Artrocenteza – puncția articulară

Artrocenteza sau puncţia articulară reprezintă stabilirea legăturii între cavitatea

articulară şi mediul exterior prin intermediul unui ac.
Artrocenteza este utilizată în diagnosticul de gută, artrită și infecții sinoviale.
Scop
 Explorator:
o Se stabileşte prezenţa sau absenţa lichidului în cavitate.
o Recoltarea lichidului pentru examinare.
 Terapeutic:
o Evacuarea lichidului din cavitate.
o Administrarea de medicamente în cavitate – cortizon, anestezice locale,
substanţe de contrast.
Indicaţii
 Artrite acute sau cronice, traumatisme articulare cu hemartroză.
Contraindicaţii
 Procese inflamatorii tegumentare în zona puncţiei.
Locul puncţiei
 Cel mai frecvent se puncţionează genunchiul, cotul, umărul, glezna.

Materiale necesare
 Aleze, câmpuri sterile
 Mănuşi de unică folosință sterile
 Alcool, tinctură de iod.
 Material pentru igiena tegumentară.
 Soluţii anestezice – Xilină 1%.
 Ace şi seringi sterile. Tampoane. Comprese sterile
 Recipient gradat.
 Materiale necesare pentru recoltări.
 Tăviţă renală.
Pregătirea bolnavului
 Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează;
 Se asigură poziţia care să permită executarea puncţiei cu articulaţia relaxată;
 Eventual se aşază articulaţia pe o pernă. Se îndepărtează la nevoie pilozitatea şi se face
toaleta tegumentelor;
 Se dezinfectează cu alcool iodat locul puncţiei.
Execuţia puncţiei
 Puncţia se execută de către medic cu ajutorul asistentului medical;
 Se spală şi se dezinfectează mâinile. Se îmbracă mănuşi de protecţie sterile;
  Medicul execută anestezia locală şi puncţia.
Rolul asistentei în efectuarea puncţiei
 Asigură poziţia bolnavului;
 Dezinfectează locul puncţiei;
 Pregăteşte materialele şi instrumentele necesare şi serveşte medicul;
 Medicul execută puncţia – se fac recoltări şi se administrează medicaţie în cavitatea
articulară;
 Supraveghează pacientul în timpul tehnicii;
 Completează buletinele de analiză şi preia pentru laborator produsele recoltate;
 Aplică un pansament compresiv la locul puncţiei – faşă compresivă;
 Aplică atele pentru imobilizarea puncţiei;
 Notează puncţia executată, cantitatea şi aspectul lichidului evacuat.
Îngrijiri după tehnică
 Se asigură repaus la pat.
 Se supraveghează funcţiile vitale şi pansamentul
Accidente și incidente
 Lezarea pachetului vasculo-nervos.
 Infecţii datorate nerespectării normelor de asepsie și antisepsie.
Observaţii
 Pansamentul compresiv se menţine 24-48 de ore.
 Lichidul recoltat se etichetează şi se trimite la laborator pentru examen citologic şi
bacteriologic.
 Examinarea macroscopică se face măsurând cantitatea, apreciind aspectul – seros,
purulent, sanguinolent.
 Tehnica se execută în condiţii de asepsie perfectă – seroasele articulare sunt receptive
la infecţii.