DIFRACTIA LUMINII COERENTE PRODUSA DE LASER

GENERALITATI:

In anul 1960 T.H. Maiman a realizat pentru prima data producerea de vibratii
coerente in domeniul optic (infrarosu, vizibil si ultraviolet) cu ajutorul unui laser
(denumire de la Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation- amplificarea
luminii prin emisia stimulata a radiatiei)
Existenta emisiei stimulate (sau a emisiei induse) a fost sugerata in 1917 de
A. Einstein, din necesitatea de a demonstra formula lui M. Planck pentru radiatia
corpului negru.
Emisia indusa este fenomenul invers procesului de absorbtie a undelor
electromagnetice de catre substanta (atomi, molecule sau ioni). Cand un foton este
absorbit de un sistem atomic energia fotonlui se adauga la energia interna a
sistemului, aceasta trcand intr-o stare energetica excitata. Fie Ε1 nivelul de energie
corespunzator starii fundamentale si Ε2 cel corespunzator starii excitate. Frecventa
υ a radiatiei absorbite sau a celei emise spontan de sistem va fi data de relatia:
E2 −E1 =hυ
unde h este constanta lui Planck.
−7 −9
Sistemul atomic excitat va ramane in aceasta stare un timp scurt ( 10 −10 s )
dupa care va reveni in starea fundamentala de la care a plecat emitand radiatii de
aceasi frecventa cu cea absorbita. Aceast emisie se poate face pe doua cai: fie prin
emisie spontana, cand sistemul emite radiatie in mod natural revenind pe nivelul
energetic E1, fie prin emisie stimulata, cand revenirea sistemului in starea inferioara
1 se face sub influenta "ciocnirii" cu un foton a carui lungime de unda este egala cu
cea a radiatiei pe care sistemul o poate emite (conditia de prag).
Cand se realizeaza conditia de prag, in loc de un singur foton (cel incident) vor
exista doi fotoni care la randul lor vor stimula alti doi atomi aflati in stare excitata
rezultand patru fotoni s.a.m.d.. Are loc un fel de "reactie in lant", avalansa de fotoni
formand radiatia emisa de generatorul sau amplificatorul cuantic. Deci revenirea in
starea fundamentala, pentru o parte din atomi, are loc sponta, dand nastere la emisia
naturala a liniilor spectrale iar pentru cealalta parte, aceasta revenire este provocata
de o radiatie exterioara dand nastere emisiei induse. Intensitatea radiatiei absorbite
este proportionala cu numarul de atomi (populatia) din starea fundamentala, iar
intensitatea emisiei induse si a emisiei spontane sunt proportionale cu populatia
nivelului superior (excitat). O particularitate importanta consta in faptul ca coeficientul
de proportionalitate corespunzator emisiei induse este identica cu coeficientul de
proportionalitate al absorbtiei. La echilibru termic absorbtia depaseste emisia indusa.
Daca insa printr-un mijloc oarecare, se reuseste ca numarul de atomi N1 de pe
nivelul inferior (provocandu-se o incersiune de populatie) intensitatea radiatiei emise,
induse, depaseste intensitatea radiatiei absorbite. In acest caz, radiatia de frecventa
υ care se propaga in mediul cu inversiune de popularie in loc sa fie atenuata va fi
ampificata. Astfel se realizeaza un amplificator cuanric de rafiatie. Raportul dintre
populatiile N 1 si N 2 ale nivelelor considerate este dat de relatia lui Boltzman.
N2
N1 [
=exp − 2
E −E1
kT ]
unde: k este constanta lui Boltzman
T este temperatura absoluta.
Conditia de amplificare (N2>N1) a unui mediu activ maser sau laser, este o
conditie necesata dar nu si suficienta. Este necesarsa se plaseze mediul intr-o
cavitate unde energia sa fie depozitata si extrasa in exterior.
Pentru laser aceasta cavitate poate fi un cilindru drept ale carui fete extreme
sunt reflectante. Una dintre fete este partial transparenta pentru a permite
observarea radiatiei generate.
Deci un laser consta dintr-un mediu activ situat intre doua oglinzi una
reflectanta si alta semireflectanta, lumina trebuind sa faca multiple drumuri de du-te-
vino in mediul amplificator.
Campul electromagnetic al mediului din interiorul laserului este echivalent cu
cel al cavitatii laser, cuplata slab cu exteriorul.O oscilatie intretinuta (aduca realizarea
conditiei de functionare a laserului) va avea loc numai daca amplificarea in mediul
activ (mediul in care se poate realiza inversiunea de populatie) va depasi pierderile
prin reflexii si prin difractie.
Cu alte cuvinte va trebui realizata o conditie de prag data de relatia:
2
g1 8 πυ 0 n g 1 γ 1
N 2 −N 1 ≥ 2 ∘ ∘ ∘
g2 c A 21 g 2 L g( υ , υ0 )
unde: L este distanta dintre oglinzile cavitatii;
gama este coeficientul de atenuare al mediului;
n este indicele de refractie al mediului;
g1 si g2 sunt gradul de degenerare al nivelelor N1 si N2;
A21 coeficientul Einstein de emisie spontana;
c este viteza luminii;
g (υ, υ 0 ) este functia care da forma curbei de absorbtie centrata pe frecventa
υ0 .

Aceasta confitie este mai restrictiva decat conditia N2>N1 (conditia de amplificare)
sim odata realizata, mediul activ intra in autooscilatiem aduca emite lumina laser.

LASERUL CU MEDIU ACTIV GAZOS (amestec He-Ne)

Mediul activ il constituie plasma unei descarcari electrice intr-un tub de stica
2
de lungime 10-300 cm si diametru 0,1-1 cm, presiunea gazului fiind de 100 N /m
Descarcarea poate fi produsa atat in curent alternativ de inalta frecventa cat si in
curent continuu. In figura 2 este data schema de principiu a unui laser cu He-Ne.
Tubul de descarcare este prevazut cu doua ferestre, transparente, inclinate cu
unghiul Brewster fata de axa tubului, pentru reducerea pierderilor prin
reflexie.Oglinzile sferice P1 si P2 (cea de a doua este semitransparenta) formeaza
impreuna cu spatiul de descarcare rezonatorul optic.
 In figura 3 este data schema simplificata a catorva nivele de energie implicate
3
in efectul laser in stanga sunt doua nivele ale atomului de He notate cu IS si 2 , iar in
dreapta, trei nivele ale atomului de neon, notate cu 1p, 2p si 2s.
3
In volumul descarcarii, atomii de He sunt excitati pe nivelul 2 S in urma
ciocnirii cu acei electroni care au energia cinetica egala cu energia de excitare a
nivelului respectiv (19 ,81eV ) . Dar printre nivelele de energie ale atomuului de neon
3
se afla unul 2s avand energia aproape egala cu cea corespunzatoare a starii 2 S a
heliului.
3
De aceea ciocnirea untre atomul de He in starea 2 si atomul de neon in starea 2s,
duce la dezexcitarea atomului de He si excitarea atomului de Ne in starea in
urma unui proces de transfer a energiei de excitare a heliului catre atomul de neon.
Starea 2s a neonului are insa o viata medie cu aproximativ un ordin de marire mai
mare decat a starii inferioare 2p a aceluiasi atom. Datorita acestui fapt intre aceste
doua nivele ale neonului se ralizeaza inversiunea de populatie.
Odata realizata suprapopularea nivelului 2s (Ne) fata de 2p (Ne), primele
tranzitii spontane 2s-2p, sau o radiatie exterioara de energie 2shυ=E −E
2p
declansata de emisia stimulata intre aceste doua nivele si deci aparitia fascicolului
laser.

PROPRIETATILE RADIATIEI LASER

 COERENTA este proprietatea unui camp de unde, de aputea provoca

intr-o anumita regiune a spatiului benzi de interferenta. Coerenta unei radiatii
emise de o sursa luminoasa se defineste prin intermediul interferentei astfel:
daca doua raze provenite din doua puncte diferite ale unei surse luminoase
pot interfera, dand benzi de interferenta, cele doua raze sunt coerenta.
Distanta dintre cele doua puncte pana la care se poate obtine interferenta
caracterizeaza asa numita coerenta spatiala a sursei. Daca radiatia emisa la
un moment dat de un anumit punct al sursei poate interfera cu radiatia amisa
la un moment ulterior din acelasi punct al sursei, cele doua radiatii sunt
coerente in timp, iar marimea acestui interval de timp caracterizeaza coerenta
temporala a sursei.
Daca se noteaza cu
I max , intensitatea luminoasa maxima a franjei si cu
I min` , intensitatea minima a franjei, vizibilitatea .........de franje este definita in
mod obisnuit prin relatia:
I max −I min
v=
I max −I min
Aceasta marime poate servi ca o masura a coerentei.
O vizibilitate egala cu unitatea reprezinta coerenta perfecta, in
 timp ce cizibilitatea egala cu zero marcheaza incoerenta. Coerenta surselor
reale se afla intre cele doua .
Radiatia laser, avand la baza fenomenul de emisie stimulata este
coerenta atat spatial cat si temporal, spre deosebire de sursele de lumina
clasice care sunt aproape total incoerente, deoarece emisia luminii este
spontana. Pentru sursele de lumina clasice lopsa de coerenta intre razele de
lumina ce pornesc din diferite puncte ale sursei se datoreste faptului ca atomii
diverselor puncte emit necorelat, adica fazele cu care emit atomii in diferite
puncte sunt intamplatoare, fara nici o legatura intre ele.
 DIRECTIVITATEA . In comparatie cu sursele luminoase clasice, care
pot fi facute sa emita un fascicul mai mult sau mai putin paralele in functie de
sistemele optice de oglinzi si lentile adecvate, laserii emit un fascicul extrem
de directional. Din cauza formei speciale a cavitatii rezonante, undele se
reflecta de un numar mare de ori, pe suprafetele reflectoare de la capete si
deci sunt amplificate numai acele unde care se propaga de-a lungul axului
cacitatii respective. Toate undele care vor forma un unghi oarecare cu axul
cavitatii, se vor reflecta de un numar foarte mic de ori, dupa care vor iesi din
cavitate prin peretii laterali, fara sa participe a efectul de amplificare.

Directivitatea depinde de
caracteristicile rezonatorului, de planeitatea si paralelismul oglinzilor.
Cele doua caranteristici amintite mai sus fac
ca acest dispozitic sa fie echivalent cu o sursa punctuala, desi suprafata
emisiva a acestuia are o lungime considerabila (0,2-1cm). Divergentele care
−3
se obtin in cazul laserilor sunt de ordinul a 10 radieni.
 MONOCROMATICITATEA este o consecinta directa a faptului ca
radiatia este emisa stimulat. Radiatia laser are o largime de banda foarte
mica, in raport cu largimea de banda a unei linii atomice. Semilargimea
linieilaser deoinde de semilargimea liniei atomice ordinare, de factorul de
calitate al cavitatii rezonante si de puterea de iesire a radiatiei laser.
 INTENSITATEA fascicolului laser trebuie inteleasa in raport cu
intervalul spectral ingust in care se face emisia, de faptul ca radiatia are loc
intr-un interval de divergenta extrem de scazut si ca in anumite cazuri poate fi
emisa si in plusuri. Deoarece atomii sunt stimulati sa emita cu o viteza foarte
mare fata de viteza emisiei spontane, probabilitatea de emiie stimulata este de
3-4 ordine de marime mai mare decat cea a emisiei apontane, iar intensitatea
liniei pe domeiul spectral al radiatiei laser creste cu sase pana la opt ordine de
marime.
 AUTOFOCALIZAREA . Un fascicul emis de un laser este mai intens la
centru decat spre margini. In aceste consiti, atunci cand el strabate un mesiu,
radiatiile vecine cu centrul sectiunii care transporta o intensitate mai mare, vor
merge mai incet decat cele situate catre exterior si suprafata de unda se va
curba adunandu-se ca si in cazul unei lentile intr-un focar. Dupa un anumit
parcurs prin mediul res[ectiv, fasciculul devine filiform. Diametrul unui astfel de
filament luminos este de 5-10 μ.

DIFRACTIA PRINTR-O RETEA PLANA

 Aparate necesare:
 tub laser echipat cu sursa de inltatensiune;
 fanta reglabila;
 retele plane;
 banc optic cu suporti;
 ecran.

PRINCIPIUL LUCRARII

Fasciculul laser ce cade normal pe o retea plana, proiecteaza pe un ecran

aflat in spatele retelei figura de difractie. Daca lumina laser trece inainte de retea
printr-o fanta dreptungjiulara ( de deschidere mare astfel ca sa nu apara fenomenul
de difractie datorita ei) figura de difractie va avea aspectul unor benzi luminoase
alternand cu spatii in tunicate. (foguta)
Directia dupa care apar maximele de difractie (fogutya) este data de relatia:
sin ϕ m=mk λ
unde:
 k este numarul de trasaturi pe unitatea de lungime;
 λ este lungimea de unda a radiatiei;
 m este ordinal spectrului (m=0,1,2….).

In cazul razelor laser figura de difractie de pe ecranul E se poate observa si fara a

mai folosi lentila L.
x
sin ϕ m=
Tinand seama ca mλ √ x + D , unde x este distanta masurata pe ecran
2 2

intre maximula central si maximul de ordin m, iar D este distanta masurata pe bancul
optic intre retea si ecran. Vin obtine urmatoarea expresie pentru constanta retelei de
difractie:
x
K=
mλ √ x 2 + D 2

DESCRIEREA APARATURII

Pe un banc optic gradat se monteaza tunul laserului cu He-Ne ( λ=6328 A ),

fanta, reteaua de difractie si ecranul.
Pe aceeasi masa se afla si sursa de inalta tensiune care alimenteaza tubul laser.

Sistemul optic trebuie sa fie fosrte bine centrat astfel ca suportii bancului optic trebuie
sa fie prevazuti cu suruburi de reglaj pe doua directii (verticala si orizontala). Ecranul
este acoperit cu hartie milimetrica in scopul unei citiri directe a distantei x.
 Modul de lucru:

Se pune in functiune tubul laser manevrandu-se in ordinea indicata mai jos:

 potentiometrul 3 (fig. 5) se roteste spre pozitia minim;
 se apasa pe butonul 1 alimentand astfel cu tensiune aparatul;
 se roteste potentiometrul 3 spre pozitia maxim pana ce kilovoltmetrul indica o
tensiune de aproximativ 4500V;
 se apasa butonul 4, amorsandu-se descarcarea din tubul cu gaz; in acest
moment trebuie sa apara fasciculul laser prin fereastra tubului, iar aparatele
de masura de pe panou indica un current de 10-15mA si o tensiune de 3200V
corespunzatoare curentului optim. Dupa aparitia fasciculului laser se
centreaza sistemul optic.
Se deplaseaza apoi fanta cat mai aproape de tubul laserului si se regleaza
latimea ei pana ce pe ecran se vede o banda luminoasa ce reprezinta imaginea
fantei. Pe acelasi support cu fanta se aseaza reteaua de difractie perpendicular pe
directia fasciculului laser.
Razele laser, trebuie sa cad ape retea dup ace au parasit fanta. Daca sistemul
este bine centrat pe ecran vor aparea pe langa maximul central si cateva maxime
secundare. Pozitia fiecarui maxim secundar se citeste direct pe hartia milimetrica cu
care este acoperit ecranul.
Distant D dintre retea si ecran se citeste pe bancul optic sau se masoara cu o
rigla gradate.
Constanta retelei se va calcula cu formula (6). Datele se vor trece in urmatorul
tabel:

Retea Nr. Crt. λ⋅10

−7 m D X K K
(mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
1 6328 1 165 11 105
2 2 22 105
3 3 33 103
4 4 44 102
1 5 5 56 102 101
6 6 68 100
7 7 81 99
8 8 96 99
9 9 108 96
10 6328 1 165 34 318
2 11 2 62 278 298
12 3 114 299
3 13 6328 1 165 73 639 639

PUIU CONS