Sunteți pe pagina 1din 16

Titlul proiectului:

ELEMENTE DE PROIECTARE A UNUI DEPOZIT PENTRU DEȘEURI


URBANE ȘI INDUSTRIALE ASIMILABILE

1
1. Justificarea proiectului (1 pagină)

Creșterea rapidă a populației, urbanizarea țărilor dezvoltate și creșterea industrializării generează


o cantitate importantă de deșeuri. Astăzi, producția de deșeuri s-a triplat față de cantitatea de
deșeuri produsă în anii 1950.

Deși procentul de deșeuri care se reciclează este în creștere, încă sunt prezente foarte multe
depozite de deșeuri construite în anii precedenți care sunt în momentul de față în faza de post
gestionare.

Deșeurile stocate pe depozite sunt puse în operă în straturi succesive, compactate sau nu.

Aceste fenomene intervin la diferite nivele pe depozite, de-a lungul duratei de viață a depozitului
de deșeuri și pot avea consecințe importante asupra instalațiilor prezente pe site. De aceea,
studiul acestor mecanisme și evoluția lor sunt esențiale în diversele faze de gestiune a
depozitului, dar mai ales în timpul exploatării sale și pentru reabilitarea sa.

2
2. Stadiul actual al cercetărilor in domeniu (3-4 pagini aspecte actuale referitoare la
depozitele pentru deșeuri urbane)

Închiderea depozitelor de deşeuri municipale şi industriale neconforme şi atingerea obiectivelor


de reciclare de 50% în Romania par a fi misiuni imposibile pentru actualul minister al Mediului,
care ar trebui să recupereze zecile de ani pierduţi, în care nu s-a făcut mai nimic în acest
domeniu, un aspect care nu contează prea mult pentru oficialii europeni.

În temeiul Directivei-cadru privind deşeurile, statele membre au obligaţia de a recupera şi


elimina deşeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană şi mediul, fiind interzise
abandonarea, descărcarea sau evacuarea necontrolată a deşeurilor. Comisia Europeană a trimis
pe 14 mai 2020 o scrisoare de punere în întârziere prin care îndeamnă insistent România să
închidă, să etanşeze şi să reabiliteze din punct de vedere ecologic 48 de depozite ilegale de
deşeuri şi să se conformeze astfel hotărârii Curţii Europene de Justiţie din 18 octombrie 2018.

România avea obligaţia de a închide şi a reabilita depozitele de deşeuri neconforme (depozite de


deşeuri municipale şi industriale) până la data de 16 iulie 2009. Din cauza progreselor lente,
Comisia a înaintat acest dosar Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în februarie 2017. Hotărârea
Curţii se referă la 68 depozite de deşeuri, dintre care doar 20 au fost închise definitiv până în
prezent.

Problema principala in Romania pare a fi accea ca depozitele neconforme sunt greu de închis. Pe
18 octombrie 2018 Curtea Europeană de Justiţie a hotărât în dosarul C-301/17 că România nu şi-
a îndeplinit obligaţiile de a lua toate măsurile necesare pentru închiderea cât mai repede posibil a
68 de depozite de deşeuri care nu au primit autorizaţia de funcţionare în conformitate cu articolul
7, litera g, articolul 13 şi respectiv articolul 8 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26
aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri.

De la acea dată din cele 68 de depozite neconforme au fost închise 20, dintre care 16 depozite de
deşeuri municipale, 2 depozite de deşeuri industriale periculoase şi 2 depozite de deşeuri
nepericuloase. Au mai rămas de închis 48 de depozite, din care 12 de deşeuri municipale, 24 de
deşeuri industriale periculoase şi 12 de deşeuri nepericuloase.

Cele 12 depozite de deşeuri municipale sunt din următoarele localităţi: Săcele, Zărneşti, Victoria,
Făgăraş, Râşnov, Codlea, Vatra Dornei, Uricani, Orşova, Tuzla, Braşov şi Huşi. Pentru
închiderea primelor 10 depozite Ministerul Mediului a aprobat o finanţare de la Administraţia

3
Fondului pentru Mediu în valoare de 57.314.077 lei, eşalonată pe o perioadă de 3 ani. Pentru
depozitul de la Braşov vor fi folosite fonduri din Programul Operaţional Infrastructură Mare, iar
pentru cel din Huşi se aşteaptă o notă de constatare după ce aici a avut loc o alunecare de teren.
Cele mai mari sume sunt alocate închiderii depozitului Subobrej Săcele din judeţul Braşov –
8.924.931 lei şi celui de la Codlea, tot din Braşov – 10.095.393 lei.

Din cele 36 de depozite de deşeuri industriale neconforme, 24 sunt depozite de deşeuri


industriale periculoase şi 12 sunt depozite de deşeuri industriale nepericuloase. Aceste depozite
sunt sau au fost deţinute de societăţi comerciale care sunt fie în incapacitate financiară, fie în
faliment sau se confruntă cu situaţii neclare în ceea ce priveşte regimul juridic al terenurilor, ceea
ce face imposibilă stabilirea unui calendar al operaţiunilor de închidere. Societăţile aflate în
această situaţie sunt: Romplumb SA (Maramureş), Sometra SA (Sibiu), Neferal SA (Ilfov),
Petrolsub SA (Bihor), Petrol Derna SA (Bihor), Carbid Fox SRL (Mureş), Astra Română
(Prahova), Rafinăria Venus Oilreg SA (Buzău), UAT SA Motru (Gorj) şi SMR SA (Olt).

Există şi o serie de societăţi comerciale care vor beneficia de proceduri simplificate pentru
închiderea depozitelor proprii de deşeuri. În această situaţie se află: Sinteza SA (Bihor), Elnav
SA (Galaţi), Celhart Donaris SA (Brăila), Sofert SA (Bacău), Enego Tech (Braşov) şi Liberty SA
(Galaţi). Pentru a veni în ajutorul acestor operatori economici autorităţile de mediu analizează în
prezent fezabilitatea modificării Ordinul de Ministru nr. 757/2002.

Alte 9 depozite de deşeuri nepericuloase se află în diverse stadii de închidere sau de valorificare
a deşeurilor. Societăţile comerciale care deţin aceste depozite sunt: UATAA Motru SA (Gorj),
SMR SA (Olt), Celhart Donaris SA (Brăila), Saturn SA (Alba), Liberty SA (Galaţi), Forever
SRL (Hunedoara), Feral SA (Tulcea), Metal Maryfera SRL (Cluj) şi Teren Holding SRL
(Mureş).

Autorităţile de mediu din România nu reuşesc din diverse motive să închidă depozitele de
deşeuri ilegale, dar opresc foarte uşor activitatea altor depozite legale prin simpla amânare la
nesfârşit a eliberării autorizaţiilor de mediu. Este o lume a corupţiei care cuprinde personaje cu
vechime în Agenţiile pentru Protecţia Mediului, din Direcţiile de Sănătate Publică şi din Garda
de Mediu care prin acţiunile lor, din interese personale, distrug unele firme şi protejează altele.

Această problemă este deja atât de cunoscută încât şi instituţiile europene s-au sesizat. Astfel,
într-o altă scrisoare trimisă în luna mai anul acesta la Bucureşti, Comisia Europeană cere

4
Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să transmită clarificări cu privire la câteva depozite de
deşeuri municipale conforme care au fost selectate în cadrul unui proiect pilot început în anul
2016 şi care a fost coordonat de Comisia Europeană.

În 2016 Comisia a desemnat un grup de experţi care au desfăşurat acţiuni pe teren la cele mai
importante depozite de deşeuri conforme în cadrul unui proiect ce vizează printre altele şi modul
de implicare al autorităţilor de mediu în autorizarea şi controlul activităţilor de depozitare şi
sortare a deşeurilor menajere.

Unul dintre depozitele de deşeuri municipale selectate a fost cel de la Glina, care deţine şi cea
mai mare staţie de sortare a deşeurilor menajere din România. Acum, în mai 2020, referindu-se
concret la acest depozit, Comisia a cerut Ministerului Mediului să furnizeze explicaţii cu privire
la stadiul proiectului privind instalaţia de tratare pentru deşeurile biodegradabile şi să comunice
care este stadiul procedurii privind eliberarea noii autorizaţii integrate de mediu.

Întrucât Ministerul Mediului nu a definitivat răspunsul pentru Comisia Europeană, am solicitat


un punct de vedere operatorului depozitului Glina, societatea ECOREC SA, care ne-a comunicat
următoarele: „În luna mai 2017 ECOREC SA a început procedura pentru reînnoirea Autorizaţiei
Integrate de Mediu (AIM) pentru Depozitul Glina.

După aproape un an şi 8 luni, în data de 20 decembrie 2018, Agenţia de Protecţie a Mediului


Ilfov a luat decizia emiterii Autorizaţiei Integrate de Mediu pentru activitatea desfăşurată la
depozitul Glina, depozit care prelua şi trata anual aproximativ 400.000 tone deşeuri.

Decizia APM Ilfov nr. 8784/20.12.2018 a fost contestată formal de către SC ECO SUD SA
(operator care desfăşoară o activitate concurentă), AEDE – un ONG constituit în luna iunie 2017
şi a cărui unică activitate este aceea de a contesta şi a se opune emiterii AIM pentru depozitul
Glina – şi informal de către o anumită publicaţie prin «bombardarea» cu interpelări şi sesizări
asupra Ministerului Mediului, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Agenţiei Pentru
Protecţia Mediului Ilfov privind presupuse nereguli sau ilegalităţi care ar avea loc în activitatea
desfăşurată de ECOREC SA la depozitul Glina.

Atât contestaţia AEDE cât şi cea depusă de ECO SUD SA au fost respinse de către Comisia de
analiză a contestaţiilor formată la Ministerul Mediului, prin deciziile din data de 25 februarie

5
2019. Conform prevederilor legale (818/2003 APM), după soluţionarea contestaţiilor trebuia să
se emită Autorizaţia Integrată de Mediu.

Însă după soluţionarea contestaţiilor DSP Ilfov a revenit asupra aprobării date în timpul
procedurii pentru Studiul de impact asupra populaţiei întocmit de ECOREC SA în cadrul
procedurii, ceea ce a condus la blocarea procedurii şi la refuzul APM Ilfov de emitere a
Autorizaţiei Integrate de Mediu. În consecinţă, ECOREC SA a solicitat în instanţă emiterea
Autorizaţiei Integrate de Mediu, aceasta făcând obiectul dosarului nr. 1025/93/2019 de pe rolul
Tribunalului Ilfov.

Conform celor declarate în auditul realizat de Comisie în 2016, în 2019 ECOREC SA avea
pregătit pentru implementare proiectul pentru realizarea unei unităţi de compost cu o capacitate
de tratare zilnică a unei cantităţi de 100 tone fracţie biodegradabilă rezultată de la staţia de
sortare care funcţiona în incinta depozitului. Acest proiect a fost amânat datorită faptului că nu s-
a obţinut Autorizaţia Integrată de Mediu sau Autorizaţia de Mediu pentru staţia de sortare.

Constatând impredictibilitatea unui termen rezonabil pentru emiterea autorizaţiei pentru


depozitul Glina şi ţinând cont că în data de 18 februarie 2019 depozitul şi-a sistat activitatea, în
data de 20 martie 2018 ECOREC SA a început procedura pentru obţinerea Autorizaţiei de Mediu
pentru staţia de sortare din incinta depozitului Glina, instalaţie care a fost pusă în funcţiune în
anul 2007, a fost retehnologizată în anul 2017 ajungând la o capacitate de sortare de 70 tone pe
oră şi prin funcţionarea căreia se reuşea devierea de la eliminarea finală a 50% din cantitatea de
deşeuri primită pentru tratare.

Deşi pentru realizarea acestei staţii de sortare s-au obţinut două acorduri de mediu, ultimul în
anul 2017, în Comisia de Analiză Tehnică constituită la nivelul Agenţiei pentru Protecţia
Mediului, iar prin funcţionarea instalaţiei se reuşea atingerea obiectivelor asumate, cu toate că pe
toata durata celor 12 ani de funcţionare (2007-2019) nicio autoritate de control nu a constatat că
prin funcţionarea acestei instalaţii se încalcă prevederile legislative de mediu şi sănătate publică
sau că societatea nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin actele de reglementare, aceeaşi
Agenţie pentru Protecţia Mediului Ilfov care în anul 2017 aviza favorabil retehnologizarea
instalaţiei considerând-o «fără impact asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului» refuză să
emită autorizaţia de mediu pentru staţia de sortare întârziind procedura din cauza contestaţiilor
nefondate făcute de acelaşi AEDE.

6
În cei 18 ani de funcţionare a operatorului ECOREC SA, Agenţia de Protecţia Mediului Ilfov nu
a constatat vreo încălcare a actelor de reglementare emise pentru depozitul conform sau pentru
ecologizarea suprafeţei de 37 hectare exploatată neconform de Primăria Municipiului Bucureşti
în perioada 1967-1997. În 2019-2020, chiar în perioada de raportare pentru România privind
atingerea ţintelor de reciclare angajate, autorităţile întârzie procedura de emitere a autorizaţiei de
mediu pentru staţia de sortare cu cea mai mare capacitate din ţară, invocând contestaţiile făcute
de Asociaţia AEDE privind impactul funcţionării staţiei asupra comunităţii, în condiţiile în care
această unitate de sortare nu mai funcţionează din februarie 2019. Anterior nicio autoritate de
control nu a constatat vreo abatere, preferând să fie părtaşă tacit la depozitările necontrolate care
au loc în tot judeţul Ilfov după sistarea activităţii la depozitul Glina.“

Comisia Europeană a mai cerut date referitoare la alte trei depozite de deşeuri din cadrul
aceluiaşi proiect pilot: depozitul municipal Oradea, depozitul municipal Albota şi depozitul
municipal Neamţ.

Oficialii europeni sunt interesaţi dacă este adevărat că la Oradea 65% din deşeurile depozitate nu
sunt supuse tratării, dacă la depozitul Albota a fost pusă în funcţiune anul acesta noua instalaţie,
aşa cum era precizat în răspunsul ministerului din 23 noiembrie 2018 şi dacă la depozitul
municipal Piatra Neamţ există instalaţie de tratare a deşeurilor. Deşi am cerut puncte de vedere
de la operatorii economici care administrează aceste trei depozite, până la închiderea ediţiei nu
am primit răspunsurile solicitate.

3. Reglementari legislative (1 pagină)

 Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de


ambalaje, cu modificările și completările ulterioare

 Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, republicată, cu


modificările și completările ulterioare

 Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităților, republicată, cu


modificările și completările ulterioare

 Legea nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi avehiculelor


scoase din uz, cu modificările și completările ulterioare
7
 Legea nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe
terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor
administrativ-teritoriale, cu modificările şi completările ulterioare

 Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale

 Legea nr. 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul
transportului peste frontiere al deseurilor periculoase și al eliminarii acestora

 Legea nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi,
adoptată la Stockholm la 22 mai 2001

 OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor;

 OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, cu modificările și completările


ulterioare

 OUG nr. 195/2005 privind Protecția Mediului, cu modificările și completările ulterioare

 HG nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei


cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu modificările și completările
ulterioare
 HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii
şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare
 HG nr. 170/ 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate
 H.G. nr. 173/2000 pentru reglementare regimului special privind gestiunea şi controlul
bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari, cu modificările și completările
ulterioare

 HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe


teritoriul României

 HG nr. 1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de transport


rutier de mărfuri periculoase în România

8
 HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului
Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de
deşeuri, cu modificările şi completările ulterioare

 Ordinul nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilorpreliminare


de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare
clasă de depozit de deşeuri, cu modificările și completarile ulterioare.

4. Etapele proiectării unui depozit pentru DU și IA (2-3 pagini)

Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin
depozitare pe sol sau in subteran,.
Proiectarea unui depozit de deseuri se face in functie de o serie de factori, dintre care cei mai
importanti sunt:
• cantitatea si natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate – se evalueaza in functie de
prognozele de dezvoltare a localitatilor;
• caracteristicile amplasamentului – in raport cu eficienta economica (dimensiuni, durata de
functionare, distanta de transport a deseurilor) si eficienta ecologica (cerinte legate de protectia
factorilor de mediu si a sanatatii umane) necesar a fi realizate;
• posibilitatile de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului – se evalueaza in functie de
natura deseurilor depozitate, comportarea acestora pe perioada depozitarii, planurile de
dezvoltarea pe termen lung etc.

Alegerea amplasamentului
Alegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se face pe baza unei analize
pluricriteriale care cuprinde:
o criterii geologice, pedologice si hidrogeologice: caracteristicile si modul de
dispunere a straturilor geologice; structura, adancimea si directia de curgere a apei
subterane; distanta fata de cursurile de apa si alte ape de suprafata; starea de
inundabilitate a zonei; folosinta terenului; clasa de seismicitate; criterii legate de
pericole de alunecare, tasare;
o criterii climaterice: directia dominanta a vanturilor fata de asezarile umane sau
alte obiective; regimul precipitatiilor;

9
o criterii economice: capacitatea depozitului si durata de exploatare (minimum 10
ani); distanta medie de transport al deseurilor; necesitatea unor amenajari
secundare (drumuri de acces, utilitati etc.);
o criterii suplimentare: vizibilitatea amplasamentului si modul de incadrare in
peisaj; accesul la amplasament; existenta unor arii protejate de orice natura;
existenta in zona a unor aeroporturi, linii de inalta tensiune sau obiective militare.
Continutul proiectului
Proiectul unui depozit de deseuri, indiferent de clasa din care face parte, trebuie sa contina toate
datele si informatiile necesare referitoare la fiecare etapa din ciclul de viata al depozitului.
Ca date generale, proiectul trebuie sa cuprinda informatii referitoare la:
o natura si provenienta deseurilor ce urmeaza a fi depozitate;
o cantitatile de deseuri - corelat cu durata de functionare si capacitatea maxima a deponiei;
o tehnologiile de tratare a deseurilor inainte de depozitare si / sau in incinta depozitului,
daca este cazul.

Pentru faza de constructie, proiectul trebuie sa cuprinda informatii referitoare la:


o infrastructura depozitului, echipamentele si instalatiile componente, amplasarea acestora
in cadrul incintei, precum si caile de acces;
o asigurarea utilitatilor;
o modul de realizare a bazei si a peretilor laterali ai depozitului – materiale folosite si
caracteristici tehnice ale acestora, incluzand stratul de impermeabilizare natural (grosime,
o coeficient de permeabilitate, mod de realizare), stratele geosintetice (geomembrane,
geotextile), sistemul de drenare a levigatului;
o realizarea sistemului de colectare, tratare si eliminare a levigatului;
o realizarea sistemului de colectare si evacuare (eventual recuperare) a gazului de depozit.

Pentru faza de exploatare, proiectul trebuie sa cuprinda informatii referitoare la:


 procedura de acceptare a deseurilor la depozitare;
 modul de operare – cuprinzand metoda de depozitare utilizata, nivelarea si compactarea,
acoperirea zilnica, delimitarea zonelor de lucru, colectarea, tratarea si eliminarea levigatului,
colectarea si evacuarea gazului de depozit, necesarul de echipamente mobile si spatiile
destinate intretinerii acestora, instructiuni privind depozitarea anumitor tipuri specifice de
deseuri (materiale pulverulente, obiecte voluminoase, deseuri foarte usoare, respectiv urat

10
mirositoare);
 auto-monitorizarea tehnologica;
 •auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu in zona de
influenta a
depozitului;
 masuri de siguranta pentru prevenirea incendiilor si a exploziilor, inclusiv planul de
interventie in caz de accidente sau avarii;
 masuri de protectia muncii si pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare;
 sistemul de paza si supraveghere.

Pentru faza de inchidere si monitoring post-inchidere, proiectul trebuie sa cuprinda informatii


referitoare la:
 cota finala de depozitare;
 modul de realizare a acoperirii finale – materiale si caracteristici tehnice ale acestora,
inclusiv modul de evacuare a gazului de depozit;
 auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu in zona de influenta
a depozitului;
 masuri de siguranta pentru prevenirea incendiilor si a exploziilor, inclusiv planul de
interventie in caz de accidente sau avarii;
 date privind posibilitatile de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului

5. Elemente de calcul ( 5-6 pagini)

Determinarea capacităţii unui depozit ecologic

Determinarea capacităţii unui depozit pentru deşeuri menajere se face în funcţie de


volumul deşeurilor produse de către populaţia deservită, dar şi de durata de exploatare.
Aşadar, se impune ca primă etapă, determinarea cantităţii deşeurilor urbane pe baza
numărului de locuitori.

Determinarea cantităţii deşeurilor urbane


Pentru cazul considerat, cantitatea deşeurilor urbane se obţine prin însumarea
următoarelor cantităţi de deşeuri:
Cdm – cantitatea zilnică a deşeurilor menajere;
Cda – cantitatea zilnică a deşeurilor asimilabile;
Cdcd – cantitatea zilnică a deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări;
Cdv – cantitatea zilnică a deşeurilor voluminoase;
Cdgp – cantitatea zilnică a deşeurilor din grădini şi parcuri;

11
Cds – cantitatea zilnică a deşeurilor stradale;
Cdi – cantitatea zilnică a deşeurilor industriale;

1. Determinarea cantităţii zilnice de deşeurilor menajere


Datele necesare determinării cantităţii zilnice a deşeurilor menajere urbane dintr-o
localitate sunt:
N – numărul de locuitori, N=37640 locuitori;

Idm – indicele mediu de generare a deşeurilor menajere, I dm=0,7 ÷ 1,1 kg/(locuitor∙zi).


Pentru cazul considerat se alege Idm= 1 kg/(locuitor∙zi).
În ipoteza acestor valori numerice, cantitatea deşeurilor menajere generate într-un oraş cu
165 000 locuitori este:
C dm=N ∙ I dm=165 t/zi

2. Estimarea cantităţii zilnice a deşeurilor asimilabile celor menajere (Cda)


Deșeurile asimilabile celor menajere sunt cele provenite de la instituțiile administrative,
industriale, precum și de la restaurante, școli, spitale, grădinițe și hoteluri.

C da=N ∙ I da ∙ T da[kg/zi]

unde:
Tda este cantitatea medie zilnică de deșeuri produse, Tda  0,3 - 0,5 kg/(locuitor∙zi);
Ida – reprezintă indicele de generare a deşeurilor asimilabile celor menajere,
Ida  1,2 – 1,3.
Se aleg Tda = 0,4 kg/zi şi Ida =1.2.

C da=∑ ( 165000 ∙1,2 ∙ 0,4 )=79200 [kg/zi]=79.2,6 t/zi

3. Estimarea cantităţii zilnice de deşeuri provenite din construcţii și demolări (Cdcd)


Estimarea cantității zilnice de deșeuri provenite din construcții și demolări se face pe baza
relației:
C dcd=N ∙ c dcd (t/zi)

unde:
cdcd [t/(zilocuitor)] reprezintă cantitatea zilnică medie de deșeuri rezultate din constructii
și demolări, cdcd =0,2 [kg/zi], căreia îi corespunde un volum vdcd= 0,005 mc/zi.
Pe baza acestor date
C dcd=N ∙ q cd=33 t/zi, respectiv Vdcd= 825 mc/zi

4. Estimarea cantităţii de deşeuri voluminoase (Cdv)

12
Deșeurile menajere voluminoase sunt deșeuri menajere provenite dintr-o activitate
ocazională care, datorită volumului mare și greutății lor, nu pot fi colectate printr-un sistem
tradițional de colectare.
Estimarea cantității zilnice Cdv [t/zi] a deșeurilor voluminoase se face cu relația:

C dv =N ∙ c dv [kg/lună]

Din punct de vedere statistic se consideră cdv= 0,01 kg/(lunălocuitor), astfel,

C dv =N ∙ q dv[kg/lună]=1650kg/lună=1,65t/lună=0,055 t/zi

5. Estimarea cantităţii deşeurilor rezultate din grădini și parcuri (Cdgp)

Estimarea cantității deșeurilor generate din grădini și parcuri de realizează cu relația:

C dgp =S dgp ∙ I dgp [t/zi]


unde:
Cdgp – reprezintă cantitatea deşeurilor produse din grădini și parcuri;
Sdgp - suprafaţa grădinilor și parcurilor in ha,
Idgp - indicele mediu de producere a deşeurilor în grădini, statistic I dgp = 3,5 - 6 kg/ha∙zi.
Se alege Idgp=4 kg/ha∙zi
Suprafaţa grădinilor şi parcurilor, recomandată într-o localitate, se calculează cu relația:

Sdgp =N ∙ s N s sv

unde
sN reprezintă suprafața specifică pe cap de locuitor a localitătilor,
sN= 0,005 - 0,02 ha/loc. Se alege sN=0.01 [ha/loc].
ssv [%] ponderea suprafeței ocupate cu spatii verzi din totalul suprafeței localitătii,
ssv =10 - 40 %. Se alege ssv=0.2
Estimarea cantității zilnice Cdgp [t/zi] a deșeurilor rezultate din grădini și parcuri, se
realizează cu relatia:
−3
C dgp =10 ∙ N ∙ s N s sv ∙ I dgp =1,32[t /zi]

Volumul deșeurilor din grădini și parcuri se estimează cu relația:

C dgp
V dgp = =264[m³/zi]
qdgp

unde:
ρdgp – densitatea reziduurilor stradale (ρdgp = 0,100 – 0,150 t/m³).

6. Estimarea cantităţii deşeurilor stradale (Cds)


Estimarea cantitații deșeurilor stradale se realizează cu relația:

C ds =∑ ( S ds ∙ I ds )[t/zi]

13
unde
Cds reprezintă cantitatea zilnică a deşeurilor stradale colectate de pe suprafaţa contractată
în kg/zi;
Sds – suprafaţa curăţată în ha;
Indicele mediu Ids [kg/ha∙zi] de producere a deseurilor stradale, Ids =35 - 55 kg/hazi.
Se alege Ids= 40 kg/(ha∙zi).
Suprafața recomandată a străzilor și piețelor se calculează astfel:

Ss =s N s sv

unde
sN reprezintă suprafața specifică pe cap de locuitor a localitătilor
sN= 0,005 - 0,02 ha/loc. Se alege sN=0.01 [ha/loc].
ssp reprezintă ponderea suprafeței ocupate cu străzi și piețe publice din totalul
suprafeței localității, ssp =25 - 40 %. Se alege ssp=30 %
Astfel
C ds=N ∙ s N ∙ s sp I sp =¿ 19,8 t/zi

Deoarece deșeurile stradale nu se compactează în procesul colectării, volumul acestora se


estimează, după cum urmează:

C ds
V s= =26,4[m³/zi]
q ds

unde:
ρds – densitatea reziduurilor stradale (ρds = 0,700 – 0,800 t/m³).

7. Estimarea cantității de deșeuri industriale (Cdi)


Estimarea cantitații deșeurilor industriale se realizează cu relația:
−3
C di =10 N ∙ c di=82.5 [t/an]
unde:
cdi este cantitatea anuala, pe cap de locuitor, de deseuri industriale care se pot depozita în
depozite ecologice, cdi =0,5 - 1 kg/loc. Se alege cdi = 0.5 kg/loc
Astfel,
C di =82.5[t/an]=0,22 t/zi

8. Estimarea cantităţilor de deşeuri urbane zilnice (Cu)


Estimarea cantității deșeurilor urbane zilnice se realizează astfel:
C duzi=∑ C i [t/zi]
unde
Cduzi – cantitatea zilnică totală de deşeuri;
Ci – cantitatea zilnică pe categorii de deşeuri.

C duzi=C dm +C da+C dcd +C dv +C dgp +C ds + Cdi [t/zi]

C duzi=165+79,2+33+ 0,055+1,32+ 19,8+0,22=9t / zi

14
Rezultă că Cduzi = 298,59 tone/zi

9. Estimarea cantității de deșeuri menajere anuale (Cduan):

Cduan=Cduzi∙ 365=1,08∙105 t/an

10. Determinarea capacităţii depozitului


Pe baza cantității zilnice de deșeuri, calculată anterior, se poate determina volumul
acestora ținând cont de faptul că densitatea globală este ρdu = 150÷300 kg/m3 (se alege ρdu = 200
kg/m3) :

C duzi
V duzi = =1492,95 m 3 / zi
ρ du

Deoarece deşeurile colectate sunt supuse procesului de compactarea, volumul acestora


depozitat zilnic în rampa devine:
ρdu
V dudc =V duzi =¿ 373,23 m3/zi
ρdc

unde
Vduzi este volumul reziduurilor colectate zilnic;
ρdc – masa volumică a reziduurilor după depozitare şi compactare.

Normativul tehnic privind depozitarea reziduurilor sugerează că o valoare a densităţii


reziduurilor compactate de 0,8 t/m3 este optimă pentru desfăşurarea normală a proceselor de
biodegradare în reziduuri menajere.

Volumul de reziduuri depozitate şi compactate anual va fi:


3
V duan =V dudc ∙365=136228,95[m /an]

unde
Vduan este volumul reziduurilor depozitate zilnic la rampă şi compactate.
Astfel, volumul util al depozitului ecologic (V ude ¿ va fi:
5 3
V ude =V duan ∙ D ex =27.24 ∙ 10 [m ]

unde
V uan este volumul de reziduuri depozitate şi compactate anual;
Dex este durata de exploatare a depozitului. Se alege o durată de exploatare a depozitului
de deșeuri de 20 ani.
Se obține
7 3
V ude =5,44 ∙10 [m ]

15
6. Închiderea depozitului (2-3 pagini)

7. Concluzii, propuneri, perspective (1 pagină)

Bibliografie

Deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere reprezintă deşeuri provenite din


industrie,
din comerț, din sectorul public sau administrativ, care prezintă compoziție și
proprietăți similare cu deşeurile menajere și care sunt colectate,
transportate
prelucrate și depozitate împreună cu acestea.

Bibliografie

[1] Burtea Elena - Roxana, Proiectarea unui depozit de deşeuri, Proiect I.D.E.D.S.,


Profesori coordonatori, Prof. Dr. Ing. Voicu Gheorghe, Ş.l. Safta Victor, Universitatea
Politehnica Bucureşti, Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice;
[2] https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&ved=2ahUKE
wj7vLWOo4bfAhWrJcAKHa48CJ0QFjACegQIBxAC&url=http%3A%2F%2Fwww.anpm.ro
%2Fanpm_resources%2Fmigrated_content%2Ffiles%2FAPM%2520Buzau%2FDeseuri
%2FCadrul%2520general
%2F1.11Ghidprivindsortareadeseurilorreciclabile.doc&usg=AOvVaw3UUxopXHcj0ABTtQb_
WKS8

16

S-ar putea să vă placă și