Bazele contabilității

Management ID, anul I

10.05.2021

AT3. Aplicații privind determinarea rezultatului: identificarea și gruparea

veniturilor și cheltuielilor. Evaluarea elementelor patrimoniale –
exemplificări.

Partea I Aplicații privind determinarea rezultatului: identificarea și gruparea

veniturilor și cheltuielilor

Rezultatul exerciţiului financiar, structură de capitaluri proprii, se determină ca

diferenţă între veniturile şi cheltuielile perioadei respective.
Atunci când veniturile sunt mai mari de cât cheltuielile se generează surse, în situația
inversă, are loc o diminuare a surselor.
A. Venituri
Cuprind atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi
curente, respectiv de exploatare și financiare, cât şi câştigurile din orice alte surse.
Veniturile sunt grupate pe feluri de venituri după natura lor în:
- venituri din exploatare (tot ce ține de obiectul de activitate al entității);
- venituri financiare.
Veniturile din exploatare cuprind:
a) venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şi serviciilor
prestate
b) venituri aferente costului producţiei (venituri din producția de stocuri)
c) venituri din producţia de imobilizări (venituri din producția de bunuri pe termen lung
destinate propriei utilizări)
d) venituri din subvenţii de exploatare
e) alte venituri din exploatarea curentă
!!!!!! Totalitatea veniturilor realizate de o entitate economică din activitatea de
exploatare ce reprezintă obiectul său de activitate reprezintă cifra de afaceri .
Veniturile financiare cuprind:
a) venituri din imobilizări financiare
b) venituri din investiţii financiare pe termen scurt
c) venituri din investiţii financiare cedate
d) venituri din diferenţe de curs valutar
e) venituri din dobânzi,
f) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare
g) alte venituri financiare.
De o reflectare distinctă în patrimoniu beneficiază veniturile din reluarea
provizioanelor și a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare, evidenţiate după
natura lor, pe cele două tipuri de activităţi .

Notă: În suportul de curs regăsiți detalierea elementelor de mai sus.

1
 B. Cheltuieli
Cuprind atât sumele sau valorile plătite sau de plătit, cât şi pierderile din orice altă
sursă.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:
Cheltuieli de exploatare care cuprind:
a) cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile, costul de achiziţie al
obiectelor de inventar consumate, etc
b) cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, chirii, cheltuieli cu
primele de asigurare, etc
c) cheltuieli cu personalul generate de obligaţiile entităţii faţă de personal (costul muncii
prestate de salariaţi)
d) alte cheltuieli de exploatare
Cheltuieli financiare formate din:
a) pierderi din creanţe legate de participaţii;
b) cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;
c) diferenţele nefavorabile de curs valutar;
d) dobânzile privind exerciţiul financiar în curs;
e) cheltuieli cu sconturile acordate clienţilor;
f) pierderi din creanţe de natură financiară
g) alte cheltuieli financiare;
Se cuprind, de asemenea, cheltuielile cu amortizările, provizioanele, ajustările pentru
depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit/venitul
microîntreprinderilor, care se evidențiază distinct în funcţie de natura lor.

Notă: În suportul de curs regăsiți detalierea elementelor de mai sus.

C. Rezultatul exerciţiului financiar

Rezultat exercițiu financiar = Rezultat din exploatare + Rezultat financiar

Rezultat din exploatare = Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare

Rezultat financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare

Această metodă de determinare a rezultatului se numește metoda în cascadă,

corespunzător structurii documentului de sinteză Cont de profit și pierdere.
SAU
Rezultatul exercițiului financiar = Venituri - Cheltuieli

Atât rezultatul din exploatare, cât şi cel financiar, pot fi pozitive (venituri mai mari decât
cheltuielile), adică profit sau pot fi negative (venituri mai mici decât cheltuielile), adică
pierdere.
Totalitatea veniturilor, cheltuielilor, precum şi rezultatul exerciţiului financiar sunt
prezentate în documentul de sinteză denumit Cont de profit şi pierdere, parte integrantă din
situaţiile financiare anuale, prin care se prezintă performanţa financiară a entităţii, precum și
modul în care aceasta a fost obţinută (din exploatare și/sau activitatea financiară).

Notă: În suportul de curs regăsiți detalierea elementelor de mai sus.

2
SINTEZĂ:
Venitul = bogăția creată prin activitatea desfășurată de către entitatea patrimonială
De exemplu: - dacă am avea ca obiect de activitate comerț, venitul realizat este un venit din
vânzare de mărfuri
- dacă am avea ca obiect de activitate prestări servicii, venitul realizat este un venit
din prestări servicii
Cheltuiala = utilizarea bogăției în cadrul activității desfășurate de către entitatea patrimonială
De exemplu: - consum materii prime = cheltuială cu materiile prime
- consum materiale consumabile = cheltuială cu materialele consumabile
- consum ”forță de muncă” (avem salariați) = cheltuieli cu salariile
Rezultat = Venituri – Cheltuieli

IMPORTANT!!! Trebuie să facem diferența între rezultatul brut și rezultatul net:

➢ Rezultatul brut = rezultatul înainte de a aplica impozitul pe profit/impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor
➢ Rezultat net = rezultat după impozitare
Diferențierea este tratată din punct de vedere contabil. Nu intram în amănunte fiscale.

Aplicația 1
În cursul lunii martie o societate efectuează următoarele cheltuieli și realizează următoarele
venituri:
- Înregistrează dobânda de plată pentru un credit bancar în valoare de 500 lei: cheltuială
- Înregistrează salarii datorate angajaților în sumă de 5000 lei: cheltuială
- Înregistrează dobânda de încasat pentru disponibilul existent în contul de la bancă în
sumă de 25 lei: venituri
- Înregistrează chiria de încasat pentru un spațiu deținut în valoare de 4500 lei: venituri
- Prestează lucrări de reparații la o altă societate în valoare de 2500 lei: venituri
Se cere: identificați veniturile, cheltuielile și determinați rezultatul brut al exercițiului
(varianta globală).

Rezolvare:
Venituri:
- dobânda de încasat → venituri din dobânzi : 25 lei
- chiria de încasat → venituri din chirii : 4500 lei
- lucrări de reparații prestate la o altă societate →venituri din prestări servicii: 2500 lei
Total venituri = 25 + 4500 + 2500 = 7025 lei
Cheltuieli:
- dobânda de plătit → cheltuieli cu dobânzile 500 lei
- salarii datorate angajaților → cheltuieli cu salariile 5000 lei
Total cheltuieli = 500 + 5000 = 5500 lei
Rezultatul brut al exercițiului = Venituri totale – Cheltuieli totale = 7025 – 5500 =
= 1525 lei (profit, sursă, P)

3
Aplicația 2
O entitate patrimonială prezintă următoarele informații privind cheltuielile și veniturile:
- cheltuieli cu materiile prime 7000 lei: cheltuieli de exploatare
- cheltuieli cu salariile 5000 lei: cheltuieli de exploatare
- venituri din vânzarea produselor finite 12000 lei: venituri din exploatare
- venituri din prestări servicii 2000 lei: venituri din exploatare
- cheltuieli cu dobânzile 500 lei: cheltuieli financiare
- venituri din dobânzi 20 lei: venituri financiare
- impozit pe profit 243 lei: cheltuieli
Se cere: determinați rezultatul net al exercițiului aplicând metoda în cascadă (determinarea
rezultatului exercițiului financiar prin însumarea rezultatului din exploatare și a rezultatului
financiar)

Venituri din exploatare: lei

- venituri din vânzarea produselor finite 12000
- venituri din prestări servicii 2000
Total venituri din exploatare 14000
Cheltuieli din exploatare:
- cheltuieli cu materiile prime 7000
- cheltuieli cu salariile 5000
Total venituri din exploatare 12000
Rezultatul din exploatare: 14000 – 12000 = 2000 lei (profit) 2000
Venituri financiare:
- venituri din dobânzi 20
Total venituri financiare 20
Cheltuieli financiare:
- cheltuieli cu dobânzile 500
Total cheltuieli financiare 500
Rezultatul financiar: 20 – 500 = -480 lei (pierdere) (480)*
Rezultatul brut al exercițiului = rezultatul din exploatare +/- 1520
rezultatul financiar = 2000 – 480 = 1520 lei (profit brut)
Impozit pe profit (16% x 1520 lei ) 243
Rezultatul net al exercițiului = Rezultatul brut al exercițiului – 1277
impozit pe profit = 1520 – 243 = 1277 lei (profit net)
* paranteza înseamnă că suma respectivă este cu semnul ‚minus’ (se scade, după
cum se poate observa din calcule)

4
Aplicație 3
Se dau următoarele informaţii cu privire la patrimoniul unei entităţi economice:
- cheltuieli pentru dezvoltarea potenţialului de activitate 11.000 lei; ch. de dezvoltare (Imob
necorporală = IN)
- cheltuieli pentru înregistrarea şi înmatricularea societăţii 1.000 lei; ch. de constituire (IN)
- cheltuieli de prospectare a pieţei 1.700 lei; ch. de dezvoltare; ch. de dezvoltare (IN)
- costul unor noi tehnologii obţinute de entitate 23.000 lei; ch de dezvoltare (IN)
- costul unei mărci de fabrică achiziţionate 9.000 lei; marca de fabricație (IN)
- cheltuieli cu materii prime 25.000 lei; ch. de exploatare
- costul unui program informatic achiziţionat 15.000 lei; program informatic (IN)
- prime de asigurare plătite în avans 6.000 lei; ch. în avans (creanțe)
- abonament plătit în avans 400 lei; ch. în avans (creanțe)
- cheltuieli pentru reparaţii curente şi revizii tehnice 7.000 lei; ch. de exploatare
- venituri din chirii înregistrate în avans 4.000 lei; venituri în avans (datorii)
- venituri din vânzarea produselor finite 20.000 lei; venituri din exploatare
- venituri din lucrări executate şi servicii prestate 1.800 lei; venituri din exploatare
- cheltuieli cu salariile 7.700 lei; ch. de exploatare
- diferenţe favorabile de curs de schimb (pentru datoriile în valută) 3.000 lei; venituri
financiare
- diferenţe nefavorabile de curs de schimb (pentru creanţele în valută) 2.000 lei; ch.
financiare
- venituri din dobânzi 300 lei; venituri financiare
- cheltuieli cu sconturile (reducere financiară) acordate clienţilor 450 lei: ch. financiare
Să se determine rezultatul brut al exerciţiului financiar folosind metoda în cascadă.

Atenție: în informațiile de mai sus sunt și elemente care nu reprezintă cheltuieli sau venituri
ce intră în calculul rezultatului exercițiului financiar!

5
 Partea a II-a Evaluarea elementelor patrimoniale - exemplificări
În funcție de modul de efectuare în timp a evaluării, sunt cunoscute două forme:
I. Evaluarea curentă și II. Evaluarea periodică.

I. Evaluarea curentă
Practicată la înregistrarea operaţiilor economice în contabilitate pe tot parcursul
desfăşurării activităţii, evaluarea curentă este numită şi evaluarea contabilă.
Evaluarea curentă are la bază unul din principiile fundamentale ale evaluării – principiul
costului istoric – ce constă în evaluarea elementelor patrimoniale la costul de origine sau de
intrare stabilit pe baza documentelor justificative şi se face, aşadar, în două momente: la
intrarea în patrimoniu şi la ieşirea din patrimoniu a elementelor patrimoniale.
Evaluarea curentă la intrarea în patrimoniu
Bunurile sunt evaluate în faza de intrare în patrimoniu la costul istoric sau de origine, în
funcţie de modul de dobândire a lor, ce se poate identifica cu costul de achiziţie, costul de
producţie, valoarea de aport, valoare justă sau valoare nominală.

Notă: Vezi în suportul de curs detaliile privind modalitatea de calcul a acestor

valori ale elementelor la intrarea în patrimoniu)

Evaluarea curentă la ieșirea din patrimoniu

„La data ieșirii din patrimoniu sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se
scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în
contabilitate”.
Pentru evaluarea la ieșirea din patrimoniu a stocurilor se poate folosi una dintre
următoarele metode, fiecare având la baza calculelor valoarea de intrare a stocurilor
respective.
1.Metoda „costului mediu ponderat” (CMP)
2. Metoda „primei intrări – primei ieşiri” (FIFO)
3. Metoda „ultimei intrări – primei ieşiri” (LIFO)
Evaluarea stocurilor se ieșirea se poate face și prin metoda identificării specifice, prin
metoda costului standard (dacă aceasta este metoda aleasă pentru evidența stocurilor) sau prin
prețul de vânzare cu amănuntul al mărfurilor vândute (ieșite din patrimoniu).

II. Evaluarea periodică

Evaluarea periodică se efectuează în două momente principale ale circuitului contabil,
generat de operaţiile economice: evaluarea la inventar şi evaluarea la data bilanţului.
Evaluarea la inventar a elementelor patrimoniale
Entităţile economice au obligaţia legală de a efectua inventarierea patrimoniului
cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării lor, respectiv înaintea întocmirii situaţiilor
financiare anuale (care cuprind Bilanț, Cont de profit și pierdere, Note explicative....)
Pe lângă această latură cantitativă a inventarierii patrimoniului, prezintă importanţă la
fel de mare şi aspectul calitativ al inventarierii, ca etapă obligatorie înainte de întocmirea
situaţiilor financiare anuale. Practic, inventarierea calitativă a patrimoniului constă în
evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, a căror existenţă a fost constatată faptic cu
scopul de a stabili valoarea la care acestea vor fi recunoscute în bilanţ. Valoarea stabilită pentru
fiecare element de activ, datorii şi capitaluri proprii poartă denumirea de valoare de inventar se
numește valoare de inventar.

6
 Evaluarea elementelor patrimoniale la data bilanţului
Reflectarea în situaţiile financiare a activelor pentru care s-au înregistrat deprecieri sau
pierderi de valoare, permanente sau temporare, se face la valoarea netă contabilă, adică la
valoarea de intrare în patrimoniu corectată cu valoarea ajustărilor, după relaţia:

Valoare = Valoare de intrare - Amortizare - Ajustări pentru

netă în patrimoniu (ajustare depreciere sau
contabilă permanentă) pierdere de
valoare
(ajustare
provizorie)

Exemplificare modalitate de calcul a diverselor tipuri de costuri/prețuri

Aplicaţie: Societatea comercială “X” a achiziţionat o linie tehnologică pentru fabricarea
produselor de panificaţie, pentru care s-au efectuat următoarele cheltuieli: valoarea liniei
tehnologice 10.000,00 USD, taxe vamale 10%, comision vamal 1%, cheltuieli de transport pe
teritoriul ţării 700,00 lei; cheltuieli cu montajul 400,00 lei. Cursul de schimb la data achiziţiei
era 3,10 lei/USD. Costul de achiziţie al liniei tehnologice este format din:

Valoare linie tehnologică (10.000,00 x 3,10 lei /USD ) 31.000,00 lei

+ Taxe vamale (10% x 31.000,00) 3.100,00 lei
+ Comision vamal (1% x 31.000,00) 310,00 lei
= Cost de achiziţie în vamă 34.410,00 lei
+ Cheltuieli de transport 700,00 lei
+ Cheltuieli cu montajul 400,00 lei
= Cost de achiziţie linie tehnologică 35.510,00 lei

Aplicaţie: O societate comercială efectuează următoarele cheltuieli pentru obţinerea

produsului “y”: materii prime consumate 15.500,00 lei; materiale consumabile consumate
2.000,00 lei; cheltuieli cu salariile personalului direct productiv 4.500,00 lei; cheltuieli cu
salariile personalului indirect productiv 3.000,00 lei; cheltuieli cu amortizarea utilajelor
25.000,00 lei. Coeficientul de repartizare a cheltuielilor indirecte este de 0,40, iar gradul de
folosire a utilajelor este 80%. Costul de producţie este format din:

Cost de achiziţie al materiilor prime şi materialelor 17.500,00 lei

+ Alte cheltuieli directe de producţie (manopera directă) 4.500,00 lei
+ Cota cheltuielilor indirecte de producţie repartizate raţional 21.200,00 lei
(cheltuieli cu salariile indirecte: 3.000,00 x 0,40 = 1.200,00 lei şi
cheltuieli cu amortizarea: 25.000,00 x 80% = 20.000,00 lei)
= Cost de producţie 43.200,00 lei

Aplicaţie: Societatea comercială “X” care practică comerţ cu amănuntul nu este

înregistrată în scopuri de TVA (este neplătitoare de TVA şi în consecinţă TVA aferentă
achiziţiei mărfurilor este o taxa nerecuperabilă ce va intra în costul de achiziţie). Achiziţionează
biscuiţi la un preţ de cumpărare de 2,00 lei/pachet, TVA 9%. Adaosul comercial practicat de
societate este de 50%. Societatea va vinde biscuiţii la un preţ de vânzare cu amănuntul format
după cum urmează:

7
 Cost de achiziţie, care include şi TVA, ca taxa nerecuperabilă 2,18 lei
2,00 + (9% x 2,00)
+ Adaos comercial (50% x 2,18) 1,09 lei
(=) Preţ de vânzare cu amănuntul 3,27 lei

Dacă societatea ar fi plătitoare de TVA (opțional):

Cost de achiziţie 2,00 2,00 lei
+ Adaos comercial (50% x 2,00) 1,00 lei
+ TVA neexigibilă (9% x (2,00 + 1,00)) 0,27 lei
(=) Preţ de vânzare cu amănuntul 3,27 lei

Opțional: Caz particular: Situația în care TVA este taxa NERECUPERABILĂ care
conform definiției, se include în costul de achiziție.
Societatea A achiziționează materii prime la un preț de cumpărare de 100 lei, TVA 19
lei (deductibilă, creanță). Așadar furnizorul este plătitor de TVA.
Societatea A vinde produse la un preț de vânzare de 300 lei, TVA 57 lei (colectată,
datorie)
Dacă societatea A ar fi neplătitoare de TVA, aceasta nu va proceda la deducerea TVA
aferentă achiziției (19 lei) pentru că ea NU COLECTEAZĂ TVA (fiind neplătitoare, operația
de vânzare ar fi fost facturată doar la nivelul de 200 lei)
Deci cei 19 lei aferenți achiziției reprezentând TVA, pentru societatea A este taxa
nerecuperabilă care va fi inclusă în costul de achiziție al serviciului prestat de societatea B.

Societatea A plătitoare de TVA Societatea A neplătitoare de TVA

Înregistrarea materii prime
Cost de achiziție 100 lei Cost de achiziție de 119 lei
Regularizare TVA
TVA colectată 57 lei Fiind neplătitoare de TVA nu procedează la
TVA deductibilă 19 lei regularizarea TVA, tocmai de aceea TVA la
TVA de plată 38 lei (57 – 19) achiziție este taxa nerecuperabilă
(recuperează cei 19 lei din cei 57 de lei Prețul de vânzare va fi doar de 300 lei.
datorați statului)

Opțional: Regularizare TVA: se compara TVA deductibilă (înregistrată la achiziții) cu TVA

colectată (înregistrată la vânzări) și se stabilește:
TVA de plată ( datorie către stat) TVA colectată > TVA deductibilă
TVA de recuperat (creanță asupra statului) TVA colectată < TVA deductibilă

Aplicație privind evaluarea stocurilor la ieșirea din patrimoniu folosind una dintre metodele
de epuizare a loturilor:
Situația cu privire la sortimentul „x” de materie primă utilizată în procesul de producţie
(evidență cantitativ-valorică):
- Stoc iniţial la 1.12.N: 50 kg x 75 lei/kg = 3.750 lei
- Intrări (achiziţii): 7.12.N 100 kg x 89 lei/kg = 8.900 lei (cost de achiziție)
15.12.N 200 kg x 95 lei/kg = 19.000 lei (cost de achiziție)
25.12.N 150 kg x 100 lei/kg = 15.000 lei (cost de achiziție)
- Ieşiri (consumuri): 9.12.N 120 kg
20.12.N 210 kg
26.12.N 50 kg

8
 Aşa cum se poate observa în cazul cantităţilor consumate în cursul perioadei NU este
precizată valoarea la care materia primă utilizată este scoasă din gestiune.
Valoarea la care se face evaluarea la ieşirea din patrimoniu, respectiv descărcarea
gestiunii de materiile prime consumate, se determină pe baza costului de achiziţie, adică
valoarea de intrare în patrimoniu, în funcţie de metoda adoptată, care trebuie să reflecte cât
mai fidel realitatea economică, în condiţiile respectării principiului permanenţei metodelor
(LIFO SAU FIFO SAU CMP)

Exemplificare evaluarea la ieșirea din patrimoniu prin metoda LIFO

Ieșire 9.12. N: 100 kg x 89lei/ kg = 8.900 lei (lotul intrat în 07.12)
20 kg x 75lei/ kg = 1.500 lei (lotul inițial)
10.400 lei ( cheltuieli cu materiile prime)
Stoc la 9.12.N : 30kg x 75lei/kg = 2.250 lei (stoc de materii prime)

Ieșire 20.12.N: 200 kg x 95 lei/kg = 19.000 lei (lotul din 15.12)

10 kg x 75lei/ kg = 750 lei (stocul din 09.12)
19.750 lei (cheltuieli cu materiile prime)
Stoc 20.12.N: 20kg x 75 lei/ kg = 1.500 lei (stoc de materii prime)

Ieșire 26.12.N : 50kg x 100lei/kg =5.000 lei (cheltuieli cu materiile prime)

Stoc la 26.12N: 20 kg x 75 lei/kg = 1.500 lei
100 kg x 100 lei/kg = 10.000 lei
11.500 lei (stoc de materii prime)
Stoc Inițial + Intrări = Stoc final + Ieșiri
3.750 lei+(8.900lei+19.000lei+15.000lei)=11.500 lei+(10.400 lei+19.750 lei+5.000 lei)
3.750 lei + 42.900lei = 11.500 lei + 35.150 lei
46.650 lei = 46.650 lei

Exemplificare aplicare metoda FIFO

Ieșire 9.12. N: 50 kg x 75lei/ kg = 3.750 lei
70 kg x 89lei/ kg = 6.230 lei
9.980 lei (cheltuieli cu materiile prime)
Stoc la 9.12.N : 30kg x 89lei/kg = 2.670 lei (stoc de materii prime)
Ieșire 20.12.N: 30 kg x 89 lei/kg = 2.670 lei
180 kg x 95lei/ kg = 17.100 lei
19.770 lei (cheltuieli cu materiile prime)
Stoc 20.12.N: 20kg x 95 lei/ kg = 1.900 lei (stoc de materii prime)

Ieșire 26.12.N : 20kg x 95lei/kg = 1.900 lei

30kg x 100 lei/kg = 3.000 lei
4.900 lei (cheltuieli cu materiile prime)
Stoc la 26.12N: 120 kg x 100 lei/kg = 12.000 lei (stoc de materii prime)

Stoc Inițial + Intrări = Stoc final + Iesiri

3.750 lei+(8.900 lei+19.000lei+15.000lei)=12.000 lei+(9.980lei+19.770 lei+4.900 lei)
3.750 lei + 42.900lei = 12.000 lei + 34.650 lei
46.650 lei = 46.650 lei

9
 Exemplificare aplicare metoda CMP
1) CMP calculat la sfârșitul perioadei

50kg x 75 lei+100 kg x 89 lei+200 kg x 95 lei +150 kg x 100 lei

CMP 31.12.N = 50kg+100kg+200 kg+150kg
46650 lei
= = 93,30 lei /kg
500 kg
!!!!! Toate consumurile vor fi evaluate la costul mediu de 93,30 lei:

E 31.12.N: (120kg + 210kg + 50 kg) x 93,30 lei/ kg = 380 kg x 93,30 lei/ kg

= 35.454 lei (cheltuieli cu materiile prime)
Stoc 31.12.N: 120 kg x 93,30 lei/kg = 11.196 lei (stoc de materii prime)

Stoc Inițial + Intrări = Stoc final + Iesiri

46.650 lei = 11.196 lei + 35.454 lei
46.650 lei = 46.650 lei

2) CMP calculat după fiecare intrare (sau înainte de fiecare ieșire)

50kg x 75 lei+100 kg x 89 lei 12.650 lei

CMP 07.12.N = = = 84,3333 lei/kg
50kg+100kg 150 kg

E 09.12.N: 120 kg x 84,3333 = 10.120 kg (cheltuieli cu materiile prime)

Stoc 09.12.N: 30 kg x 84,3333 = 2.530 lei (12.650 – 10.120)

30kg x 84,3333 lei+200 kg x 95 lei 2.530 lei+19.000 lei

CMP 15.12.N = = = 93,6086 lei/kg
30kg+200kg 230 kg

E 20.12.N: 210 kg x 93,6086 lei/kg = 19.657,82 lei (cheltuieli cu materiile prime)

Stoc 20.12.N: 20 kg x 93,6086 lei/kg = 1.872,18 (21.530 – 19.657,82)

20kg x 93,6086 lei+150 kg x 100 lei 1.872,18 lei+15.000 lei 16.872,18𝑙𝑒𝑖

CMP25.12.N = = =
20kg+150kg 170 kg 170 𝑘𝑔
= 99,2481 lei/kg

E 26.12.N: 50 kg x 99,2481 lei/kg = 4.962,41 lei (cheltuieli cu materiile prime)

Stoc 26.12.N: 120 kg x 99, 24811 lei/kg = 11.909,77 lei (stoc de materii prime)
(16.872,18 – 11.909,77)
Stoc Inițial + Intrări = Stoc final + Ieșiri
46.650 lei = 11.909,77 lei + (10.120 lei+19.657,82 lei+4.962,41lei)
46.650 lei = 11.909,77 lei + 34.740,33 lei
46.650 lei = 46.650 lei

Întrebări:
1) Știind că o societate plătitoare de TVA achiziționează un utilaj în următoarele condiții: preț
de cumpărare 15.680,26 lei, TVA 2.979,25 lei, cheltuieli de transport facturate la un cost de
1.000,00 lei, TVA 190 lei, cheltuieli cu montajul facturate la un cost de 2.500 lei, TVA 475,00
lei, care este valoare la care va fi înregistrat utilajul la intrarea în patrimoniu:
a) Cost de achiziție 19.180,26 lei
b) Cost de achiziție 15.680,26 lei
c) Cost de achiziție 19.845,26 lei
d) Cost de achiziție 22.824,51 lei

10
2) Știind că o societate neplătitoare de TVA achiziționează un utilaj în următoarele condiții:
preț de cumpărare 15.680,26, TVA 2.979,25 lei, cheltuieli de transport facturate la un cost de
1.000,00 lei, TVA 190 lei, cheltuieli cu montajul facturate la un cost de 2.500 lei, TVA 475,00
lei, care este valoare la care va fi înregistrat utilajul la intrarea în patrimoniu:
a) Cost de achiziție 19.180,26 lei
b) Cost de achiziție 15.680,26 lei
c) Cost de achiziție 19.845,26 lei
d) Cost de achiziție 22.824,51 lei

3) Se obțin produse finite pentru care se consumă materii prime în valoare de 3.600,50 lei,
manoperă directă 4.500,00 lei, cheltuieli cu energie repartizate 820,00 lei, pierderi cauzate de
întreruperi ale energiei 1.900 lei, cheltuieli cu amortizarea utilajelor repartizate 960,00 lei.
Costul de producție este:
a) 9.880,50 lei
b) 11.780,50 lei
c) 9.060,50 lei
d) 10.000,50 lei

4) Stabiliți prețul de vânzare cu amănuntul știind: cost de achiziție mărfuri 8950,64 lei, TVA
aferentă costului de achiziție 805,56 lei (conform facturii), adaos comercial practicat de
societatea de desfacere cu amănuntul este de 25%, TVA 9%. Prețul de vânzare cu amănuntul
este:
a) 12.195,25 lei
b) 13.292,82 lei
c) 10.700,80 lei

11