuli permit histamine: libere s2-si exercite actiunile de hormon local sau autacoid supra fesuturilor Inconjurstoare. ‘Anumite suse de bacterii produc usor histamina prin decarboxilarea histidine’, ceea ce sugereaz’ posibilitatea aparitiei reactiilor inflamatorii in. jurul zonelor infectate. Astfel Golonizarea tractului respirator si gastro-intestinal cu. anumite suse de bacterii pot fi producitoare de amine cu rol inflamator. ‘TABELUL 1X1. Sceretagogi ai mastocitelor Factor liberator’ ai histaminei Reais antigan = aniicorp IE de up T *Amaflatoxine: Cy, Cu, Co.= peptide cu _reutate moleclara mic8clvate din sistem Factor imunologici ease Cytokine: IL-1, 1.3, 18 Substanja Pin inflamatie ‘Morfina,endorine, é-tubocurarna, substan 4#80, dextran, substane de contas,polimi- Factor chimiei eu eibsrare directa de hist mina pe care o deplaseazA din complexut cu aires ina B = [Vibra cura, gu, Tomina solar, au Foctoifzici smatisme, grat arsur Schimbérile morfologice ce insofesc degranularea mastocitlor variazi cu tipal de mastocit alos din piel 1 elibereazi granulele intacte in_mediul De exemplu mastocitele din piclea_umand liber ulele i ‘medi catracelular qastfel uncle granule pot fi fagocitate de fibroblatii din tesutal conjuncti. Depranulares mastocitelor mucozale nazale $i pulmonare implic8solubilizarea intracelulara a contnutulut granulelor si fuziunea membranei granulare cu membrana celuara pentru a forma canale prin care continutul granular solubilizat este eliminat. Histamina liber& difuzeaza rapid ‘armacologie ais wr 8h maximum in § minute si revine la norn alin, sn medial isulr si apare in singe, atingnd un maximum Ut 9 Teor Tesi 30 minute. Cresterile de i Dima normalitaile pot fi mai us : Crete les Sau tisulare ale Et nia, a, bronhospasm natural gi provocat, mastocitord. Hisamina vurin: te In mastocitors tromnosPasrdrom Zollinger-Ellison, ocazional i sarcind. . N-metilhistamind si 0 parte este metabolizat in continuare de cdtre monoaminooxidars |, Nemoithistamin © Pe great In rin 30-50% din histamina rEmasé ete meaty ‘acid imidazol acetic de catre diaminooxidaz’. 2 Functille histaminei endogene. Receptorii histaminici Proprietati fiziologice $1 patologice Histamina este unul dintre mediatorii preformati care se elibereaza din mastocite caren a interacfiuni antigenilor cu anticorpii IgE de pe suprafafa mastocitelor, jucind asi central in hipersensibilitatea imediatS si rAspunsurile alergice. Stimularea receptor ior fetiveazi. fosfolipaza Az, producindu-se astfel si alfi mediatori ca: factorul de plachetard (PAF), metabolifi ai acidului arahidonic ca leukotriena Dy ce contracts n Fetezi bronsiei, dar si kinine care contribuie la scdderea presiuni sanguine, cons bronhiilor, cresterea permeabilitaii capilare, formarea edemelor. Aceasti varietate de me cliberat in raspunsul alergic explic& ineficacitateaterapiei focalizate pe un singur medi Histamina intervine sin raspunsul inflamator acut, unde in fesutul inflamat, lez, pr vvasodilatatie locald si extravazarea de plasma ce confine mediatori ai inflamatici (complement, proteina C-reactiva), anticorpi si celule inflamatorii (neutrofile, e020 bazofile, monocite si limfocite). Efectele complexe ale histaminei sunt mediate de 3 subt H,. Hy, 2. le receptori histaminic Fiecare categorie de receptori este stimulat& prin agonisti specifici si. inhibats antagonist (Tab. IX.2.) TABELULN Receptor histaminici Rect] tocatcre | MEME T scm prnepale | Agonist | Artem Meme Toran eee ifenhidain Endovei vascular, Bronmconsticie, | Clorfeniamin cir, retnd, feat, |TOMPe | vaso Prometazina ce lati, crest | (2) 2-(2-azoi)- itoctermaehy | DAG [permeates |ettamina {Teton eter, mastocite eaplreloe Aster Jo) 24piiain- | Leraatine zine inna e Moco ese, + Siimuleaz secre] mei eal pecan er wMPe | gasrica stamina iting Hy [adipose baat, |7.ca™ |= Deprina nina fimpramidina, Foot uscaawranctet Jinea-cler|- veodataic | dmapa Niza t SNC, vac Reglarea eben gastrointestinal, 4, funorneurotrnsmi- | ¢R)-a-metit 1, | Soectepinna yi]. |e See [Tea sistemul inceluts | Controt ee beara cardiovascular euroendosri, |" ne Inpromidina termoreplare ap T crete simulearh; = send. inhib Farmacologia inflamatiey, bolilor reumatice si bolilor alergice on proven transmembranare. Receptorii Hy si Hz sunt localizati pe memby «predominant presinaptiti. Activarea rece unt Fine si moduleaz&eliberarea unor neuer pao sider ain bil ee ees berriigy ee ee calcice de tip N in terminajile nervoase. recente au evidentiat existenfa receporilor Hy. postansrraa omparaiy et SNC. Stu seni th este de aproximaiv 100 dé oi mai mare deat afintates pent recep Hy 9 feea ce face ca Feceptori Hy sf : initatea pentru receptorit Hy coz ce fH ie tints primard fn fesuturile unde esle 3 subtpur de HHistamina poate actiona ca mesagei toa ae iger intracelular, cu rol in stimularea proceselor de erestere tiveazA terminafile senzitive per : ‘ es Pentru prurit cind s-a eliberat in epiderma, iar in derm Majoritatea efectelor importante ale histamine’ in bol 4 in lle alergice sunt mediate prin receptor Hh: ) stimuleazt musculature neteda, contract bronhile i muscultra nt inal, 5) este abilitatea vasculara in celulele endoteliale din venulele postcapilare, ceea ce poate avea tept consecint& hipotensiunea si gocul. (Tab. IX.3) anele postsinaptice, in timp ce receptorii Hy. orilor Hy larg distribuiti SNC seade sinteza ansmifitori ca: noradrenalina, dopamina proba- TABELUL 1X3. te de reeeptori histaminii (dupa White si Kalimer ~ 1996) eine > Conca maser ee Perce vascular ereseat crserea GPE i = Pt 1 Genera de proline Sele timp eons nnd abioreniclar Aatvarea never afeen vagal inci ene Secrjia adh gsi Cetera screed de mucus nile aerine Hs > Crerea AMPe Corre sofia bitin liberi de hisamin in basa [Down ela sine de istanina thi earns spate = pace Ici | 2 Mirena La nivelul sistemului cardiovascular, histamina dilati vasele mici, efect mediat de recep- torii Hy ji Ha, scizind rezistenta perifericd si presiunea arteriald prin stimularea producerti locale de oxid nitric si prostaciclina, care relaxeazi musculatura neteda vasculara. Permeabilizarea capilarelor favorizeaza trecerea proteinclor plasmatice si a lichidelor tn spaful extracelular, o erestere a fluxului limfei si proteinelor cu formarea edemelor. Histamina ontracté celulele endoteliale si spatile dintre ele permit trecerea celulelorcirculante care sunt reerutate de fesuturi in cadrul raspunsului alergic si inflamator. Recrutarea leucocitelor cir- Culante implica expresia indus de histamina a moleculei de adeziune P-selectina pe celulel endoteliae, Farmacologie 648 dentiazh,tripla reactie Lewis”, aseminitoare popula y mushiulul arial si ventricular prin promovarea inf) ica, Injectata intradermic evi = dec reste forta de contractie a fi j profunda scéidere a presiunii arteriale ‘ei sistemice, cauzdnd 0 progresiva si pro! e on ‘sunt foarte sensibili duce la moarte. cs Aplicatiile practice ale histaminei actual bronsice la astmatici. 2.3.2. Antihistaminice H; (Antagonisti de receptori H,) in tin | sunt limitate Ja diagnostcareahiprs, in acest capitol ne referim la proprietajile farmacologice ale antagonistilor H, “Antagonistii Hse utilizeaza in cadrul terapiei antulceroase, iar antagonist Hy ny sy, isponibil pentru wz clinic . "anthistaminicele H,, primele descoperite, se utilizeazi in unele alergii de tip capacitatea de a impiedica efectele histamine. 2.3.2.1. Structura chimica si clasificarea antihistaminicelor }; Antagonist H) sunt baze azotate ce contin o catent lateral alifatica care se aseayy histamina print-o structurd centrala comund de etilamind —substituita, esentila ntagonismul Hy (Fig. IX.7,). CHy—CH,—N ca xncecen S| gmp ee AR” Nr, \Z Formula generala pentru antagonistii Hy Histamina Fig. 1X7, Formula general antibistaminicelor Ht La gruparea etilamina sunt atasate unul sau dout inele ciclice sau heterociclice carey Piridina, piperidina, prolidind, piperazing, fenotiazin’, sau chiar imidazol (AR, si AR.) Acesteinele sunt concctate prin intermedi unui atom X care poate fi azot, carbons ‘a gruparea etlamind, Natura legiturit prin X imparte antagonist Hy in gase clase major: diamine (X= N), eunolamine (X = 0), achilamine (X = C), fenotiazine, pipera-zine, pipes Prezenia multiplelor inele aromatice sau heterociclice in acesti antagonisti H, coniib Proprietatile lor lipofilice, in contrast cu histamina si antagonistii Hy care sunt com hidrofitic. (Clasificarea antihistaminicelor Hy in functie de structura chimicd: ~ Bailendiamine (X=N): cloropiramina, mepiramina, antazolin; ~ Etanolamine (aminoalchileteri)(X=0): clorfenoxamina, clemastina, bromazin; + Alchilamine (propilamine) (X=C): feniramina, clorfeniramina; ~ Fenotiazine (X=C; C situat pe nucleul fenotiazinic): prometazina, alimemazina, 0. mazina, mequitazina; ~ Piperazine: meclozin, eetirizin, levocet | Farmacologia ing sia inflamariet, botilor re ilor reumatice si boliloralergice 649 _ piperidine: tenalidin; ~ Alte structuri: bamipin, astemizol, terfe fexofenadina, desloratadina, omtheptina es azelastin, ebastin, mizolastina, 1 Ketotifen, 2.3.2.2, Farmacocinetica Antagonistii Hy sunt bine absorbiti din tractul gasto-ieat gical plasmatic este atins in 2-3 ore si efectul dureaya weual pdministrarea a 3-4 doze/zi, Timpul de injumatatre este rela te ceagy wey eee pina genera Simal dbl pneu cel dna ee ea Pe sain menfnd 12-24 ore. aie, eea ce face ca efectul sh se Epurarea se face prin metabolizae hepatic. in cazul a : Erm ett Met he ne giteeront}P450 si poate fi intiziatt prin medicamente cu propriti inhibitoore enzimetice Ags induc enzinel micoronalepatte pet alec rl eon IL, Dupa administrare orala, 2.3.2.3. Farmacodinamie Majoritatea antagonistilor Hy, au actiuni farmacodinamice si aplicaiiterapeutice similae si efectele Jor rezulti din blocarea compettiva, reversibilé a receptorilor Hy (Fig, IX.8.) Anthistaminicele H, au dowd tipuri de efete, i v-— <= Antcorp Receptor Ht activa ae Povetor |e histaing A oo. > “Saroacho alorgica Sieh lcat de anhistaminc al antiistainiceor fn eeaeile de tip I (dupa Stroescu, 1999) Fig, IX. Mecanismal de aeiu 2.3.2.3.1. Efecte corelate cu blocada receptorilor H; Coniractia indus de histamind pe musehi netezi bronhiolari sau ta nivel gastrointestinal poate fi complet blocat& de antihistaminicele Hy, in schimb efectul histaminei pe sistemul cardiovascular este numai partial blocat, din cauza actiunii mediate si de receptor H La cobai, de exemplu, asfixia apare dupa doze foarte mici de histamind, dar poate supravitui dupa 100 doze letale de histamind, daca i s-a dat un antagonist Hy, Nu este cazul la om unde bronhoconstritia alergica este cauzata si de alti mediatori ca: leucotrienele si PAF. Farmacologie 650 la in reactiile alergice de tip |, i, Suprima pruritul presia molecule’ de adeziune intros sau nazale in timpul provocari ‘Amibistaminicele Hy, oferd 0 protect Par imi permeabilizara capilarelor si formarea dem ‘Terfenadina, ctirizina si loratadina scad ¢¥ (ICAM-1) in celule din secretile conjunctivale (Simons, 1996) : 12.3.2.3.2. Etecte necorelate cu blocada receptorilor H, se farmacologice care nu sunt cauzate de bjo., seo ea asemaniii lor structurale cu struetura unor median rantihistaminicele Hy posed& urmatoarele actiunj: ‘© Acfiuni anticolinergice — Multi ‘antagonisti Hy blocheaz’ receptorii- mus. aAtnergcl into manietl dependent de dozi, Cele mai comune efete sex etcolergice constan in usclciunea gurii si mucoaselor nasului si gatuky aimefiey in rinoreca nonalergicS, dar poate cauza si retenie urinard si tu verere. Aceste efecte anticolinergice ar explica eficacitatea unor antagonist Moprimarea simptomelor parkinsoniene datorate unor medicamenteantipsinoic a Anesterielocald ~ Unii antagonist Hy au efect anestezic local, stabilizind meni ‘neltabile prin blocarea canalelor de sodiu ca si procaina si lidocaina. s Shalgezce, sugerdnd atfel implicareactilor centrale histaminergice in nocicey « Sedarea ~ majoritatea anthistaminicelor din prima generatie au efect sedativ,c face ea uncle din ele: difenhidramina, prometazina si fie utilizate pentni fa patted somnului, find numite si anthistaminice de noapte. Ele potenteszi «i ‘eprimant central al biuturilor alcoolice, tranchilizantelor. Deoarece chiar terapeutice pot produce oboseal8, ameteal,incoordonare, incapacitate de cons ‘somnolenf& nu se recomanda in timpul zle, la goferi, la cei ce manipuleaza mas ‘Antagonistit H; din generafa a 2-a(astemizol, terfenadina, loratadina,eetitizna) nw Abariera hematoencefalica,fiind slab lipofile, nu sunt sedative, beneficiu d.p.d.v terapeuti ‘© Acfiunea antivomitiva — unii antagonisti Hy (difenhidramina, prometazina) pre dde migcare, dar sunt putin eficace curativ, intro situajie deja prezenti. Au si antivomitiva deoarece receptorii H, sunt implicati in patogenia raului de misc ‘vomei. Deoarece scopolamina este cel mai potrivit medicament in prevenires ru & riscare, este posibil ca proprietaile or anticolinergice sa fie responsabile de aces ‘Antagonistii Hy mai vechi posed efec actiunilor histaminei. Dit (anticolinergice si anestezice locale), 2.3.2.4. Farmacoterapie si farmacografie Indicai terapeutice ale anthistaminicelor Hy ~ Antiistaminicele Hy se uilizeaza pentru a preveni sau trata simptomele reactor din rinitele si conjunetivitele alergice din cadrul febrei de fin, polinozei, si rinoreea, lderimarea pruritul ocular dispar si se atenueaza tusea si sranutul - In astmul bronsi au efecte benefice limitate sina se recomands ea terape uni - In dermatozele alergice, indeosebi in urticaria acuta controleaza prutitul, find ¢ dermatta atopic si de contact (desi corticosteroizi topici sunt mai valorosi). indicate in tnteptturi de inseete, la atingerea unor plante, in fenomencle his" provocate de medicamentele histamino-eliberatoare : Im prevenirea ul de mere, medicaments tebe adniiseate uo Farmacologia inflamatiei, bolilor ‘reumatice si bolilor alergice oy q ELUL INA, r ooo prinspllrantianinic Hy That ae Taisaninicd’ —) Dara de arr eS Doc recomandae Fina vera Civfniaminsmat 4g | MMA Bg Cop - 035 mpgin 2 Gifeocanina 20— mgd = So Checpimia Bans Aliment ‘Ada - $= Oma Copii -05-1 mgr Difaidraina yee) A= 250g Cops mp ‘d= 25mg de Promina free etait Cop 05 = mgt Tega Tat | Adi S gl ‘eckin 2 30=50mg Tai 6-8 [50=100ng 3a Aza wera any cn Te Aaa Copii 3=6ani- 02 mpg ‘ora 1 ‘Neal - Om Gopi 2-Bani- Sg 7 2 Adai=2=4 mg [iste 2 ‘Adai= 1m © [bstoasa 2 ‘Alii pete Daal Pee. Tome Mat ng = ass 0 da Capi 30 pars Cais 2 Ada=5 =O 2.3.2.5. Farmacotoxicologie Efectelesecundare mai freevente intlnite dupa utilizarea terapeutic& sunt urmatoarele: © Sedarea este efectul cu cea mai mare incidenta la antagonistii Hy de prima generat, ddr care nu mai este prezent la cei din generatia a doua, Uneori acest efect este dorit, alteori poate interfera nedorit activtatile zilnice ale pacientul ‘Mai putin Comune sunt excitatia si convulsie la copii, hipotensiune postural si react alersice In special dup’ aplicaretopicd, Alte efecte adverse asuprasistemului nervos raporate fu fost: diskineria eu spasme musculare faciale, ale limbit, g&tului, activarea focarului epileptogen, euforie, irtabiltate, tremor. Supradozarea cu blocanti H, mai noi in specil astemizol,terfenadina, poate induce aritmll ‘ardiace ce pot fi cauzate si de interactiunea cu inhibitor enzimatic. ar pot provoca o prelungie a intervalului QT rezultindo tahieardie ventricular& polimorfS torsades de pointes = torsada varfurilor). © Perturbiri gastro-Intestinale:pierderea apettuui, great8, vom, diaree sau constipati. Posie efeete cancerigene. Unii antagonisti Hy au fost suspectati a fi cancerigeni, avand in vedere ea histamina poate reduce eresterea tumorald, Int-un studi experi- mental soarecilor injectati cu celule de fibrosarcom sau melanom, li sau dat doze Comparabile cu dozajol uman de astemizol, loatadin, cetrizina. Dupa 21_zile de {tatament crestrile tumorale cele mai mari au fost la astemizol, urmate de loratadin&, jar cetzina mua produs modificir, Totusi rezultatele obginute la rozitoare nu sunt direct aplicabile la om. Farmacolesie 652 itante centrale, h woact efecte excitant le, alu ata cu anthitaminice Hy proven seciie eiat | Tntoxicatia acuth diate, fie, tahicardie sinusall, retent ai crdonare, conv initoare cu cele din inloxica? ina " cine ia cu atropind. Se poate termina gy gy - “ratamentul este simptommatic sdesyq.™ fetes ane vs -Etanolamine (aminoalchileter) Ry—O—(CHy)a— Ra R Ro rea Denumi ee Heat —N(cH T (CH) Clemastina Cots GeHoXP) os Hyo—C— N. Clorfenoxamina ‘ & [OU Sols Difenhidramina He =N(CHg)p Cots | Dimenhidrinat = sarea difenhidraminei cu 8-cloro-teofilina Etilendiamine Alchilamine cl Ce i \ S i NT(CHp)o— N(CH) HO—(CHp)p—N(CHg), we un \ x Ceerienine Clorfeniramina Fig. IX9, Structure chimice ale unor anthistamince HUI din prima generatie-etanolamine, elem slehitamine 2.3.2.6. Antihistaminice H, din prima generatie majoritate efect sedativ, antialergic cu durat& scurta de acfiune. Existé pu informatii de farmacocinetica clinics deoarece ele au fost introduse in terapie acu 40 ‘nd nu se cereau astfel de studi inainte de afi promovat un medicament, : Farmacologia inflamatici,bolilorreumatice si boilralergice 653 gazine [= Denunites R ‘ s 1 . Prometasna y= BANC ' CH, R | Mequitazina IQ) ! Piperazine ROD o-N HRN Meclozina rminice HI din prima generate ~ fenoiazine si piperazine CLORFENIRAMINA, ‘Exe prootipulalchiaminelor, unul dintre cele mai potenteanihistaminic, cu durata de actune ded-bore. Are efect sedativ moderat ce persist a doua 7, dupa administare in eara precedent CLORFENOXAMINA ‘Are actiune antiistaminicd de 3-6 ore, efecte sedative marcate, miorelaxant central, atiparkinsonian. Contraindicat in glaucom, adenom de prostatd, conducttori auto. Se vor evita bauturile aoolice gi asocierea cu alte deprimante centrale. CLOROPIRAMINA ‘Are actiune antihistaminic& cu durata de 4-6 ore si actiune sedativa relaiv redus CLEMASTINA ‘Are potenti mare, efect prelungit (8-12 ore), cu efecte sedative relativ reduse. Antcoli- rnerpic,antivomitiv activ. ‘Se administreaza oral céte 1 mg de 2 orilzi rinte alergice, urticarie, boala serului, ccaeme, edem Quincke, pruit, mai ales dupd administareainjetabil poate produce aml, hiposalivatie, somnolenta PROMETAZINA Este un derivat de fenotiazin, ca gi mequitazna,trimeprazina, methdilazina, Are acfiune anhistamtnich de lung durata (8:12 ore) Trce prin bariera hemato-encefalid si prin placen- ia Prezint efecte sedativ-hipnotice importante, anticolinergice, analgezice, anestezice locale. oss Farmacologie 1 drajeu a 25 mg seara la culeate, sa n le alergice cite 1 drat zich in doza de 50 mg intramasey2 wscula ‘Se administreazi in afectiunl ie preanes 2.37 ai, Se poate folosi ca medical jnsomnie, anxietate cate 25-30 mg p.0- i entra combaterea raului de migcare se, administreazi 25 mg p.o. inaintea ei nevoie pe parcursul acesteia Ia intervale de 6-12 ore. Ca antivomitiv se fous intramuscular. a trig a ory aminice H; din a doua generatie p(s nol Vor wry’ , N Astemizol 2.3.2.7. Antihist cl Ge-cooy Qo ore OVE NCH), Bamipina Cetirisina 1 oc Hos (CH) & } aa) me prewrt wrt) 1 N(CH) 3 i Hp)5-CH Ebastina oH Terfenadina Z (eal) Z cr Ww ion) Ww Y coo—c.H, " eas a 4 Fig, CL, Structurleehimice ale unor antiistaminice Hi din generatia a dou le unor antihistaminice HI 655 sedati i " ani si au avantajul cd sunt lipsite de d ee reazl O ‘datt/zi. ‘lune rapida, de lunga durati, cel putin 24 ore, deci se sii ASTEMIZOL Fein Bine absorbt pe cale oral, picul stu plasmatic este atins la 2,2 ore cdnd se administreazi qu alimentele, deci cu 1 ori mai tarziu decit daca s-ar administra pe stomacul gol. dministarea prompt de 25 cérbune activat previne absorbtia astemizolului din tractul sorts in azul uel supradzar Se Ieagl putemic de proteinele plasmatice, 97% si deci trece greu prin bariera- tematoencefalici. Este supus metabolizariihepatice, cénd rezulta unul din metabolif: si jri desmetilastemizol (DMA) care are activitate antihistaminic& semnificativa clinic. Dup& dozh uni de 30 mg de astemizol, T1/2 prin eliminare a astemizolului nemetabolizat este de j,1aile iar TH/2 terminal al DMA este de 9,5 zile, int-un studiu multidozi T1/2 terminal, prin siminare al astemizotului si DMA este de 13 zile. Este metabolizat de sistemul enzimatic nicrozomial P4S0 izoforma CYP3A4, care metabolizeaza si eritromicina, ciclosporina, nife-

    S-ar putea să vă placă și