UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA BIOLOGIE ŞI PEDOLOGIE

DEPARTAMENTUL BIOLOGIE ŞI ECOLOGIE

CURRICULUM

la disciplina

„Conservarea biodiversității”

Ciclul I, Licenţă

Program Ecologie

AUTOR:
Tatiana Dudnicenco,
Conf. univ., dr. în biol.

APROBAT
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2022
Şef Departament_____________________
 CHIŞINĂU 2022
PRELIMINARII

Biodiversitatea este totalitatea organismelor, modificarea lor şi procesele biologice care au

loc în acest mediu. Biodiversitatea reprezinta o particularitate specifică a planetei noastre, care
asigură funcţionalitatea optimă a ecosistemelor, existenţa şi dezvoltarea biosferei în general. Însă în
ultimul timp, problema conservării biodiversităţii la nivel de ecosisteme, specii, populaţii şi gene
devine din ce în ce mai acută din cauza intensificării impactului uman asupra biosferei. În acest
context, menţinerea biodiversităţii este necesară nu numai pentru asigurarea vieţii în prezent, dar şi
pentru generaţiile viitoare, deoarece ea păstrează echilibrul ecologic regional şi global, garantează
regenerarea resurselor biologice şi menţinerea unei calităţi a mediului necesare societăţii.
Actualmente problema conservării biodiversităţii depăşeşte limitele problemelor ştiinţifice şi
se amplasează la nivelul problemelor stringente ale statelor şi instituţiilor internaţionale, obiective
care sunt menite să asigure condiţii favorabile populaţiei.
Biodiversitatea în Republicii Moldova este afectată la toate nivelurile de următorii factori
antropici: valorificarea extensivă a terenurilor ocupate cu vegetaţie naturală; utilizarea neraţională şi
intensivă a ecosistemelor naturale; defrişarea pădurilor de luncă, a fâşiilor forestiere de protecţie a
terenurilor agricole şi a obiectelor industriale şi urbane; desecarea biotopurilor zonelor umede şi
canalizarea râurilor mici; distrugerea integrităţii ecosistemelor naturale; poluarea ecosistemelor
naturale şi agricole.
Studenţii sunt familiarizaţi cu măsurile necesare de întreprins în direcţia conservării
biodiversităţii ce creează premise necesare în vederea salvării geosistemelor, ecosistemelor şi
speciilor de importanţă majoră pentru generaţiile viitoare, stabilirii fundamentului necesar pentru
managementul adecvat al resurselor naturale.
Cursul este destinat studenților anului III de la specialitatea 424.1 Ecologie. Disciplina este cu
caracter special în realizarea planului de învățământ la la specialitatea 424.1 Ecologie, prin faptul
că biodiversitatea poate fi protejată numai respectând legităţile naturii. Disciplina este predată în
limba română.
Pentru studierea disciplinei Conservarea biodiversităţii la secția studii cu frecvență la zi
sunt repartizate 120 ore, dintre care 60 de ore reprezintă lucurul individual al studenţilor şi 60 de
ore – contact direct. Din numărul total de ore ce reprezintă contactul direct cu studenţii – 30 ore
sunt teoretice, iar 30 sunt practice. Pentru studierea disciplinei Conservarea biodiversităţii la
secția studii cu frecvență redusă sunt repartizate 120 ore, dintre care 96 de ore reprezintă lucurul
individual al studenţilor şi 24 de ore – contact direct. Din numărul total de ore ce reprezintă
contactul direct cu studenţii – 12 ore sunt teoretice, iar 12 sunt practice. Cursul se finisează cu
examen.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total
Nr. de
Forma de Codul Denumirea Responsabil Semes-
inclusiv Evaluarea cre-
învățământ disciplinei disciplinei de disciplină trul
Total dite
C L LI

cu frecvenţă Conservarea Dudnicenco

S.04.O.028 V 120 30 30 60 examen 4
la zi biodiversității T.

cu frecvenţă Conservarea Dudnicenco

S.05.A.035 V 120 12 12 96 examen 4
redusă biodiversității T.

2
 II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Lucrul
Curs Seminar
individual
Nr. Cu Cu Cu
Total
crt. Unităţi de conţinut frec- frec- frec-
La zi venţă La zi venţă La zi venţă
redusă redusă redusă
1 Introducere în domeniul
interdisciplinar Conservarea 8 2 1 2 1 4 6
biodiversităţii.
2 Nivelele biodiversităţii.
Diversitatea biologică 16 4 1 4 1 8 14
(biodiversitatea).
3 Distribuţia biodiversităţii pe glob 8 2 1 2 1 4 6
4 Extincţia speciilor 16 4 1 4 1 8 14
5 Populaţiile mici şi problemele lor 8 2 1 2 1 4 6
6 Ecologia speciei 8 2 1 2 1 4 6
7 Constituirea de populaţii noi 8 2 1 2 1 4 6
8 Strategii de conservare a
biodiversităţii. Strategii de 8 2 1 2 1 4 6
conservare ex-situ a biodiversităţii
9 Categorii de conservare a speciilor 8 2 1 2 1 4 6
10 Conservarea biodiversităţii în
16 4 1 4 1 8 14
cadrul habitatelor naturale – in-situ
11 Reconstrucţia ecologică 8 2 1 2 1 4 6
12 Conservarea biodiversităţii şi
8 2 1 2 1 4 6
dezvoltarea durabilă
TOTAL 120 30 12 30 12 60 96

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

Competenţa 1. Utilizarea terminologiei ecologice în prezentarea şi explicarea informaţiei
ecologice şi identificarea şi argumentarea relaţiilor cauzale dintre componente, procese şi
fenomene naturale şi sociale.
 A utiliza principalele noțiuni și concepte specifice domeniului conservării biodiversității
în explicarea interdependenţelor dintre activităţile umane şi consecinţele lor asupra
biodiversității;
 A explica esența principalelor noțiuni din domeniul conservării biodiversității;
 A explica fenomenul de extincţie a speciilor.
Competenţa 2. Aplicarea metodelor de cercetare în domeniul ecologiei şi aplicarea unor
elemente din alte ştiinţe (matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, economie ş.a.) în
studierea şi cercetarea mediului ambiant.
 A utiliza instrumentele manageriale de analiză și evaluare a biodiversității unui sit;
 A aplica metodele fizice, matematice pentru prognozarea impactului diferitelor acţiuni
antropice asupra biodiversității.

3
Competenţa 3. Planificarea şi realizarea unor aplicaţii practice de laborator sau pe teren în
domeniul ecologiei în vederea măsurării, calculării şi determinării parametrilor cantitativi
în studierea şi cercetarea mediului ambiant.
 A proiecta şi realiza proiecte de conservării in-situ a biodiversităţii;
 A proiecta reconstrucţia ecologică a speciilor şi comunităţilor biologice;
 A planifica şi realiza mananagementul conservării biodiversității unei regiuni.
Competenţa 4. Aplicarea teoriilor studiate asupra unui sistem natural sau social şi
explicarea legităţilor, proceselor şi fenomenelor ecologice la nivel local, regional şi mondial.
 A identifica problemele specifice a realizării managementului biodiversității dintr-o
regiune concretă;
 A recunoaște particularitățile specifice a managementului ariilor protejate de stat;
 A determina eficienţa conservării biodiversității la nivel local, regional şi mondial.
Competenţa 5. Evaluarea corectă a problemelor ecologice depistate în mediul ambiant şi
propunerea unor soluţii de rezolvare eficientă.  
 A identifica problemele specifice conservării biodiversității unei regiuni;
 A propune soluţii de rezolvare a problemelor ce țin de conservarea biodiversității unei
regiuni;
 A organiza activitatea de monitorizare a populaţiilor;
 A determina cauzele antropice ale extincţiilor speciilor;
 A determine arealele prioritare pentru reconstrucţia ecologică;
 A propune modalităţi de creştere a mărimii populaţiilor existente;
 A elabora proiecte de cercetare în domeniul conservării biodiversităţii.
 A elabora programe pentru constituirea de populaţii noi de animale, de plante;
Competenţa 6. Interpretarea teoriilor ecologice contemporane şi observarea şi perceperea
componentelor, proceselor şi fenomenelor ecologice şi a relaţiilor dintre ele.
 A explica relația de cauzalitate a extincției speciilor drept „reacții de răspuns” a unui
management neeficient a mediului;
 A explica relaţiile de strictă dependenţă între infrastructura socioeconomică şi cea a
biodiversității.
Competenţa 7. Adaptarea şi comunicarea coerentă a informaţiilor şi a problemelor de
caracter ecologic specialiştilor şi nespecialiştilor în domeniu şi sistematizarea informaţiilor
cu caracter ecologic prin intermediul sistemelor informaţionale de comunicaţii.
 A furniza factorilor de decizie informaţii care să ducă la protejarea biodiversității;
 A informa publicul asupra stării biodiversității dintr-o regiune concretă prin intemediul
Internetului, publicaţiilor cu tematică de mediu, presei periodice de masă – ziare şi
reviste.

IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Obiectivele de referinţă Unități de conţinut

– Să definească noţiunea de:
biodiversitate.
– Să relateze despre istoricul evoluţiei
activităţilor de conservare a
biodiversităţii pe plan mondial.
– Să identifice scopul şi funcţiile
conservării biodiversităţii
– Să aprecieze biodiversitatea Republicii
Moldova
– Să argumenteze necesitatea şi
Introducere în domeniul interdisciplinar
Conservarea biodiversităţii.
– Probleme generale ale biodiversităţii.
– Necesitatea şi actualitatea conservării
biodiversităţii.
– Istoricul evoluţiei activităţilor de
conservare a biodiversităţii pe plan
mondial.
– Conservarea şi ocrotirea naturii în R.
Moldova

4
 actualitatea conservării biodiversităţii.
– Să definească noţiunea de conservare a
biodiversităţii.
– Să relateze despre diversitatea speciilor
pe Terra, diversitatea genetică,
diversitatea comunităţilor biologice şi
diversitatea ecosistemică
– Să determine indicii de biodiversitate
– Să argumenteze importanţa
biodiversităţii pădurilor
– Să evalueze biodiversitatea R. M.
Termeni-cheie: biodiversitate, conservare
Nivelele biodiversităţii. Diversitatea biologică
(biodiversitatea)
– Definiţii a diversităţii biologice.
– Diversitatea speciilor pe Terra.
– Diversitatea genetică.
– Diversitatea comunităţilor biologice şi
diversitatea ecosistemică.
– Importanţa biodiversităţii pădurilor.
– Niveluri ale biodiversităţii pădurilor.
– Indicii de biodiversitate.
– Biodiversitatea R. M.

Termeni-cheie: diversitatea speciilor,

diversitatea genetică, diversitatea comunităților
biologice, diversitatea ecosistemică
– Să relateze despre modelul de Distribuţia biodiversităţii pe glob
distribuţie a diversităţii speciilor – Modelul de distribuţie a diversităţii
terestre. speciilor terestre.
– Să argumenteze condiţionarea – Modelul de distribuţie a speciilor marine.
modelului distribuţiei biodiversităţii de – Numărul de specii întîlnit în lume şi locul
variaţiile locale ale topografiei, unde sunt răspîndite.
climatului, mediului în general şi vîrsta
geologică. Termeni-cheie: model de distribuție a
– Să aprecieze numărul de specii întîlnit biodiversității, variații locale
în lume şi locul unde sunt răspîndite.
– Să definească conceptual de extincţie a Extincţia speciilor
speciilor. – Conceptul de extincţie a speciilor.
– Să stabilească ratele de extincţie a – Rate de extincţie.
diferitor specii. – Tipurile de extincţie a speciilor.
– Să clasifice tipurile de extincţie a – Modele de extincţie.
speciilor – Cauzele naturale ale extincţiilor speciilor.
– Să argumenteze cauzele naturale ale – Cauzele antropice ale extincţiilor speciilor.
extincţiilor speciilor.
– Să argumenteze cauzele antropice ale Termeni-cheie: extincție a speciilor, rata de
extincţiilor speciilor. extincție, model de extincție
– Să descrie în ce constă determinarea Populaţiile mici şi problemele lor
mărimii minime a populaţiei. – Determinarea mărimii minime a populaţiei.
– Să relateze despre problemele – Problemele populaţiilor mici.
populaţiilor mici – Pierderea variabilităţii genetice.
– Să relateze despre variaţiile – Criza endogamică.
demografice – Criza exogamică.
– Să distingă criza endogamică şi criza – Mărimea efectivă a populaţiei.
exogamică – Circumstanţele apariţiei unei populaţii
– Să determine circumstanţele apariţiei efective mici.
unei populaţii efective mici – Variaţii demografice.
– Să prognozeze variaţia factorilor de – Variaţia factorilor de mediu şi catastrofele.
mediu şi apariţia catastrofelor. – Spirala extincţiei.

Termeni-cheie: mărimea minimă a populației,

criză endigamică, criză exogamică, spirala
extincției
– Să definească noţiunea de Ecologia speciei

5
 metapopulaţie
– Să descrie problemele ce ţin de
ecologia speciei
– Să colecteze informaţii ecologice
– Să realizeze un plan de monitorizare a
populaţiilor.
– Să realizeze inventarierea şi
investigarea populaţiei
– Să analizeze variabilitatea populaţiei
– Să realizeze monitorizarea pe termen
lung a speciilor şi ecosistemelor.
– Să relateze despre constituirea de
populaţii noi şi de specii sălbatice şi
semisălbatice rare şi ameninţate.
– Să descrie modalităţile de creştere a
mărimii populaţiilor existente.
– Să ierarhizeze tipurile de programe
pentru constituirea de populaţii noi de
animale şi plante utilizate în practică
– Să evalueze programele de succes.
– Să dirijeze cu comportamentul social al
populaţiilor de animale nou create.
– Să elaboreze programe de construire a e
populaţii noi de plante
– Să definească conceptul de conservare
ex-situ
– Să relateze despre circumstanţele în
care se aplică conservarea ex-situ
– Să caracterizeze instituţiile ce activează
în domeniul conservării ex-situ a
animalelor
– Să caracterizeze instituţiile ce activează
în domeniul conservării ex-situ a
palntelor.
– Să aprecieze programele de conservare
ex-situ
– Să relateze despre Categoriile IUCN Categorii de conservare a speciilor
(Uniunii Internaţionale de Conservare a – Categoriile IUCN (Uniunii Internaţionale
Naturii) de conservare a speciilor.
– Să generalizeze seria Listelor Roşii
IUCN.
– Să aprecieze Eforturile IUCN şi a
WCMC (Centrului Mondial de
Monitoring a Conservării) în domeniul
– Probleme ce ţin de ecologia speciei.
– Colectarea informaţiilor ecologice.
– Monitorizarea populaţiilor.
– Inventarierea şi investigarea populaţiei.
– Studiile demografice.
– Analiza variabilităţii populaţiei.
– Metapopulaţia.
– Monitorizarea pe termen lung a speciilor şi
ecosistemelor.
Termeni-cheie: monitorizarea populațiilor,
variabilitatea populației, metapopulația
Constituirea de populaţii noi
– Constituirea de populaţii noi şi de specii
sălbatice şi semisălbatice rare şi
ameninţate.
– Modalităţi de creştere a mărimii
populaţiilor existente.
– Tipurile de programe pentru constituirea de
populaţii noi de animale şi plante utilizate
în practică.
– Consideraţii privind programele de succes.
– Comportamentul social al populaţiilor de
animale nou create.
– Construirea de populaţii noi de plante.
– Noile populaţii şi legislaţia.
Termeni-cheie: construire de populații noi,
specie semisălbatică.
Strategii de conservare ex-situ a
biodiversităţi
– Conceptul de conservare ex-situ.
– Circumstanţele în care se aplică
conservarea ex-situ.
– Scopul pe termen lung al programelor de
conservare ex-situ.
– Caracterizarea instituţiilor ce activează în
domeniul conservării ex-situ a animalelor.
– Caracterizarea instituţiilor ce activează în
domeniul conservării ex-situ a plantelor.
Termeni-cheie: strategie de conservare a
biodiversității, conservare ex-situ, conservare
in-situ.
de Conservare a Naturii) de conservare a
speciilor.
– Seria Listelor Roşii IUCN.
– Eforturile IUCN şi a WCMC (Centrului
Mondial de Monitoring a Conservării) în
domeniul conservării biodiversităţii.
6
 conservării biodiversităţii
– Să definească conceptul de conservare
in-situ
– Să relateze despre ariile protejate din R. – Prezervarea in-situ a comunităţilor naturale
Moldova şi din lume
– Să descrie sistemul de clasificare – Ariile protejate.
IUCN a ariilor protejate.
– Să aprecieze eficacitatea ariilor
protejate
– Să aprecieze managementul ariilor
protejate
– Să proiecteze arii protejate
– Să definească conceptual de
reconstrucţie ecologică
– Să relateze despre metodele de realizare – Refacerea speciilor şi a comunităţilor
a reabilitării comunităţilor biologice şi
ecosistemelor
– Să determine arealele prioritare pentru
reconstrucţia ecologică.
– Să aprecieze activitatea de refacere a – Areale prioritare pentru reconstrucţia
speciilor şi a comunităţilor biologice în
condiţiile R. Moldova .
– Să definească conceptul de dezvoltare
durabilă
– Să relateze despre acţiunile
guvernamentale referitoare la
conservarea biodiversităţii.
– Să determine premisele conservării
biodiversităţii în R. M.
– Să descrie prevederile Strategiei
naţionale a conservării biodiversităţii.
– Să descrie prevederile planul de acţiune
în domeniul conservării biodiversităţii a
R.M.
– Să aprecieze legislaţia naţională
referitore la conservarea biodiversităţii
– Să aprecieze abordările internaţionale
ale conservării biodiversităţii şi
dezvoltării durabile.
Termeni-cheie: categorie IUCN, Lista Roșie
IUCN.
Conservarea biodiversităţii în cadrul
habitatelor naturale – in-situ
şi a populaţiilor în sălbătăcie.
– Sistemul de clasificare IUCN a ariilor
protejate.
– Arii protejate existente.
– Eficacitatea ariilor protejate.
– Stabilirea priorităţilor pentru protecţie.
– Managementul ariilor protejate.
– Proiectarea ariilor protejate.
Termeni-cheie: arie protejată, eficacitate a ariei
protejate, management al ariilor protejate.
Reconstrucţia ecologică
– Conceptul de reconstrucţie ecologică.
biologice.
– Metode de realizare a reabilitării.
– Abordările principale ce sunt promovate în
reconstrucţia comunităţilor biologice şi
ecosistemelor.
ecologică.
– Reconstrucţia ecologică şi viitorul
conservării.
Termeni-cheie: reconstrucție ecologică,
reconstrucţie a comunităţilor biologice,
reconstrucţie a ecosistemelor.
Conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea
durabilă
– Conceptul de dezvoltare durabilă.
– Acţiuni guvernamentale referitoare la
conservarea biodiversităţii.
– Legislaţia naţională.
– Abordări internaţionale ale conservării
biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă.
– Premisele conservării biodiversităţii în R.
M.
– Strategia naţională a conservării
biodiversităţii.
– Planul de acţiune în domeniul conservării
biodiversităţii a R.M.
Termeni-cheie: dezvoltare durabilă, Strategie
națională.
7
 V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Produsul preconizat Strategii de Criterii de evaluare Termen de

realizare realizare
Referat pe temele:  Studiu  Profunzimea studiului Cu cel puţin
 Strategii ex- bibliografic  Diversitatea surselor o săptămînă
situ de conservare a  Studiu în cadrul  Analiza critică a rezultatelor înainte de
biodiversităţii în întreprinderilor prezentate examen
Republica Moldova.  Volumul 5-10 pg.
 Strategii in-  Identificarea posibilităţilor de
situ de conservare a aplicare a rezultatelor şi
biodiversităţii în propunerea unor soluţii de
Republica Moldova. îmbunătăţire a Sistemului de
 Construirea management de mediu
de populaţii noi de
plante.
 Condiţionar
ea modelului
distribuţiei
biodiversităţii de
variaţiile locale ale
topografiei,
climatului, mediului
în general şi vîrsta
geologică.
 Importanţa
biodiversităţii
pădurilor.
 Biodiversita
tea Republicii
Moldova.
 etc.
Proiect de cercetare  Proiectarea  Actualitatea temei de cercetare Conform
pe temele: etapelor  Metode/tehnici adecvate graficului
 Reconstrucţi  Documentarea  Formularea corectă a stabilit
a ecologică  Realizarea aparatului categorial
ecosistemului investigaţiei  Analiza/prelucrarea datelor
forestier dintr-o  Prezentarea  Originalitatea formei de
localitate concretă. rezultatelor prezentare
 Biodiversita  Corectitudinea utilizării
tea unei rezervaţii termenilor
ştiinţifice din R. M.  Relevanţa concluziilor
(de ex. a rezervaţiei
ştiinţifice Plaiul
Fagului).
 Reconstrucţi
a comunităţilor
biologice şi
ecosistemelor
 etc.

Portofoliul  Acumularea  Utilitatea/actualitatea Cu cel puţin

8
 informaţiei materialelor acumulate
 Studiu  Profunzimea studiului
bibliografic  Diversitatea surselor analizate
 Note de curs  Analiza critică a rezultatelor
 Prezentarea prezentate
rezultatelor  Volumul referatului (5-10
obţinute(referat, pagini)
recenzie, proiect  Forma de prezentare o săptămînă
studentului de cercetare, teste  Concordanţa dintre obiective înainte de
rezolvate, studii stabilite şi conţinuturile
de caz, alte examen
obţinute
materiale
suplimentare )
 Elaborarea
designului
 Realizarea
obiectivelor/sarcin
ilor propuse

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

La orele de curs va fi utilizată ca metodă de bază prelegerea-dezbatere, în care după

prezentarea sintetică și sistematică a materialului de către profesor se va realiza dezbaterea
subiectului studiat cu argumente valabile. În cadrul acestei lecții se vor aplica și așa metode ca:
metoda coversației euristice, medoda demonstrației didactice cu mijloace tehnice audio-vizuale,
algoritmizarea și problematizarea în rezolvarea unor situații-problemă etc. Metodele aplicate vor fi
aplicate în corespundere cu sarcinile și conținutul temei. La eficientizarea activității va contribui
utilizarea calculatorului și videoproiectorului, cu ajutorul cărora profesorul va prezentat tema,
obiectivele, conținutul, întrebările de autoevaluare și bibliografia recomandată în PowerPoint. De
asemenea se va utiliza tabla în realizarea unor calcule matematice, scheme etc.
Conținutul subiectelor dezbătute la seminar vor fi pe baza studierii prealabile de către
studenți a materialului predat la curs și a materialului studiat individual. Formele aplicate în
realizarea seminarelor vor fi: frontală și în grupe. Metodele de instruire utilizate vor fi: conversația
de consolidare, problematizarea, studiu de caz, brainwriting etc.
Evaluarea rezultatelor academice se va realiza în conformitate cu cerinţele existente,
privind: tipurile de evaluare (curentă, finală); formele şi modalităţile de evaluare (în scris, oral,
mixtă); instrumente de evaluare (metode şi tehnici de evaluare); testele şi activităţile de evaluare.
În conformitate cu CNC-ul aprobat, procesul de evaluare a rezultatelor academice cuprinde
3 componente obligatorii: evaluarea iniţială – diagnostică; evaluarea curentă – formativă (se
realizează prin seminare, autoevaluare şi evaluarea lucrului individual) şi evaluarea finală –
sumativă, orientată spre evaluarea rezultatelor învăţării exprimate în termeni de competenţe. Nota
finală acordată este constituită din nota semestrială (cu o pondere de 60% din total, la secția studii
cu frecvență la zi și cu o pondere de 50% din total, la secția studii cu frecvență redusă) şi nota de
la examen (cu o pondere de 40% din total, la secția studii cu frecvență la zi și cu o pondere de
50% din total, la secția studii cu frecvență redusă).
Evaluarea rezultatelor academice, atât cea curentă (formativă), cât şi cea finală (sumativă),
este realizată în scris prin utilizarea testelor docimologice, elaborate conform standardelor în
domeniu.
În scopul evaluării competenţelor specifice este utilizată elaborarea proiectelor individuale
(proiecte de cercetare, referate ş.a.), ca instrument de evaluare, dar şi de învăţare. Proiectul se
elaborează în cadrul cursului predat, prin stabilirea de comun acord (student şi profesor) a unui
subiect de cercetare din conţinutul cursului, realizarea lui (individuală sau în grup academic), iar
nota obţinută la proiectul individual are pondere în formarea notei semestriale.

9
 BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

1. Chirică L., Nedealcov M., Dudnicenco T. Managementul mediului: Suport didactic. Chişinău:
CEP USM, 2014. 340 p.
2. Ferdinand P., Carla P. Conservarea biodiversității și ecobiodiversității. Bacău: Ed. Alma
Mater, 2013. 134 p.
3. Primack R. B., Pătroescu M., Rozylowicz L., Iojă C. Conservarea diversităţii biologice.
Bucureşti: Ed. Tehnică, 2002. 293 p.
4. Primak R., Pătroescu M., Royzlowicz L., Iojă C. Fundamentele conservării biologice.
Bucureşti: Ed. A.G.I.R., 2008. 668 p.
5. Stanciu Erika. Ghid pentru Managementul Operaţional al Ariilor Protejate din Republica
Moldova. UNDP-GEF/MSP Republica Moldova Chișinău: ProPark, 2013. 108 p.
Resurse electroncice:
6. https://moodle.usm.md/course/view.php?id=2045 (suportul de curs și materiale didactico-
metodice elaborate de Dudnicenco T.)
7. http://ipm.gov.md/ – Inspectoratul pentru Protecția Mediului
8. https://www.mediu.gov.md/ – Ministerul Mediului
9. https://www.legis.md – Legislaţia de mediu a Republicii Moldova

10