Sunteți pe pagina 1din 40

CENTRUL REGIONAL DE RESURSE PENTRU ORGANIZATII NEGUVERNAMENTALE - CENTRAS

Str. Remus Opreanu nr. 8, Bl. A1, SC. C,Etj. 3, Ap. 22, Constana cod 900734 Tf/Fax: +40.241-522012 E-mail: centras-cta@canals.ro

CURS INTELIGENTA EMOTIONALA


CONSTANTA 17-19 august 2006

I ZI, JOI- 17 august 2006: 13.00- 17.00 EMOTII SI EXPRIMARE EMOTIONALA AFIRMAREA PUTERII- Cine sunt EU?
EXERCITIUL 1: Exercitiu introductiv de intercunoastere pentru grup Fiecare primeste 4 foite de flipchart, pe care va scrie urmatoarele: - pe prima: prenumele asa cum ii place sa i se spuna pe tot parcursul cursului - pe a doua: cel putin 2 caracteristici care ii plac mult la el si il reprezinta cel putin 2 caracteristici personale care ar dori sa se schimbe cat mai curand, in imediat urmatoarea perioada de timp (de obicei aici oamenii trec componente ale Q.E). - pe a treia foita: un VIS personal - pe a patra foita: daca maine ati putea sa va transformati in ceva in ce vati transforma si de ce? EXERCITIUL 2: Tehnica proiectiva de autocunoastere (TABELUL CELOR 6 FIGURI GEOMETRICE, cu explicatii in psihanaliza) In dreptul fiecarei figuri scrieti SIMBOLUL, obiectul, insusirea, entitatea (semnificatia pe care o dati) la care va ganditi atunci cand vedeti figura si sub fiecare simbol scrieti apoi 3 CARACTERISTICI care il reprezinta. Simbolul....................... ............................ ............................

Simbolul........................... -

................................. -

................................ -

- imaginea despre sine - imaginea pe care ceilalti o au despre noi

- imaginea despre viata - imaginea despre familie - imaginea despre idealul feminin/ masculin in viata sentimentala - imaginea despre viata sexuala CONCLUZIE: Autocunoasterea este piatra de temelie a inteligentei emotionale, pentru ca nu pot stapani dezvolta ceea ce nu cunosc inca si nu pot construi pe ceea ce nu am sau doar cred ca as avea nevoie. Teoriile psihanalitice, printre care si teoria de baza A TESTULUI PROIECTIV SZONDI arat ca ne place la ceilalti ceea ce ne place la noi insine si respingem inconstient la ceilalti ceea ce nu ne place la noi si am dori sa schimbam. Aceste caracteristici, valori, credinte, comportamente, atitudini si modalitati de a face fata realitatii (METAPROGRAMELE) ne-au fost inoculate de cele mai multe ori de figurile parentale si ele se gasesc in INCOSTIENT (singurul constient este Eul din teoria lui Freud, care are rolul de a adapta solicitarile Sinelui si Supraeului la realitate). De aceea este atat de greu sa ne dam seama ce anume ne supara la noi sau la ceilalti, pentru ca aceste structuri sunt inconstiente si de obicei tehnicile proiective sunt cele mai eficiente pt a le descoperi (SZONDI). O relatie nu se poate dezvolta decat daca ceea ce cred si stiu eu despre tine este acelasi sau aproape acelasi lucru cu ceea ce stii si crezi tu insuti despre tine (vezi fereastra lui Yohary)

EU stiu despre mine

RELATIE TU stii despre mine TU nu stii despre mine

EU nu stiu despre mine

EXERCITIUL 3: Ce sunt emotiile/ sentimentele/ pasiunile?- D. GOLEMAN NNu putem trece mai departe, in profunzimile inteligentei emotionale fara sa stim exact ce inseamna emotiile, conceptul de baza in toate teoriile inteligentei emotionale si fara a face diferenta intre emotie-traire-stare-sentiment-pasiune. EMOTIILE - radacina cuvantului: motere, care inseamna a misca, a te da la o parte

- sunt planuri de actiune innascute - sunt impulsuri care te determina sa actionezi, fiind generate intotdeauna de un stimul concret sau de o situatie - sunt stari interne caracterizate prin 3 componente (vezi ANEXA REACTIILOR FIZIOLOGICE CORESPUNZATOARE FIECAREI EMOTII): Reactii fiziologice Ganduri specifice!!!! Expresii comportamentale emotionale (exteriorizarea emotiilor prin comportamente specifice, precum rasul, zambetul, mimica, pantomimica, modificari de natura vegetativa ritmul respirator, tonusulmuscular, inrosire, tremurat, transpiratie, schimbarea vocii etc) - ele au puterea de a te duce la fapte, fiind usor de observat la animale si la copii - exemple de emotii: mania/ furia (cresc bataile inimii- se degaja hormoni (adrenalina)face sangele sa circule mai repede prin maini- iti este mai usor sa insfaci o arma sau sa lovesti un dusman), frica (sangele strabate muschii cei mari ai picioarelor- reactia este tendinta de a fugi- trupul paralizeaza in acelasi timp pt o clipa), bucuria (creierul elimina asa numitii hormoni ai fericirii- inhiba sentimentele negative), tristetea (determina scaderea energiei si entuziasmului), simpatia/ antipatia, admiratia, mirarea, dispretul, frustrarea, dezamagirea, speranta, nemultumirea, curajul, confuzia, jena, ingrijorarea etc. - emotia mai este denumita si stare, deoarece este temporara, la disparitia stimului care a provocat-o dispare si ea.

SENTIMENTELE- sunt trairi afective intense, de lunga durata, relativ stabile si influentate de conditiile sociale - se nasc din emotii repetate, apoi stabilizate si generalizate - creeaza atitudini afective care se pastreaza multa vreme si de aceea putem anticipa conduita individului in anumite situatii - exemple de sentimente: dragostea, ura, invidia, gelozia, patriotismul, lipsa de speranta deznadejdea, sentimentul de neajutorare, sentimentele intelectuale (dragostea de adevar etc), sentimentele estetice si sentimentele morale. PASIUNILE- sunt sentimente foarte puternice si durabile si irationale de cele mai multe ori - pot fi lucide sau oarbe (cu efecte nocive asupra propriei persoane sia supra celorlalti) exemple de pasiuni: in dragoste, pasiunea pentru arta, pentru frumos etc EXERCITIUL 4: Cine sunt eu?- A MOREAU PASUL I: Toti participantii in cerc se plimba cu pasi rari prin sala, cautand privirea celor pe langa care trece. Treceti prin dreptul fiecaruia si priviti-i pana ii pierdeti din privire (din aria campului vizual). INTREBARI: Cum v-ati simtit ? Observati ce se petrece in dvs, ce credeati ca isi imagineaza celalalt, ce credeati ca vede celalalt?

- privind? - fiind priviti? Cate persoane ati reusit sa priviti in ochi? Cum v-ati simtit miscandu-va ochii, privirea? Ati avut tendinta de a evita privirile celorlati? CONCLUZII: Forta cu care privim, curajul de a privi arata de fapt stima si imaginea noastra de sine, pt ca in acel moment trebuie sa ne oglindim in ochii celuilalt, moment de care ne este teama tocmai pt ceea ce celalalt va descoperi la noi....imagine care pt noi nu este tocmai una fericita. ATENTIE: Cel ce se iubeste pe sine mai putin (stima de sine scazuta) are tendinta de a CRITICA mai mult, pt ca asa poate primi valorizarea si respectul celor din jur.....daca prin forte proprii nu poate..macar criticand pe altii.... PASUL II: Acum va veti plimba din nou prin sala, dar va veti face curaj sa priviti in ochii celorlati, pentru ca de data aceasta va trebui sa faceti o alegere din priviri. Cu alte cuvinte, veti alege o persoana/ partener care va place din priviri, si care la randul ei simtiti ca are aceeasi intentie. Nu aveti voie sa comunicati prin nici un fel de semne sau cuvinte. INTREBARI: Cum v-ati simtit ? Cum ati ales? Pe cineva de aproape/ de departe? Ati fost ales sau ati ales? In functie de ce anume ati ales sau v-ati lasat ales? De unde simtiti ca provine la voi neincrederea de a alege? Ce ati gandit si simtit in momentul respectiv? CONCLUZII: De unde provine neincrederea de a alege si a lasa pe altii sa aleaga pentru noi? Din rolurile sociale, din familie- HARTA DESPRE LUME SI VIATA Ne plac foarte mult cei care ne seamana si pentru a-i identifica exista mai intai de toate un paralimbaj si o citire a configuratiei acestuia dupa chip... Nevoile fundamentale care stau la baza acestor alegeri: - securitate (siguranta) - apartenenta - recunoastere, iubire - stima de sine - autorealizare - schimbare Stima de sine scazuta atrage dupa sine la randul ei lipsa curajului de a face alegeri indraznete in viata.... Sunt liber sa aleg sau sa nu aleg nimic si sa astept...dar orice alegere fac imi conditioneaza viata mai departe...de fapt eu nu aleg monetul respectiv, ci consecinta pe care o am de suportat dupa...dar acest lucru il uitam de cele mai multe ori...Exemplu: aleg sa pierd timpul azi, de fapt am ales ca maine sa nu obtin nimic nou in viata mea.

Atunci cand nu avem curajul sa facem ceva, de fapt proiectam interdictiile (regulile) noastre proprii asupra altora, acordandu-le putere asupra noastra si poate ei nici nu-si doresc asta, sau nu merita aceasta putere pentru ca nu stiu cum sa o foloseasca in favoarea noastra si se poate intoarce impotriva noastra chiar... Problema aici este rezultatul: ne impiedicam sa mai simtim ce avem nevoie pentru a gasi un raspuns adecvat...asteptand de la ceilalti....NE FACEM SINGURI SCLAVI AI CELORLATI..fara sa ne dam seama...in felul acesta nevoile nu ne sunt satisfacute si cercul vicios incepe. DE CE ESTE ATAT DE GREU SA ALEGEM? Sa transpunem asta in viata, in alegerile pe care le avem de facut zilnic... pentru ca orice alegere presupune responsabilitate. Iata de ce cea mai mare parte a oamenilor se si tem de libertate....ne este asa teama de a face alegeri, pentru ca acest lucru inseamna sa ne si asumam responsabilitatea consecintelor, iar acest lucru inseamna un slab coeficient la Q.E de asemenea inseamna uneori schimbare teama si teama de schimbare (fata de care oamenii se tem de obicei, pentru ca nu stiu la ce sa se astepte...). Alegerile se bazeaza pe principiul barcii: uneori, pentur ca barca sa poata pluti, sa-si pastreze echilibrul, trebuie sa renunte la unele greutati pe care le duce cu ea. Intotdeauna in viata trebuie sa renuntam la ceva pentru a obtine altceva in schimb. Tocmai de aceea este si grea decizia de a alege, pentur ca trebuie sa renuntam la ceva si preferam sa ramanem la ceea ce cunoastem si ne ofera o oarecare siguranta, desi nu ne face fericiti. de foarte mare importanta este de stiut faptul ca alegerile se fac intodeauna pe baza unor emotii. Si nu pot alege daca nu stiu ce simt cu adevarat sau imi refulez aceste emotii, introducand in loc rationalizarea!!!!!!!!!!!!!!! Ceea ce simti determina o alegere, iata de ce este importanta constientizarea si recunoasterea emotiilor, pentru a stii ce vom alege. Cum ajungem sa aflam aceste emotii?

Ce inseamna de fapt SA FII LIBER? Inseamna a alege si a lua decizii personale, inseamna a fi responsabil de propriile alegeri si a avea curajul schimbarii, inseamna a iesi din zona de confort, la asta se reduce totul.... Altfel, ceilalti sau viata in inertia ei vor alege pentru tine... Cheia puterii de a alege sta in a visa mai intai ce-ti doresti... Cu cat iei tu insuti decizii, cu atat esti mai satisfacut, cu atat trebuie sa-ti asumi mai multe sarcini si responsabilitati, miar acest lucru are ca finalitate cresterii increderii insine, o imagine si o stima de sine mult mai bune. Aceasta este calea proprietarilor propriilor vieti care se autoactualizeaza, responsabili de propriile decizii. Pilonii decaderii: - dependenta - iluziile (expectantele bazate pe imaginatie) - stressul Cu alte cuvinte, a ALEGE = AUTONOM a NU ALEGE = DEPENDENT AUTONOMIA: nu inseamna nici izolare, nici independenta, ci o independenta armonioasa, alaturi de multi oameni! nseamna sa te simti bine in pielea ta uneori singur (A AVEA O IDENTITATE) si uneori cu ceilalti (A FI INTEGRAT), dar nu mereu singur si nici intotdeauna

cu altii. AUTONOMUL - activ - autoactualizant - puternic - capabil sa preia puterea - creativ - liber - fericit DEPENDENTUL - pasiv (frecvent pasiv-agresiv) - autodistructiv - slab, pozitie de victima - asteapta sa-i dai ce are nevoie - incapabil - depinde de ceilalti - nefericit

Oamenii dependenti se implica in Oamenii dependenti sunt condusi actiuni care presupun anumite riscuri si de frica, frica de a gresi si de a fi uneori chiar isi spun ca pot gresi, pentru apoi nevoiti sa faca fata ca din aceste situatii vor invata. consecintelor acestor greseli, frica de ridicol si de dezaprobare, frica de a se simti lipsiti de valoare. Monologul lor interior este: Si daca iau o decizie gresita? Am sa par stupid si voi fi umilit. Nu o sa pot face fata sentimentului de rusine. Influentele din copilarie isi spun aici cuvantul... Identificarea stereotipurilor din alegeri - Incrucisati-va bratele. Reveniti. Incrucisati invers de cum ati facut prima data - Ce intrebati o persoana de obicei cand va intalniti cu ea? Ce faci? Cati dintre voi spuneti Ce ma bucur sa te vad? Sau Imi era dor de tine! n 90% din cazuri punem intrebarea Ce faci? Evitati aceasta formula si inlocuiti-o cu exprimarea sentimentelor, cale importanta spre dezvoltarea inteligentei emotionale. SI DE OBICEI SE INCEPE CU CEI APROPIATI IN CARE AI INCREDERE. Alegerile mele arata de fapt cine sunt eu. PASUL III: Cum eliminam blocajele si limitele identificate la pasul anterior? Exista 3 etape esentiale in dobandirea AUTONOMIEI si LIBERTATII: 1. Sa simti aici si acum, constientizarea, recunoasterea si EXPRIMAREA EMOTIILOR 2. Sa-ti CONSTIENTIZEZI NEVOILE si inhibarea actionala 3. Sa actionezi sau sa fugi Fiecare alege o persoana careia ar dori sa-i vorbeasca pentru a se cunoaste mai bine. In perechi de cate 2 persoane, exercitiul CINE SUNT EU? Dupa ce a vorbit cu o persoana alege o alta si va vorbi altceva decat a vorbit cu prima- 5 MIN fiecare, in 2 serii (cu 2 persoane diferite) Cele doua persoane se privesc in ochi pe tot parcursul conversatiei si se tin de maini astfel: cel care vorbeste tine mainile cu palmele in sus, tinand in palmele lui palmele celuilalt, ca si cum i-ar oferi ceva deschis.

Povesteste-mi cine esti tu AICI SI ACUM (fraza cheie), ca si cum ai povesti o poveste, ceea ce iti place, ce simti, cu multe amanunte (stari, sentimente, ganduri, comportamente) dar nu fapte. Ceea ce simti si nu ceea ce faci. VORBITI DESPRE VOI INSIVA SI NU DESPRE INTAMPLARI, LUCRURI, FOTBAL.....ce simti AICI SI ACUM, aceasta este cheia terapiei emotionale si deblocarea emotiilor negative. Nu va duceti cu gandul mai departe, pentru ca asta creeaza neliniste si zbucium.ADULTUL (care se dezvolta de la varsta de 5 ani si reprezinta parta rationala a persoanei). Sa vad ce simt acum in timp ce fac x este mai important decat sa gandesc la ce voi face. Pierd momentul si sensul a ceea ce traiesc in chiar clipa de fata. Asa se dezvolta inteligenta emotionala si puterea de a-ti recunoaste si stapani emotiile. INTREBARI: Ati ales sau ati fost ales pentru a face pereche cu cineva? Ce fel de oameni va plac? Cum ati ales persoana de discutie? Ce v-a determinat sa spuneti unei persoane despre voi? Ce ati simtit vorbind despre voi si numai despre ceea ce simtiti? A fost dificil fara sa spuneti si ceea ce faceti? CONCLUZII: A. Recunoasterea/ constientizarea si exprimarea emotionalaemotionala de sine (I PAS in inteligenta emotionala):

sau

constiinta

 Cand vorbesti despre tine, despre ceea ce simti vizavi de situatie, de ceea ce faci, il legi inconstient pe celaalt de tine si te legi si tu de el. Aceasta este puntea intre 2 oameni, provocati discutii despre ceea ce simte celalalt si nu despre ceea ce face.. Deci daca vreti sa nu va legati de oameni, nu le mai povestiti despre voi, despre ce simtiti, doar faptic...dar acestea nu mai sunt relatii autentice, iar eu nu ma mai dezvolt emotional- vezi POVESTEA INIMII. Exprimarea emotionala si corporala in relatiile cu ceilalti este cheia succesului comunicarii!!  Sa va legati intotdeauna numai de persoane care, in primul rand pot vorbi despre ele insele si nu despre intamplari, lucruri, fotbal, politica, iar in al doilea rand stiu sa asculte.  Privirea in ochi este foarte importanta. Daca cineva te evita, tu priveste-l si mai mult in ochi, si-ti vei schimba credinta ca ti-e teama.  Inteligenta emotionala (inrudiri cu psihologia cognitiv-comportamentala) aduce in prim plan identificarea a ceea ce simt mai intai, recunoasterea emotiei exacte pe care o simt (acest lucru presupune cunoasterea unui spectru larg de emotii pentru a le putea defini atunci cand ele apar), vizavi de care obiect, inainte de a gandi ceva despre (ceea ce ar putea fi doar o simpla rationalizare), ca de exemplu Am dureri gastrice deoarece sunt in conflict cu mama.... Acesta este punctul de plecare al vindecarii. Sa incepi a gandi mai intai induce o falsa constientizare. Exemplu: de cele mai multe ori sunt emotiile/ sentimentele de teama (teama ca ma va parasi, ca nu sunt suficient de bun etc), frustrare, furie. Primul pas spre castigarea controlului asupra propriilor emotii devastatoare, fie ele

pozitive sau negative, consta in recunoasterea/ constientizarea emotiei in chiar momentul in care te cuprinde, sa spui Sentimentul pe care il traiesc acum este unul de manie, pentru ca acest lucru realizeaza o deplasare subtila a emotiei la nivelul mintalului constient, care va supraveghea emotia in mod activ din acel moment. Aceasta este competenta emotionala fundamentala pe care se cladesc celelalte competente. Trebuie sa pornesti de la ceea ce simti acum- cauti gandurile, amintirile care apar- si mergi cu emotiile mai departe, din emotie in emotie, pe un fond de relaxare, deoarece ele sunt inlantuite si din ce in ce mai profunde. Explicatia porneste de la nesatisfacerea nevoilor de baza: cand nu sunt satisfacute nevoile fundamentale ( a iubi, a te simti util, a te afirma, a te simti in siguranta, a te simti liber etc), frustrarile care urmeaza se traduc prin sentimente (tristete, frica, manie, angoasa) si prin senzatii corporale corespunzatoare (vasoconstrictie, vasodilatatie, caldura, frig etc)- proces psihosomatic. 5. Sa faci ceea ce doresti (fara a incalca libertatea si drepturile celorlalti), fara sa te gandesti ca oamenii se uita la tine, deoarece in felul acesta ii investesti pe ceilalti cu putere asupra ta!!!

B. Identificarea nevoilor: 1. Identificarea nevoilor nesatisfacute (nevoia de protectie/ securitate, nevoia de tandrete/ de a fi iubit, nevoia de a fi recunoscut, de a se autorealiza etc). Dupa identificarea acestora trebuie pus in functiune ADULTUL pentru a putea gasi solutii si a actiona intr-un fel sau altul, sa analizam informatiile (avantaje si dezavantaje) pe care le avem si sa luam decizii in consecinta. Inhibarea actiunii (imbolnavire, de exemplu, care este diferita de fuga) sau evitarea (fuga) sunt caracteristici ale NEVROZEI care consta tocmai in inhibareaactiunii- a te servi de trecut (mama nu ma iubeste...) pentru a justifica un prezent inadecvat. Pentru nevrotici PREZENTUL este aproape inexistent...ei traiesc mereu in trecut si de aceea nu se pot bucura de viata!!!! CONCLUZIE FINALA: Intai vedem ce simtim, lasam emotiile sa curga si apoi gandim, vedem care sunt gandurile asociate, nu invers.

PASUL IV: Cunoasterea mijloacelor folosite de ceilalti pentru a ne domina si CONTRACARAREA lor Forta si amenintarea Autoritatea Critica si contestarea Morala si religia Culpabilizarea Santajul Suferinta Boala Supraprotectia- Salvatorul care mentine dependenta Pasivitatea

Gelozia Obsesiile Perfectionismul Ideologiile

Jocurile psihologice cele mai distructive sunt cele in care devalorizezi pe celalalt CUM CONTRACARAM ACESTE JOCURI PSIHOLOGICE?

Prin manifestarea PUTERII PERSONALE: - invatand sa traim AICI SI ACUM, sa fiu prezent in mine insumi in fiecare moment pentru a-mi putea gestiona emotiile si sentimentele EXERCITIUL 5 de relaxare: pe muzica de relaxare, in care se constientizeaza toate detaliile camerei si locului in care se afla, fara a se mai gandi la nimic altceva- CE SIMT, CE VAD, CE AUD, CE MIROS, APROAPE, DEPARTE. Transa de relaxare. EXERCITIUL 6: Toata lumea in cerc pe scaune, priveste la ceilalti fara sa vorbeasca. Se ridica fiecare atunci cand simte ca are puterea necesara, merge la o persoana si ii ia locul. Daca va simtiti inconfortabil facand acest lucru, gasiti o cale sa nu va mai simtiti asa, asa va construiti forta interioara si tot asa va dovediti forta interioara in fata celorlalti. CHEIE: Foarte important in dezvoltarea inteligentei emotionale este limbajul interior. Daca nu vorbiti cu voi insiva in astfel de momente de cautari Q.E nu se dezvolta. - facandu-i sa va astepte (asteptarea inseamna putere), schimbati greutatea balantei de la dvs la celalalt, predati-i lui stafeta de a astepta; - privindu-i in ochi in timp ce-i vorbesc normal, calm dar hotarat; - deci si prin voce si mai ales prin ton TONUL FACE MUZICA; - devii puternic daca inveti sa-ti exprimi atat mania cat si iubirea...Trebuie sa spui exact ceea ce simti si nu altceva. De exemplu, simt nevoia sa spun Ma simt foarte bine cu tine dar spui altceva si in felul acesta ajungi handicapat in dragoste. Trebuie sa-ti manifesti pozitia in fata celuilalt, dar e diferit de a urmari mereu cine castiga in conflict.... ATENTIE! Trebuie sa fii responsabil de sentimentele tale, sa nu dai vina pe celalalt de aparitia lor.... Cu alte cuvinte trebuie folosit ADULTUL pentru ca persoana sa se maturizeze afectiv, si in proportii masurate parintele si copilul, si mai ales adecvat situatiei. TEMA PENTRU ACASA: Fiecare sa scrie ca intr-un jurnal personal in care nimeni nu va putea patrunde, ce simte vizavi de o persoana care i-a creat pana acum frustrari de orice natura (pe plan personal, profesional, acolo, unde problema este mai mare). Ce simte atat pozitiv, nu va fie teama sa recunoasteti, uneori tocmai aici sta problema, ca exista sentimente contradictorii, cat si sentimente negative. Apoi scrieti ce anume nevoi v-au fost incalcate, ignorate, nesatisfacute prin relatia cu acea persoana. Scrieti cate pagini doriti!

Ne va fi util si pentru cursul urmator (comunicare si comunicare asertiva). DEFINIREA INTELIGENTEI EMOTIONALE (Q.E): se va face in fiecare zi, la finalul fiecarei etape parcurse, pt ca definirea Q.E este foarte complexa I. Presupune 2 poli, intre care intalnim LIBERTATEA, pe fondul tabloului EU + CEILALTI

AICI SI ACUM EXPRIMARE CONTROLUL Emotionala creste ca proportie si intensitate). II. Presupune stabilirea contactului cu celalalt si nu evitarea lui A. MOREAU Dezvoltarea Q.E inseamna realizarea UNOR BUNE EVITAREA CONTACTULUI presupune o slaba CONTACTE prin manifestarea comportamentelor Q.E si se manifesta prin urmatoarele formule si formulelor DE APROPIERE specifice : specifice: - eu, mie (ma afirm) - tu, tie, voi - vorbesc cu cineva - simt - sunt aici si acum, vad, simt, aud - vorbim in particular - analizez si imi exprim opinia punctual, vizavi de ceea ce se vorbeste - imi privesc interlocutorul - vorbesc cu corpul - noi, ne, grupul, nu-mi asum responsabilitatea - el, ea - vorbesc despre cineva - ma simt absent, ma uit in tavan sau in gol - gandesc, cred despre - vorbim in alta parte, inainte, dupa, mereu, niciodata - vorbesc in general despre - pun intrebari - verbalizez, intelectualizez LIBERTATE

impulsurilor si a emotiilor negative Mai ales n cazul furiei (care, paradoxal, cu cat se manifesta mai mult, in loc sa descreasca,

III. Def Dupa D. GOLEMAN: Capacitatea de a fi in stare sa se motiveze si sa persevereze in fata frustrarilor, de a-si stapani impulsurile si de a amana satisfactiile, de asi regla starile de spirit si de a impiedica necazurile sa-i intunece gandirea; de a fi staruitor si de a spera. Modelul BAR ON (S. Stein (vezi ANEXA) IV. Diferenta I.Q si E.Q: studiile arata ca Q.E este mai puternica decat I.Q, deoarece I.Q nu poate fi schimbat prin experienta sau studii, in timp ce competentele emotionale pot fi dobandite si imbunatatite. S-a facut un studiu pe studentii de la Harvard in anul 1940 si 95% dintre ei, desi avusesera cele mai bune rezultate in facultate, nu au reusit la fel de bine si in viata comparativ cu

colegii lor care obtinusera rezultate mai proase la invatatura.

a-II- a ZI, VINERI- 18 august 2006: 9.00- 17.00


- Recapitulare ziua precedenta EXERCITIUL 1: Dialogul sot-sotie

COMUNICARE ASERTIVA SI TEHNICI NLP

- Metamodelul pt limbaj- prezentarea structurilor principale de limbaj conflictual (vezi I. DAFINOIU) Metamodelul pt limbaj este unul dintre primele modele realizate de fondatorii programarii neuro-lingvistice, J. GRINDER si R. BANDLER. Modelul este un meta-model deoarece utilizeaza limbajul pt a evidentia limitele limbajului. Metamodelul traduce universul nostru interior in 2 structuri: profunda (rareori exprimata in comunicarea verbala) si superficiala (cea propusa interlocutorului, discursuloral sau scris al unei persoane). Sarcina noastra este de a descoperi ce lipseste din limbaj, de a identifica structurile distorsionate care blocheaza comunicarea si de a le CONTRACARA prin intrebari specifice pentru a debloca situatia. Cand comunicam, se realizeaza un proces de derivare din structura profunda, iar in acest proces fie selectionam doar anumite informatii, fie omitem altele, fie distorsionam unele informatii. OMISIUNILE (ignoram anumite inform in detrimentul altora) si metamodelul urameste recuperarea informatiilor lipsa Verbele nespecifice- Ex: Ea m-a ajutat, ea m-a suparat. Substantivele nespecifice- Ex: Copii ma supara. Comparatiile (se lasa in umbra al doilea termen al comparatiei, care de fapt nici nu exista de multe ori decat in mintea noastra). Ex: Sunt mai putin pregatit pentru acest examen. GENERALIZARILE (fragmente ale experientei unei persoane sunt detasate de experienta sa si extinsa la o intreaga categorie, un singur excemplu fiind ridicat la rangul de regula, lege). Ne impiedica sa vedem diferentele, exceptiile. Cuantificatorii universali- cuvinte care introduc o suprageneralizare, ca o lege universala, de tipul totul, nimeni, nimic, numai el/ea, intotdeauna, niciodata, de fiecare data etc. Ex: Nimeni nu ma intelege Operatorii modali- limite postulate de reguli nescrise, reguli comportamentale pe care ne gandim ca nu putem sau nu trebuie sa le incalcam. Expresii de genul: nu pot, posibil imposibil (operatori modali de posibilitate care decupeaza pe harta individului spatiul in care el actioneaza si ia decizii) sau nu trebuie(operatori modali de necesitate care induce sentimentul esecului si culpabilitatii in cazul in acre subiectul nu poate duce la indeplinire sarcina respectiva) Judecatile de valoare fara origine specificata- afirmatiile a caror origine este ignorata, pierduta. Ex: Nu este bine sa tii cont de ceilalti. DISTORSIUNILE informatiilor, care afecteaza mult harta noastra despre lume si viata Nominalizarile- verbele care exprima actiuni sunt inlocuite cu substantive, de regula cuvinte abstracte, greu de operationalizat (dragoste, fericire, speranta, decizie etc) inghetand actiunea, transaformand-o in ceva static, fix, greu de modificat. Ex: Am o memorie slaba, in loc de :Memorez mai greu numele proprii; Doresc o mare reusita

etc. Echivalentele complexe- analogii intre o propozitie specifica si una mai generala. Ex: Nu zambeste....nu se distreaza, Nu ma priveste...este suparat pe mine, Tace...nu mai este interesat de mine etc. Ele au la baza generalizarea experientei proprii. Presupozitiile- asteptari, credinte, ipoteze care devin grile de lectura a realitatii, care, desi au un rol pozitiv, ne pot si limita comportamentul, capacitatea de decizie. Ex: : De ce nu esti atent? (presupoztia: nu esti atent); Cand vei fi matur vei intelege (presupozitia: nu esti matur); etc. Relatiile cauza-efect- explicatii pe care oamenii si le dau pentru a gasi sensul celor intamplate. Ex: X ma enerveaza..., Y ma impiedica sa... etc, ceea cepostuleaza existenta unor cauze exterioare comportamentelor si starilor afective, acre de fapt depind numai de tine. Nimeni nu poate controla propriile mele trairi fara voia mea. Lectura gandurilor- fenomenul care face ca unele persoane sa se poarte ca si cum ar sti ceea ce gandesc sau cred ceilalti, fara a avea o proba directa. Sunt reactii intuitive la anumiti indici non-verbali ai interlocutorului, dar de fapt credem ca celalalt gandeste cum am gandi noi. Ex: Era enervat dar ii era greu sa recunoasca acest fapt..., Stiu dinainte ca va spune cand va intra..., Ar trebui sa stie ca imi place/ nu imi place asta...

- Mesajele EU-TU PROBLEMA: Majoritatea oamenilor tind sa vorbeasca despre sentimentele lor intr-un fel care-i face raspunzatori pe ceilalti pentru acele sentimente. De exemplu: Ma enervezi atunci cand vii tarziu de la scoala Ceea ce receptorul aude: Deoarece te enervezi atinci cand sosesc tarziu de la scoala, crezi ca sunt o pesoana fara valoare si de aceea nu ma placi. Rezultatul: Persoana care a primit mesajul in care este blamata, va simti nevoia sa se apere impotriva a ceea ce i s-a spus (pentru a-si demonstra nevinovatia) si prin urmare nu va coopera la rezolvarea problemei pentru care este si el raspunzator. SOLUTIA: Puteti sa va exprimati sentimentele/ nemultumirea in mod clar si direct, asumandu-si propriile sentimente. In acest caz, ascultatorul nu se mai simte judecat ca fiind o persoana buna sau rea doar din cauza unor intamplari care va displac si nu se mai situa in pozitie defensiva, ci va reactiona surprinzator chiar la auzul emotiilor dvs... Exemplu: Devin nervos cand vii tarziu de la scoala. CUM SE FORMEAZA MESAJELE DE TIP EU TU SAU ASERTIUNEA EU: Mesajul va contine urmatoarele componente, prezentate in ordinea aparitiei lor: 1. SENTIMENTELE vorbitorului- reprezinta efectul asupra mea care, recunoscut, sensibilizeaza partenerul de discutie 2. COMPORTAMENTUL JENANT, care l-a suparat, dar la forma pasiva, fara a fi atribuit asupra pesoanei care l-a facut 3. CONSECINTELE/ comportamentului jenant asupra vorbitorului- in legatura cu sentimentele exprimate. Acest punct este foarte important deoarece surprinde EXPLICATIILE clare ale

supararii, aratand ca am un motiv pentru ceea ce simt, si nu este doar un moft sau o pretentie nejustificata fata de celalalt. 4. Ce se asteapta de la el in viitor cum anume dorim sa se schimbe situatia, REZULTATUL dorit de mine. Exact aceasta este ordinea in care trebuie sa apara pentru a produce efectul scontat asupra celuilalt. 1 2 3 Exemple: Ma irita/ faptul ca sunt lasat sa astept/ acest lucru stricandu-mi programul pentru tot restul 4 zilei./ Mi-ar placea sa facem impreuna anumite lucruri. Cand va explic ceva si imi dau seama ca nu ma ascultati, simt ca pierdem timpul si ac va trebui sa reiau explicatiile. As vrea sa stiu daca ceea ce va spun va intereseaza si daca mam facut inteleasa.

EXERCITII: Formulati mesaje de timp EU-TU pentru urmatoarele afirmatii/ situatii: 1) Nu ai grija de mine deloc! De ce nu ma ajuti sa fac curat in casa niciodata? 2) Nu-mi respecti sentimentele si te porti de parca as fi un prost in timpul sedintelor, contrazicandu-ma mereu. 3) Barfitoareo! De ce nu poti sa tii un secret doar pentru tine? 4) Mereu ma intrerupi cand vorbesc! De ce nu poti sa ma asculti niciodata pana la capat? Cand sunt intrerupt, sunt derutat (trebuie sa fac eforturi de concentrare a atentiei), pentru ca imi pierd firul ideilor. As vrea sa fiu lasat sa vorbesc pana la capat. 5) Ti se dau prea multe sarcini, peste puterea ta. (De aici se intra in asertivitate) 6) Cativa colegi/ persoane rad zgomos in biblioteca. 7) Colegii de camera au hotarat in absenta ta sa schimbati total aranjamentul in camera si azi au pus deja planul in practica. 8) De cand lucrez aici muncesc ca un rob si zsalariul este in continuare foarte mic. Asta este exploatare! Consider ca lucrez foarte mult, dar munca mea nu este recunoscuta. Nu mi s-a marit niciodata salariul de cand sunt aici si nici macar nu am fost apreciat pentru ceea ce am facut. Cred ca o sa-mi caut un alt loc de munca.(diateza pasiva). CONCLUZIE/ SENTINTA: Imi pare rau, dar nu reusesc sa aud ceea ce spui. Ceea

ce esti si ce faci striga mult mai tare.


- Pozitiile de viata din AT Oamenii pot avea 4 atitudini sau pozitii de baza in relatiile cu ceilalti. Aceste pozitii sunt: 1. Eu sunt OK. Tu esti OK. 2. Eu nu sunt OK. Tu esti OK 3. Eu sunt OK. Tu nu esti OK 4. Eu nu sunt OK. Tu nu esti OK.

Pozitia 1: (+ +) Eu sunt OK. Tu esti OK. Eu ma accept si te accept si pe tine- POZITIA ASERTIVA Este o pozitie sanatoasa psihologic. In aceasta pozitie simtim ca meritam sa fim iubiti si acest lucru este valabil si pentru ceilalti. Din aceasta pozitie ne putem rezolva problemele in mod constructiv, suntem capabili sa acceptam valoarea si importanta celorlalti si putem relationa asertiv cu ceilalti. In plus putem avea succes in munca noastra, in relatiile cu ceilalti si ne putem indeplini obiectivele. Ne dorim ca atit noi cit si ceilalti sa iesim in cistig din tranzactiile si negocierile pe care le facem. Pozitia 2: (+ -) Eu sunt OK. Tu nu esti OK. Eu ma supraevaluez si te devalorizez- POZITIA AGRESIVULUI, PERSECUTORULUI sau a SALVATORULUI (din Triunghiul Dramatic) Este pozitia din care ii invinovatim sau persecutam pe ceilalti si frecvent ne exprimam ostilitatea. La suprafata s-ar putea sa parem ca suntem invingatori, dar in realitate ne putem simti OK numai cand stabilim ca ceilalti nu sunt OK, prin doborarea celorlalti. Le lipseste consideratia si respectul fata de ceilalti, devalorizandu-i. Aceasta poate fi pozitia persoanelor extrem de ambitioase care trec peste ceilalti pentru a-si atinge scopurile, sau a fanaticilor care argumenteaza ca drumul lor este singurul posibil. Aceste persoane sunt extrem de sensibile la critici,iar atunci cand acestea li se adreseaza devin agresivi. De asemenea, nu pot accepta ca ei pot gresi si ca pot fi fara valoare. Pozitia 3: (- +) Eu nu sunt OK. Tu esti OK. Ma devalorizez si te supraevaluez- POZITIA VICTIMEI (din Triunghiul Dramatic) Este pozitia din care ne simtim descurajati atunci cand ne comparam cu ceilalti, ne simtim victimizati sau invinsi datorita stimei de sine scazute de obicei. Aceasta pozitie duce la retragere, depresie. Este pozitia persoanei care renunta, cedeaza locul celorlalti si se simte in inferioritate. Persoana aflata in aceastapozitie de viata cauta cu orice pret sa fie iubita, placuta, agreata de ceilalti, se supune celorlalti si depinde de acestia, fiind de obicei o persoana dependenta, lipsita de autonomie. Admira mandria si agresivitatea celorlalti, dorind sa fie dominata. Nu suporta sa fie singura si interpreteaza viata in termeni de iubire bolnavicioasa. Cand cineva ia pozitia de victima, il determina pe celalalt sa devina persecutor sau salvator! Si ISI PIERDE AUTONOMIA!!!!!!!!! Pozitia 4: (- -) Eu nu sunt OK. Tu nu esti OK. Ma devalorizez si te devalorizez- POZITIA DEPRESIVULUI Este pozitia in care simtim ca am pierdut interesul fata de viata, se manifesta prin abandonarea luptei si resemnarea. El se situeaza pe poztia de spectator pasiv, neimpresionandu-l si neatragandu-l nimic. Din aceasta pozitie putem simti ca viata este inutila si, in unele cazuri, putem deveni dependenti de alcool sau droguri. Putem crede ca nu meritam sa fim iubiti si ne simtim respinsi. De asemenea, din aceasta pozitie ii respingem pe ceilalti. Este ingaduitor fata de propriile slabiciuni, lasa totul pe maine si uita extrem de usor. Manifesta aversiune fata de schimbari, avand o slaba capacitate de adaptare si flexibilitate in gandire. CONCLUZII:

Pozitia EU +/TU Cand se afla in dificultate, va cauta impreuna cu ceilalti o solutie pentru a iesi din impas: Ce este de facut?, antrenandu-si interlocutorii in scopul de a reusi: Cum trebuie facut?, Cine si ce are de facut?. Prin urmare, atitudinea va fi constructiva, de rezolvare a problemelor, de negociere si de depasire a eventualelor blocaje. In celelalte roluri, aflati in fata unor probleme, ei vor pune de obicei intrebarea Cine a gresit? In +-, vinovat este altul, iar solutia adoptata va fi a sa; In -+, vinovat este el insusi, iar solutia adoptata va fi a altora; Cu alte cuvinte, evaluarea solutiilor este de fapt evaluarea indivizilor Fiecare avem o pozitie in care petrecem cel mai mult timp si in care experimentam sentimente familiare. Aceasta pozitie este cea pe care am ales-o in copilarie ca si pozitie de baza. Alegerea a fost facuta pe baza informatiilor limitate, disponibile noua in calitate de copii, si este posibil sa beneficiem de regandirea acestei decizii despre noi si ceilalti in sensul de a ne permite noua insine sa alegem sa schimbam modul in care relationam cu ceilalti. Sfat: nu te grabi sa te cataloghezi. Cel mai probabil esti familiar cu fiecare dintre cele patru pozitii. Observa-te cu rabdare! Dupa un timp relativ scurt, vei deveni constient(a) care este pozitia ta psihologica "preferata". Pentru a petrece cit mai mult timp in pozitia sanatatii psihologice, este necesar sa devenim constienti de faptul ca formam un sistem in relatia cu ceilalti. Prin urmare, primele intrebari importante pe care trebuie sa te obisnuiesti sa ti le adresezi inainte de orice comunicare este "Cat de mult imi pasa de persoana din fata mea?" si "Cum ma percep pe mine in relatie cu persoana din fata mea?". EXERCITIUL 2: Alege cinci persoane din anturajul tau (de la serviciu, de acasa, din cercul de prieteni, etc.) si analizeaza care este atitudinea ta (pozitia) preponderenta in relatia cu ele. Analizeaza ce ai putea sa faci pentru a te muta in pozitia ok-ok? Mai mult, ce crezi ca ar fi indicat sa faca acele persoane pentru a avea fata de cei din jur o atitudine ok- ok? Ai putea sa le sugerezi acest lucru? Cum? Acest exercitiu merita facut impreuna cu un prieten care sa treaca la randul sau prin aceleasi intrebari. Constientizarile pe care le poti obtine astfel sunt cu atat mai interesante cu cat dispui de mai multe pareri in legatura cu subiectul analizat. Egalitatea psihologica poate fi perceputa mai usor la nivel intuitiv decat la nivel logic. Asa ca, analizeaza diferite puncte de vedere si in final, decide in ce pozitie te afli avand incredere in intuitia ta. EXERCITIUL 3: Asertivitatea si test de asertivitate Testul de asertivitate CAS (vezi ANEXA) Rezolvati urmatoarea situatie problematica oferita de F. Pearls, mare psihoterapeut:

Ne imaginam ca suntem intr-o camera cu fratele si tatal. Fratele meu ma intreaba ceva si tatal raspunde in locul meu, asa cum a facut intotdeauna. Sa ne gandim ce i-am spune tatalui pentru ca situatia aceasta sa inceteze.

Raspunsul lui Pearls: Eu fac ce am eu de facut si tu faci ceea ce ai tu de facut. Eu nu ma aflu in lumea asta pentru a trai dupa asteptarile tale, iar tu nu te gasesti in aceasta lunme pentru a trai dupa asteptarile mele. Tu esti tu si eu sunt eu si daca din intamplare sau din dragoste ne gasim unul pe celalat este minunat, daca nu, acest lucru nu poate fi schimbat. Ce este ASERTIVITATEA?

Def: Este capacitatea de a comunica propriile ganduri, sentimente intr-o maniera onesta (prin asumarea responsabilitatii asupra propriilor emotii, nevoi, decizii, actiuni), directa si adecvata prin care impartasesti cu ceilalti emoti, experiente, mai degraba decat sa tii totul pentru tine. Este greu sa fii o pesoana asertiva daca nu stii ceea ce simti, doresti si nu doresti sau nu vrei. Asertivitatea se manifesta atat verbal, prin ton si cuvinte cat si non-verbal prin atitudine deschisa dar ferma si hotarata pentru ceea ce afirmi, prin calm si priviri in ochii interlocutorului. Ea presupune doua aspecte la fel de importante, care functioneaza dupa principiul + + ca pozitie de viata (intotdeauna trebuie ca si celalat sa aiba ceva de castigat din aceasta relatie sau comunicare): 1) Valorizarea propriei persoane si apararea drepturilor personale 2) Ascultarea parerii celuilalt si respectul pentru drepturile si nevoile celuilalt Ce se intampla cand nu suntem asertivi? Comunicam mai putin decat am vrea sau decat trebuie si nu ne exercitam propriile drepturi. Rezultatul asertivitatii: Cresterea increderii si controlului personal. Diferenta dintre ASERTIVITATE-PASIVITATE-AGRESIVITATE

PASIVITATEA: presupune comunicarea din pozitia de victima + si desconsiderarea propriilor drepturi si supunea exagerata fata de dorintele si nevoile celorlalti. Subiectul nu-si exprima sentimentele si dorintele si se culpabilizeaza atunci cand incearca sa ceara ceva. Atunci cand reuseste sa transmita celorlalti un mesaj, de multe ori acesta reflecta nesiguranta in legatura cu dreptul de a cere ceva si, inevitabil, ceilalti vor avea tendinta sa-i desconsidere solicitarea. CONDUITA AGRESIVA: presupune comunicarea din pozitia + -, pe un ton autoritar si ostil a propriilor dorinte si nevoi. Aceste persoane sunt insensibile fata de sentimentele si drepturile celorlalti. Incearca sa obtina ceea ce doresc prin utilizarea intimidarii si constrangerii. Acesti subiecti reusesc sa creeze pretutindeni conflicte si animozitati, determinandu-i pe ceilalti sa manifeste un comportament defensiv sau agresiv. Ei trebuie sa invete remarca A solicita, nu a impune. STILUL PASIV-AGRESIV: mai periculos decat primele doua extreme, deoarece este adoptat de persoanele care nu-si manifesta deschis agresivitatea, comportandu-se intr-o maniera pasivagresiva prin opunerea rezistentei la solicitarile celorlalti, iar interlocutorul nu stie niciodata la ce sa se astepte din partea unei astfel de persoane, care poate rabufni in orice moment, neavand unde sa directioneze energia negativa. De exemplu: o astfel de persoana, daca este nemultumit de relatia cu seful sau, fie va intarzia frecvent la servici, fie va uita sa-si indeplineasca anumite sarcini.

LISTA DREPTURILOR ASERTIVE (vezi ANEXA) Asertivitatea presupune ABILITATEA DE A SPUNE NU atunci cand este vorba despre drepturile si libertatea mea personala, nu tot timpul asa cum confunda unele persoane aceasta abilitate cu criticismul exagerat echivalent cu rigiditatea. Cum spunem nu la o solicitare?

1) Repeti ceea ce ti s-a cerut, ca sa arati ca ai inteles despre ce este vorba si ca respecti propunerea 2) Prezinti motivele (explicatiile) in mod clar, pentru refuzul pe care urmeaza sa-l faci 3) Exprimi refuzul 4) Propui si o alternativa rezonabila pentru ambele parti Exemplu: Stiu ca ti-ar placea sa iesim impreuna asta-seara (I). Din pacate, am avut o zi grea si sunt foarte obosit, asa ca s dori sa ma odihnesc (II si III). Am putea alege o alta seara in cursul saptamanii ca sa iesim in oras? MITURILE NONASERTIVITATII (vezi ANEXA) TEHNICI DE AUTOPROTEJARE (vezi ANEXA)

EXERCITIUL 4: DA-NU Andre Moreau SARCINA DE LUCRU: Se lucreaza in perechi, unul va juca rolul lui DA si celalalt rolul lui NU. Persoana care este DA trebuie sa-l convinga pe celalalt DOAR DIN TON ca este da, acesta este singurul cuvant pe care il va pronunta, in timp ce interlocutorul va raspunde intr-una NU. Exercitiul dureaza 5 minute. Daca simtiti ca sunteti convinsi de tonul si comunicarea nonverbala a celuilalt, opriti jocul. Se schimba rolurile si jocul mai dureaza inca 5 minute. INTREBARI: Ce ati simtit jucand rolul respectiv? A avut cineva tendinta sa se dea batut la un moment dat?? CONCLUZII: Cei care gandesc pozitiv si spun mai mult DA se numesc ACORDORI si creeaza bine contactele interpesonale. Cei acre gandesc predominant negativ spun in cea mai mare parte a timpului NU si se numesc DEZACORDORI, ei stabilind greu contacte. Iar relatiile interpesonale pe care le au sunt de obicei proaste. Cum intram in acordare? Sa spunem ceva pozitiv despre cineva neplacut noua si sa facem acest exercitiu cat mai frecvent.

EXERCITIUL 5 : identificarea tipurilor de perceptie IMAGINILE Sunt 3 tipuri de perceptie: predominant rationala (interpretari, subiectiva), senzoriala (obiectiva) si emotional-afectiva (subiectiva). Ideal este ca, in orice relatie cunoasterea sa inceapa pornind de ka observarea obictiva a lucrurilor, fara a intra direct in interpretari de ordin cognitiv sau emotional.

Ceea ce este, nu ceea ce crezi despre. EXERCITIUL 6: Jocul regulilor Atunci cand dorim sa relationam cu un grup pe care nu-l cunoastem inca este contraindicat sa intram din start cu propriile noastre reguli. Cunoasterea realitatii celuilalt ne va permite o mai buna adaptare si indeplinire a propriilor reguli. EXERCITIUL 7: ARUBA Dragostea pentru pamanteni este asa cum iti place tie ARUBA. EXERCITIUL 8: Exercitiul de grup structurat DRAPELUL LUMII- evidentierea CONTEXTULUI comunicarii si a ceea ce asteapta emitatorul de la receptor si receptorul de la emitator de fapt. CONCLUZII: Cand exista INTERESE =/ diferite nu se poate realiza comunicarea, iar daca nu exista interesul comun acesta trebuie creat; Succesul comunicarii depinde de 4 factori: E (Emitator), R (Receptor), M (Mesaj) si C (CONTEXT). Cu alte cuvinte, orice mesaj, oricat de interesant ar fi pentru emitator, nu are efectul scontat daca nu este transmis in contextul potrivit, care trebuie fie asteptat, fie creat daca mesajul ste foarte urgent de comunicat. Relatia Emitator/ Receptor (exemple de situatii) E+ R+ - stare entuziasta - asumarea statului de receptor - atitudine pozitiva - ascultare activa - inserarea unor aspecte amuzante - interes fata de subiectul discutiei - subiect interesant - adaptarea mesajului la contextul aparut - cooperare CONTEXTUL - respect - atentie si concentrare asupra interloc.

E R- lipsa de cooperare -lipsa atentiei - neclaritatea mesajului - pasivitate - nepregatirea discursului - necooperant - individualism - formalismul comunicarii - subiectivism - pasivitate CONTEXTUL - lipsa de interes fata de persoana - limbaj diferit Tipurile de ascultare: Tip ochi de sticla (receptorul nu intrerupe emitatorul, dar in timpul

emiterii mesajului doar il priveste. Receptorul nu participa la discutie, nu pune intrbari ci se gandestela altceva); Tip dezechilibrarea barcii (mesajul este ascultat de catre receptor dar este insotit de o conduita sau de un intreg complex de mesaj nonverbal care deranjeaza emitatorul) Tip stegulet (mesajul este ascultat de receptor/ ascultator pana la momentul in care este pronuntat un cuvant-stegulet care declanseaza in mintea receptorului reactii adverse comunicarii. Receptorul incepe din acel moment sa construiasca mental contraargumente la mesajul emitatorului, fara a mai fi atent la ceea ce i se comunica). EMITATORUL este sensibil in transmiterea mesajului la aspectele care-l privesc pe el, si anume: Ce spune de fapt? Ce spune despre el? Abia in planul secund conteaza pentru emitator celelalte doua aspecte: - Ce spune emitatorul in mesaj despre receptor? - Ce vrea Emitatorul ca receptorul sa faca? RECEPTORUL este sensibil in receptarea mesajului la aspectele care-l privesc pe el, si anume: Ce spune Emitatorul in mesaj despre el? Ce vrea Emitatorul ca el sa faca? Abia in plan secund conteaza pentru receptor celelalte 2 aspecte: - Ce spune de fapt? - Ce spune despre el insusi? Pentru succesul comunicarii receptorul trebuie sa fie atent si la aspectele din mesaj la care este sensibil receptorul. EXERCITIUL 9: Exercitii pentru dezvoltarea celorlalte componente ale Q.E ( + NLP si AT) A. DOMENIUL INTRAPERSONAL I. Constiinta emotionala de sine- este de fapt constientizarea emotiilor, I PAS IN Q.E (despre care am vorbit si in prima zi) Def: Este capacitatea de a va recunoaste sentimentele, de a face diferenta dintre ele, de a sti ce simtiti, de ce si ce anume a cauzat aceste emotii/ sentimente. Deficiente serioase la acest capitol al Q.E se regasesc la persoanele care sufera de incapacitatea de a-si exprima verbal sentimentele sau de a le exprima in vreun fel. Daca nu constientizati ceea ce faceti, de ce faceti si cum ii afecteaza pe ceilalti, nu puteti face o schimbare. A constientiza orice emotie este primul pas spre controlul ei, avand rolul de a o NEUTRALIZA. Emotiile scapate de sub control sunt intotdeuna impotriva noastra, in sensul ca sentimentele/ emotiile neexprimate au tendinta de a fi directionate in directii gresite, functie de rezistenta fiecaruia la frustrare si de rabdarea fiecaruia.

5 Ceea ce nu (recunoastem) nu putem stapani. Cunoasterea inseamna putere si control. Exemplu:

Lipsa constiintei propriilor sentimente

Prezenta constiintei emotionale

tatal nu si-a primit prima la serviciu si, cand ajunge acasa se revarsa asupra fiicei: Inceteaza sa te mai uiti la TV! Numai asta faci toata ziua si nu te ocupi suficient de scoala!. Mama ia partea fiicei si un intreg scandal incepe in familie. Oare se merita?

tatal vine acasa, si de cum intra pe usa, recunoaste zambind: Oameni buni, sunt suparat si intors pe dos, dar acest lucru nu are nici o legatura cu voi, e legat de servici....Sandra, inchide te rog televizorul, este prea zgomotos pentru starea in care sunt. Va rog sa ma iertati daca par furios, vreau doar sa fiu lasat in pace, sa nu ma intrebati nimic si sa-mi fiti alaturi.

Cu alte cuvinte, cei din jurul nostru au nevoie sa stie ce anume asteptam de la ei, o EXPLICATIE poate anula un conflict inutil atunci cand suntem intr-o stare proasta, pentru ca astfel nu vor incerca sa ne intre in voie, nestiind ca de fapt, in felul acesta ne supara si mai tare. Cum identificam emotiile? Este foarte greu acest exercitiu la inceput, dar cand devine o deprindere este un instrument important de evitare a conflictelor si de liniste interioara. Pasii: Identificarea evenimentului care a provocat starea in care ne aflam Identificarea semnalelor fiziologice care apar, specifice anumitor tipuri de emotii (semne ale corpului, incordarea umerilor, accelerarea ritmului respiratiei, schimbarea tonalitatii vocii etc). Denumirea exacta a emotiei pe acre o traim, curatind emotiile aparente (care sunt sustinute de rationalizari, explicatii care sa-mi faca logica problema, care nu este si realitatea insa...) 5 Cele patru familii de baza ale emotiilor: 1. ANXIETATEA 2. SUPARAREA 3. DEPRESIA (tristete excesiva) 4. NEMULTUMIRE Creionarea dialogului intern care a aparut EXERCITIUL 9.1: Toti acesti pasi pot fi regasiti in TEHNICA COGNITIV-COMPORTAMENTALA ABECEDARUL EMOTIILOR , pe care o vom lucra acum (vezi ANEXA) Observati care sunt emotiile pe care le traiti de obicei, functie de gandurile/ dialogul intern pe care il dezvoltati.

II. Respectul de sine/ stima de sine Nimeni nu va poate face sa va simtiti inferior fara acordul vostru. (E. Roosevelt, 1937)

Def: Este capacitatea de va recunoaste si aprecia aspectele pozitive, precum si limitele pe care le aveti, continuand sa va simtiti bine in propria piele. Este sentimentul general de putere interioara, siguranta de sine, incredere ca totul va iesi bine. De altfel, conform teoriei Predictiile care se autoimplinesc, rezultatele nici nu ar fi altele decat cele asteptate. Ni se da ceea ce cerem de obicei... 5 Atentie: respectul de sine nu inseamna sa te comporti ca si cum stii si poti face totul, aceasta este o extrema, pentru ca nu este conforma cu realitatea, iar rezultatele sunt nu foarte placute...Considerand ca au o solutie pentru orice, aceste persoane se extind dincolo de ceea ce pot face de fapt si, cu cat se aventureaza mai mult in zone nefamiliare lor, cu atat devin mai vulnerabili. Atitudinea potrivita presupune considerarea celorlalti ca parte a unei echipe in care lucrezi yilnic si fara de care nu poti duce la bun sfarsit ceea ce ai de facut, pentru ca nu le poti avea pe toate, dar ceea ce nu ai tu are cel e langa tine. III. Implinirea de sine- stabilirea obictivelor in viata (ANEXA Conditiile unui scop bine definit) Def: Aceasta componenta a Q.E se manifesta prin formularea corecta si implicarea in obiective de viata indraznete, dar potrivite capacitatilor si competentelor dumneavoastra. Presupune implicarea in activitati placute si interesante, care sa va ofere posibilitatea sa va valorificati resursele existente si mai mult, sa va ajute sa va dezvoltati abilitatile de viata. Implinirea de sine presupune sa fiti multumiti de locul unde va aflati pe soseaua vietii, precum si de activitatile in care sunteti implicati curent. Se afla in stransa legatura cu ACTIVITATEA PROFESIONALA desfasurata. EXERCITIUL 9.2: formularea corecta a obiectivelor (ANEXA FORM OBV) Fiecare participant va formula 2 obiective pe care doreste sa le atinga in viata personala si/ sau profesionala in imediat urmatoarea perioada. Se verifica corectitudinea formularii lor cu ajutorul ANEXEI. B. DOMENIUL INTERPERSONAL I. Empatia Def: Empatia este capacitatea de a-i citi pe ceilalti oameni din punct de vedere emotional, de a te acorda la ceea ce oameni gandesc si simt, aptitudinea de a vedea lucrurile din perspectiva altei persoane. Aceasta abilitate de a te acorda celorlalti (sau a te sincroniza) este foarte bine reprezentata in tehnicile programarii neuro-lingvistice, prin ceea ce se numeste Tehnica Rapport (ANEXELE NLP). Are la baza recunoasterea sentimentelor si gandurilor celuilalt, ca abilitati de baza in consilierea psihologica. Cu alte cuvinte, empatia inseamna sa vii mereu in intampinarea celuilalt, cu raspunsuri la gandurile si afirmatiile lui, cu cu ceea ce credeti dvs despre acel subiect. In caz contrar apar jocurile psihologice, respectiv conflictele. Empatia are putine in comun cu adevarul OBIECTIV, ea urmarind identificarea adevarului SUBIECTIV al celuilalt. Adevarul obictiv il afirmi dupa ce ai recunoscut adevarul subiectiv al celuilalt si el ti-a permis sa intrii in lumea lui. Daca o faci mai devreme, nu are nici un efect.

Sunt studii care arata ca empatia se afla in stransa legatura cu nivelul moral al oamenilor, in sensul ca nivelul de empatie corespunde cu judecatile morale ale oamenilor. De altfel, cu cat oamenii sunt mai empatici, ei favorizeaza mai mult principiile morale. Criminalii, violatorii, delincventii (psihopatia, din punct de vedere stiintific)sunt incapabili de empatie, nu pot rezona cu emotiile victimelor. Empatia presupune 3 abilitati principale:

1. Recunoasterea/ constientizarea propriilor trairi precum si ale celuilalt (recunoasterea sentimentelor si gandurilor celuilalt sunt doua abilitati de consiliere foarte eficiente care deblocheaza comunicarea) 2. Intelegerea si interpretarea sentimentelor altora 3. Calm si receptivitate pentru a putea receptiona mesajele subtile ale celuilalt. Daca mintea rationala inseamna cuvinte, mintea emotionala inseamna nonverbal!!! Deci Q.E inseamna sa stii sa exprimi si sa citesti indicii nonverbali (mimica gestica, tonul vocii), deoarece 90% din orice mesaj este emotional. 5 OBSERVATIE: S-a constatat ca sunt mai empatici acei copii a caror disciplina presupune atragerea atentiei asupra faptului ca prin comportamentul lor ii afecteaza pe ceilalti, mesajul parintilot fiind ceva de genul: Uite ce tare ai suparat-o! in loc de Urat din partea ta! Lectiile de viata emotionale sunt date in momentele de intimitate dintre parinte si copil. EXERCITIUL 9.3: Rapport De ce oamenilor le este greu sa utilizeze empatia?

- pentru ca ei confunda empatia cu amabilitatea, cu declaratiile generale, politicoase si placute - multi oameni confunda empatia cu compasiunea - oamenii se gandesc ca, facand o declaratie plina de empatie, vor oferi aparenta unui acord sau aprobarii pozitiei unei alte persoane, cand de fapt ei sunt impotriva acestei pozitii. De fapt, empatia inseamna recunoasterea faptului ca si partea cealalta are o pozitie, pe care o respect dar acest lucru nu inseamna ca sunt si de acord cu ea in mod necesar, fara a-i pune insa la indoiala valabilitatea. EXERCITIUL 9.4: Gasiti raspunsul empatic la urmatoarele situatii: (apelul la tipurile de tranzactii din AT)

1. Marcel nu reuseste sa invete programul x de calculator si va tot intreaba cum sa faca, cautand sprijin si indrumare. Este a patra oara cand se plange ca nu reuseste sa inteleaga cum finctioneaza programul respectiv. La aceasta raspundeti: a) In tot ce faci esti asa de incet? b) O sa-l inveti. La inceput si eu am avut probleme c) Programele astea pot fi chiar frustrante uneori si te fac sa crezi ca n-ai sa le mai poti invata niciodata. Dar nu-ti afce probleme, cu timpul o sa fie mai usor. d) Stiu cum este cand nu reusesti sa intelegi ceva de prima data. La inceput si eu eram speriat.

2. Sotul/ sotia ajunge acasa si va anunta, fara vlaga, ca nu a fost promovat. In locul lui a fost promovat colegul sau iar el a fost concediat si acum are o durere ingrozitoare de cap. Raspunsul vostru: a) N-ai mai fost promovat? Dar contam pe treaba asta. Ce s-a intamplat? b) Nu-ti face griji, esti istet si am toata increderea in tine. O sa mai apara si alte ocazii c) Ar fi trebuit sa anticipezi treaba asta, colegul tau ste un tip nemaipomenit si are mai multa experienta... d) Of, Doamne, ce zi ai mai avut! Te intrebi probabil daca nu se va mai intampla acum si altceva. e) Doamne, cred ca ai impresia ca nimic nu mai merge cum trebuie. f) Cred ca te simti groaznic...Daca vrei sa vorbim despre asta te rog sa-mi spui g) Suna groaznic, dar la altii este si mai rau..Il stii pe vecinul nostru care si-a pierdut serviciul luna trecuta si apoi, 4 zile mai tarziu sotia?? 3. Copilul spune parintelui: Am maine examen si nu am reusit sa invat totul...Mi-e teama ca nu voi reusi...Raspunsul vostru: a) Eiii..daca te-ai fi organizat mai bine si ai fi renuntat la TV, acum nu ai mai fi in starea asta... b) Se pare ca esti cam ingrijorat. Crezi ca vei putea sa-l treci? Pot sa te ajut cu ceva, orice ai nevoie si se poate rezolva de pe azi pe maine? c) Nu-ti fa griji! Nu-ti foloseste la nimic. Oricum e prea tarziu, n-ai ce sa mai faci. II. Responsabilitatea sociala Def: Presupune o constiinta sociala, o preocupare elementara pentru ceilalti (ca forma: voluntariatul). In timp ce Q.I nu presupune nici un fel de morala, Q.E este responsabila de MORALA (preocuparea pentru binele si bunastarea celorlalti). C. DOMENIUL ADAPTABILITATII I. Solutionarea problemelor Def: presupune 4 abilitati de baza: Abilitatea de a gasi PROBLEMA Abilitatea de a formula problema Abilitatea de a genera solutii Abilitatea de a implementa solutii Aceste abilitati pot fi dezvoltate prin aplicarea tehnicii cognitiv-comportamentale ABCDE, care presupune o buna clarificare a problemei, inainte de a gasi alternativele ca solutii de gandire ce vor determina adoptarea unor atitudini si comportamente diferite. II. Testarea realitatii Orice aspect pe lumea asta are 3 fete: a mea, a ta si ADEVARUL. Def: Capacitatea de a evalua corespondenta dintre cea ce ss-a intamplat si existenta obiectiva. Capacitatea de a vedea lucrurile in mod obiectiv, mai degraba de cum am dori noi sa fie. Putem observa o slaba capacitate de testate a realitatii in relatiile de iubire, avand loc de obicei o minimalizare a problemei.

Capacitatea de testare a realitatii lipseste daca lipseste independenta, deoarece implicit va lipseste increderea si atunci apelati mereu la altii care sa evalueze situatia pentru voi.

Ex: Stiu ca o sa ziceti ca nu sunt in toate mintile, dar chiar il iubesc! S-a schimbat! Am incredere in el si stiu ca dragostea mea a insemnat ceva. E adevarat, obisnuia sa iasa cu un anturaj prost, dar la ce v-ati astepta daca tineti cont ca a fost plimbat de la un orfelinat la altul si a mai fost si chestia aia cu drogurile...Dar nu lua decat o doza si nici nu stia ce se afla acolo. Acum a mai trecut timpul si a mai crescut. Stiu totul despre celelalte femei, niste ciudate, ca aceea care a ramas insarcinata, dar asta s-a intamplat cu mult timp in urma si...

Citirea realitatii presupune:

1) Citirea MEDIULUI in care va aflati, atat a oportunitatilor (ocaziilor) pe care vi le ofera cat si a amenintarilor (problemelor) existente. 2) Recunoasterea CLIMATULUI EMOTIONAL al GRUPULUI din care faceti parte 3) Modul de manifestare a RELATIILOR DE PUTERE 4) Este complementara CONSTIINTEI EMOTIONALE DE SINE (temperatura interioara), testarea realitatii find masurarea temperaturii interioare. IN CONCLUZIE: Testarea realitatii nu inseamna nici IDEALIZAREA situatiei, nici DRAMATIZAREA ei. D. DOMENIUL ADMINISTRARII STRESSULUI- este capacitatea de a rezista stressului fara a ceda, a pierde controlul sau a dispera I. Toleranta la stress- are ca premisa principiul: Nu putem face absolut totul (Virgil, i.H)

Def: Este capacitatea de a ramane calmi facand fata situatiei stresante, puterea de a nu va lasa coplesiti de emotii puternice, de a nu ceda sentimentelor de neajutorare si deznadejde. Cum facem fata stressului?

Lucram la fel ca si cu celelalte emotii, etapele sunt aceleasi (recunoasterea lui atunci cand apare, dupa semnele fiziologice, dupa emotiile traite-anxietate, depresie si dupa gandurile care apar- Nu mai suport! E mai mult decat pot eu rezista...). Aplicati apoi tehnica ABCDE. Respiratia abdominala si regulata este foarte importanta in controlul stressului, ca de altfel in cazul tuturor tipurilor de emotii. Respiratia din cosul pieptului amplifica starile emotionale, de aceea trebuie sa invatam sa respiram. Respiratia abdominala presupune mentinerea fiza a cosului pieptului, in timp ce activam diafragma care este situata in partea superioara a stomacului. Este foarte eficienta daca se face culcat, cu o mana pe piept si una pe abdomen, pentru a observa ce se intampla. Exercitiile de relaxare sunt de asemenea, foarte eficiente. Rugaciunea se inscrie la acest capitol. II. Controlul impulsurilor

Def: Este capacitatea de a rezista unui impuls sau unei tentatii de a actiona. Dezvoltarea acestei abilitati duce la controlul agresivitatii, furiei, ostilitati si comportamentului neglijent, iresponsabil. Se traduce in abilitatile de empatie si comunicare asertiva. Vezi poezia Invata de la toate (ANEXA). Obs: Impulsivitatea este considerata de unii drept curaj si initiativa de moment, chiar spontaneitate...ceea ce este eronat. Controlul impulsurilor se refera la a gandi inainte de a actiona, de a administra o gama larga de trairi si porniri emotionale. Cum se comporta persoanele cu un slab control al impulsurilor? Oamenii cu un slab control al impulsurilor sunt nerabdatori sau iuti, au o toleranta scazuta la frustrare, au tendinta sa ia decizii gresite in situatii de presiune si sa cheltuie banii fara socoteala. Viata lor este superactiva pe toate planurile, dar nu se pot indrepta spre o directie anume pe o durata mai lunga. Nu actioneaza pt realizarea propriilor interese, ci se lasa dusi de impulsurile de moment. Tehnici pentru un mai bun control al impulsurilor: Substituirea sentimentelor fierbinti, greu de stapanit, cu sentimente reci mai stabile (forma de RECADRARE). Sentimentele fierbinti - furie, manie, suparare - mahnire, disperare, depresie, pesimism - vina apasatoare, remuscari -sentimentul de inutilitate, ura fata de propria persoana - durere intensa - anxietate, frica, panica Sentimentele reci nedumerire si iritare tristete regret dezamagire de sine durere rezonabila preocupare

ABECEDARUL EMOTIILOR, tehnica cognitiv comportamentala 5 Stapanirea MANIEI si secretul acestei emotii devastatoare Mania este emotia cel mai greu de stapanit. Sunt teorii care spun sa-ti descarci mania/ furia. Dar, cea mai buna solutie este sa previi mania, distrugand gandurile/ convingerile care o alimenteaza, deoarece, cu cat ne framantam mai mult in legatura cu lucrul care ne-a infuriat, gasim mai multe motive, mai intemeiate pentru faptul ca ne-am infuriat. Mania genereaza manie de obicei.

Explicatia maniei/ furiei: ZILLMANN a descoperit ca in toate cazurle mania este declansata de senzatia de a fi pus in pericol/ primejdie, fie fizic, fie in ceea ce priveste stima de sine sau demnitatea personala. Perceptia primejdiei declanseaza sistemul limbic care descarca catecolamine, producand energia necesara actelor agresive. Acest val de energie dureaza aprox 2 minute, timp in care pregateste corpul pentru atac sau fuga, in functie de cum a fost educat creierul emotional (strategiile de rezolvare a conflictelor/ problemelor). Deci, daca ne stapanim in cele 2 minute cheie, s-ar putea sa gasim o solutie mai buna la situatia-problema. Este foarte important ca sirul gandurilor, respectic monologul interior sa fie intrerupt cateva minute pentru a se putea instala perioada de calmare. E. DOMENIUL STARII GENERALE- capacitatea de a va bucura de viata, sentimentele genrale de bucurie interioara I. Fericirea Def: Este barometrul nivelului general al inteligentei emotionale, capacitatea de a ne simti satisfacuti de propria viata. Stare generala de bucurie si multumire. Capacitatea de a te bucura de lucrurile marunte. Este influentata de testarea realitatii, respectul de sine si implinirea de sine. Expectantele au un rol nociv in modificarea acestei stari de bine. II. Optimismul Def: Capacitatea de a privi partea plina a paharului in orice situatie. Inlocuirea afirmatiilor negative cu cele pozitive. Atentie: optimismul este diferit de a-ti pune ochelari roz... Diferenta dintre pesimisti si optimisti: OPTIMISTII necazurile sunt pentru ei temporare, nu dureaza vesnic si pana la urma situatia se va redresa nu sunt amenintati de necazuri, probleme nu-si asuma toata vina, mai pot fi si cauze externe PESIMISTII considera fiecare nereusita drept inceputul unui lung sir de neplaceri pentru ei problemele sunt de lunga durata, fara speranta isi asuma toata vina sentimente de auto-invinovatire pana la deznadejde

5 Tehnica de oprire a gandurilor negative: SCHIMBA-TI GANDUL! Observati gandurile care apar si noati-le (constientizarea le opreste fluxul; simplul act de inregistrare a gandurilor le reduce gradul de urgenta) si luati-va angajamentul sa le rezolvati mai tarziu decat apar ele, intr-o anumita parte a zilei.

E. ANEXA PROFESIILOR FUNCTIE DE COMPONENTELE INTELIGENTEI EMOTIONALE (concluzie final)

a-III- a ZI, SAMBATA- 19 august 2006: 9.00- 15.30


CREATIVITATE SI DEZVOLTAREA FLEXIBILITATII - Recapitulare ziua precedenta EXERCITIUL 1: Rezolvarea ENIGMEI (sinteza pt punerea in practica a abilitatilor din primele doua zile) EXERCITIUL 2: PMI (Plus, Minus, Interesant) Eduardo de Bono (vezi ANEXA in limba engleza- originalul)

PMI: THE TREATMENT OF IDEAS

P = Plus The good things about an idea - why you like it. M = Minus The bad things about an idea - why you don't like it I = Interest What you find interesting about an idea

Instead of just saying that you like an idea, or don't like an idea, you can use a PMI. When you use a PMI you give the good points first, then the bad points and then the points than are neither good nor bad but are interesting. You can use a PMI as a way of treating ideas, suggestions and proposals.

EXAMPLE

Idea:

All the seats should be taken out of buses.

P:

More people can get into each bus.

It would be easier to get in and out. Buses would be cheaper to make and to repair.

M: Passengers would fall over if the bus stopped suddenly. Old people and disabled people would not be able to use buses. It would be difficult to carry shopping bags or babies.

I:

Interesting idea that could lead to two types of buses, one with and one without seats. Interesting idea that the same bus would do more work. Interesting idea that comfort may not be so important in a bus.

PROCESS

Discussion

When is a PMI most useful? Does one always look at the good and bad points of an idea? Does a PMI waste time? Is it easy to do a PMI?

PRINCIPLES

A. The PMI is important because without it you may reject a valuable idea that seems bad at first sight. B. Without a PMI you are very unlikely to see the disadvantages of an idea that you like very much. C. The PMI can show that ideas are not just good or bad but can also be interesting if they lead to other ideas. D. Without a PMI most judgements are based not on the value of the idea itself but on your emotions at that time. E. With a PMI you decide whether or not you like the idea after you have explored it instead of before.
PMI: THE TREATMENT OF IDEAS

PRACTICE
1. By law all cars should be painted bright yellow. 2. People should wear badges showing whether they are in a good mood or a bad mood that day. 3. All students should spend 3 months every year earning money. 4. Every adult should spend one week a year in the police force. 5. There should be a special TV channel for young people only. 6.** In many countries there is a jury system in which ordinary people assess whether an

accused person is guilty or not. Some other countries do not have juries but have three judges who do all the assessment themselves. Do a PMI on this three judge system. 7.** Do a PMI on the system which allows a lawyer to sue on behalf of a client and then take a percentage of the damages awarded by the courts. If the lawyer does not win the case, then he charges no fee.

PROJECT

1. 2. 3.** week

All cars should be banned from city centres so that people can walk about freely. Every young person should adopt an old person to care for. People should be allowed to work 10 hours a day for 4 days and have the rest of the free, instead of working 8 hours a day for 5 days.

Pentru sectiunea Interesant care reprezinta acel drum laterla din Gandirea Laterala, formularea este foarte importanta, pentru a putea sesiza diferenta de Plus si a sesiza nuantele. Exemplu: Mi se pare interesant ca autobuzul poate fi transformat in... Daca din start plec cu ideea preconceputa ca nu-mi place o opinie, nu-i dau nicio sansa penru a-i observa eventualele aspecte pozitive si pentru a-mi largi propria perspectiva cu o idee pe care nu o aveam inainte. Ideile celorlalti ne pot intregi imaginea si harta despre lume si viata. EXERCITIUL 3: Tehnica celor 7 PALARII- Eduardo de Bono

TEHNICA CELOR 6 PLRII Eduardo de Bono


Tehnica bazat pe principiile creativitii; Plriile nu sunt descrieri ale unor gnditori, ci sunt TIPURI DE GNDIRE pe care fiecare le poate mbrca; Fiecare dintre noi utilizeaz cte un tip de plrie la un moment dat sau are tendina de a mbrca preponderent un anumit tip de plrie; SCOPUL: dobndirea abilitii de a folosi toate plriile i de a schimba foarte rapid aceste moduri de a gndi, la fel de repede cum putem schimba plriile!!! I. PLRIA ALB:colectarea de informaii despre problem Noteaz opiniile aflate n conflict sau diferite Verific relevana i acurateea informaiei Separ faptele reale, observabile de interpretri i speculaii Observ informaia lips i vezi de unde o poi obine.

II. PLRIA ROIE: exprimarea emoiilor, sentimentelor n momentul prezent

- Ce mi spune intuiia? Care este reacia mea? - Nu se vor da explicaii, motive pentru ceea ce simt, deoarece v antrenai n argumentri inutile. III. PLRIA NEAGR: PLRIA CRITIC, descrierea problemei, a aspectelor negative - Arat dificultile, obstacolele, de ce nu funcioneaz; - Care sunt riscurile, punctele de precauie? - ESTE O PLRIE NATURAL. IV. PLRIA GALBEN: beneficii, valori - Sub aceast plrie se caut calitile celuilalt, partea pozitiv a celui care a declanat problema - Este vreun concept n aceast idee care pare atractiv? - NU ESTE O PLRIE NATURAL, deoarece este greu de purtat..necesit un efort deliberat V. PLRIA VERDE: creativ - Ofer alternative, idei NOI, creative, fr a te mai raporta la situaie ca la o problem!!! - Cand eti creativ nu mai eti atent la greeli; - Ne dm seama c am adoptat-o atunci cnd gsim soluii i vedem situaia ntr-o lumin nou!!! VI. PLRIA ALBASTR: PLRIA PLRIILOR (Facilitatorul, moderatorul) - Controleaz modul nostru de a gndi, stabilete intrarea n scen i coordonarea tuturor celorlalte 5 plrii; - Ea stabilete: de unde ncepem, care sunt obiectivele, care plrie trebuie folosit, care sunt aspectele eseniale; - Presupune CONCENTRAREA ATENIEI, fr a se implica n vreun alt tip de gndire specific, fapt pentru care este considerat cea mai dificil parte a procesului de gndire. Identificai pe GRUPURI (4 PERS) o SITUAIE-PROBLEM sau un CONFLICT aprut n organizaia dumneavoastr (poate fi o problem personal sau de grup, legat de o anumit situaie aprut); Trecei analiza situaiei pe sub toate cele 6 plrii gnditoare; Identificai care este succesiunea cea mai potrivit a plriilor.

EXERCITIUL 4: FLEXIBILITATEA 1. Test de flexibilitate Raspundeti la urmatoarele intrebari cu intotdeauna, de obicei, ocazional, rar sau niciodata a. Cand luati masa comandati aceleasi feluri de mancare? b. Faceti anumite lucruri minore numai pentru ca nerealizarea lor v-ar putea aduce ghinion? c. Aveti tendinta de a va supara din cauza unor lucrui marunte, precum faptul ca nu ati reusit sa vedeti un film pe care il programaserati? d. Au ceilalti tendinta de a va considera omul din umbra? e. Sunteti genul de persoana careia ii place sa stie fiecare lucru la locul sau, fie acasa, fie la locul de munca? f. Evitati sa incercati lucrui noi? Cotare: Intotdeauna (-4) De obicei (-2) Uneori (0) Ocazional (+ 2) Rar (+ 4) Niciodata (+6)

Interpretare: Daca punctajul este -, ar trebui sa observati daca sunteti suficient de flexibil. Daca este +, va puteti considera o persoana flexibila.

2. Caracteristicile persoanelor rigide: Se caracterizeaza prin 3 atitudini comportamentale distincte: a) Spiritul de contradictie Se manifesta prin contrazicerea sistematica a interlocutorului, fiind mereu in dezacord cu ceea ce vede sau aude, in mod mai mult sau mai putin direct. Ele sunt persoanele asa-numite dezacordori (discutat ieri la asertivitate), deoarece au tendinta de a spune NU categoric la tot ceea ce li se spune, pentru ei aceasta este ratiunea de a fi.... Ca pozitie de viata adopta in general EU +/ TU fiind convinsi ca nimeni nu este mai inteligent sau mai capabil ca ei. Prin urmare,folosesc expresii de genul Habar n-ai!.., Mai ai multe de invatat pana sa ajungi la nivelul meu!..., Asculta-ma pe mine! Contra-exemplele constituie de fapt alternative, optiuni, darapelate exclusiv, ele demonstreaza rigiditatea in gandire, imposibilitatea de a adopta decizii multilaterale. Atitudinea fata de ei: sa le creem confuzie...., spunandu-i exact ceea ce nu vrei sa obtii, si el va vota contrariu. In concluzie, nu confundati spiritul critic necesar oricarui intelectual, cu rigiditatea. b) Mania contra-exemplelor Se manifesta cel mai adesea prin formulari de genul Da, dar...., fraza specifica perfectionistilor . Ca si in cazul dezacordorilor, contra-exemplele nu sunt, intotdeauna, exprimate verbal, diferitele atitudini non-verbale ale interlocutorului putand fi relevante pentru demonstrarea dezacordului sau optiunilor pe care persoana respectiva urmeaza sa le spuna. Putem beneficia de ajutorul unei astfel de persoane abordandu-l in maniera: Contez pe

parerea dvs Pentru a-mi spune ce nu merge si, in consecinta, sa ma sfatuiti ce ar trebui sa facpentru ca lucrurile sa intre in normalitate!... c) Dorinta de a avea intotdeauna ultimul cuvant Aceasta atitudine este sinonima cu comportamentul acelor persoane care cred si chiar sunt convinse ca ele si numai ele au dreptatea de partea lor. Desi intuitia ne spune ca aceste persoane stau pe pozitie, ele sunt facil influentabile, si nu au dezvoltata abilitatea asertiva de a spune NU. Ele au invatat ca a fi intotdeauna de acord cu ceea ce se spune (mai ales de catre sefi...), este una dintre cele mai eficiente cai spre reusita!... Deaceea, ele nici au capacitatea de a adopta singure decizii, dar au o inalta capacitate de a asculta. Si totusi..finalmente, dorescsa mai adauge ceva la ceea ce interlocutorul a spus si/ sau a facut....pt a avea ele ultimul cuvant! Exemplu: La intrebarea Doriti un mar?, fiecare din cele trei tipuri de atitudini ar fi raspuns astfel: a) Nu, merele nu sunt deloc bune!, raspunsul ar fi fost o ilustrare a unei atitudini de contradictie b) Prefer o portocala este un raspuns specific contra-exemplelor. c) Este dragut din partea dvs sa imi faceti o asemenea propunere - interlocutorul a utilizat o formulare de genul meta, adica nu a raspuns direct la propunerea noastra, ci a facut un comentariu aferent subiectului abordat. 3. Ce este flexibilitatea? Sau supletea comportamentala (Dan Popescu, 1998) este o ATITUDINE MENTALA inainte de toate si consta in aptitudinea de a utiliza numai acele programe sau informatii conforme cu scopul urmarit si, mai ales, de a fi capabili sa invatam din propriile erori. S. STEIN: Capacitatea de a va adapta emotiile, gandurile si comportamentul la situatii si conditii schimbatoare, aptitudinea de a reinterpreta situatii neasteptate; persoanele fexibile se pot razgandi cand dovezile arata ca se insala; arata toleranta fata de idei, orientari si moduri de a actiona. Opusul ei este rigiditatea si incapatanarea. Este diferita de impulsivitate, care reactioneaza in mod arbitrar, fara sa se gandeasca suficient, mai degraba decat sa raspunda unor informatii noi si valide. Aceste persoane se agata de comportamente vechi in situatii noi, chiar daca actiunile lor sunt in mod clar insuficiente si lipsite de efect. Flexibilitatea este foarte importanta in viata deoarece ne ajuta sa gasim alternative in tot ceea ce facem sa nu mizam niciodata totul pe o carte si sa gasim mereu o solutie in momentele de impas, fara a ne bloca intr-o singura idee sau solutie gandita initial. 4. Cum ne dezvoltam flexibilitatea? In primul rand, este important de stiut ca flexibilitatea poate fi invatata, iar atunci cand ne propunem sa ne dezvoltam flexibilitatea trebuie sa ne dezvoltam in egala masura si capacitatile de testare a realitatii, cu care se afla in stransa legatura, in sensul ca, daca nu evaluam mediul in mod clar, vom intampina greutati in perceperea noilor semnale care ar trebui sa ne conduca la reactii potrivite. Intotdeauna, in prima etapa, sa pornesc de la premisa ca parerea / raspunsul meu nu este, in CONTEXTUL dat, cel mai potrivit. Sa cautam consensul, interesele comune in comunicare si nu ceea ce ne deosebeste (vezi metaprogramele). Recadrarea Metapozitionarea

EXERCITIUL 5: RECADRAREA - Exercitiul 5.1: fiecare scrie o problema pe un biletel, care va putea fi aflata de ceilalti. Se impaturesc si se amesteca biletelele si se dau spre rezolvare celorlati, fiecare tragand un biletel norocos din cutia in care au fost amestecate toate. Se va oferi o alta perspectiva asupra problemei. - Exercitiul 5.2: privirea problemei din mai multe pozitii (vezi NLP)METAPOZITIONAREA care ne permite detasarea de situatia conflictuala. Aceasta tehnica se bazeaza pe teoria pozitiilor perceptuale: persoana alege o problema sau conflict in care este sau a fost implicat si nu s-a rezolvat in mintea lui..., si pregateste atatea foi la dispozitie, cate persoane implicate in conflict sunt. pozitia 1: EU, persoana in cauza, prezentarea modului personal in care este privita problema; pozitia 2: iesire de pe foaia ta, disociere, privesti problema, pe tine si pe ceilalti, de undeva de la inaltime (esti tot tu, cu propria viziune asupra lumii dar afara din problema), dar lasi jos sentimentele pozitiei 1; pozitia 3: te pui in pielea fiecarui personaj implicat in conflict si vorbesti din punctul lor de vedere fara a mai face nici o referire la problema ta cu ei, ci numai la ratiunile lor pt conflict; pozitia 4: esti OBSERVATOR, o alta persoana externa, neutra total de conflictul vostru, care este interesata doar de rezultatul acestei comunicari. Te asezi in mijlocul conflictului reprezentat grafic pe podea si analizezi din exterior, ca si cum conflictul nu ar al tau. pozitia 5: revii in prima pozitie si observi daca s-a schimbat ceva, verifici daca, cel putin, au aparut mai multe optiuni. Daca nu au aparut schimbari, se reia procesul. In grupuri de 3 persoane care nu au lucrat prea mult impreuna - Exercitiul 5.3: tipuri de recadrare: Recadrarea contextului- povestea FERMIERULUI (toate comportamentele noastre au fost utile intr-un anumit context spatiotemporar, dar la un moment, la schimbarea contextului comportamentul a ramas acelasi. Ex: grija parintelui care a fost benefica dezvoltarii acestuia, dar acum, cand copilul este deja adult, el poate apela la forme mai subtile de grija, pe acre copilul sa nu le observe si care sa-i permita acestuia sa creasca. La baza ei sta distinctia dintre comportament si intentie (afli intentia, ceea ce vrea sa obtina subiectul de fapt si o pastrezi, dar schimbi doar comportamentul prin care incerci sa o obtii. Daca nu pastrezi intentia, schimbarea nu poate avea loc, datorita inconstientului care se opune). Recadrarea continutului- POVESTEA COVORASULUI GOSPODINEI si exemplul gandurilor pozitive fata de orice persoana sau situatie (la volan) (semnificatia pe care o atribuim evenimentelor si nu faptele inseamna fac istoria noastra) La baza acestei recadrari trebuie sa stea intrebarile: Ce alta senmnificatie ar putea avea acestea? Care este valoarea pozitiva a acestui comportament? Cum altfel as putea descrie acest comportament?

EXERCITIUL 6: GANDIREA LATERALA si CREATIVITATEA (vezi ANEXA Eduardo de Bono)

EDUARDO DE BONO I GNDIREA LATERAL

BIOGRAFIE Edward de Bono s-a nscut la n 1933. A urmat Colegiul Sfntul Eduard din Malta, n timpul celui de-al doilea Rzboi Mondial, dup care a urmat Universitatea Malta unde a fost calificat n medicin. A ctigat premiul de onoare n psihologie i fiziologie, premiul D.Phil n medicin la Oxford, Ph.D la Cambridge i MD de la Uiversitatea din Malta. Dr. Edward de Bono este unul dintre puinii oameni din istorie care a avut un impact major asupra felului de a gndi al oamenilor. De asemenea, pentru prima dat n istorie, prin contribuia lui n domeniu creativitii s-au pus baze solide n acest domeniu. El a demonstrat faptul c n sistemul de auto-organizare a informaiilor, creativitatea este un comportament absolut necesar, cartea cheie care arat acest lucru fiind intitulat 'The Mechanism of Mind', publicat n 1969. n aceast carte el arat cum reeaua nervoas din creier formeaz paternnuri asimetrice ca baz a percepiei. Termenul de GNDIRE LATERAL a fost introdus de Edward de Bono, iar acum a devenit o parte a limbajului uzual, comun. Dac gndirea tradiional opereaz cu analize, judeci i argumente, ceea ce era suficient ntr-o lume stabil, compus din situaii standard, cunoscute de toat lumea, pentru care era nevoie de soluii standard, n procesul de schimbare i de evoluie a lumii contemporane acest lucru nu mai este posibil. Acum lumea se confrunt cu situaii imprevizibile, complexe, pentru care trebuie s fim pregtii cu instrumente mentale de adaptare la situaie, ceea ce se ncadreaz perfect n definiia gndirii creative i constructive. Multe dintre marile probleme ale lumii nu pot fi rezolvate prin identificarea i eliminarea cauzei, ci necesit gsirea unui alt drum, chiar dac cauza rmne nc. Edward de Bono a construit metodele i instrumentele acestui nou mod de a gndi, el fiind liderul internaional n domeniul gndirii constructive i creative. Leciile de GNDIRE LATERAL preced cursurile de gndire CORT, ele fiind o deblocare a sistemului tradiional de gndire.

CREATIVITATEA I GNDIREA LATERAL Gndirea lateral urmrete generarea de noi percepii i idei, mai exact implic schimbarea percepiilor i dezvoltarea flexibilitii. Aici apare o suprapunere cu domeniul creativitii, ambele urmrind producerea de lucruri noi, diferena fiind aceea c n cazul gndirii laterale este vorba de un proces de schimbare a percepiilor- schimbarea modului n care privim lucrurile. Dac o persoan produce ceva nou care nu este bun, el sau ea va fi considerat necreativ. Utilizarea termenului creativitate este de obicei o judecat de valoare a unui rezultat. Gndirea lateral, pe de alt parte, este un proces. Un rezultat poate fi doar admirat, n timp ce un proces poate fi practicat i utilizat. Uneori o persoan poate utiliza gndirea lateral fr s aduc ceva folositor ca produs. De asemenea, gndirea lateral este diferit de gndirea divergent, deci i n acest caz apare o suprapunere. Gndirea divergent este doar o parte a procesului de gndire lateral. Gndirea lateral nu privete doar generarea de alternative, ci i schimbarea paternnurilor, iar produsul final al gndirii laterale este acel insight psihologic, el este interior subiectului i nu exterior prin crearea de alternative. DIAGRAMA PATTERNURILOR COGNITIVE Diagrama de baz a patternurilor este urmtoarea: un pattern poate fi reprezentat grafic printr-un drum. Gradul de stabilire, instalare a patternnului este reprezentat de limea drumului. Regulile sunt foarte simple. n fiecare moment avem tendina de a urma cel mai larg drum, de la A la B de exemplu, care este de altfel i cel mai cunoscut (este cazul celor mai multe patternuri). Creativitatea nseamn ns a gsi un drum mai ngust, care poate fi C, dup cum arat desenul de mai jos. C

Dac porneti din punctul A ai tendina s mergi spre B. Dar dac reueti s gseti drumul spre C ntr-un fel sau altul, poi simi ca insight procesul de schimbare a percepiei i n acest fel poi vedea un nou mod n care poate fi privit problema, ceea ce pare acum destul de evident, dei nainte nu era deloc vizibil. Interesant este faptul c percepiile formeaz n timp harta personal despre lume i via, felul n care privesc i gndesc despre lucruri, deci aceste acte perceptive, senzoriale de cunoatere se transform n credine i apoi este mai greu de schimbat, personalitatea avnd propriile ei reguli de formare, evoluie i schimbare natural.

MECANISMUL GNDIRII LATERALE (care st la baza jocurilor/ problemelor de gndire lateral): Se bazeaz n primul rnd pe principiile gndirii n afara regulilor, a standardelor i cunotinelor pe care le avem, plecnd de la presupoziia c un copil de 8 ani poate rezolva cu succes aceste probleme de gndire lateral, prin punere de ntrebri de descoperire (metoda socratic); Const n 2 ntrebri de baz pe care trebuie s ni le punem la nceputul PROCESULUI de rezolvare a problemelor: 5 CE ANUME PRESUPUN DESPRE? 5 CUM A PUTEA PRIVI ALTFEL? Paii n rezolvarea unei probleme prin gndire lateral:

1. Identificai elementele principale ale problemei prin fragmentarea discursului n prile sale componente care compun mesajul (toate obiectele, personajele etc implicate n aciune); 2. Abordai aceste elemente din perspective diferite i ct mai ciudate, desprinse de realitatea zilnic, obinuit, iar girea utilitilor i posibilitilor de existen ct mai diferite i multiple ale acestora reprezint o cale important de gsire a variantei finale celei mai potrivite; 3. Asamblai noile elemente cu toate variantele lor posibile ntr-un raionament logic 4. Lsai la o parte credina c una dintre soluii este cea mai logic, i gndii ca un copil, dincolo de barierele cunoaterii, pentru c pot exista mai multe soluii posibile la una i aceeai problem, ceea ce depinde de unghiul sau fereastra prin care privim lucrurile.

BIBLIOGRAFIE: Curs de formare Eduardo de Bono, ARCA Iai, 2002-2003

EXERCITIUL 7: Metaprograme, blocaje pt creativitate si manifestarea flexibilitatii Etimologia cuvantului: meta- supra, peste, superior program- program de operare al calculatorului Program superior de operare (care este limitat pentru ca este redus la un anumit numar fix de operatii). Def: metaprogramele sunt patternuri de comportament care ne organizeaza inconstient vietile, ele avand radacini in educatia primita in copilarie si care influenteaza in sens negativ MOTIVATIA in tot ceea ce facem, ceea le confera o mare importanta. Ele se mai numesc si rutine si sunt foarte vizibile in formularile verbale. 5 TIPURILE DE METAPROGRAME: 1) ORIENTARE CATRE REZULTAT(actiune)/ INDEPARTARE DE (evitare) Persoana orientata spre... cauta intotdeauna o solutie, actioneaza pentru a obtine un rezultat pozitiv, si vorbeste de obicei in termeni de castiguri, avantaje pe care le are de obtinut in timp ce persoana care se indeparteaza de... se indeparteaza de situatia inconfortabila, care o deranjeaza, fara a lua nici un fel de atitudine (oriunde departe de acest loc este bine). Cei din urma folosesc foarte frecvent cuvantul NU, si expresii precum sa scap de..., pierzi daca..., ma tem ca... etc fiind de obicei dezacordori. Exemple: la intrebarea Cum si-ar dori sa fie serviciul? Cel orientat catre rezultat: Sa fie in orasul x, sa castige bine, sa aiba.. Cel care se indeparteaza de: Sa nu-mi spuna ce sa fac, sa nu-mi limiteze drepturile personale etc Statistica: - 40% dintre oameni functioneaza dupa modelul orientat spre.. - 40% functioneaza dupa metaprogramul indepartare de... - 20% oscileaza intre cele doua modele, in functie de situatie 2) Cadrul de referinta INTERN / EXTERN Persoana cu cadrul de referinta intern lucreaza de obicei cu noi si vorbesc in termenii eu stiu (apeleaza la aptitidinile si competentele sale), in timp ce persoana cu cadrul de referinta extern lucreaza de obicei pentru noi si vorbeste in termenii altii imi spun daca eu stiu (apeleaza la cea ce poate si stie altul). 3) Cantitatea de detalii/ informatii oferite: orientati catre AMANUNTE/ catre ANSAMBLU Persoana care prefera detaliile in comunicare ofera si solicita la randul lor multe amanunte despre situatia de care vorbesc, in timp ce persoana orientata spre ansamblu culege si exprima o cantitate mica de informatii, fiind centrate pe rpofunzimea acestor detalii. Exemplu: Organizarea unei excursii Persoana care iubeste detaliile va dori sa stie tot cer se poate vis-a-vis de aceasta plecare: ora exactaa, traseul exact, cu cine, ce, cat. Ea va vedea toate detaliile unui copac intr-o padure.

Persoana care vede ansamblul va spune doar ceva de genul Mergem la munte, fara alte comentarii. Ea va vedea in padure doar coroana copacilor. 4) INTERESELE PRIMARE pe care le avem a) b) c) d) e) Oameni Locuri Obiecte Activitati Informatii

5) Dupa ce analizam obiectele, persoanele pe care le intalnim: dupa ASEMANARI/ DEOSEBIRI Cei care vad in primul asemanarile, vad ceea ce merge, ceea ce leaga doua persoane, situatii intre ele, ca de exemplu: Si X a facut la fel..., Si M. A folosit acelasi parfum etc. Acest tip este stilul traditional, adopta mai tarziu moda care apare. Cei care vad diferentele, observa in principal ceea ce nu merge, ce-i diferentiaza de restul, ca de exemplu: Nimeni nu are asa ceva..., Ce faci tu e unic...etc. Acest tip adopta moda imediat cum apare. EXERCITIUL 7.1: In echipe de 2 persoane, povestiti colegului despre o excursie care v-a placut foarte mult, timp de 10 minute. Partenerul de discutie ia notite (noteaza afirmatiile corespunzatoare unui metaprogram sau altul). In aceeasi echipa, fiecare raspunde la intrebarea: Cum va dati seama ca ati facut o treaba buna?

BIBLIOGRAFIE:
ANDRE MOREAU- Curs de dezvoltare a inteligentei emotionale Cine sunt eu? (Iasi, 2003) ANDRE MOREAU- Putere, autonomie, vindecare (Ed. Albatros, Buc, 1999) A. R. DAMASIO Le sentiment meme de soi. Corps, emotions, conscience (Ed. Odile Jacob, Paris, 1999) L. VYGOTSKI Conscience, inconscient, emotions. La conscience comme liaison (Ed. La Dispute, Paris, 2003) D. STERN Le moment present en psychotherapie. Un monde dans un grain de sable. (Ed. Odile Jacob, Paris, 2003) B. RIME, K. SCHERER Les emotions. Textes de base en psychologie (Ed. Delachaux i Niestle, Paris,1993) D. GOLEMAN Inteligena emoional (Ed. Curtea Veche, Buc, 2001) A. R. DAMASIO Spinoza avait raison: Joie, tristesse, le cerveau des emotions (Ed. Odile Jacob, Paris, 2003)

S. STEIN Fora inteligenei emoionale (Ed. Allfa, Buc, 2003) D. LAMA, D. GOLEMAN i un grup de cercettori Emoiile distructive (Ed. Curtea Veche, Buc, 2005) DAN POPESCU Arta de a comunica (Ed. Economica, Buc, 1998) I. DAFINOIU- Psihoterapie integrativa (Ed. Polirom, Iasi, 2000) JULIE HAY- Curs de formare in programare neuro-lingvistica (2001-2002) G. ANDREWS et al. (1994)- The treatement of Anxiety Disorders (Ed. Cambridge University Press ) MARTIN BERTOK- Curs de fomare in analiza tranzactionala B. SAMUEL- LAJEUNESSE, C.M- SARRON, L. VERA et colab. - Manuel de therapie comportamentale et cognitive(Ed. Dunod, Paris, 1998) M. BOUVARD Questionnaires et echelles devaluation de la personnalite (Ed. Masson, Paris, 1999) M. DOVERO, E. GREBOT Enseigner, former, conseiller avec la PNL (Ed. La Collection Formation Permanente en Sciences Humaines, Evry, 1992, II- eme edition) J. COTTRAUX - Les therapies comportamentales et cognitives(Ed. Masson, Paris, 2004). I. HOLDEVICI- Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie (capitolul despre asertivitate).