6.

Igiena personalului in întreprinderile alimentare

Starea de sănătate și comportamentul igienic al personalului care lucrează în sectorul

alimentar sunt factori importanți în asigurarea unor produse calitative, salubre și inofensive
pentru sănătatea și viața consumatorului.
Igiena personală – este un complex de reguli igienice a căror respectare asigură
menținerea și întărirea sănătății omului, respectarea lor are o mare importanță atât individuală,
cât și socială.
Igiena personalului, antrenat în întreprinderile alimentare, presupune executarea
controlului medical la angajare și periodic, realizarea igienei individuale și igiena
echipamentului de protecție. Angajarea personalului se face numai în baza examenelor medicale
efectuate în prealabil cu aviz favorabil al dispensarului uman pe raza căruia domiciliază. Prin
aceste examene se urmărește depistarea bolnavilor purtători de germeni și înlăturarea lor
temporară (până la vindecare) sau definitivă din sectorul alimentar, pentru evitarea contaminării
alimentelor și îmbolnăvirii consumatorilor.
Se interzice accesul la lucru a: purtătorilor de germeni potageni (febră tifoidă, etc.);
bolnavilor de diaree, tuberculoză, purtătorilor de fistule cronice, purulente, conjuctive purulente;
personal cu boli contaginoase, streptoccoci și stafiloccoci.
Cerințele de igienă sunt obligatorii pentru fiecare angajat în unitățile industriei
alimentare. Respectarea igienei contribuie la preîntâmpinarea contactului semifabricatelor și a
materiei prime cu microbi, provocatori ai infecțiilor intestinale infecțioase acute, a intoxicațiilor
alimentare și a parazitozelor provocate de helminți.
Orice persoană care lucrează în spațiile unde se tratează produsele alimentare este
obligată să-și mențină la un grad înalt curățenia personală, să se îmbrace corespunzător, curat și
unde este cazul să-și protejeze vestimentația.
Nici o persoană cunoscută sau suspectă că suferă de orice maladie, răni infectate,
infecții ale pielii, diaree sau alte boli care pot fi transmise prin intermediul produselor alimentare,
nu trebuie să fie admisă la lucru în spațiile unde sunt procesate produsele alimentare; acolo, unde
ar fi probabilitatea de a contamina direct sau indirect alimentele.
Angajații întreprinderilor alimentare trebuie să respecte următoarele cerințe igienice:
- să se prezinte la serviciu în îmbrăcăminte și încălțîminte curate: hainele și lucrurile
personale le păstrează în vestiare;
- să mențină unghiile scurt tăiate;

1
 - înainte de a începe lucru se face duș, se spală mâinile minuțios cu săpun, se îmbracă
haine sanitare curate, se strânge părul sub bonetă sau basma (sau se îmbracă plasa
peste cap);
- la frecventarea tualetei îmbracămintea sanitară se scoate și se îmbracă din nou după
spălare minuțioasă a mâinilor cu săpun și după dezinfectare;
- la apariția semnelor de înrăutățire a sanătății – guturai, răcire, răni, arsuri, trebuie e
adresat administrației pentru a fi eliberat de la lucru și a putea consulta medicul;
- trebuie de asigurat strict protejarea producției și bucatelor, utilajului, inventarului,
ambalajului, veselei, ce vine în contact cu produsele alimentare de contaminări cu:
microbi, sudoare, păr, cosmetică, tutun, substanțe chimice, medicamente aplicate pe
piele, precum și cu alte corpuri străine;
- de asemenea angajații întreprinderilor alimentare trebuie să respecte cerințele cu
referire la uniformă și îmbrăcămintea de protecție;
- îmbrăcămintea angajaților trebuie să producă o impresie placută pentru vizitatori și
clienți;
- dacă în procesul de producție sau de manipulare a produselor alimentare se
utilizează mănușă de protecție și bonetă de protecție, atunci se va urmări ca ele să fie
într-o stare bună, curată și dezinfectată. De regulă, mănușile sunt confecționate
dintr-un material impermiabil;
- categoric se interzice folosirea hainelor speciale (salopete, bonete, halate) în afara
teritoriului fabricii.
- se informează permanent personalul antrenat în producere privind consecințele unei
igiene neconforme și prejudiciile cauzate de acest comportament.

 Spălarea și dezinfectarea mâinilor și a accesoriilor de la weceu

(Condiție sanitară cheie nr. 4)

Fiecare persoană care lucrează în zona de manipulare a alimentelor trebuie să mențină

un grad ridicat de curățenie personală și trebuie să poartă îmbrăcăminte adecvată, curată, și după
caz, echipamente de protecție. Condițiile sanitare nr.4 constău din: starea igienico-sanitară a
lavoarelor de spălare a mâinilor; starea blocului de dezinfectare a mâinilor și starea sanitară a
accesoriilor de la weceu.
Este necesar de introdus în unitățile alimentare un program corect de spălare a
mâinilor, deoarece: mulți lucrători nu spală regulat mâinile; spălarea mâinilor nu se efectuează
corect;
2
 Angajații nu înțeleg rolul spălării mâinilor. Scopul spălării mâinilor este de a înlătura
microorganismele patogene, și alte murdării.
Cum trebuie de spălat mâinile: de înlăturat bijuteriile, de înmuiat mâinile în apă caldă
42ºC, de spălat intens mâinile cu săpun 20 secunde, de spălat cu apă caldă, de clătit, de șters cu
șervețele de unică folosință, de scăpat de infectarea repetată. La necesitate mâinile se
dezinfectează cu soluție e Cl2 sau F2 (100 ml Cl activ), preparate în vase speciale cu robintele.
Actualmente pentru dezinfectare mâinilor se folosesc atisepticii Hospisept și Wassa mousse.
Când spălăm mâinile?
La atingerea organismului, la vizitarea weceului, după tusă, strănut, după folosirea
batistei de nas, fumat, după luarea mesei; după lucrul cu utilajul murdar, după înlăturarea
murdăriei de la materia primă și trecerea la alt proces.
Blocurile recomandate pentru spălarea mâinilor: trebuie menținute într-o curățenie
ideală; amplasate lângă weceu și la întrarea în secția de producre; să fie utilizate numai la
spălarea mâinilor; de utilizat săpunul lichid; apa caldă, 42ºC; utilizarea șervețelelor de unică
folosință sau a blocurilor de uscare cu aer; alături trebuie să fie bloc de dezinfectare a mâinilor.
Blocurile pentru dezinfectarea mâinilor trebuie amplasate adecvat pentru ca angajații
să-l utilizeze corect, este necesar de efectuat frecvent monitoringul concentrației, este interzis
contactul cu produsele alimentare.
Pentru curățarea mâinilor în unitățile alimenatre se recomandă utilizarea unui produs
lichid, cu efect dezinfectant, compus din substanțe care protejează mâinile – Septohand,
concentrația 1-3 ml/l. Conține componente cu efect dublu, efectul rapid de dezinfectare este
asigurat de alcool, iar efectul durabil de dezinfectarea se asigură de sărurui de amoniu cuaternar.
Parametrii de utilizare concentrației 1-25 %, temperatura 20-50ºC, timp de acțiune 30-60 min.
În întreprinderile alimentare trebuie de efectuat permanent monitoringul sănătății și
igienei angajaților; scopul fiind controlul sănătății, deoarece angajații pot fi purtători de m. o., ce
pot provoca alterarea produselor alimenatre, materialelor de ambalare, suprafețelor de contact cu
produsele alimenatre.
Microorganismele patogene și îmbolnăvirilor transmise prin infectarea produselor
alimentare pot fi: Virisul hepatiei A, Salmonella typhi, Shigella spp, Stafilococcus aureus,
Streptocococus pyogenes, Camplylobacter jejuni, Ciania lamblia, Rotavirus, Vibrio cholerae ș.
A.
Căile de infectare sunt: angajații purtători de infecție, care au simptone sau nu.
Infectarea are loc prin: rănile deschise, tăieturi, arsuri, leziuni, căile respiratoare, prin
tuse/strănut.

3
 Conducerea întreprinderii este obligată să întreprindă măsuri adecvate pentru a se
asigura și a garanta, că toți angajații sunt sănătoși și nu au simptome care pot infecta produsele
alimentare, ambalajul si suprafețele de contact cu produsele alimentare. Ei trebuie să țină cont
de:
- Starea sănătății lucrătorilor: de atras o mare atenție diareii, febrei, vomitărilor,
gălbinărilor, durerii de gât. Aceste boli pot răspândi bacterii sau virusuri. Angajații care au răni
deschise nu se admit să lucreze cu produsele alimentare, suprafețele de contact, până la
vindecarea completă a rănilor. Folosirea bandajului sau măsurilor pentru acoperirea infecțiilor de
pe mâini nu este totdeauna eficace.
- Informarea educativă a angajaților că nu vor pierde locul de lucru, dacă vor anunța
despre boala sa.
- Companii informative: placate, reviste, broșuri, reclame despre necesitatea igienei și
sănătății personale.
- De promovat nivelul înalt al igienei și bunei stări a sănătății.
- Controlul regulat al personanlului, pentru a depista simptomele.
- Efectuarea în scris a Monitoringului.

Examenul medical în vederea angajării în muncă, examenul medical la reluarea

activității precum și examenul medical periodic se organizează de către angajator și se efectuează
de către servicii medicale de întreprindere și/ sau medici în patologii profesionale autorizați în
acest sens, cu care angajatorul are încheiat un contract de prestări de servicii medicale.
Planificarea controlului medical periodic se cuprinde în planul complex de medicina
ocupațională pe municipiu, existent la Centrul Sănătate Publică municipal, în IMSP IMU (IMSP
- Instituţia Medico-Sanitară Publică; IMU - Institutul de Medicină Urgentă) și în programul de
prevenire si protecție al angajatului.
Examenul medical în vederea angajării în muncă poate fi efectuat numai de către
medicul în patologii profesianale/medicul internist din serviciul de dispensarizare a lucrătorilor și
constă în:
-anamneza medicală profesională și neprofesională și examenul clinic general, conform
dosarului medical individual al fiecărui lucrător;
-examene medicale clinice și paraclinice, conform listei factorilor de risc din mediul
ocupațional (Regulamentul sanitar aprobat prin HG nr. 1025 din 07.09.2016), întocmite pentru
fiecare activitate,
-examene medicale suplimentare solicitate de medicul în patologii profesionale, pentru
angajarea la locuri de muncă/ postul de lucru și activitatile cu expunere la factori nocivi
4
profesionali, pentru stabilirea incompatibilităților medicale cu riscurile profesionale identificate
și evaluate (prin fișa de identificare a factorilor profesionali de risc, completată de către
angajator, pentru postul ce urmează a fi deservit de către lucrătorul care solicită examenul
medical de angajare).
Rezultatele examenului medical se consemnează în dosarul medical individual.
Examenul medical periodic constă în: înregistrarea evenimentelor medicale din perioada
anterioară datei controlului,
-examen clinic general, conform dosarului medical (Regulamentul sanitar aprobat prin
HG nr. 1025 din 07.09.2016),
-examene clinice și paraclinice, conform listei factorilor de risc din mediul ocupațional
(Regulamentul sanitar aprobat prin HG nr. 1025 din 07.09.2016), întocmite pentru fiecare
activitate,
-înregistrarea rezultatelor în dosarul medical individual al lucrătorului,
-finalizare control medical periodic prin completarea fișei de aptitudini în 2 exemplare,
unul pentru lucrător și unul pentru angajator și Actul final privind rezultatele examenului
medical periodic al angajaților din unitatea economică prezentat la Centrul de Sănătate Publică
teritorial.
Înainte de a începe activitatea, orice salariat nou trebuie să fie supus unui control medical
obligatoriu. Cunoastem, că o persoana poate fi angajată în munca numai în baza unui certificat
medical, care constată faptul ca cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci.
Angajatul pe de o parte şi angajatorul pe de altă parte au obligația să se asigure cu un
examen medical şi certificat.
Medicul de medicina a muncii evaluează aptitudinea pentru muncă în relație cu starea de
sănătate și promovează adaptarea muncii la posibilitățile angajaților.
O persoană este considerată aptă din punct de vedere medical dacă aceasta poate
desfășura activitatea la locul de muncă, în profesia sau funcția pentru care se solicită examenul
medical.
In condițiile în care medicul de medicina muncii face recomandări de tip medical,
aptitudinea este condiționată de respectarea acestora, iar în fișa de aptitudine, avizul medical va
fi apt condiționat.
Se efectuеază examinări și investigaţii medicale cu ulterioara eliberare a certificatului
medical, atunci când doriţi:
1. examen medical la angajarea în muncă;
2. examen medical de adaptare;
3. examen medical periodic;
5
4. examen medical la reluarea activității;
5. supraveghere specială;
6. promovarea sănătății la locul de muncă.
Aptitudinea sau inaptitudinea unei persoane se stabilește de către medicul de medicină a
muncii, pe baza următoarelor criterii:
 compatibilitatea sau incompatibilitatea dintre eventualele afectiuni prezente in momentul
examinarii si viitorul loc de munca;
 existent sau inexistenta unei afectiuni ce pune in pericol sanatatea si securitatea celorlalti
lucratori de la acelasi loc de munca;
 existent sau inexistenta unei afectiuni ce pune in pericol securitatea unitatii si/sau calitatea
produselor realizate sau a serviciilor prestate;
 existent sau inexistenta unui risc pentru sanatatea populatiei careia ii asigura servicii.
In functie de rezultatul examenului medical la angajarea in munca, medicul de medicina muncii
poate face propuneri pentru:
1. adaptarea postului de munca la caracteristicile anatomice, fiziologice, psihologice si la
starea de sanatate a lucratorului;
2. indrumarea persoanei care urmeaza a fi angajata catre alte locuri de munca;
3. includerea in circuitul informational si operational din sistemul sanitar a acelor persoane
care necesita o supraveghere medicala deosebita.
Rezultatul examenului medical se înregistreaza într-un dosar medical.
În continuare este prezentat Regulamentul sanitar privind supravegherea sănătăţii
persoanelor supuse acţiunii factorilor de risc professional.

I. Dispoziţii generale
1. Prezentul Regulament sanitar privind supravegherea sănătăţii persoanelor supuse
acţiunii factorilor de risc profesional (în continuare Regulament) stabileşte cerinţele pentru
supravegherea sănătăţii persoanelor în raport cu riscurile pentru sănătate la locul de muncă,
prevenirea bolilor profesionale cauzate de factori de risc din mediul ocupaţional (chimici, fizici,
fizico-chimici, psiho-emoţionali, biologici şi alţi factori provocaţi de procesul de muncă).
2. În înţelesul prezentului Regulament termenii şi expresiile de mai jos au următoarele
definiţii:
1) supravegherea sănătăţii persoanelor reprezintă un spectru larg de servicii medico-
sanitare care asigură prevenirea, depistarea stărilor premorbide a bolilor profesionale şi a bolilor
condiţionate de producere, monitorizarea stării de sănătate a persoanelor şi a factorilor de risc din
mediul ocupaţional, precum şi promovarea sănătăţii la locul de muncă;
2) examenele medicale profilactice ale persoanelor supuse acţiunii factorilor de risc
profesional sunt parte componentă a supravegherii sănătăţii persoanelor şi reprezintă examenul
clinic general efectuat de către medicul în patologii profesionale cu participarea specialiştilor de
profil şi aplicarea investigaţiilor paraclinice (în dependenţă de factorii de risc);
6
 3) promovarea sănătăţii la locul de muncă reprezintă supravegherea activă a sănătăţii
persoanelor în raport cu caracteristicile locului de muncă şi, în mod particular, cu factorii de risc
profesional;
4) persoană - orice persoană care urmează să presteze sau prestează o muncă conform
unei anumite specialităţi, calificări sau funcţii, care include:
a) persoana care se angajează în muncă;
b) lucrător/salariat, inclusiv lucrul prin cumul;
c) liber profesionist;
d) stagiar şi ucenic;
e) titular de patentă;
f) sezonier;
5) factorii de risc profesional reprezintă factorii din mediul ocupaţional şi ai procesului
de muncă, specifici locului de muncă şi profesiei concrete, care pot influenţa sănătatea, în
particular, pot cauza boli profesionale sau boli condiţionate de producere, reducând astfel
capacitatea de muncă temporar sau de lungă durată, cu impact asupra sănătăţii urmaşilor;
6) aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea angajatului din punct de vedere medical de
a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul
medical;
7) aptitudinea condiţionată reprezintă capacitatea angajatului din punct de vedere
medical de a desfăşura activitatea la locul de muncă în condiţiile respectării anumitor
recomandări medicale;
8) inaptitudinea temporară în muncă reprezintă incapacitatea (după indicaţii medicale)
angajatului de a desfăşura activitatea la locul de munca în profesia/funcţia pentru care se solicită
examenul medical privind aptitudinea în muncă, până la reevaluarea sănătăţii de către medicul în
patologii profesionale;
9) inaptitudinea permanentă în muncă reprezintă incapacitatea medicală a angajatului de
a desfăşura activitatea la loculul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul
medical privind aptitudinea în muncă;
10) boală profesională – afecţiune care se produce în urma acţiunii nocive a factorilor
fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de muncă sau în urma suprasolicitării unor
organe sau sisteme ale organismului uman în timpul exercitării unei meserii sau profesii;
11) boală condiţionată de producere reprezintă o boala generală polietiologică care apare
şi se dezvoltă preponderent în prezenţa unor condiţii nefavorabile de muncă;
12) supravegherea specială prevede examenul medical profilactic efectuat de către
medicul în patologii profesionale, în vederea stabilirii aptitudinii în muncă pentru angajaţii care
se încadrează în următoarele categorii: persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani împliniţi,
persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, femeile gravide şi care alăptează, persoanele cu vederea
monoculară, persoanele la evidenţă cu boli cronice, persoanele cu dizabilităţi.
13) contraindicaţii reprezintă stările morbide şi premorbide ce limitează sau împiedică
activitatea persoanelor cu anumiţi factori specifici de risc profesional la locul de muncă, cu
următoarele specificaţii:
a) contraindicaţiile menţionate servesc drept motiv de eliberare/neadmitere la locul de muncă cu
factori de risc profesional;
b) contraindicaţiile sunt relative şi absolute; ele necesită evaluarea raportului dintre gravitatea
bolii/ dizabilitate şi factorii de risc profesional la locul de muncă;

7
c) inaptitudinea psihologică a persoanei reprezintă contraindicaţie pentru funcţia sau locul de
muncă în cazul lipsei potenţialului psihologic;
d) bolile acute, până la vindecarea lor, constituie contraindicaţii absolute;
14) fişa de solicitare a examenului medical reprezintă documentul unic care reglementează
trimiterea persoanelor la examenul medical (anexa nr.2 la prezentul Regulament).
15) fişa de identificare a factorilor de risc profesional reprezintă un document care
reglementează evaluarea factorilor de risc profesional la locul de muncă (anexa nr.3 la prezentul
Regulament).
3. Supravegherea sănătăţii persoanelor expuse acţiunii factorilor de risc din mediul
ocupaţional în teritoriul administrativ este în responsabilitatea Centrelor de Sănătate Publică (în
continuare CSP) reprezentate de către medicii igienişti în sănătatea ocupaţională.
4. Examenele medicale profilactice sunt efectuate de către Comisiile medicale
specializate din Instituţiile Medico-Sanitare Publice/Private (în continuare Comisii medicale),
abilitate în modul stabilit de către Ministerul Sănătăţii.
5. Comisia medicală se stabileşte prin ordinul Instituţiei Medico-Sanitare Publice/Private
cu nominalizarea medicului în patologii profesionale ca Preşedinte al comisiei medicale,
responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor medicale profilactice. În componenţa
Comisiei medicale obligatoriu trebuie inclus medicul igienist în sănătatea ocupaţională.
6. Examenul medical profilactic este obligatoriu pentru toate persoanele expuse acţiunii
factorilor de risc din mediul ocupaţional, conform Listei serviciilor medicale profilactice
prevăzute în anexa nr.1 la prezentul Regulament şi se efectuează:
a) pentru complexul de factori de risc profesional existenţi la locul de muncă.
b) indiferent de valorile factorilor chimici prezenţi în aerul zonei de muncă.
7. În cazul când va apărea necesitatea, argumentată ştiinţific/medical, de a include sau
exclude unii factori de risc din mediul ocupaţional, contraindicaţii sau investigaţii
clinice/paraclinice, Ministerul Sănătăţii va înainta spre aprobare, prin Hotărîre de Guvern,
modificări în Lista serviciilor medicale.

II. Obligaţiile angajatorului

8. Angajatorul din orice domeniu de activitate, atât din sectorul public, cât şi cel privat,
este obligat:
a) să asigure fonduri şi condiţii pentru buna efectuare a tuturor serviciilor medicale
necesare pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor, fără a implica pe aceştia în costurile aferente
supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale;
b) să completeze Fişele de solicitare a examenelor medicale conform anexei nr.2 la
prezentul Regulament;
c) să completeze Lista nominală a lucrătorilor care activează în condiţiile acţiunii
factorilor de risc din mediul ocupaţional (în continuare Lista nominală) conform anexei nr.4 la
prezentul Regulament şi să coordoneze aceasta cu medicii şefi din CSP teritoriale;
d) să completeze Fişele de identificare a factorilor de risc profesional conform anexei nr.3
la prezentul Regulament. Fişa de identificare a factorilor de risc profesional se completează
pentru fiecare loc de muncă şi se coordonează cu medicii şefi din CSP teritoriale;
e) să asigure trimiterea la examenele medicale profilactice a tuturor lucrătorilor, expuşi
factorilor de risc din mediul ocupaţional;
f) să execute recomandările Comisiei medicale indicate în Fişa de aptitudine şi Actul
final, conform anexei nr.6 şi 7 la prezentul Regulament.

8
 g) să aplice măsuri tehnico-organizatorice preventive la locurile de muncă ţinând cont de
starea de sănătate a fiecărui lucrător.
h) să păstreze Listele nominale, Fişele de identificare a factorilor de risc profesional şi
Fişele de aptitudine pe perioada de activitate a lucrătorului.
i) să transmită Instituţiei Medico-Sanitare Publice/Private care a organizat ultimul
examen medical profilactic documentaţia referitor la examenele medicale pentru preluarea şi
păstrarea acesteia, în cazul în care unitatea economică se află în proces de faliment ori lichidare.
9. Angajatorul va folosi rezultatele investigaţiilor de laborator şi măsurărilor
instrumentale la locurile de muncă efectuate de către instituţiile abilitate pentru completarea
deplină a documentului indicat în pct. 9 spct. d).

III. Servicii medicale profilactice

10. Serviciile medicale profilactice reprezintă: examenul medical la angajarea în muncă,
de adaptare, periodic, la reluarea activităţii, supraveghere specială şi promovarea sănătăţii la
locul de muncă.
11. Serviciile medicale profilactice indicate în pct.10 se efectuează în conformitate cu
anexa nr.1 la prezentul Regulament, precum şi altor acte normative specifice, aprobate în modul
stabilit.
12. Examenele medicale profilactice se efectuează în baza:
1) Fişei de solicitare a examenelor medicale;
2) Listei nominale (în cazul examenului medical periodic);
3) Fişei de identificare a factorilor de risc profesional, completată în mod obligatoriu la
toate rubricile şi semnată de către angajator.
13. Fişa de identificare a factorilor de risc profesional nu se prezintă la următoarele
examene medicale periodice în cazul lipsei schimbărilor printre factorii nominalizaţi la locul de
muncă.
14. Examenul psihologic a aptitudinilor în muncă se efectuează la indicaţia medicului în
patologii profesionale, în cazul în care este necesar de apreciat potenţialul psihologic profesional
pentru locul de muncă ocupat sau când factorii de risc pot avea impact asupra stării
psihoemoţionale.
15. Examenul medical se finalizează cu completarea următoarelor documente (în doua
exemplare):
a) Fişa de aptitudine - un exemplar pentru angajator şi altul pentru persoana examinată;
b) Lista nominală şi Actul final (în cazul examenului medical periodic) - un exemplar
pentru angajator şi altul pentru CSP.

IV. Examenul medical la angajarea în muncă

16. Examenul medical la angajarea în muncă stabileşte aptitudinea/ aptitudinea
condiţionată/inaptitudinea permanentă în muncă pentru profesia/funcţia şi locul de muncă:
a) compatibilitatea/ incompatibilitatea dintre eventualele afecţiuni, prezente în momentul
examinării şi viitorul loc de muncă;
b) existenţa/ inexistenţa unei afecţiuni ce pune în pericol sănătatea şi securitatea celorlalte
persoane de la acelaşi loc de muncă;
17. Examenul medical la angajarea în muncă se efectuează pentru:
a) persoanele care urmează a fi angajate prin contract individual de muncă pe o perioadă
determinată/ nedeterminată sau în bază de patentă, suportând toate cheltuielile din cont propriu;

9
 b) persoanele care îşi schimbă locul de muncă sau activitatea în cadrul aceleaşi unităţi
economice;
18. Examenul medical la angajarea în muncă se efectuează la solicitarea angajatorului,
Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă teritoriale (în cazul orientării profesionale a
persoanelor cu statut oficial de şomer la cursuri de instruire, ocupaţia cărora include anumiţi
factori de risc profesional) sau la solicitarea deţinătorului patentei, care vor prezenta Fişa de
solicitare a examenului medical şi Fişa de identificare a factorilor de risc profesional, conform
anexelor nr.2 şi nr.3 la prezentul Regulament.
19. În cazul instruirii profesionale a şomerilor Fişa de identificare a factorilor de risc
profesional se întocmeşte de către conducătorul cursului de instruire profesională, în baza
informaţiei generale despre factorii de risc profesional la locul de muncă în profesia dată.
20. Examenul medical la angajarea în muncă constă în:
a) colectarea anamnezei profesionale (rutei profesionale) cu înregistrarea în Dosarul
medical (anexa nr.5 la prezentul Regulament);
b) efectuarea examenului clinic general, examinarea de către specialiştii de profil;
c) efectuarea examenelor medicale paraclinice pentru fiecare persona conform anexei nr.1
la prezentul Regulament.
21. În cazul schimbării locului de munca persoana este obligată să prezinte Comisiei
medicale copia Dosarului medical (conform anexei nr.5 la prezentul Regulament) de la locul de
muncă anterior.
22. Medicul în patologii profesionale (la necesitate) solicită medicului de familie extrasul
din fişa medicală a bolnavului (f.025e), în care sunt indicate datele despre maladiile suportate.
23. Datele rezultatelor examenului medical şi investigaţiilor suplimentare se înregistrează
în Dosarul medical.
24. Preşedintele Comisiei Medicale, în baza Fişei de solicitare a examenului medical la
angajare, Dosarului medical şi a rezultatului examenului medical efectuat, completează Fişa de
aptitudine cu concluzia: apt, apt condiţionat, inapt pentru locul de muncă respectiv.
25. În funcţie de rezultatul examenului medical la angajare în muncă medicul igienist
în sănătatea ocupaţională în comun cu preşedintele Comisiei medicale fac propuneri
pentru angajator cu scopul de:
a) a adapta locul de muncă la caracteristicile anatomice, fiziologice, psihologice şi la
starea de sănătate a persoanei angajate în muncă;
b) a angaja temporar persoana declarată apt condiţionat de muncă în alt loc de muncă fără
condiţii nocive şi nefavorabile, până la crearea şi/sau adaptarea locului de muncă de bază.

V. Examenul medical de adaptare în muncă

26. Examenul medical de adaptare în muncă se efectuează în a treia lună de la angajare de
către comisiile medicale şi/sau medicii din cadrul întreprinderilor cu implicarea obligatorie a
medicului în patologii profesionale şi efectuarea investigaţiilor de laborator şi funcţionale,
conform anexei nr.1 la prezentul Regulament.
27. Examenul medical de adaptare în muncă completează examenul medical la angajarea
în muncă, în condiţiile concrete a locului de muncă (organizarea fiziologică a muncii, a mediului
de muncă, relaţiile om-maşină, relaţiile psiho-sociale în cadrul colectivului de muncă) şi are
următoarele scopuri:
a) determinarea schimbărilor survenite în perioada adaptării la condiţiile noi de muncă;
b) depistarea unor cauze medicale privind starea sănătăţii sau psihologice, inclusiv legată
de dizabilitate ale neadaptării la noul loc de muncă şi recomandarea măsurilor de soluţionare a
acestora.
10
 28. Lucrătorii care activează în baza de contract pe o perioada pînă la 5 luni (sezonieri etc.)
nu sunt supuşi examenului medical de adaptare în muncă.

VI. Examenul medical periodic

29. Scopul examenului medical periodic:
a) supravegherea în dinamică a stării de sănătate a lucrătorilor, confirmarea sau infirmarea
la anumite perioade de timp stabilite a aptitudinii în muncă pentru profesia/funcţia şi locul de
muncă pentru care s-a făcut angajarea şi s-a eliberat fişa de aptitudine;
b) depistarea precoce a unor boli care constituie contraindicaţii pentru activităţile şi
locurile de muncă cu expunerea la factori de risc profesional;
c) diagnosticarea stărilor premorbide ale bolilor profesionale şi bolilor condiţionate de
producere;
d) depistarea bolilor care constituie un risc iminent pentru viaţa şi sănătatea celorlalţi
lucrători la acelaşi loc de muncă sau în funcţia dată;
e) diagnosticarea bolilor cronice, inclusiv celor condiţionate de producere;
f) efectuarea măsurilor profilactice şi de reabilitare pentru restabilirea capacităţii de
muncă a lucrătorilor.
30. Examenul medical periodic include:
a) înregistrarea schimbărilor în starea sănătăţii lucrătorilor, care au intervenit în intervalul
de la examenul medical la angajare/adaptare sau de la examenul medical periodic precedent până
la momentul actual;
b) examenul clinic general, conform Dosarului medical prevăzut în anexa nr.5 la
prezentul Regulament;
c) organizarea examenelor clinice generale şi examenelor paraclinice în funcţie de
factorul de risc din mediul ocupaţional, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament şi
examenul indicat de către medicul în patologii profesionale;
d) înregistrarea rezultatelor în Dosarul medical prevăzut în anexa nr.5 la prezentul
Regulament;
e) finalizarea concluziei prin completarea de către medicul în patologii profesionale a
Fişei de aptitudine şi Listei nominale, conform pct. 15.
f) la indicaţia medicului în patologii profesionale, pentru stabilirea incompatibilităţilor
medicale cu riscurile profesionale evaluate, examenul medical periodic poate cuprinde
investigaţii şi/sau examene medicale de specialitate suplimentare celor prevăzute în anexa nr.1 la
prezentul Regulament.
31. Frecvenţa examenelor medicale periodice este stabilită prin Lista serviciilor medicale
profilactice obligatorii acordate persoanelor în funcţie de expunerea profesională conform anexei
nr.1 la prezentul Regulament (intervalul dintre două verificări medicale periodice nu trebuie să
depăşească termenii indicaţi în anexa nr.1) şi poate fi modificată numai la propunerea medicului
igienist în sănătatea ocupaţională sau medicului în patologii profesionale, cu informarea în scris
a angajatorului.
32. Periodicitatea examenelor medicale profilactice (după factorii de risc profesional,
indicaţi în anexa nr.1 la prezentul Regulament) pentru unele categorii de activităţi profesionale
(ocupaţi la lucrările de instalarea, repararea, reglarea utilajului, maşini, etc. la obiectivele de
producere şi personalul laboratoarelor fizico-chimice) se stabileşte o dată în 2 ani.
33. Examenul medical periodic (clinic, de laborator sau paraclinic) se poate efectua şi în
intervale mai scurte decât cele prevăzute în anexa nr.1 la prezentul Regulament, dacă acest lucru
este prevăzut în contractul colectiv de muncă.
34. În cazul suspectării bolii profesionale persoana examinată va fi trimisă la Consiliul
Naţional de patologii profesionale pentru stabilirea diagnosticului.
11
 35. Comisiile medicale, la stabilirea concluziei inapt/inapt temporar, vor prezenta
angajatorului în termen de 3 zile calendaristice după finisarea examenului medical periodic
Fişele de aptitudine conform anexei nr.6 la prezentul Regulament.
36. Comisiile medicale vor întocmi şi vor prezenta angajatorului în termen de 20 zile
calendaristice de la finisarea examenului medical periodic Actul final conform anexei nr.7 la
prezentul Regulament.

VII. Examenul medical la reluarea activităţii

37. Examenul medical la reluarea activităţii se efectuează după întreruperea activităţii pe
o perioadă de cel puţin 90 de zile pe motive de sănătate, sau de 6 luni pentru orice alte cauze, în
termen de 7 zile de la reluarea activităţii, cu respectarea dispoziţiilor pct. 30 la prezentul
Regulament.
38. Efectuarea examenului medical la reluarea activităţii are următoarele scopuri:
a) confirmarea aptitudinii lucrătorului pentru exercitarea profesiei/funcţiei deţinute
anterior sau a unei profesii/funcţii noi la locul de muncă respectiv;
b) stabilirea unor măsuri de adaptare la locul de muncă;
c) reorientarea spre un alt loc de muncă, care să asigure lucrătorului menţinerea sănătăţii
şi a capacităţii de muncă.

VIII. Dispoziţii finale

39. Fiecare persoană are dreptul să consulte medicul în patologii profesionale pentru orice
simptome pe care le atribuie condiţiilor de muncă şi riscurilor legate de activităţile desfăşurate,
implicându-se personal în costurile aferente.
40. Instituţiile Medico-Sanitare Publice/Private în componenţa cărora activează
Comisiile medicale, la solicitarea în scris a persoanei, trebuie să prezinte toate informaţiile
referitoare la starea de sănătate a acesteia.
41. Persoana examinată are dreptul de a contesta rezultatul privind aptitudinea în muncă
la Consiliul Naţional de patologii profesionale în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii
fişei de aptitudine.
42. Decizia Consiliului Naţional de patologii profesionale este eliberată persoanei
supuse reexaminării medicale în termen până la 30 de zile lucrătoare de la data primirii
contestaţiei.
43. Concluzia din procesul-verbal al Consiliul Naţional este consemnată în Fişa de
aptitudine, în care au fost precizate rezultatele examenului medical contestat.
44. Dosarul medical, pe durata acţiunii contractului cu angajatorul se păstrează la
Comisia medicală teritorială a Instituţiei Medico-Sanitare Publice/Private.
45. Dosarele medicale pot fi, la solicitarea în scris a angajatorului, transmise altei
Instituţii Medico-Sanitare Publice/Private cu care a fost încheiat un nou contract.
46. Toate documentele referitoare la examenele medicale trebuie să fie păstrate în
Instituţiile Medico-Sanitare Publice/Private cel puţin 30 de ani de la încetarea expunerii
lucrătorului factorilor de risc profesional.
47. La schimbarea locului de munca în altă unitate economică, persoanei i se vor înmâna,
la solicitare în scris, toate documentele referitoare la examenele medicale, pentru a fi transmise
Instituţii Medico-Sanitare Publice/Private de la locul nou de muncă.
48. La întreruperea temporară sau definitivă a activităţii lucrătorului, Dosarul medical
se păstrează în cadrul Instituţii Medico-Sanitare Publice/Private, unde s-au efectuat
examenele medicale.
49. Preşedintele Comisiei medicale şi medicul de familie al persoanei, în cazul
diagnosticării primare a bolii, se vor informa reciproc referitor la apariţia unor modificări în
starea de sănătate a persoanei, conform formularului 027/e.
12
 50. Preşedintele şi membrii Comisiilor medicale poartă răspundere juridică pentru
veridicitatea datelor şi concluziilor emise.
51. Datele din dosarul medical sunt confidenţiale în vederea respectării legislaţiei privind
protecţia datelor cu caracter personal.

Obligațiile întreprinzătorilor – promovarea politicii companiei: Sănătatea și igiena

personală; Proiectarea corectă a secțiilor auxiliare; Organizarea monitoringului (Treningurilor).
În cadrul programului de promovare a sănătății trebuie de organizat campanii
informative - aducative – comunicări adresate muncitorilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor
(gripei aviare, antraxului, gripei A (H1N1, COVID), tuberculozei, hepatitelor, bolilor cronice,
gripelor sezoniere etc.), care constau în distribuția materialelor (broșuri, pliante), discuții
individuale și în grup, mese rotunde, seminare, înâlniri cu persoane din ministerul sănătății etc.

13