Estimarea cantitativă a siguranței schemelor complexe de instalații energetice

Calculul siguranței schemelor electrice pe baze statistice cu ajutorul relațiilor

probabilistice, a permis realizarea unor scheme cu indicatori tehnico-economici
superiori. Schema din figura 1.1.b a fost aplicată la un număr mare de stații electrice
obținându-se importante economii.

Figura 1.1. Scheme cu bobine de reactanță individuale (stânga) respectiv cu o bobină de reactanță pentru
două plecări (dreapta)

Complexitatea schemelor electrice a condus la dezvoltarea unor modele

probalistice care să permită calculul duratei de nefuncționare și a energiei nelivrate.
În aceste studii s-a arătat că siguranța în funcționare a schemelor electrice trebuie să
fie determinată pe bază de calcule tehno-economice, care să permită exprimarea sub
formă economică a pierderilor pe care le suportă economia națională în urma
avariilor probabile ce pot avea loc.
Modelul probalistic folosut a permis calcularea următoarelor mărimi:
1. 𝐴Σ – numărul probabil de întreruperi în alimentarea cu energie electrică a
consumatorului, pentru o anumită perioadă , 𝑇.
 2. 𝐷Σ – durata probabilă de întrerupere a alimentării cu energie pentru o anumită
perioadă, 𝑇.
3. 𝐸Σ – cantitatea de energie nelivrată consumatorului în perioada 𝑇.

Influența reparațiilor asupra siguranței în exploatare pentru circuitele paralele,

s-a luat în considerare, în măsura în care prin intrarea în reparație a unui element,
există pericolul întreruperii transportului de energie electrică prin schema respectivă.
Menționăm că datele asupra avariilor diferitelor elemente nu se referă la un an
calendaristic, ci la perioada programată de funcționare dintr-un an.
Pentru a lua în considerare și cantitatea de energie nelivrată din cauza avariilor,
s-a presupus că reparațiile în rețea nu pot fi puse în concordanță cu reparațiile la
consumator.
În acest caz energia nelivrată, atât din cauza avariilor cât și a reparațiilor, a fost
scoasă în evidență în mod separat.
𝐸𝑟 = 𝐸1 + 𝐸𝑅
În această formulă s-au considerat două elemente distincte:
- timpul scoaterii în reparație a unui circuit;
- timpul de întrerupere determinat de avariile care pot acea loc la circuitele
rămase în funcțiune în perioada de reparație a primului circuit.
În vederea efectuării unor calcule economice care să țină seama atât de
investițiile inițiale cât și de cheltuielile de expoatare și daunele provocate economiei
naționalr exprimate sub formă bănească, s-a propus completarea formulei pentru
calculul cheltuielilor totale cu un nou factor care să țină seama de daunele produse
la un anumit nivel de siguranță al schemei.
𝐶𝑇 = 𝐼 + 𝑇(𝐶𝐸 + 𝐶𝑎𝑣 )
unde:
𝐼- sunt investițiile inițiale;
 𝐶𝐸 – cheltuielile de exploatare;
𝐶𝑎𝑣 – cheltuielile produse de întreruperile în alimentarea cu energie electrică;
𝑇- este durata de calcul.
Această relație permite "optimizarea siguranței" punând în balanță și
cheltuielile de exploatare inclusiv daunele provocate de scheme cu grade diferite de
siguranță.
După cum rezultă din cele expuse, modelul probalistic folosit nu redă întreaga
complexitate a funcționării unei instalații energetice, prezentând în principal
următoarele neajunsuri:
- consideră probabilitățile de defectare ale elementelor schemei ca fiind
constante în timp; datele statistice ale comportării elementelor sistemului energetic
arată că numărul de avarii variază în timp distingâdu-se în viața unui echipament
trrei perioade ( copilărie – maturitate – îmbătrânire);
- nu pot exprima funcționarea reală a schemei în timp pe baza histogramelor
elementelor componente.
O schemă electrică este alcătuită din componente dispuse într-o anumită
configurație care permite transportul energiei electrice de la sursă la consumator.
Diferitele combinații posibile de componente defecte și în funcțiune definesc stările
prin care poate evalua schema în decursul timpului.

Metoda Calabrese de estimare a fiabilității

Pornind de la noțiunea de coeficient de avarie, 𝑞, care este probabilitatea ca
unitatea să fie în stare de defect la un moment dat, cu ajutorul formulei binominale,
Calabrese determină probabilitatea ca la un moment dat să fie în stare de defect
𝐾unități din numărul total al acestora 𝑛;
Metoda Calabrese se bazează pe constatarea că un element al sistemului
respectiv, un agregat, poate avea două stări și anume:
 - o stare de funcționare caracterizată prin probabilitate 𝑝;
- o stare de avarie caracterizată prin probabilitatea 𝑞, între probabilitățile celor
două stări existând relația:
𝑝+𝑞 =1
Pentru un sistem electroenergetic format dintr-un număr de 𝑛 agregate
împărțite în 𝑔 grupe (1 ≤ 𝑔 ≤ 𝑛) cu câte 𝑛𝑖 agregate de aceiași putere unitară în
fiecare grupă, cu probabilitățile de stare 𝑝𝑖 și 𝑞𝑖 , probabilitățile diferitelor stări ale
sistemului se pot reda prin termenii obținuți din dezvoltarea relației.
𝑛𝑔
(𝑝1 + 𝑞1 )𝑛1 (𝑝2 + 𝑞2 )𝑛2 … (𝑝𝑖 + 𝑞𝑖 )𝑛𝑖 … (𝑝𝑔 + 𝑞𝑔 ) =1
Termenul general al acestui produs pentru cazul 𝑝𝑖 = 𝑝 este:
𝑃𝑛𝑘 = 𝐶𝑛𝑘 𝑝𝑛−𝑘 𝑞𝑘

unde:
𝑘- este numărul de agregate din sistem aflate simultan în avarie (0 ≤ 𝑘 ≤ 𝑛);
𝑛 −numărul total de agregate;
Aceasta permite calculul probabilităților ca ansamblul de unități să se
găsească în diferite stări de funcționare a ansamblului în aceste diverse stări, într-o
perioadă lungă de timp. Această metodă se pretează la studilul acelor instalații la
care apare în special necesitatea determinării timpilor totali de indisponibilitate sau
duratelor de viață a anumitor tipuri de utilaje, alți indicatori neprezentând interes.
Metoda Calabrese prezintă însă unele limitări datorită cărora nu poate răspunde
la multe probleme care se cer rezolvate de teoria siguranței în special în cazul
instalațiilor energetice. Astfel:
- probabilitatea 𝑞 nu dă nici o informație în legătură cu durata unei întreruperi
individuale;
- nu se pot evalua riscurile de defectare într-un interval de timp scurt;
 - nu se poate aprecia numărul de treceri al ansamblului prin diverse stări, într-o
perioadă de timp.
Se poate spune că metoda Calabrese prezintă dezavantajul de a nu urmări
evoluția în timp a stărilor prin care poate trece complexul de unități funcționale
studiat.