UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CURSUL
DREPT VAMAL

RAPORT
RĂSPUNDEREA JURIDICĂ ÎN DREPTUL VAMAL

Dr.,conf. Maimescu Sava

Mihailov Daniel
Grupa 1805, anul 4
Data remiterii: 15.11.2021

Chișinău 2021
 2

Cuprins:
1. Noţiunea şi tipurile răspunderii în dreptul vamal……………………………..…..........3
2. Contravenţiile vamale şi răspunderea pentru săvârșirea lor…………………...........….5
3. Contestarea deciziei organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală….......…8
4. Răspunderea pentru infracţiunile din domeniul activităţii vamale……………......…..11
5. Bibliografie recomandată………………………………………………………......…15
 3

1. Noţiunea şi tipurile răspunderii în dreptul vamal.

Răspunderea în cadrul dreptului vamal este un tip distinct al răspunderii juridice, care
reiese din competențele atribuite de legislație organelor vamale. Astfel, una din pârghiile de
bază ale organelor vamale este atragerea la răspundere a persoanelor ce se fac vinovate de
comiterea diferitor încălcări în sfera activității vamale, fie că este vorba de persoane fizice, fie
de persoane juridice, participanți la activitatea economică externă.
În cadrul dreptului vamal sunt cunoscute mai multe tipuri de răspundere. Pentru comiterea
contravenției vamale, care în sensul legislației vamale înseamnă încălcarea reglementărilor
vamale săvârșită prin acţiuni sau inacţiuni, persoanele sunt sancționate fie conform Codului
Contravenţional, fie conform Codului Vamal.
Încălcarea reglementărilor vamale este cel mai întâlnit tip de fapte ilicite care atentează la
relaţiile sociale reglementate de normele stabilite de legislaţia vamală. Astfel de încălcări sunt
recunoscute acţiunile sau inacţiunile ilegale ale persoanelor care atentează la reglementările
stabilite de legislaţia vamală, precum şi la prevederile tratatelor internaţionale la care
Republica Moldova este parte, controlul asupra executării cărora este pus pe seama organelor
vamale, respectiv în ce priveşte aplicarea regimurilor vamale, controlul vamal şi perfectarea
vamală a mărfurilor şi mijloacelor de transport deplasate peste frontiera vamală, încasarea
plăţilor vamale etc.
În cazul comiterii infracțiunilor vamale, contrabanda și eschivarea de la achitarea plăților
vamale, persoanele sunt atrase la răspundere penală conform Codului Penal al Republicii
Moldova.
Totodată, un tip distinct al răpunerii vamale este răpunerea organelor vamale și angajaților
vamali. Astfel, organele vamale și persoanele cu funcții de răspundere, în calitate de
participanți ai raporturilor juridice, reglementate de normele dreptului vamal, la fel, ca și
agenții economici participanți la activitatea economică externă sau persoanele fizice ce
traversează frontiera poartă răspundere pentru pierderile și prejudiciile produse în rezultatul
deciziilor ilegale primite, acțiunilor cât și inacțiunilor.
Temeiul general pentru aceasta servește art. 319 din Codul Vamal, conform căruia:
„Organul vamal răspunde pentru prejudiciile cauzate persoanelor şi patrimoniului lor prin
decizii şi acţiuni ilegale sau prin inacţiune, precum şi pentru prejudiciile cauzate de
colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai organului vamal în exerciţiul funcţiei.”
În aceste condiții, noțiunea de prejudiciu cuprinde orice pagubă adusă persoanei sau
proprietății acestuia. Prejudiciul poate fi moral, fizic sau material. Prejudiciul moral constă în
 4

insultarea persoanei, denigrarea onoarei și demnității, răspândirea de zvonuri false și

informații defăimătoare, precum și afectarea reputației de afaceri (pentru persoane juridice).
Prejudiciul fizic constă în pricinuirea de daune vieții și sănătății persoanei, iar prejudiciul
material se exprimă în pricinuire de daune proprietății sau alt prejudiciu ce are expresie
materială.
Persoanelor sau proprietății cărora este adus un prejudiciu ca rezultat al deciziilor,
acțiunilor sau inacțiunilor ilegale ale organelor vamale și persoanelor cu funcții de răspundere
din cadrul acestora, sunt în drept să solicite recuperarea integrală a prejudiciului adus.
Prejudiciul este recuperat de către organele vamale, pe principii generale în condițiile
prevăzute de legislația civilă. Cu toate acestea, conform legislației, organele vamale duc
răspundere numai pentru prejudiciul cauzat în mod ilegal.
Astfel, articolul 195 din Codul Vamal prevede că în timpul efectuării controlului vamal
este interzisă pricinuirea de daune nejustificate persoanei, precum şi mărfurilor şi mijloacelor
ei de transport, iar organul vamal şi colaboratorii vamali care pricinuiesc astfel de daune
poartă răspundere conform legislaţiei. Daunele pricinuite legitim de colaboratorii vamali la
efectuarea controlului vamal nu sunt reparabile.
Răspunderea materială și altă răspundere a statului, în persoana autorităților vamale se
bazează pe principiul răspunderii obiective, și anume în prezența legăturii cauzale între
decizia greșită, acțiunea sau inacțiunea ilegală a organului vamal sau persoanei cu funcții de
răspundere din cadrul acesteia. Cu toate acestea prezența vinovăției în acțiunile/inacțiunile
angajatului vamal concret nu este obligatorie.
Actul ilicit sau inacțiunea unui anumit colaborat vamal concret poate fi comisă și din
nevinovăție (de exemplu, ca urmare a executării deciziei sau indicației directe a unei
subdiviziuni superioare, care s-a dovedit a fi ilegală și în rezultatul executării căreia s-a adus
un anumit prejudiciu). În acest caz, autoritatea vamală va purta răspundere, iar colaboratorul
vamal nu.
Totodată, colaboratorii vamali, dar şi alți angajaţi ai organului vamal, pentru decizii şi
acţiuni ilegale sau pentru inacţiune, pot fi sancţionaţi disciplinar, contravențional, penal sau li
se aplică alte sancţiuni în conformitate cu legislaţia (de ex. răspunderea materială).
 5

2.Contravenţiile vamale şi răspunderea pentru săvârșirea lor.

Prin noţiunea de contravenţie vamală înţelegem încălcarea reglementărilor vamale
săvârşită prin acţiune sau inacţiune care atrage răspunderea stabilită în Codul contravenţional
şi/sau Codul vamal.
Astfel, persoanele fizice şi persoanele cu funcţie de răspundere sunt pasibile de răspundere
contravenţională în conformitate cu prevederile Codului contravenţional al Republicii
Moldova, iar persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de
întreprinzător fără a se constitui persoană juridică sunt pasibile de răspundere materială în
conformitate cu prevederile Codului vamal.
Cazurile cu privire la încălcarea regulilor vamale cu răspundere contravenţională sunt
examinate în conformitate cu prevederile Codului contravenţional, iar cele cu privire la
contravenţiile vamale cu răspundere materială în conformitate cu Codul vamal.
Răspunderea pentru încălcarea reglementărilor vamale are următoarele caracteristici:
1. Se aplică în cazul în care aceste încălcări după caracterul său nu atrag răspunderea
penală în conformitate cu legislaţia.
2. Persoana care a comis o încălcare a regulilor vamale poartă răspundere în conformitate
cu legislaţia în vigoare aplicabilă la momentul comiterii încălcării respective.
3. Persoanele străine răspund după aceleiaşi reguli şi principii ca şi persoanele rezidente ale
Republicii Moldova.
4. Atragerea persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activităţi de întreprinzător fără să
formeze o persoană juridică, la răspundere pentru încălcarea regulilor vamale nu eliberează de
această răspundere persoanele cu funcţii de răspundere şi alţi angajaţi ai acestora pentru
încălcarea reglementărilor vamale pe care le-au comis. La fel, atragerea la răspundere penală a
persoanelor cu funcţii de răspundere sau a altor angajaţi ai agenţilor economici pentru
comiterea infracţiunilor vamale nu exclude răspunderea pentru încălcarea regulilor vamale a
persoanelor juridice sau persoanelor fizice care practică activitatea de întreprinzător.
5. Aplicarea măsurilor de sancţionare pentru încălcarea reglementărilor vamale nu scuteşte
persoanele atrase la răspundere, de obligaţia de a achita plăţile vamale şi efectuarea altor
formalităţi vamale, pentru mărfurile sau tranzacţiile care constituie obiectul încălcării, când
faptul dat este stabilit de legislaţie.
6. Când o persoană comite două sau mai multe încălcări ale reglementărilor vamale,
pedeapsa este aplicată pentru fiecare încălcare separat, fără absorbţia sancțiunii celei mai
reduse de către sancţiunea cea mai aspră.
 6

Prescripţia înlătură răspunderea contravenţională şi răspunderea materială. Termenul de

prescripţie a răspunderii contravenţionale este de 3 luni, iar pentru răspunderea materială de 1
an. Termenul de prescripţie curge de la data săvârșirii contravenţiei. În cazul contravenţiei
continue şi contravenţiei prelungite, termenul de prescripţie curge de la data săvârșirii ultimei
acţiuni sau inacţiuni.
În aceste sens, se consideră contravenţie continuă fapta care se caracterizează prin
săvârșirea neîntreruptă, timp nedeterminat, a activităţii contravenţionale. În cazul
contravenţiei continue nu există pluralitate de contravenţii. Contravenţia continuă se consumă
în momentul încetării acţiunii sau inacţiunii contravenţionale sau al survenirii unor
evenimente care împiedică această activitate. Se consideră contravenţie prelungită fapta
săvârșită cu o unică intenţie, caracterizată prin două sau mai multe acţiuni şi/sau inacţiuni
contravenţionale identice comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o contravenţie.
Cât priveşte componenţa încălcării reglementărilor vamale aceasta este o construcţie
logică, care reflectă caracteristicile esenţiale ale anumitor acte antisociale în domeniul
activităţii vamale. Totalitatea semnelor componenţei încălcării regulilor vamale constituie o
condiţie necesară şi suficientă pentru a califica anumite acţiuni ca încălcări ai reglementărilor
vamale.
Componenţa de încălcare a reglementărilor vamale ca orice alte tipuri de încălcări care
următoarele semne caracteristice: obiectul încălcării reglementărilor vamale, latura obiectivă,
latura subiectivă şi subiectul încălcării.
La sancţionarea încălcărilor reglementărilor vamale urmează a fi luate în considerare
nivelul şi caracterul de participare al fiecărei persoane la comiterea încălcării respective.
Persoanele fizice sunt pasibile de răspundere pentru contravenţii vamale dacă la data comiterii
lor au împliniţi 16 ani.
Contravenţiile vamale cu răspundere contravenţională. Conform Codului
contravenţional, Serviciul Vamal examinează contravenţiile prevăzute la art.79 alin.(3),
art.265, 287, 2871, 2872, 2873.
Articolul 79 alin.(3) se referă la încălcarea legislaţiei privind donarea de sânge şi anume
scoaterea ilicită din ţară a sângelui donat, a derivatelor de sânge şi a preparatelor din el.
Articolul 265 sancţionează achiziţionarea, păstrarea, transportul spre comercializare,
comercializarea mărfurilor, produselor ori a materiei prime fără dovada originii şi a
provenienţei lor, dacă dispunerea de o asemenea dovadă este obligatorie conform legii.
Articolul 287 ţine nemijlocit de încălcările regulilor vamale şi menţionează 16 tipuri de
astfel de încălcări.
 7

La rândul său, articol 2871 sancţionează împiedicarea activităţii în cadrul auditului

postvămuire, care se exprimă prin lipsa sau neasigurarea integrităţii documentelor aferente
tranzacţiilor economice externe, precum şi ţinerea neconformă a evidenţei contabile a
acestora, neasigurarea accesului în sediu, încăperi de producţie, depozite şi în alte încăperi,
prin neprezentarea de explicaţii, date, informaţii şi documente necesare organului vamal
asupra problemelor care apar în timpul controlului, neasigurarea condiţiilor corespunzătoare
pentru efectuarea auditului postvămuire, neacordarea unui spaţiu de lucru în birou, precum şi
neasigurarea asistenţei necesare, neasigurarea integrităţii sigiliilor aplicate de către
colaboratorii vamali în cadrul efectuării auditului postvămuire.
În articolul 2872 este stabilită răspunderea pentru nerespectarea de către plătitorul vamal a
obligaţiei de a prezenta spre sechestrare toate bunurile, inclusiv cele date unor altei persoane
la păstrare sau în folosinţă, refuzul prezentării documentelor confirmative ale dreptului de
proprietate asupra bunurilor; împiedicarea accesului colaboratorului vamal în sediul sau
încăperile plătitorului vamal pentru executarea silită a obligaţiei vamale, neasigurarea
integrităţii bunurilor sechestrate, înstrăinarea, substituirea, tăinuirea, deteriorarea,
descompletarea sau folosirea lor.
Articolul 2873, se referă la încălcarea regulilor privind vinieta, și presupune următoarele
acțiuni ilegale: aflarea pe teritoriul Republicii Moldova a vehiculului neînmatriculat în
Republica Moldova, clasificat la poziţia tarifară 8703, şi a remorcii ataşate la acesta,
clasificată la poziţia tarifară 8716, fără certificatul ce atestă achitarea vinietei pentru o
perioadă mai mică de 7 zile; aflarea pe teritoriul Republicii Moldova a vehiculului
neînmatriculat în Republica Moldova, clasificat la poziţia tarifară 8703, şi a remorcii ataşate
la acesta, clasificată la poziţia tarifară 8716, fără certificatul ce atestă achitarea vinietei pentru
o perioadă mai mare de 7 zile.
Contravenţiile vamale cu răspundere materială. Pornind de la titlul art. 231 Cod
vamal – Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere materială – urmează de
menţionat că, în aceste cazuri, este vorba de contravenţii vamale care prevăd sancţiuni
materiale, care se exprimă prin încasarea amenzii (art. 232 Cod vamal), calculate în
procente din valoarea mărfurilor ce constituie obiect al contravenţiei. Astfel, în Codul
Vamal sunt prevăzute 24 de contravenții vamale, pentru care este prevăzută
răspunderea materială.
 8

3. Contestarea deciziei organului vamal asupra cazului de contravenţie

vamală.
Orice persoană are dreptul să atace actele administrative, acţiunile sau inacţiunile organelor
vamale şi ale colaboratorilor vamali dacă consideră că sunt lezate drepturile sau interesele sale
legitime. La fel, persoana poate ataca decizia organului vamal asupra cazului de contravenție
vamală. Totodată, în dependență de faptul dacă persoana este sancționată conform Codului
vamal (răspunderea materială) sau Codului contravențional (răspunderea contravențională),
diferă și procedura de contestare a deciziei organului vamal asupra cazului de contravenție
vamală.
Conform legislației vamale decizia organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi
atacată de persoana fizică, persoana juridică sau de persoana care desfăşoară activitate de
întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, vizate în decizie, ori de avocatul sau
reprezentantul lor în decursul a 10 zile calendaristice de la data comunicării deciziei.
Contestaţia împotriva deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune cu răspundere
materială se depune iniţial la Serviciul Vamal.
Dacă, din motive întemeiate, contestaţia nu a fost depusă în termenul indicat, Serviciul
Vamal este în drept, la demersul persoanei vizate în decizie, precum şi al avocatului sau al
reprezentantului ei, să o repună în termen. În acest caz, la demersul de repunere în termen se
anexează probele ce dovedesc imposibilitatea depunerii contestaţiei în termen.
După examinarea plângerii persoanei vizate în decizie, a avocatului sau a reprezentantului
ei, precum şi la recursul procurorului sau ca o măsură de control asupra respectării legalităţii
în cadrul efectuării actelor de procedură sau al cercetării cazurilor de contravenţie vamală,
Serviciul Vamal examinează decizia organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală şi
emite una din următoarele hotărâri:
a) decizia nu se modifică, iar plângerea sau recursul nu sunt satisfăcute;
b) decizia este anulată, iar dosarul remis pentru o nouă cercetare sau în procedură
suplimentară;
c) decizia este anulată, iar dosarul clasat;
d) sancţiunea aplicată pentru contravenţie vamală este modificată fără a fi agravată;
e) decizia privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie vamală este anulată şi este
emisă fie decizia de clasarea dosarului, fie se decide pornirea urmăririi penale în cazul
 9

infracţiunii de contrabandă sau altei infracţiuni, a căror urmărire penală ţine de competenţa
organului vamal.
În cazurile menționate supra Serviciul Vamal emite o decizie, despre care este informat în
scris procurorul care a înaintat recursul, precum şi reclamantul, iar despre decizia emisă cu
privire la controlul asupra respectării legalităţii în cadrul efectuării actelor de procedură sau
cercetării cazurilor de contravenţie vamală se informează persoana vizată în decizia asupra
cazului de contravenţie vamală.
Temei pentru anularea sau modificarea deciziei organului vamal privind aplicarea de
sancţiune ori privind clasarea dosarului de contravenţie vamală sunt:
a) procedura sau cercetarea unilaterală sau incompletă a cazului;
b) necorespunderea concluziilor, expuse în decizie, circumstanţelor cazului;
c) încălcarea serioasă a cerinţelor procedurale, încălcarea legislaţiei cu privire la procedura
contravenţională prin emiterea deciziei de către un colaborator vamal neîmputernicit sau prin
crearea de piedici, în pofida voinţei contravenientului, participării la cercetarea cazului a
avocatului sau a reprezentantului contravenientului, precum şi alte cazuri de violare a
drepturilor legale ale participanţilor la procedură în cazul de contravenţie vamală sau la
cercetarea lui, dacă această violare a împiedicat examinarea multilaterală a cazului şi a
influenţat sau ar fi putut influenţa emiterea unei decizii juste;
d) calificarea incorectă a faptei, neaplicarea sau aplicarea incorectă a sancţiunilor prevăzute
de legislație.
Plângerea împotriva deciziei organului vamal în cazul de contravenţie vamală se
examinează în termen de o lună de la data parvenirii ei la Serviciul Vamal. Termenul de
examinare a plângerii poate fi prelungit cu titlu de excepţie de către conducerea Serviciului
Vamal, dar nu poate depăşi 3 luni, fapt despre care este încunoştinţat reclamantul.
Ce ține de recursul procurorului, acesta este examinat în termen de 10 zile de la data
parvenirii lui la Serviciul Vamal.
Depunerea plângerii sau declararea recursului suspendă executarea deciziei organului
vamal în cazul de contravenţie vamală. Totodată, Serviciul Vamal poate suspenda examinarea
plângerii dacă:
a) materialele cazului de contravenţie vamală, decizia asupra căruia a fost atacată, au fost
solicitate de organul de urmărire penală în legătură cu pornirea procedurii penale sau cu
efectuarea urmăririi penale;
b) materialele cazului de contravenţie vamală sunt examinate de procuror în ordine de
supraveghere.
 10

În cazul dat angajatul Serviciului Vamal care examinează plângerea emite o decizie privind
suspendarea examinării, despre care fapt este informat reclamantul.
Legislația vamală prevede că contestaţia împotriva deciziei organului vamal privind
aplicarea de sancţiune cu răspundere contravenţională se depune în conformitate cu
prevederile Codului contravenţional.
Astfel, conform articolului 448 al Codului contravențional în decursul a 15 zile de la data
aducerii la cunoştinţă a faptului încheierii procesului-verbal cu privire la contravenţie,
contravenientul, victima sau reprezentantul acestora, procurorul sunt în drept să-l contesteze
în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială activează autoritatea din care face parte
agentul constatator.
Contestaţia împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţie se depune la autoritatea
din care face parte agentul constatator. În cel mult 3 zile de la data depunerii contestaţiei,
agentul constatator expediază în instanţă contestaţia şi dosarul cauzei contravenţionale. În
cazul omiterii termenului de 15 zile menționat mai sus, din motive întemeiate, persoana faţă
de care a fost pronunţată hotărârea poate fi repusă în termen, la cerere, de către autoritatea
(persoana cu funcţie de răspundere) împuternicită să examineze contestaţia.
Contestaţia depusă conform procedurii menționate suspendă executarea sancţiunii
contravenţionale aplicate.
 11

4. Răspunderea pentru infracţiunile din domeniul activităţii vamale.

Infracţiunile vamale sunt acţiuni social periculoase, comise cu vinovăţie în sfera activităţii
economice, la introducerea şi scoaterea pe/de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a
mărfurilor, bunurilor şi altor valori. Infracţiunile date sunt grupate într-o anumită grupă
distinctă, deoarece se realizează în sfera activităţii vamale.
Astfel, infracţiunile comise în domeniul vamal reprezintă una dintre cele mai grave forme
de atentare la securitatea economică a unui stat. Regimul juridic de trecere a mărfurilor peste
frontiera vamală, mecanismul de formare a bugetului de stat, protecţia pieţii interne şi
consumatorului, lupta contra mărfurilor contrafăcute, combaterea traficului ilicit de droguri,
de arme, protecţia patrimoniului natural şi cultural constituie domenii prioritare ale activităţii
organelor vamale ale oricărui stat dezvoltat.
Prin comiterea infracţiunilor vamale se ameninţă sau se lezează efectiv valori sociale de
maximă importanţă pentru securitatea economică şi în mod respectiv, pentru interesele
legitime şi legale ale cetăţenilor Republicii Moldova. Un mijloc de apărare a valorilor date
este incriminarea şi sancţionarea faptelor respective.
Articolul 268 Cod de procedură penală prevede că: „Organul de urmărire penală al
Serviciului Vamal efectuează urmărirea penală în privinţa infracţiunilor prevăzute de art. 248
şi 249 din Codul penal”. Astfel, la moment, în legislaţia Republicii Moldova la categoria
infracţiuni vamale sunt atribuite infracţiunea de contrabandă, articolul 248 Cod penal şi
eschivarea de la achitarea plăţilor vamale – articolul 249 Cod penal, ambele infracţiuni fiind
incluse în capitolul X al Codului penal – infracţiuni economice.
Astfel, articolul 248 Cod penal, în primul alineat stabilește calificativele pentru
infracțiunea de contrabandă, și anume: „Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova
a mărfurilor, obiectelor şi a altor valori în proporţii mari, eludându-se controlul vamal ori
tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu
folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin
nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere
a frontierei.”
Alineatul (2) al articolului dat stabilește răspunderea pentru comiterea contrabandei cu
substanţe narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi
explozive, precum şi a deşeurilor nocive şi a produselor cu destinaţie dublă.
 12

Alineatul (3) incriminează contrabanda cu armament, dispozitive explozive, muniţii, iar

alineatul (4) sancționează contrabanda cu valori culturale.
Alineatul (5) al articolului 248 prevede răspunderea pentru contrabanda comisă de două
sau mai multe persoane; de o persoană cu funcţie de răspundere, cu folosirea situaţiei de
serviciu; în proporţii deosebit de mari (în cazul când valoarea mărfurilor și bunurilor trecute
prin contrabandă peste frontiera vamală este mai mare de 100.000 lei).
Ce ține de articolul 249 Cod penal, prevede eschivarea de la achitarea plăţilor vamale fără
a detaliza semnele calificative ale infracțiunii date. De cele mai multe ori, infracțiunea de
eschivare de la achitarea plăților vamale este comisă prin următoarele modalități:
- neachitarea drepturilor de import/export în măsură deplină;
- neachitarea drepturilor de import/export în termenele stabilite;
- diminuarea valorii în vamă a mărfurilor în documentele de însoţire;
- declararea în documentele vamale a datelor neautentice privind regimul şi destinaţia
vamală aplicabil mărfurilor transportate;
- declararea datelor neautentice privind ţara de origine a mărfii, care permit micşorarea
mărimii drepturilor de import sau eliberarea în întregime de la achitarea acestora;
- prezentarea organelor vamale a documentelor, cu date neautentice, care acordă dreptul
la restituirea drepturilor de import;
- prezentare organului vamal a documentelor false privind garanţia emisă de banca
agreată de organul vamal;
- alte acţiuni îndreptate la ducerea în eroare a organului vamal privind baza de calcul,
calculul drepturilor de import, înlesnirilor şi facilităţilor privind plata drepturilor de import.
Suma plăţilor vamale achitate sau care urmează a fi achitate are un rol determinant în
stabilirea semnelor componenţei de infracţiune prevăzute de art. 249 Cod penal. Astfel
conform legislaţiei penale, art. 126 Cod penal, pentru atragerea la răspundere penală a
persoanele care au comis infracţiunea de eschivare de la achitarea plăţilor vamale este necesar
ca suma drepturilor de import să fie mai mare de 50.000 lei. În cazul infracţiunii de
contrabandă este necesar ca valoarea mărfurilor să fie mai mare de 50.000 lei.
Cât priveşte legislaţia penală, aceasta se află într-o strânsă legătură cu legislaţia vamală în
ce priveşte încriminarea infracţiunilor vamale. Schimbările intervenite în legislaţia vamală
influenţează direct legea penală în măsura în care aceasta stabileşte temeiul răspunderii pentru
infracţiunile comise în domeniul vamal. Faptul dat se datorează caracterului de blanchetă al
dispoziţiilor infracţiunilor respective. Redarea elementelor semnelor componenţelor date de
infracţiuni, corelează cu prevederile legislaţiei vamale, iar prezenţa temeiurilor pentru
 13

atragere la răspundere penală, sunt în dependenţă directă de aşa criterii ca obiectul

infracţiunii, locul săvârşirii, metoda de comitere, caracteristicile cărora sunt redate anume în
legislaţia vamală.
Drept factori care determină sancţionarea penală a infracţiunilor vamale, putem menţiona:
- contrabanda şi eschivarea de la achitarea plăţilor vamale dăunează grav intereselor
economice ale statului;
- atentează la securitatea economică a statului, îndeosebi activitatea economică externă a
acestuia, deoarece ca rezultat nu are loc încasarea mijloacelor băneşti necesari în Bugetul de
Stat;
- este expus pericolului viaţa şi sănătatea cetăţenilor, manifestat prin introducerea ilegală în
ţară a substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare,
radioactive şi explozive, a armamentului, a dispozitivelor explozive şi muniţiilor;
- contrabanda cu valori valutare poate fi folosită, de către organizaţiile criminale
internaţionale în vederea procurării ilegale a armelor, substanţelor narcotice, a armelor de
distrugere în masă, precum şi la finanţarea actelor de terorism etc.
Subiect al infracţiunilor prevăzute de art. 248 şi 249 CP poate fi orice persoană fizică
responsabilă în vârstă de 16 ani precum şi persoana juridică.
Ce tine de persoana juridică, cu excepţia autorităţilor publice, aceasta este pasibilă de
răspundere penală pentru o faptă prevăzută de legea penală dacă există una din următoarele
condiţii:
a) persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a
dispoziţiilor directe ale legii, ce stabilesc îndatoriri sau interdicţii pentru efectuarea unei
anumite activităţi;
b) persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activităţi ce nu corespunde actelor de
constituire sau scopurilor declarate;
c) fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune în proporţii considerabile
persoanei, societăţii sau statului a fost săvârșită în interesul acestei persoane juridice sau a fost
admisă, sancţionată, aprobată, utilizată de organul sau persoana împuternicită cu funcţii de
conducere a persoanei juridice respective.
Persoanele juridice, cu excepţia autorităţilor publice, răspund penal pentru infracţiunile
pentru săvârșirea cărora este prevăzută sancţiune pentru persoanele juridice din Codul penal.
Totodată, răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea persoanei fizice
pentru infracţiunea săvârșită.
 14

Urmărirea penală în cazul tragerii la răspundere penală a persoanei juridice se efectuează

cu participarea reprezentantului legal al acesteia. Reprezentantul legal sau, după caz,
reprezentantul desemnat al persoanei juridice o reprezintă pe aceasta la efectuarea acţiunilor
procesuale.
Bibliografie:
Acte normative:
1. Codul Vamal, Legea Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, ediţie specială din 01.01.2007;
2. Codul Contravențional, Legea Nr. 218 din 24.10.2008, În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 3-6 din 16.01.2009, în vigoare din 31.05.2009;
3. Codul Penal, Legea Nr.985 din 18.04.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova Nr. 72-74 din 14.04.2009.
Literatura generală și de specialitate:
1. Pavel Țurcan, Ianuș Erhan, Octavian Ciobanu, Edgar Rotundu, DREPT VAMAL, Note de
curs, Chişinău 2016