LIPIDE

Pancreas Celula beta-

pancreatica
CRESTE Proinsulina/
Adiponectina
Leptina SCADE Insulina
scade creste
TNF-α
IPOTEZA IL6
spillover spillover
RBP4 Adipokine proinflamatori

TESUT ADIPOS
FICAT
2-50X

spillover Acumulare TAG

spillover MUSCHI

Astazi… Creste consumul caloric/creste Scade exercitiul fizic

aportul de lipide
✓DEFINITIE SI ROLURI

✓CLASIFICARE

✓ASPECTE STRUCTURALE: acizii grasi saturati si

nesaturati, acilgliceroli, glicerofosfolipide
(fosfolipide), colesterolul, acizii biliari
Functiile lipidelor:
1. Rol de depozitare – trigliceridele din tesutul adipos = principala forma de
depozitare in tesutul adipos

2. Rol energogen (ATP)

3. Rol de izolatori electrici, termici si mecanici

4. Rol structural (plastic) la nivel celular

5. Rol de comunicare si recunoastere interceluara

6. Precursori ai vitaminelor liposolubile (A, D, E, K) si a hormonilor

corticosuprarenalieni si sexuali
 R- (CH2)n-COOH
ACIZII GRASI

Definitie: Compusi monocarboxilici, alifatici, cu numar par de atomi de carbon

(C4-C26)

Acizi grasi saturati:

- inferiori ex: acid butiric (C4), acid caproic (C6)
- superiori ex: acid palmitic (C16), acid stearic (C18)

Acizi grasi nesaturati:

-mononesaturati ex: acid oleic (C18)
- polinesaturati ex: acid linoleic (C18), acid linolenic (C18), acid arahidonic (C18)
Acilgliceroli (Gliceride)
- Monoacilgliceroli (monogliceride, MAG sau MG) – intermediari in sinteza TG
- Diacilgliceroli (digliceride, DAG sau DG) intermediari in sinteza TG
- Triacilgliceroli (Trigliceride, TAG sau TG) – principalele grasimi de rezerva

MAG DAG TAG

STEROIZII
- derivati de la o hidrocarbura ipotetica, steran (C17)
- reprezentant principal = colesterolul (C27) (component al lipoproteinelor)
- colesterol liber si colesterol esterificat
ACIZII BILIARI
- sunt steroizi C24
- sunt derivati hidroxilati ai acidului colanic in pozitiile 3, 7, 12
- se formeaza din colesterol (cale de excretie a colesterolului din organism)
- au rol in emulsionarea si absorbtia grasimilor alimentare
- se elimina prin bila sub forma conjugata cu glicocolul si cu taurina
- acizi biliari sunt:

primari: acidul colic (3, 7, 12) si chenodezoxicolic (3, 7)

secundari: dezoxicolic (3, 12) si litocolic (3)
 DIGESTIA SI ABSORBTIA LIPIDELOR
✓ Ratia alimentara contine urmatoarele lipide:
- Trigliceride (TAG)
- Fosfolipide
- Colesterol (liber si esterificat)
- Vitaminele liposolubile (A, D, E, K) si caroteni (provitamina A)

LIPIDE ANIMALE LIPIDE VEGETALE

- Contin vitamina A si D - Sunt mai sarace in vitamina A si D, dar
contin mai multi acizi grasi esentiali (ac.
linoleic, ac. linolenic, ac arahidonic)

- Contin o proportie mai mare de acizi - Contin o proportie mai mare de acizi
grasi saturati grasi nesaturati

- Sunt singura sursa de colesterol - NU contin colesterol

- Se asociaza cu risc crescut de: obezitate, - Se asociaza cu risc scazut de: obezitate,
cancer de colon, afectiuni cardio-vasculare cancer de colon, afectiuni cardio-vasculare
ETAPELE DIGESTIEI SI ABSORBTIEI LIPIDELOR:

1.Solubilizarea primara a lipidelor de catre sarurile biliare si fosfolipidele biliare

deversate cu bila in duoden
2.Degradarea hidrolitica a grasimilor emulsionate cu ajutorul enzimelor: lipaza
pancreatica (hidrolizeaza TAG), fosfolipaza pancreatica (hidrolizeaza fosfatide),
colesterolesteraza pancreatica (hidrolizeaza colesterolul esterificat)
3.Solubilizarea secundara a lipidelor
4.Absorbtia propriu-zisa a lipidelor alimentare (patrunderea in spatiile intervilozitare
de la nivelul jejunului proximal)
5.Absorbtia sarurilor biliare
6.Reconstituirea moleculelor initiale de lipide la nivelul enterocitelor
7.Transportul lipidelor via chilomicroni de la nivelul tubului digestiv la tesuturi
Metabolismul Lipidic
Calea exogena

HDL
CHILOMICRONI Colesterolul “bun”

Metabolismul Lipoproteinelor
Calea endogena
LDL
ATEROSCLEROZA
VLDL

IDL

Colesterolul “rau”
 LIPOPROTEINELE PLASMATICE

1. Structura generala a lipoproteinelor

2. Metode de separare/Clasificarea lipoproteinelor

3. Metabolizarea lipoproteinelor

4. Ateroscleroza si Dislipoproteinemiile
 Ce sunt lipoproteinele?
Lipoproteinele plasmatice = complexe lipido-proteice cu rol in transportul
lipidelor

Roluri:
✓transportă combustibil energetic (TAG)
✓contin componente structurale celulare esenţiale:
fosfolipide, colesterol, vitamine liposolubile (ex. vit E),
precursori ai hormonilor (colesterol), eicosanoizilor
(fosfolipide)

!!! Proteinele care intră în constituţia lor se numesc apolipoproteine

(apoproteine).
 1. Structura generala a lipoproteinelor

Apoproteine

!!! La suprafaţa particulei lipoproteice, lipidele

amfipatice sunt orientate cu grupările hidrofile spre
exterior, fapt care contribuie la solubilitatea lor în
plasmă.

Rolurile apoproteinelor:
✓Sunt cofactori pentru enzime
✓Transfera lipidele
✓Liganzi in interactia lipoproteinelor cu receptori de la nivelul tesuturilor
 2. Clasificarea lipoproteinelor si metode de separare

Sunt 4 fractiuni lipoproteice:

1.Lipoproteine cu densitate mare (HDL) mult colesterol

2.Lipoproteine cu densitate mica (LDL)
3.Lipoproteine cu densitate foarte mica (VLDL) mult TAG
4.Chilomicroni (CM)

D=1.063-1.21 g/ml
 Lipide exogene vs Lipide endogene

✓ Lipidele exogene (intestin) sunt transportate la tesuturi (ficat, muschi,

tesut adipos) sub forma de chilomicroni (utilizare, depozitare)

✓ Lipidele endogene (ficat) sunt transportate in sange in forma de VLDL care

se transforma in LDL (scade continutul in TAG si creste in colesterol); LDL
este captat de tesuturile extrahepatice
 3. Metabolizarea lipoproteinelor

Calea exogenă/Calea chilomicronilor/HDL

HDL

Calea endogena/Calea VLDL/LDL

 4. Ateroscleroza – Dezvoltarea placilor ateromatoase

Concentratia plasmatica a LDL-colesterolului este de 150-190mg/dL

LDL = macrofagele pot deveni

incarcate excesiv cu colesterol
(“foam cells”)
= inceputul procesului de
ateroscleroza
(se formeaza placa de aterom)
Ingustarea arterelor

Afectiuni Cardiovasculare
Blocarea arterelor

✓ LDL = Reprezinta colesterolul “rau” (factor proaterogen,

transporta colesterolul de la ficat spre tesuturile periferice)
✓ Ateroscleroza = se caracterizeaza prin depozitarea colesterolului
“rau” in tesutul conjunctiv al peretilor arteriali
Despre chilomicroni este falsa afirmatia:
A.asigură transportul lipidelor exogene de la intestin către ţesuturi
B.au cel mai mare conţinut de triacilgliceroli
C.sunt catabolizaţi în circulaţie sub acţiunea lipoproteinlipazei
D.asigura transportul lipidelor endogene, de la ficat catre tesuturile extrahepatice
E.inhibarea biogenezei chilomicronilor conduce la acumularea de lipide în enterocite

Este adevarată despre LDL afirmaţia, cu excepţia:

A. se formează în plasmă din VLDL
B. are rolul de a furniza colesterol diferitelor ţesuturi
C. se mai numeşte şi “colesterol bun”
D. la separarea prin electroforeza, migrează dupa chilomicroni
E. prezintă receptori specifici pe membrana celulară
 Metabolismul ALCOOLULUI

Cantitati acceptate: 21 unitati/saptamana pentru barbati

si 14 unitati/saptamana pentru femei

!!!O unitate alcool reprezinta 10g alcool = 1 pahar de vin

sau jumatate de halba de bere sau 1 paharel de whisky
Alcoolul este metabolizat in ficat prin 2 cai:
1) calea alcool dehidrogenazei (operationala atunci cand concentratia
alcoolului este intre 1-5mmol/L)

2) calea citocrom P450 – sistemul macrosomal de oxidare a etanolului

(operationala atunci cand concentratia alcoolului este >5mmol/L)

Aldehida acetica = mai toxica decat etanolul si care

trebuie rapid metabolizata de catre aldehid
dehidrogenaza mitocondriala

!!!Mutatia genei care care codifica enzima determina o

toleranta scazuta la alcool
(“Flush reaction”)
Eliminarea alcoolului din organism se poate realiza prin:

- prin respiratie
- pe cale urinara
- prin metabolizarea hepatica

Rata de eliminare este dependenta de alcolemie

La o concentratie plasmatica de 100 mmol/L
eliminarea alcoolului are o rata de 10-15 mmol/ora
 Intoxicatia acuta vs abuzul cronic de alcool
ACUTA

Efecte toxice pe SNC - dezorientare/coma

Efecte metabolice – hipoglicemie la 6-36 ore dupa ingestia de alcool si
cetoacidoza, la pacientii subnutriti

VS

CRONICA

- Macrocitoza (MCV>80%)
- Hiperuricemia
- y-glutamil-transpeptidaza creste (are
utilitate in monitorizarea abstinentei, nu este
un marker specific)
- hipertrigliceridemie
- anumite izoforme ale transferinei sunt
prezente la 90% dintre etilicii cronici
 MECANISMELE TOXICITATII ALCOOLULUI

ETANOL

creste NADH/NAD+

Se interpune in membrane
Creste fluiditatea
EFECT TOXIC
Aldehida acetica = trebuie
rapid metabolizata Creste lactat, GNG
inhibata

Se conjuga cu ACID ACETIC

Inhiba β-oxidarea
proteinele si acizilor grasi
acizii nucleici (ATP)

Acetil~CoA
Creste acidul uric

creste sinteza de acizi grasi si TAG

FICAT GRAS
1 : Corpii cetonici
2 : Caracteristici
3: Corelatii clinice
Care sunt CORPII CETONICI?
❑ Sediul tisular principal:
FICATUL
❑ Sedii tisulare secundare:
rinichi, colon, sistem
nervos (efect
neuroprotector)
De retinut!!!

✓Ficatul este unicul “exportator” de corpi cetonici

✓Ficatul nu poate utiliza corpi cetonici pentru că nu posedă echipamentul
enzimatic necesar
✓Utilizarea corpilor cetonici de catre tesuturile extrahepatice e dependenta de
un minim de GLUCOZĂ
✓Este o cale metabolica neesentiala in conditii bazale, DAR care poate juca in
anumite situati extreme (ex. inanitie, diabet zaharat insulinodependent) roluri
esentiale
 CORELATII CLINICE

CETONEMIA
❑ Valori fiziologice <1mg/dL
❑ Valori patologice > 1mg/dL (uneori >70 mg/dL; cand este depasita
capacitatea ţesuturilor extrahepatice de a utiliza corpii cetonici)
❑ Corpii cetonici sunt compusi cu caracter acid → in concentratie
mare scad pH-ul sangvin = se asociază cu acidoza metabolica (Ka
=3,5), cetonurie si miros specific al aerului expirat (acetona se
elimina pulmonar)
❑ Diabetul zaharat tip 1 (raport insulina/glucagon scazut – stare
hipercatabolica)

DIETA CETOGENA
✓Dieta săracă în glucide
✓Cetogeneza este accelerată în absenţa
glucozei
✓Hipercetonemia asociată are efect
benefic în cazul epilepsiei (mecanism
necunoscut)
Care dintre următorii compuşi este corp cetonic:
A.glicogenul
B.acetona
C.acidul piruvic
D.acidul lactic
E.dihidroxiacetona
METABOLISMUL COLESTEROLULUI
 Biosinteza colesterolului
(colesterologeneza)
❑ Cand? = faza anabolică
❑ Unde?
✓ Sediu celular: are loc în citoplasmă
✓ Sediu tisular: ficatul şi intestinul sintetizează cel mai mult
colesterol, dar toate ţesuturile pot face colesterologeneză
❑ Materie primă: sinteza colesterolului se realizează din
acetil-CoA obţinut din glucoză prin glicoliză

❑ Enzima cheie: HMG-CoA reductaza

 Transportul colesterolului

❑Colesterolul circulant nu provine din toate organele

care fac colesterologeneză:
✓ ficatul este principalul furnizor de colesterol pentru
ţesuturile extrahepatice (sub formă de LDL) şi
deasemenea, este locul de tranzit al colesterolului în
vederea excreţiei

✓ glandele corticosuprarenale şi gonadele deşi

sintetizează colesterol nu îl eliberează în circulaţie, ci
îl folosesc pentru sinteza de hormoni steroizi specifici
 Catabolismul şi excreţia
colesterolului

❑ nucleul steranic al colesterolului nu poate fi degradat

în organism, el este eliminat ca atare

Excreţie:
✓ Calea principală de excreţie este bila care conţine atât colesterol ca atare, în cea
mai mare parte neesterificat (1,5 g/l în bila hepatică si 6,5 g/l în bila veziculară),
cât şi acizi biliari, cataboliţii acestuia (pierderile de acizi biliari prin fecale sunt
de 0,5 g/zi)
✓ Calea secundară de excreţie: descuamarea pielii şi a epiteliului intestinal
❑ Colesterolul biliar, cel rezultat din descuamarea mucoasei intestinale şi colesterolul
alimentar se amestecă şi se absoarbe parţial (preferenţial cel biliar faţă de cel
alimentar), restul fiind eliminat prin fecale sub formă de coprostanol şi
coprostanonă (rezultate prin acţiunea florei bacteriene asupra colesterolului)

❑ Solubilizarea colesterolului biliar: Colesterolul (hidrofob) este dizolvat în bilă prin

formarea de micelii cu fosfolipide (lecitine) şi săruri biliare într-o proporţie bine
stabilită: colesterol: fosfolipide: săruri biliare (ex. crește colesterolul)

!!! O modificare minoră a acestui raport determină cristalizarea colesterolului în

jurul nucleului format din proteine şi bilirubină cu generare de calculi biliari
(litiază biliară)

Utilizare colesterol: sinteza de vit.D3, hormoni steroizi, mielinizare (substanţa albă

din creier)
 Acizii biliari

• Acizii biliari se sintetizează în ficat (acizi biliari primari) din colesterol, sunt apoi
secretaţi în canaliculele biliare şi după tranzit în vezica biliară sunt deversaţi cu bila
în duoden
Ex. acidul colic si acidul chenodezoxicolic
• În intestin se formează acizi biliari secundari, solubilizează lipidele alimentare şi
sunt apoi supuşi unor transformări catalizate de enzime ale florei bacteriene
Ex. acidul dezoxicolic si acidul litocolic

!!! În segmentul distal al ileonului acizi biliari sunt resorbiţi printr-un mecanism activ
şi prin sistemul port ajung din nou la ficat. Aici, acizi biliari sunt din nou conjugaţi
(motiv pt care sunt numiţi secundari) şi împreună cu alţi acizi biliari primari sunt
secretaţi în bilă şi eliminaţi în intestin→ circuitul hepato-entero-hepatic.

Acizii biliari parcurg de cateva ori circuitul hepato-entero-hepatic pana sa fie

eliminati
 Despre acizii biliari este adevărata afimatia:
A. sunt constituenţi ai membranelor celulare
B. sunt produşi de metabolizare ai colesterolului
C. acizii biliari secundari se sintetizează în ficat
D. sunt steroizi C27
E. acizii biliari primari se sintetizează în intestin

Afirmaţiile următoare sunt adevărate, cu excepţia:

A. prioritatea metabolică în inaniţie a organismului este asigurarea glucozei

necesare pentru creier şi eritrocit
B. acizii graşi nu pot fi transformaţi în glucoză deoarece acetil-CoA nu poate fi
transformată în piruvat
C. aproximativ 85% din depozitele de energie sunt reprezentate de glicogen
D. în postul prelungit creşte concentraţia sanguină a corpilor cetonici
E. durata de înfometare compatibilă cu viaţa este determinată de mărimea
depozitelor de triacilgliceroli