Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
GENERALITATI:
In anul 1960 T.H. Maiman a realizat pentru prima data producerea de vibratii
coerente in domeniul optic (infrarosu, vizibil si ultraviolet) cu ajutorul unui laser
(denumire de la Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation- amplificarea
luminii prin emisia stimulata a radiatiei)
Existenta emisiei stimulate (sau a emisiei induse) a fost sugerata in 1917 de
A. Einstein, din necesitatea de a demonstra formula lui M. Planck pentru radiatia
corpului negru.
Emisia indusa este fenomenul invers procesului de absorbtie a undelor
electromagnetice de catre substanta (atomi, molecule sau ioni). Cand un foton este
absorbit de un sistem atomic energia fotonlui se adauga la energia interna a
sistemului, aceasta trcand intr-o stare energetica excitata. Fie Ε1 nivelul de energie
corespunzator starii fundamentale si Ε2 cel corespunzator starii excitate. Frecventa
υ a radiatiei absorbite sau a celei emise spontan de sistem va fi data de relatia:
E2 −E1 =hυ
unde h este constanta lui Planck.
−7 −9
Sistemul atomic excitat va ramane in aceasta stare un timp scurt ( 10 −10 s )
dupa care va reveni in starea fundamentala de la care a plecat emitand radiatii de
aceasi frecventa cu cea absorbita. Aceast emisie se poate face pe doua cai: fie prin
emisie spontana, cand sistemul emite radiatie in mod natural revenind pe nivelul
energetic E1, fie prin emisie stimulata, cand revenirea sistemului in starea inferioara
1 se face sub influenta "ciocnirii" cu un foton a carui lungime de unda este egala cu
cea a radiatiei pe care sistemul o poate emite (conditia de prag).
Cand se realizeaza conditia de prag, in loc de un singur foton (cel incident) vor
exista doi fotoni care la randul lor vor stimula alti doi atomi aflati in stare excitata
rezultand patru fotoni s.a.m.d.. Are loc un fel de "reactie in lant", avalansa de fotoni
formand radiatia emisa de generatorul sau amplificatorul cuantic. Deci revenirea in
starea fundamentala, pentru o parte din atomi, are loc sponta, dand nastere la emisia
naturala a liniilor spectrale iar pentru cealalta parte, aceasta revenire este provocata
de o radiatie exterioara dand nastere emisiei induse. Intensitatea radiatiei absorbite
este proportionala cu numarul de atomi (populatia) din starea fundamentala, iar
intensitatea emisiei induse si a emisiei spontane sunt proportionale cu populatia
nivelului superior (excitat). O particularitate importanta consta in faptul ca coeficientul
de proportionalitate corespunzator emisiei induse este identica cu coeficientul de
proportionalitate al absorbtiei. La echilibru termic absorbtia depaseste emisia indusa.
Daca insa printr-un mijloc oarecare, se reuseste ca numarul de atomi N1 de pe
nivelul inferior (provocandu-se o incersiune de populatie) intensitatea radiatiei emise,
induse, depaseste intensitatea radiatiei absorbite. In acest caz, radiatia de frecventa
υ care se propaga in mediul cu inversiune de popularie in loc sa fie atenuata va fi
ampificata. Astfel se realizeaza un amplificator cuanric de rafiatie. Raportul dintre
populatiile N 1 si N 2 ale nivelelor considerate este dat de relatia lui Boltzman.
N2
N1 [
=exp − 2
E −E1
kT ]
unde: k este constanta lui Boltzman
T este temperatura absoluta.
Conditia de amplificare (N2>N1) a unui mediu activ maser sau laser, este o
conditie necesata dar nu si suficienta. Este necesarsa se plaseze mediul intr-o
cavitate unde energia sa fie depozitata si extrasa in exterior.
Pentru laser aceasta cavitate poate fi un cilindru drept ale carui fete extreme
sunt reflectante. Una dintre fete este partial transparenta pentru a permite
observarea radiatiei generate.
Deci un laser consta dintr-un mediu activ situat intre doua oglinzi una
reflectanta si alta semireflectanta, lumina trebuind sa faca multiple drumuri de du-te-
vino in mediul amplificator.
Campul electromagnetic al mediului din interiorul laserului este echivalent cu
cel al cavitatii laser, cuplata slab cu exteriorul.O oscilatie intretinuta (aduca realizarea
conditiei de functionare a laserului) va avea loc numai daca amplificarea in mediul
activ (mediul in care se poate realiza inversiunea de populatie) va depasi pierderile
prin reflexii si prin difractie.
Cu alte cuvinte va trebui realizata o conditie de prag data de relatia:
2
g1 8 πυ 0 n g 1 γ 1
N 2 −N 1 ≥ 2 ∘ ∘ ∘
g2 c A 21 g 2 L g( υ , υ0 )
unde: L este distanta dintre oglinzile cavitatii;
gama este coeficientul de atenuare al mediului;
n este indicele de refractie al mediului;
g1 si g2 sunt gradul de degenerare al nivelelor N1 si N2;
A21 coeficientul Einstein de emisie spontana;
c este viteza luminii;
g (υ, υ 0 ) este functia care da forma curbei de absorbtie centrata pe frecventa
υ0 .
Aceasta confitie este mai restrictiva decat conditia N2>N1 (conditia de amplificare)
sim odata realizata, mediul activ intra in autooscilatiem aduca emite lumina laser.
Mediul activ il constituie plasma unei descarcari electrice intr-un tub de stica
2
de lungime 10-300 cm si diametru 0,1-1 cm, presiunea gazului fiind de 100 N /m
Descarcarea poate fi produsa atat in curent alternativ de inalta frecventa cat si in
curent continuu. In figura 2 este data schema de principiu a unui laser cu He-Ne.
Tubul de descarcare este prevazut cu doua ferestre, transparente, inclinate cu
unghiul Brewster fata de axa tubului, pentru reducerea pierderilor prin
reflexie.Oglinzile sferice P1 si P2 (cea de a doua este semitransparenta) formeaza
impreuna cu spatiul de descarcare rezonatorul optic.
In figura 3 este data schema simplificata a catorva nivele de energie implicate
3
in efectul laser in stanga sunt doua nivele ale atomului de He notate cu IS si 2 , iar in
dreapta, trei nivele ale atomului de neon, notate cu 1p, 2p si 2s.
3
In volumul descarcarii, atomii de He sunt excitati pe nivelul 2 S in urma
ciocnirii cu acei electroni care au energia cinetica egala cu energia de excitare a
nivelului respectiv (19 ,81eV ) . Dar printre nivelele de energie ale atomuului de neon
3
se afla unul 2s avand energia aproape egala cu cea corespunzatoare a starii 2 S a
heliului.
3
De aceea ciocnirea untre atomul de He in starea 2 si atomul de neon in starea 2s,
duce la dezexcitarea atomului de He si excitarea atomului de Ne in starea in
urma unui proces de transfer a energiei de excitare a heliului catre atomul de neon.
Starea 2s a neonului are insa o viata medie cu aproximativ un ordin de marire mai
mare decat a starii inferioare 2p a aceluiasi atom. Datorita acestui fapt intre aceste
doua nivele ale neonului se ralizeaza inversiunea de populatie.
Odata realizata suprapopularea nivelului 2s (Ne) fata de 2p (Ne), primele
tranzitii spontane 2s-2p, sau o radiatie exterioara de energie 2shυ=E −E
2p
declansata de emisia stimulata intre aceste doua nivele si deci aparitia fascicolului
laser.
Directivitatea depinde de
caracteristicile rezonatorului, de planeitatea si paralelismul oglinzilor.
Cele doua caranteristici amintite mai sus fac
ca acest dispozitic sa fie echivalent cu o sursa punctuala, desi suprafata
emisiva a acestuia are o lungime considerabila (0,2-1cm). Divergentele care
−3
se obtin in cazul laserilor sunt de ordinul a 10 radieni.
MONOCROMATICITATEA este o consecinta directa a faptului ca
radiatia este emisa stimulat. Radiatia laser are o largime de banda foarte
mica, in raport cu largimea de banda a unei linii atomice. Semilargimea
linieilaser deoinde de semilargimea liniei atomice ordinare, de factorul de
calitate al cavitatii rezonante si de puterea de iesire a radiatiei laser.
INTENSITATEA fascicolului laser trebuie inteleasa in raport cu
intervalul spectral ingust in care se face emisia, de faptul ca radiatia are loc
intr-un interval de divergenta extrem de scazut si ca in anumite cazuri poate fi
emisa si in plusuri. Deoarece atomii sunt stimulati sa emita cu o viteza foarte
mare fata de viteza emisiei spontane, probabilitatea de emiie stimulata este de
3-4 ordine de marime mai mare decat cea a emisiei apontane, iar intensitatea
liniei pe domeiul spectral al radiatiei laser creste cu sase pana la opt ordine de
marime.
AUTOFOCALIZAREA . Un fascicul emis de un laser este mai intens la
centru decat spre margini. In aceste consiti, atunci cand el strabate un mesiu,
radiatiile vecine cu centrul sectiunii care transporta o intensitate mai mare, vor
merge mai incet decat cele situate catre exterior si suprafata de unda se va
curba adunandu-se ca si in cazul unei lentile intr-un focar. Dupa un anumit
parcurs prin mediul res[ectiv, fasciculul devine filiform. Diametrul unui astfel de
filament luminos este de 5-10 μ.
PRINCIPIUL LUCRARII
intre maximula central si maximul de ordin m, iar D este distanta masurata pe bancul
optic intre retea si ecran. Vin obtine urmatoarea expresie pentru constanta retelei de
difractie:
x
K=
mλ √ x 2 + D 2
DESCRIEREA APARATURII
Sistemul optic trebuie sa fie fosrte bine centrat astfel ca suportii bancului optic trebuie
sa fie prevazuti cu suruburi de reglaj pe doua directii (verticala si orizontala). Ecranul
este acoperit cu hartie milimetrica in scopul unei citiri directe a distantei x.
Modul de lucru:
PUIU CONS