Facultatea de Științe ale Educației

Pedagogia Învățământului Școlar și Preșcolar

EFECTE ALE DIFICULTĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE

ASUPRA DEZVOLTĂRII AFECTIVE ALE ELEVILOR

Student: Crețu Georgiana

PIPP, an 2, grupa a 2-a

Suceava
(2022)
 Cuprins

Cuprins 2

Introducere 3

Concepte ale cercetării 4

Dificultăți de învățare 4
Dezvoltarea afectivă 5
Studii anterioare 6

Structura cercetării 7
a. Problema de cercetare 7
b. Scop și obiective 7
Metodologia cercetării 9
a. Eșantion 9
b. Procedura de culegere a datelor 9
c. Instrumente de evaluare 9
Rezultate 11

Discuții 12

Punctele tari ale cercetării, limitele studiului și directiile viitoare de cercetare 13

Concluzie 14

Bibliografie 15

11. Anexe: 16
 1. Introducere

Până nu demult nu exista conceptul de dificultăți de învățare și toți elevii care aveau
dificultăți erau considerați a avea o disabilitate intelectuală și îndemnați să urmeze o formă de
învățământ special, ori erau desconsiderați, catalogați ca fiind leneși și dezinteresați. Se
înțelege astfel cât de mult era afectată stima de sine, nivelul de informație la care aveau acces,
dar și perspectivele sociale pe care urmau să le aleagă toți acești copii după terminarea școlii.
După anul 1960 însă, s-a delimitat conceptul de disabilitate de învățare față de
deficiențele intelectuale, iar mai apoi literatura de specialitate a realizat o diferențiere nuanțată
prin denumirea de ”dificultăți de învățare”. Odată cu această conceptualizare, s-a deschis
posibilitatea de identificare, analiză, cercetare și structurare a diferitelor tipuri de dificultăți de
învățare.
Am ales această temă de cercetare deoarece cu ajutorul unei baze educaționale solide
construim mai apoi tot ceea ce urmează în viața adultă, iar faptul că unii elevi au dificultăți în a
învăța, produce o reacție în lanț ce poate influența starea socio-economică și emoțională a
acestora, ce îi va afecta permanent.
Se înțelege astfel, de ce trebuie neapărat să cercetăm cum anume influențează
dificultățile de învățare starea emoțională a elevilor, pentru a putea face schimbări din punct de
vedere educațional, dar și invers: cât anume din dificultățile de învățare au la bază de fapt o
problemă emoțională generată de mediu și/sau ereditate? și cum ar putea educația să
amelioreze impactul acestora asupra sănătății emoționale ale elevului.￫
 2. Concepte ale cercetării
1. Dificultăți de învățare
În studierea dificultăţilor de învăţare (DI) s-au format trei direcţii: cea a recunoaşterii
dificultăţilor obișnuite /normale pe care le au copiii în actul de predare-învăţare, cea a
identificării unor noi categorii de probleme/disabilităţi, neîncadrate în cele cunoscute și
perspectiva curriculară.
O definiție a dificultăților de învățare care mi s-a părut reprezentivă pentru tema cercetării
mele, ar fi cea a lui ”Samuel Kirk (1962): „O dificultate de învăţare se referă la o întârziere, o
tulburare, o dezvoltare încetinită în plan emoţional sau comportamental. Ea nu este însă
rezultatul întârzierii mentale, al deficienţelor senzoriale sau al factorilor culturali şi
instrucţionali”(cf. D. Ungureanu, 1998).”(Schipor, 2020, p. 4)
Clasificarea dificultăților de învățare în: induse și propriu-zise, a făcut posibilă
diferențierea și stabilirea clară a dificultărilor:

(pentru clasificarea desfășurată, analizați Anexa nr.1)

2. Dezvoltarea afectivă
Ne vom referi la afectivitate ca fiind proiectarea relațiilor dintre subiect și obiect, sub
forma unor trairi, uneori atitudinale. Aceasta este un proces psihic complex, caracterizat prin:
● modificari fiziologice,
● conduita marcata de expresii emotionale,
● traire subiectiva (Radu, 1991).

Goleman descrie patru dimensiuni ale inteligenței emoționale:

● autocunoașterea sau conștientizarea de sine,
● managementul emoțiilor,
● empatia - recunoașterea emoțiilor la alții,
● abilitățile sociale.

Dezvoltarea normală în perioada şcolarităţii mici presupune:

● Competența emoţionalăi:
○ Conștiința propriei stări emoționale;
○ Abilitatea de a discerne emoțiile altora;
○ Abilitatea de a utiliza vocabularul emoțiilor;
○ Capacitatea de empatizare;
○ Abilitatea de a intelege că stările emoționale interne nu trebuie să
corespundă cu expresia externa, atât pentru sine, cât și la alții;
○ Capacitatea de adaptare la frustrare;
○ Conștiința că relațiile sunt definite în general prin felul în care emotiile sunt
comunicate și prin reciprocitatea emoțiilor;
○ Capacitatea de auto-eficacitate emoționale, de a simti ca deții controlul
asupra propriilor experiențe emoționale și a le accepta.

● Strategii utilizate pentru autoreglarea emotiilor:

○ Redirecționarea atenției - 3 luni;

○ Auto-liniștire - primul an;
○ Cautarea adultului - a doua jumatate a primului an;
○ Utilizarea unui obiect ca substitut - a doua jumatate a primului an;
○ Evitarea fizică - începând cu al doilea an;
○ Joc simbolic - 2-3 ani;
○ Control verbal - perioada prescolară;
○ Supresia emoției - perioada prescolară;
○ Reflectarea emoțiilor, conceptualizarea lor - perioada sc. mica
○ Distanțarea cognitivă - perioada sc. mica

3. Studii anterioare
Rezultatele studiilor anterioare făcute asupra legăturii dintre dificultățile de învățare și
starea emoțională a elevilor arată că:
 ● aproximativ peste 50% dintre copii care au dificultăți de învățare au probleme
emoționale. (Hassan, 2015);
● copiii cu dificultăți de citire au demonstrat scăderea abilităților emoționale și ale funcțiilor
executive;(Nachshon & Horowitz-Kraus, 2019);
● dificultățile funcțiilor executive pot provoca stres emoțional, care la rândul său scade
capacitatea de a monitoriza, inhiba și acorda atenție materialului scris, ceea ce afectează
lectura într-o măsură mai mare.(Nachshon & Horowitz-Kraus, 2019);

3. Structura cercetării

a. Problema de cercetare

Doresc să realizez o cercetare calitativă, constatativă care are temă de cercetare

efectele dificultăților de învățare asupra dezvoltării afective ale elevilor din mediul rural
comparativ cu cei din mediul urban

Întrebări de cercetare:
1. Care este relația dintre efectele dificultăților de învățare și dezvoltarea afectivă a elevilor?
2. Există diferențe între dezvoltarea afectivă a elevilor cu dificultăți de învățare din mediul
rural față de cei din mediul urban?
3. Există diferențe ale dezvoltării emoționale între copiii care prezintă dificultăți de învățare
și cei care nu prezintă dificultăți de învățare?

b. Scop și obiective

Scopul cercetării este acela studia impactul pe care îl au dificultățile de învățate asupra
dezvoltării afective ale elevilor.
● O1- de a identifica efectele existenței dificultăților de învățare asupra dezvoltării
afective ale elevilor
● O2- a identifica dacă există diferențe în dezvoltarea afectivă a elevilor cu dificultăți
de învățare din mediul rural faâă de cei din mediul urban.
● O3- identificarea posibilelor diferențe in dezvoltarea afectivă între copii cu
dificultăți de învățare și cei care nu prezintă, diferențiate în funcție de mediul de
apartenență.

c. Ipoteza sau ipotezele cercetării

Ip1: Relația dintre dificultățile de învățare și dezvoltarea emoțională a elevilor este una
negativă .
Ip2: Dezvoltarea afectivă a elevilor cu deficiențe de învățare din mediul rural este mai
scăzută decât cea a elevilor din mediul urban.
Ip3: Copii care prezintă dificultăți de învățare au dezvoltarea afectivă mai scăzută decât
cei care nu perzintă dificultăți.

d. Variabile și plan de cercetare

● Variabile:
 ○ independente:
■ dificultățile de învățare( 2 nivele):
● prezente;
● absente.
■ mediul (2 nivele, 2 grupuri separate de subiecți)
● urban;
● rural;
○ dependente:
■ dezvoltare afectivă;
○ controlate:
■ nivelul de vârstă (învățământ primar: 6-11 ani)
■ stare de sănătate normală, fără prezența deficiențelor de intelect sau a
tulburărilor de atenție.

● Planul de cercetare:

Vd1: Dificultățile de
învățare

Prezente Absente

Vd2: Mediul Urban G1 G2

Rural G3 G4
 4. Metodologia cercetării
a. Eșantion

Au participat un număr de 300 de elevi de la 8 școli din județul Suceava. În urma testelor
preliminarii au rămas 100 de subiecți care întrunesc condițiile de participare: 54- mediul rural
și 46-mediul urban cu vârste cuprinse între 8-11 ani.

b. Procedura de culegere a datelor

Pentru a atrage participanții s-au realizat campanii de publicitate televizate și s-au folosit
afișe informative.
După perioada de înscriere, toți elevii au fost supuși mai multor teste preliminarii:
● verificarea istoricului de tulburări neurologice sau emoționale și un istoric de
deficiențe psihiatrice, inclusiv participanți cu deficit de atenție;
● medicale( stabilirea nivelului auzului/ văzului și a stării generale de sănătate);
● analiza performanțelor școlare;
● teste pentru determinarea prezenței/ absenței dificultăților de învățare.
După ce s-a încheiat faza preliminară candidații rămași au semnat un acord privind
folosirea datelor personale și un contract de participare.
S-au format 2 grupuri de control ( 1 la sat, 1 la oraș) și 2 grupuri țintă ( 1 sat, 1 oraș).

Pe perioada unui an școlar (2021/2022) participanții au fost observați, au fost supuși

unor chestionare pentru a identifica problemele emoționale, stadiul dezvoltării afective a
acestora, profesorii învățători au dat interviuri despre situația școlară și socială a elevilor,
deasemenea și părinții au participat pentru a se stabili cum sunt elevii în mediul natural față
de mediul academic.
La sfârșitul anului școlar toate datele au fost analizate rezultatele elevilor cu dificultăți de
înțătare de la oraș în comparație cu datele celor din mediul rural și diferențele dintre copii
care prezintă dificultăți față de cei care nu prezintă dificultăți de învățare.

c. Instrumente de evaluare

Metode de culegere a datelor: observația de tip naturalistă cu toate ramurile sale:

analiza documentelor, interviul, ancheta; chestionarul; teste psiho-pedagogice:

● Teste de citire :
- testul de eficiență a citirii cuvintelor;
● Testul de inteligență nonverbală;
● Teste pentru stabilirea abilității de atenție:
- subtestul Sky Search din Testul de Atenție zilnică pentru copii;
● Analiza vitezei capacității de procesare:
- subtestul de denumire a obiectelor din Testul cuprinzător de procesare
fonologică;
 - subtestele de codare și căutare de simbol.
●Capacitatea de inhibiție:
- subtestele Stroop;
●Memoria de lucru
- sarcina de întindere a cifrelor din scala de inteligență Wechsler pentru copii;
● Funcțiiile executive generale, precum și abilitățile de inițiere, planificare și organizare și
monitorizare:
- Inventarul de evaluare comportamentală a funcțiilor executive sau BRIEF;
- Scoruri mai mari în inventarul de rating comportamental al funcțiilor
executive înseamnă abilități mai mici.
● Capacitate emoțională
- Subtestul emoțional din chestionarul de raport parental al Inventarului de evaluare
comportamentală normalizată a funcțiilor executive;
- Scorurile emoționale ridicate ale părinților în acest inventar înseamnă mai multe dificultăți
emoționale prezente la copii.

d. Strategia de analiză a datelor:

Sa realiza comparația datelor cu ajutorul testelor neparametrice pe 3 eșantioane:
● G1 vs G2;
● G3 vs G4;
● G1 vs G3.
 5. Rezultate
Rezultatele arată că problemele emoționale printre copiii cu probleme de învățare sunt:
probleme de gândire, concentrare slabă, deficit de atenție, activitate mai redusă, lipsă de
interacțiune, lipsa încrederii de sine, tristețe, confuzie emoțională și distrageri emoționale .

Ip1: Există efecte ale dificultăților de învățare asupra dezvoltării afective ale elevilor. - se
confirmă.
Rezultatele indică faptul că:
- abilitățile mai scăzute ale funcțiilor executive au fost asociate cu scoruri
emoționale mai mari, care indică dificultăți emoționale;
- viteza de procesare, inhibiția, atenția vizuală și abilitățile de comutare au fost cele
mai proeminente abilități de control cognitiv care s-au găsit a fi corelate negativ cu
scorurile emoționale.
Ip2: Dezvoltarea afectivă a elevilor cu deficiențe de învățare din mediul rural este mai
scăzută decât cea a elevilor din mediul urban. - se confirmă.
Rezultatele au demonstrat că există o diferență între dezvoltarea afectivă a elevilor din
G1 comparativ cu cea a elevilor din G3, cei din G1 au rezultate mai scazute.
Ip3: Copii care prezintă dificultăți de învățare au dezvoltarea afectivă mai scăzută decât
cei care nu perzintă dificultăți.- se confirmă.
Rezultatele prezintă valori scăzute la dezvoltarea afectivă în ambele grupe, ceea ce
indică faptul că nu doar dificultățile de învățare influențează dezvoltarea afectivă, însă elevii
cu dificultăți de învățare au rezultate mult mai scăzute.

6. Discuții

Dificultățile de învățare sunt întradevăr o problemă de actualitate și că este necesar să

identificăm cât mai timpuriu prezența acestora la nivel de clasă, instituție. Ce este cu adevărat
important este și ce facem după ce aflăm că avem cazuri de elevi cu D.I, cum adaptăm
metodele de predare la clasă, ce strategii luăm în considerare pentru a-i putea ajuta pe elevi să
depășească barierele condiției lor chiar să eliminăm problema, să ameliorăm efectele acestora
atât în plan academic cât și afectiv.
Este important să lucrăm atât la creșterea stimei de sine a elevilor cu dificultăți, cât și la
integrarea mai bună a acestora în viața socială a clasei, să îi integrăm mai mult în activitățile
didactice și extracurriculare.
Consider că o consolidare a parteneriatului dintre școală și familie poate face o diferență
majoră în identificarea și ameliorarea/tratarea dificultăților de învățare.
7. Punctele tari ale cercetării, limitele studiului și directiile
viitoare de cercetare

Puncte tari:
● Comparația dintre efectele D.I asupra dezvoltării afective elevilor din mediul rural față de
cea din mediul urban, ce scoate în evidență că elevii din mediul rural sunt mai vulnerabili.
Limitări:
● Cercetarea nu a făcut diferențierea dintre sexe, astfel nu știm în ce măsură sunt afectate
fetele sau băieții;
● Nu s-a făcut diferențierea pe dificultăți de învățare academice sau de adaptare;
● Nu s-a axat pe nivelul de vârstă și în ce categorie de vârstă este un impact mai mare.
Direcții de cercetare:
● Putem extinde cercetarea folosind mai multe variabile independente (ex: biologice-sexul,
categoria socio-economică a familiei), se pot lua în calcul mai multe variabile dependente
din sfera emoțională, academică;
● Putem face studioul pe 3 niveluri de școlarizare: preșcolar, școlar, universitar, pentru a
vedea când anume apar efectele D.I asupra dezvoltării afective și cum evoluează pe tot
parcursul academic

8. Concluzie

Rezultatele cercetării confirmă ipotezele propuse și ridică o provocare sistemului de

învățământ pentru găsirea unui plan de prevenție, ameliorare a dificultăţilor de învăţare cu
ajutorul unor metode noi, alternative de predare și a orelor de terapie/ logopedie şi implicit de
imbunătăţire a nivelului de deyvoltare afectivă a acestora
 9. Bibliografie

● Hassan, A. E. H. (2015). Emotional_and_Behavioral_Problems_of_Children_with_Learning.

Journal of Educational Policy and Entrepreneurial Research, 2(No. 10), 66–74.

● Nachshon, O., & Horowitz-Kraus, T. (2019). Cognitive and emotional challenges in children with

reading difficulties. Acta paediatrica (Oslo, Norway : 1992), 108(6), 1110–1114.

https://doi.org/10.1111/apa.14672

● Schipor, M. D. (2020). Psihologia elevilor cu dificultăți de învățare și tulburări de comportament-

Note de curs.

10. Anexe

1. Clasificarea detaliată a dificultăților de învățare: https://mm.tt/map/2345916490?

t=XjcXwXqqIQ;

2. Hărți mentale pentru studii anterioare:

● Probleme emoționale și comportamentale ale copiilor cu dizabilități de învățare:
https://mm.tt/map/2327780065?t=H6301n7qs0;
● Provocări cognitive și emoționale la copiii cu dificultăți de citire:
https://mm.tt/map/2320035760?t=GdmEokb8Mr;