Principiile interpretării Convenţiei de la New York 12.

La interpretarea Convenţiei de la New York din 1958, se va ţine cont de următoarele principii şi reguli:
- principiul prezumţiei eficacităţii sentinţei şi convenţiei arbitrale;
- principiul interpretării Convenţiei, în favoarea producerii efectelor sentinţelor arbitrale străine;
- principiul interdicţiei de a se expune pe fondul litigiului prevăzut de sentinţa arbitrală;
- principiul interpretării restrictive a temeiurilor de refuz, în recunoaşterea şi executarea hotărârilor
arbitrale străine şi admiterea refuzului în recunoaşterea executării acestora, doar în cazuri
excepţionale;
- regula aplicării dreptului mai favorabil eficacităţii internaţionale a sentinţelor arbitrale;
- regula sarcinii probaţiei incumbate pârâtului.

Corelaţia dintre Convenţia de la New York şi legislaţia naţională

Coroborând prevederile Convenţiei de la New York din 1958 şi a legislaţiei Republicii Moldova, în cazul în
care se solicită recunoaşterea şi executarea sentinţei arbitrale, pot apărea trei situaţii diferite:
- Convenţia de la New York din 1958 şi legislaţia Republicii Moldova conţin norme ce reglementează
aspecte similare. În acest caz, Convenţia va avea prioritate faţă de legislaţia naţională, cu excepţia
cazului când ultima este mai favorabilă;
- Convenţia nu conţine norme care regulează un aspect concret. În această situaţie, se va aplica legea
naţională, ca o completare a Convenţiei;
- Convenţia de la New York din 1958 conţine o trimitere directă la legislaţia naţională. În acest caz,
instanţele de judecată trebuie să aplice legea naţională, întrucât Convenţia permite acest lucru.

În cazul contradicţiilor de norme, prevăzute într-un tratat bilateral, la care Republica Moldova este
parte şi a Convenţiei de la New York, acestea se vor interpreta, cu aplicarea art.31 din Convenţia cu
privire la dreptul tratatelor de la Viena din 23 mai 1969, în vigoare pentru Republica Moldova din 25
februarie 1993, prioritate având normele mai favorabile părţilor.

Condiţiile, pentru ca o hotărâre arbitrală străină să fie susceptibilă de recunoaştere şi executare, în

Republica Moldova
Reieşind din conţinutul art.475-476 CPC, pot fi enumerate exhaustiv condiţiile, pentru ca o hotărâre
arbitrală să fie susceptibilă de recunoaştere şi executare în Republica Moldova, şi anume:
a) să fie emisă de un tribunal arbitral ad hoc sau pe lângă un arbitraj instituţionalizat, adică să fie o
hotărâre arbitrală;
b) să fie o hotărâre arbitrală străină;
c) să fie o hotărâre obligatorie;
d) să fie emisă pe teritoriul unui stat, cu care Republica Moldova are relaţii de reciprocitate privind
recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine;
e) să fie înaintată spre recunoaştere şi executare, în interiorul termenului de prescripţie, conform legii
Republicii Moldova.
calificarea caracterului „obligatoriu” al hotărârii arbitrale

Exerciţiul unor căi de atac care pot conduce la retractare (contestarea în anulare, revizuirea,
desfiinţarea), nu afectează caracterul final şi obligatoriu al sentinţei. La momentul depunerii cererii de
recunoaştere şi executare a hotărârii arbitrale străine se va aplica regula prezumţiei caracterului
obligatoriu al hotărârii arbitrale străine, or, obligaţia de a invoca şi de a aduce proba privind caracterul
ne-obligatoriu al hotărârii arbitrale străine incumbă pârâtului, potrivit art.476 alin.(1) lit.e) CPC.
Caracterul final al hotărârii arbitrale presupune că tribunalul arbitral s-a pronunţat în mod categoric şi
definitiv în privinţa unor chestiuni litigioase sau a întregului litigiu, fără a mai putea repeta actul
jurisdicţional ce ar conduce la modificarea sau revocarea sentinţei.
În contextul Convenţiei de la New York, potrivit căruia, efectul executoriu al sentinţei arbitrale urmează
a fi recunoscut într-o ţară terţă, faţă de ţara unde a fost emisă sentinţa, fără ca solicitantul executării să
fie obligat de a obţine mai întâi un titlu executoriu în ţara de origine.
Următoarele tipuri de acte ale arbitrajului pot fi considerate hotărâri arbitrale străine obligatorii, pasibile
de a fi recunoscute şi executate în Republica Moldova:
- hotărâri arbitrale unice (globale) – sunt sentinţele arbitrale finale, prin care se tranşează integral
toate capetele litigioase şi litigiul arbitrat;
- hotărâri arbitrale parţiale – prin care se tranşează în mod definitiv o parte a litigiului, celelalte
rămânând a fi soluţionate de tribunalul arbitral. Condiţia este ca aceste chestiuni litigioase să poată fi
separabile de restul litigiului;
- hotărârile prin acord – care înregistrează înţelegerea părţilor privind tranzacţia referitor la litigiu;
- hotărârile privind taxele şi cheltuielile de arbitraj

Reciprocitatea
Pentru a determina, dacă există reciprocitate în privinţa efectelor hotărârii arbitrale străine între
Republica Moldova şi statul, pe teritoriul căruia s-a pronunţat hotărârea, se va reţine că reciprocitatea
poate fi:
- legislativă, în această eventualitate izvorul reciprocităţii constituindu-l identitatea prevederilor
legale interne din statele în cauză (moldovenesc şi străin) referitoare la aspecte similare.
- diplomatică, în acest caz existând o convenţie internaţională care o reglementează pentru
statele care sunt părţi contractante şi,
- de fapt, ea existând în practică, autorităţile competente din statele luate în considerare
acţionând, într-o anumită materie, în mod similar

Limitele controlului judiciar

Instanţa judecătorească care examinează cererea privind recunoaşterea şi executarea hotărârii

arbitrale străine, nu este în drept:
- să reexamineze fondul hotărârii arbitrale străine;
- să revizuiască hotărârea arbitrală străină;
- să modifice hotărârea arbitrală străină;
- să administreze probe suplimentare privind situaţia litigioasă.
Instanţa de judecată nu are competenţa să schimbe concluziile tribunalului arbitral, chiar dacă arbitrii au
ajuns la concluzii greşite în privinţa circumstanţelor cauzei.
Instanţa va verifica doar existenţa sau lipsa temeiurilor de refuz a recunoaşterii şi executării hotărârii
arbitrale străine. Prin urmare, verificarea condiţiilor de regularitate a hotărârii arbitrale străine se
realizează în cadrul unui control judiciar limitat care exclude posibilitatea reexaminării în fond a litigiului,
atât din punct de vedere al dreptului Republicii Moldova, cât şi din punct de vedere al dreptului străin.
eliberarea titlului executoriu executarea hotărârii arbitrale

La 18 aprilie 2022, reprezentatul SRL Naviresurs, avocatul Mircea Carp, a depus cerere împotriva SRL
Termogaz Engineering privind eliberarea titlului de executare silită a hotărârii arbitrale.

Între SRL Naviresurs în calitate de vânzător și SRL Termogaz Engineering în calitate de cumpărător, au
avut loc o serie de acte de vânzare-cumpărare. Astfel, valoarea totală a mărfurilor vândute de SRL
Naviresurs și cumpărate de SRL Termogaz Engineering este de 238 567,95 lei. SRL Termogaz Engineering,
pentru mărfurile procurate, și-a onorat parțial obligațiile de plată a prețurilor către SRL Naviresurs.

La data de 13 decembrie 2021, între acesta și SRL Termogaz Engineering, a fost încheiat contractul de
vânzare-cumpărare nr.22.

Potrivit pct.2.4. din respectivul contract, părțile au stabilit că reglementările acestuia sunt aplicabile
tuturor raporturilor de vânzare-cumpărare a materialelor de construcții dintre părți și asupra tuturor
facturilor fiscale semnate de părți în privința aceasta. Astfel, reiese că prevederile respectivului contract
sunt aplicabile tuturor raporturilor de vânzare-cumpărare încheiate de părți, cât și asupra tuturor
facturilor fiscale semnate de acestea până la încheierea contractului cât și după aceasta, fapt ce denotă
că obiectul contractului este format din mărfurile vândute conform facturilor fiscale. La respectivul
contract de vânzare-cumpărare, cât și la toate raporturile de vânzare-cumpărare dintre părțile
convenției, părțile au încheiat la data de 13 decembrie 2021 convenția arbitrală nr.1, prin care au
prevăzut posibilitatea soluționării litigiilor dintre acestea de către Curtea de Arbitraj Economic a
Republicii Moldova (în continuare CAERM).

La 10 ianuarie 2022, SRL Naviresurs a expediat în adresa SRL Termogaz Engineering, o reclamație prin
care a solicitat achitarea datoriei în mărime totală de 165 954, 73 lei, a penalităților și dobânzilor de
întârziere la acestea, fiind avertizați că în cazul neexecutării în termen de 7 zile a obligațiilor de plată
menționate în reclamație, urmează să fie acționată în judecată sau în arbitraj cu privire la încasarea
datoriei, penalităților și dobânzilor de întârziere, a cheltuielilor de asistență juridică, de judecată sau de
arbitraj. Reclamantul susține că pârâtul a respins reclamația menționată prin nerecepționare, iar careva
acțiuni de stingere a obligațiilor de plată a datoriilor, penalităților și dobânzilor de întârziere nu a
întreprins.

La 07 februarie 2022, SRL Naviresurs a înaintat Curții de Arbitraj Economic a Republicii Moldova o cerere
în arbitraj, prin care a solicitat încasarea de la SRL Termogaz Engineering a datoriei în mărime de 44
043,33 lei și a dobânzii de întârziere la aceasta în mărime de 261 lei, a datoriei de 123 911,40 lei și a
penalității la aceasta în mărime de 20 383,42 lei, a contravalorii taxei de arbitraj în mărime de 5 280,78
lei, a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 7 000 lei.

Curtea de Arbitraj Economic a Republicii Moldova, s-a expus asupra respectivei cauze prin hotărârea
arbitrală din 29 iunie 2022, prin care a dispus admiterea integrală a cererii de arbitraj, depusă de SRL
Naviresurs către SRL Termogaz Engineering, încasarea de la SRL Termogaz Engineering în beneficiul SRL
Naviresurs a datoriei în mărime de 165 954,73 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 261 lei, a
penalității contractuale în mărime de 20 383,42 lei, a cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime de
7 000 lei și contravaloarea taxei de arbitraj în mărime de 5 280,78 lei, în sumă totală de 198 879,93 lei.

Potrivit pct.2.1. din convenția arbitrală nr.1 la contractul de vânzarecumpărare nr.22 din 13 decembrie
2021, SRL Naviresurs şi SRL Termogaz Engineering au convenit că orice litigiu sau pretenție din sau în
legătură cu contractul de vânzarecumpărare nr.22, cât ți orice litigiu sau pretenție din sau în legătură cu
actele de vânzare-cumpărare încheiate sau ce urmează a fi încheiate de părți, inclusiv neexecutare,
încetarea sau nulitatea acestora sau a clauzelor din respectivele acte, vor fi soluționate definitiv, prin
arbitraj de către Curtea de Arbitraj Economic a Republicii Moldova, conform regulamentelor acestora și
a legislației Republicii Moldova sau la discreția părții reclamante în instanțele judecătorești naționale
competente. Astfel se atestă că, respectiva convenție cu privire la arbitraj, are ca obiect: - rezolvarea în
arbitraj a litigiilor și pretențiilor ce reies din contractul de vânzarecumpărare nr.22; - rezolvarea în
arbitraj a litigiilor și pretențiilor ce reies din actele de vânzare-cumpărare încheiate între părți; -
Rezolvarea în arbitraj a litigiilor și pretențiilor ce reies din actele de vânzare-cumpărare încheiate de
părți după încheierea convenției arbitrale.

Potrivit art.8 din Legea cu privire la arbitraj, convenția de arbitraj este un acord prin care părțile convin
să supună arbitrajului toate litigiile sau anumite litigii ce ar putea să apară între ele cu privire la un
raport juridic contractual sau necontractual. Astfel, având în vedere că potrivit convenției arbitrale
încheiate de părți, acestea au dispus soluționarea litigiilor în arbitraj asupra actelor de vânzare
cumpărare anterior încheierii convenției arbitrale cât și celor care au fost încheiate după aceasta, ori cu
alte cuvinte asupra tuturor litigiilor ce reies din actele de vânzare-cumpărare încheiate de părți, susține
că Curtea de Arbitraj Economică a Republicii Moldova, a fost competentă să judece litigiul.

Articolul 28 alin.(6) din Legea cu privire la arbitraj statuează că, hotărârea arbitrală remisă părților are
efectele unei hotărâri judecătorești definitive. Articolul 12 alin.(1) Cod de executare prevede că titlul
executoriu se eliberează creditorului la cererea de către prima instanță, după rămânerea definitivă a
hotărârii. Reieșind din prevederile legale cu privire la arbitraj, SRL Naviresurs are dreptul să depună
cererea cu privire la eliberarea titlului executoriu în baza hotărârii arbitrale, îndată după recepționare,
fără așteptarea termenului de 3 luni prevăzut pentru desființarea hotărârii arbitrale, întrucât hotărârile
arbitrale remise părților au efectele unei hotărâri judecătorești definitive, adică este susceptibilă de
executare, având puterea lucrului judecat. A solicitat SRL Naviresurs eliberarea titlului de executare silită
a hotărârii arbitrale nr.2-03/2022 din 29 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Arbitraj Economic, prin
care să fie dispusă încasarea silită de la SRL Termogaz Engineering în beneficiul SRL Naviresurs a datoriei
de 165 954,73 lei, a dobânzii în mărime de 261 lei, a penalității contractuale în mărime de 20 383,42 lei,
a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 7 000 lei și contravaloarea taxei de arbitraj în mărime
de 5 280,78 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 29 iunie 2022 s-a refuzat în eliberarea titlului
executoriu în baza hotărârii arbitrale emisă de Curtea de Arbitraj Economic a Republicii Moldova nr.2-
03/2022 din 29 iunie 2022, adoptată în cauza arbitrală intentată la cererea depusă de SRL Naviresurs
împotriva SRL Termogaz Engineering privind încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, penalității și
cheltuielilor de judecată.

În conformitate cu art. 482 alin.(1) din Codul de procedură civilă, problema eliberării titlului de
executare silită a hotărîrii arbitrale se examinează de instanța care ar fi fost competentă să examineze
cauza civilă în lipsa clauzei de arbitraj la cererea părţii în arbitraj care a avut cîştig de cauză.

în conformitate cu art. 485 alin.(1) din Codul de procedură civilă, judecata refuză să elibereze titlul de
executare silită a hotărîrii arbitrale numai dacă partea în arbitraj care nu a avut cîştig de cauză prezintă
în judecată probe despre faptul că: a) convenţia arbitrală este nulă în temeiul legii; b) partea în arbitraj
nu a fost înştiinţată legal despre alegerea (numirea) arbitrilor sau despre dezbaterile arbitrale şi nici
despre locul, data şi ora şedinţei arbitrajului sau, din alte motive întemeiate, nu a putut să dea explicaţii
arbitrajului; c) hotărîrea arbitrală este emisă într-un litigiu care nu este prevăzut de convenţia arbitrală
ori care nu se înscrie în condiţiile convenţiei, ori conţine dispoziţii în probleme neprevăzute de convenţia
arbitrală. Dacă dispoziţiile în problemele care decurg din convenţia arbitrală pot fi separate de
dispoziţiile care nu rezultă din această convenţie, judecata eliberează titlu executoriu numai în acea
parte a hotărîrii arbitrale care conţine dispoziţii privitor la problemele care se înscriu în convenţia
arbitrală; d) componenţa arbitrajului sau procedura dezbaterilor arbitrale nu s-a conformat cu convenţia
arbitrală sau cu legea; e) hotărîrea arbitrală nu a devenit obligatorie pentru părţile în arbitraj ori a fost
desfiinţată de judecată, conform legii în al cărei temei a fost pronunţată.

Aliniatul 2 al aceluiași articol prevede că judecata refuză, de asemenea, să elibereze titlu executoriu dacă
va constata că litigiul examinat de arbitraj nu poate fi obiectul dezbaterii arbitrale potrivit imperativului
legii, precum şi în cazul cînd hotărîrea arbitrală încalcă principiile fundamentale ale legislaţiei Republicii
Moldova sau bunele moravuri.

Conform art.486 Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de eliberare a titlului de
executare silită a hotărârii arbitrale, instanţa judecătorească pronunţă o încheiere privind eliberarea
titlului executoriu sau refuzul de a-l elibera. Verificând hotărârea arbitrală în temeiul căreia se solicită
eliberarea titlului de executare silită, instanța de judecată constată că aceasta a fost adoptată cu
nerespectarea prevederilor legale, or, analizând conținutul dosarului, instanța a stabilit că contractul de
vânzare-cumpărare nr.22 încheiat între SRL Naviresurs și SRL Termogaz Engineering, care reprezintă în
esența temeiul generator al obligațiilor părții pârâte, a fost semnat prin facsimil de ambele părți. În acest
sens, instanța reține că, conform art.992 alin.(1) Cod civil, contract este acordul de voinţă realizat între
două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice.

Iar conform art.312 alin.(1) și (2) Cod civil, consimțământul este manifestarea, exteriorizată, de voință a
persoanei de a încheia un act juridic. Consimțământul este valabil dacă provine de la o persoană cu
discernământ, este exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat. Judecătorul atestă
că, atât contractul nr.22 din 13 decembrie 2021, cât și convenția arbitrală nr.1 din 13 decembrie 2021 n-
au fost semnate olograf de către reprezentanții SRL Naviresurs și SRL Termogaz Engineering, ci au fost
aplicate facsimile.

Or, acest fapt poate fi constatat fără a deține calitatea de expert în domeniu, fiind vizibil. În acest sens,
se menționează că facsimilul constituie o reproducere exactă a unui text, a unei semnături, a unui desen
sau a unei picturi cu ajutorul fotografiei, al fototipiei, prin copiere manuală, etc. Astfel, se atestă că, prin
aplicarea pe contractul nr.22 din 13 decembrie 2021, cât și convenția arbitrală nr.1 din 13 decembrie
2021 a facsimilelor care reproduc semnătura administratorilor părților contractante, se impune
constatarea faptului că această modalitate indirectă și mecanică de a semna nu permit, prin ea însăși, să
se considere că administratorul a aplicat semnătura.

Drept urmare, instanța conchide că la caz, aplicarea facsimilelor nu coincide cu noțiunea de a semna și
nu poate echivala cu exteriorizarea de voință a unei persoane concrete, precum și nu poate fi
determinat dacă acesta a fost aplicat de către persoana corespunzătoare, prin urmare, există dubii
rezonabile că actul care reprezintă temeiul generator al obligațiilor părții pârâte ar putea fi viciat.
Așadar, în circumstanțele în care din convenția încheiată între părți, nu poate fi dedus cu certitudine,
consimțământul creditorului și debitorului la încheierea acesteia, instanța de judecată ajunge la
concluzia că în speță, nu sunt întrunite condițiile privind eliberarea titlului de executare a hotărârii
arbitrale prin prisma temeiurilor enumerate la art.485 Cod de procedură civilă. Se consideră oportun de
precizat că prevederile art.485 Cod de procedură civilă, ocrotesc un interes general, încălcarea căruia se
sancționează, în cazul din speță, cu refuzul de a elibera titlul de executare silită a hotărârii arbitrale.

contestarea hotărârii arbitrale

Din redacția art. 477, alin. (1) Cod de procedură civilă, rezultă că ”Hotărîrea arbitrală pronunţată pe
teritoriul Republicii Moldova poate fi contestată în instanţa care ar fi fost competentă să examineze
cauza civilă în lipsa clauzei de arbitraj, de către părţile în arbitraj, înaintînd o cerere de desfiinţare a
hotărîrii arbitrale în conformitate cu art.479.”

În textul art. 480 Cod de procedură civilă, ”Hotărîrea arbitrală se desfiinţează numai în cazurile
prevăzute de prezentul articol. Hotărîrea arbitrală se desfiinţează în cazul cînd partea care cere
desfiinţarea hotărîrii prezintă în judecată probe despre faptul că:
a) litigiul examinat de arbitraj nu poate fi, potrivit legii, obiectul dezbaterii arbitrale;
b) convenţia arbitrală este nulă în temeiul legii;
c) hotărîrea arbitrală nu cuprinde dispozitivul şi temeiurile, locul şi data pronunţării ori nu este semnată
de arbitri;
d) dispozitivul hotărîrii arbitrale cuprinde dispoziţii care nu pot fi executate;
e) arbitrajul nu a fost constituit sau procedura arbitrală nu este în conformitate cu convenţia arbitrală;
f) partea interesată nu a fost înştiinţată legal despre alegerea (numirea) arbitrilor sau despre dezbaterile
arbitrale, inclusiv despre locul, data şi ora şedinţei arbitrale sau, din alte motive întemeiate, nu s-a putut
prezenta în faţa arbitrajului pentru a da explicaţii;
g) arbitrajul s-a pronunţat asupra unui litigiu care nu este prevăzut de convenţia arbitrală ori care nu se
înscrie în condiţiile convenţiei, ori hotărîrea arbitrală conţine dispoziţii în probleme ce depăşesc limitele
convenţiei arbitrale. Dacă dispoziţiile în problemele cuprinse în convenţia arbitrală pot fi separate de
dispoziţiile care nu decurg din convenţie, instanţa judecătorească poate desfiinţa numai acea parte a
hotărîrii arbitrale în care se conţin dispoziţii ce nu se înscriu în convenţia arbitrală;
h) hotărîrea arbitrală încalcă principiile fundamentale ale legislaţiei Republicii Moldova sau bunele
moravuri.”
Potrivit art. 481, alin. (1) Cod de procedură civilă, ”După ce examinează cererea de desfiinţare a hotărîrii
arbitrale, judecata pronunţă o încheiere despre desfiinţarea totală sau parţială a hotărîrii arbitrale sau
despre refuzul de a o desfiinţa.”
La 12 noiembrie 2018, ***** a încheiat cu O.C.N. ”IUTE CREDIT” S.R.L. contractul de împrumut nr.
1053607. ***** a primit de la O.C.N. ”IUTE CREDIT” un împrumut în sumă de 174000,00 lei, pentru ca
ultimul să-și procure un automobil. La 04 septembrie 2019, O.C.N. ”IUTE CREDIT” l-a informat pe
consumatorul ***** despre rezilierea unilaterală a contractului de împrumut și obligația ultimului de a
achita integral suma datoriei restante. La 19 septembrie 2019, ***** a depus în instanța de judecată
cerere de chemare în judecată împotriva ”IUTE-CREDIT” S.R.L. și ”INCASO” S.R.L. cu privire la
constatarea nulității absolute a clauzelor abuzive, contractului de gaj și repararea prejudiciului moral. La
05 mai 2020, O.C.N. ”IUTE-CREDIT” S.R.L. a depus instituției arbitrale Asociația Lichidatorilor și
Administratorilor din Republica Moldova cererea de arbitrare în contradictoriu cu ***** privind
încasarea sumei totale în mărime de 464224,53 lei, constituită din: datoria de bază în sumă de
171767,29 lei, dobânda aferentă contractului de împrumut în sumă de 189308,32 lei, taxa aferentă în
sumă de 5153,02 lei și penalității în mărime de 97995,90 lei.
La 17 septembrie 2020, Arbitrajul Internațional de pe lângă Asociația Lichidatorilor și Administratorilor
din Republica Moldova, în componența completului arbitral constituit din arbitrul unic Gîrleanu Natalia,
a adoptat hotărârea arbitrală, prin care s-a dispus încasarea de la pârâtul ***** în folosul reclamantului
O.C.N. ”IUTE-CREDIT” S.R.L. a sumei în mărime de 171767,29 lei cu titlu de datoriei de bază, a sumei în
mărime de 189308,32 lei cu titlu de dobânzi aferente contractului de împrumut, a sumei în mărime de
5153,02 lei cu titlu de taxă aferentă, a sumei în mărime de 97995,90 lei cu titlu de penalități, ce rezultă
din contractul de împrumut nr. 1053607 din 12 noiembrie 2018 și a taxei arbitrale în mărime de 9284,50
lei.
Examinarea cererii de desființare a hotărârii arbitrale poate avea loc doar prin prisma temeiurilor
pentru desființarea hotărârii arbitrale consacrate în art.480 Cod procedură civilă. Astfel, în cadrul
examinării cauzei respective, instanța de judecată nu purcede la o reexaminare a fondului, nu
controlează circumstanțele de fond ale cauzei și probele cercetate, nu verifică corectitudinea aplicării
normelor de drept material de către arbitraj, ci verifică prezența temeiurilor de desființare a hotărârii
arbitrale specificate în legislație. Corespunzător, reieșind din considerentul că, la examinarea cererii cu
privire la desființarea hotărârii arbitrale, instanța are obligația de a verifica dacă hotărârea arbitrală
corespunde principiilor fundamentale ale legislației Republicii Moldova sau bunelor moravuri, obligație
ce derivă din interpretarea dispozițiilor consacrate la art.480 alin. (2) Cod de procedură civilă, în
continuare, instanța va verifica dacă clauzele contractuale în baza cărora s-a dispus încasarea din contul
lui ***** în beneficiul O.C.N. ”IUTE CREDIT” S.R.L., precum taxa aferentă contractului, dobânda aferentă
contractului și penalitățile, corespund prevederilor legislației în vigoare, or, hotărârea se emite în
numele Legii și nu încalcă principiul legalității.
Analizând costurile împrumutului dintre O.C.N. ”IUTE CREDIT” și *****, instanța de judecată ajunge la
concluzia că acestea sunt exagerat de mari, or, în conformitate cu datele oficiale de pe site-ul oficial al
Băncii Naționale a Moldovei, rata de bază a BNM, este egală cu 6,5%, pe când în contractul de împrumut
nr. 1053607 din 12.11.2018, dobânda aferentă împrumutului este 35%, iar dobânda anuală efectivă este
36,65%. La fel, penalitatea în mărime de 0,5% din plata restantă pentru fiecare zi de întârziere se
apreciază ca fiind o penalitate excesivă, provocând un dezechilibru semnificativ între drepturile și
obligațiile părților ce decurg din contractul de împrumut. Concomitent, instanța de judecată apreciază
că dezechilibrul între drepturile și obligațiile părților este evident chiar și din analiza valorii totale a
împrumutului în sumă de 174000,00 lei în raport cu valoarea totală plătibilă de către împrumutat, care
constituie 381634,2 lei, o sumă mai mare decât dublul corpului împrumutului și care, fără dubii,
prejudiciază în mod disproporționat consumatorul ***** și generează o îmbogățire nejustificată a
creditorului în fața debitorului.
Pentru considerentele reținute, se atestă că, Hotărârea arbitrală încalcă flagrant principiul legalității, or,
a fost întemeiată pe clauze abuzive, ceea ce este contrar legii, fapt ce contravine principiului legalității și
a fost adoptată contrar bunelor moravuri, or generează o îmbogățire nejustificată a creditorului și
prejudiciază disproporționat debitorul.
Se desființează total hotărârea arbitrală nr. AI (IC-UV) 05/2020 din 17 septembrie 2020 emisă de
Arbitrajul internațional de pe lângă Asociația Lichidatorilor și Administratorilor din Republica Moldova,
arbitrul Natalia Gîrleanu, prin care a fost admisă integral acțiunea arbitrală depusă de O.C.N. ”IUTE-
CREDIT” S.R.L. împotriva lui ***** privind încasarea sumei de 171767,29 lei (una sută șaptezeci și unu
mii șapte sute șaizeci și șapte lei, 29 bani), cu titlu de datorie de bază, suma de 189308,32 lei (una sută
optzeci și nouă mii trei sute opt lei, 32 bani) cu titlu de dobândă aferentă contractului de împrumut,
suma de 5153,02 lei (cinci mii una sută cincizeci și trei lei, 02 bani) cu titlu de taxă aferentă, suma de
97995,90 lei (nouăzeci și șapte mii nouă sute nouăzeci și cinci lei, 90 bani) cu titlu de penalității și suma
de 9284,50 lei (nouă mii două sute optzeci și patru lei, 50 bani) cu titlu de taxă arbitrală