Sunteți pe pagina 1din 45

Cursul 2

Elemente obligatorii pentru etapa


de inițiere a afacerii
Management și elemente de
legislația afacerilor = o viziune
integrată
• Utilitatea planului de afacere
• Diferenţa dintre planul de afacere, proiect şi studiul de fezabilitate
• Variante de planuri de afacere
• Redactarea planului de afacere
• Analiza fezabilității ideii. Analiza mediului de afaceri
• Corelarea afacerii cu resursele, mediul extern și abilitățile antreprenorului
• Transformarea unei oportunități într-o afacere
• Importanța inovării
• Formele inovării
• Surse de inovare
• Tehnologia necesară, achiziția, instalarea, întreținerea;
• Produsul propriu-zis, designul, ambalajele
• Dezvoltarea de produs nou
• Diferența dintre inovație și invenție
• Valorificarea invențiilor
• Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală
• Contractul de management și consultanță de afaceri
Utilitatea planului de afacere

• Drumul de parcurs
• Investitori/proprietarii afacerii =
relații contractuale
• Banci = relații contractuale
• Stat și mediul local = contract
social (drept financiar) + taxe
Avantaje
• Permite evaluarea unei idei de afaceri şi oferă
încredere în capacitatea de a demara şi dezvolta
respectiva afacere. În funcție de aceasta se semnează
contractul de management și consultanță al
administratorului (echipei manageriale).
• Oferă o imagine de ansamblu asupra întregii afaceri
(contracte pentru oferte bancare, aporturi
investiționale, forma legală optimă) ;
• Ajută la conducerea mai bună a afacerii;
• Este fundamental în procesul de obţinere a unei
finanţări a afacerii (contracte pentru oferte bancare,
aporturi investiționale, piața bursieră)
Diferenţa dintre planul de afacere,
proiect(model) şi studiul de
fezabilitate
• Ideea de afacere=proiect=model este modul în
care compania creează și oferă valoare către
client.
• E o metodă prin care se analizează și înțelege
logica de afaceri a unei companii
• Trebuie să fie simplu, relevant și ușor de înțeles
• Accentul se pune pe modul în care compania
generează valoare pentru client și se
diferențiază de competiție
• Odată creat și detaliat, se poate trece la
dezvoltarea planului de afaceri
Proiect de afacere
• O societate care distribuie cafea pe piața
românească:
– Vânzare prin magazine specializate
– Ambalare, măcinare, prăjire
– Vânzare prin cafenele
– Prestări servicii întreținere și reparații
– Închiriere
– Automate cafea
Studiul de fezabilitate
• Pentru a obține resursele financiare
necesare, întreprinzatorul va trebui să fie
foarte bine pregătit și să cunoască temeinic
domeniul în care va activa, în urma realizarii
unor studii de prefezabilitate și fezabilitate.
De asemenea, în anumite domenii, există
criterii legale care solicită, în mod obligatoriu
studiul de fezabilitate pentru obținerea
autorizațiilor și avizelor: construcții
(fezabilitatea proiectului), domeniul energiei
electrice, transporturi, industria
autoturismelor (fezabilitatea produsului) etc.
Analiza fezabilității ideii și a
mediului de afacere
• TELOS
• Studiile de fezabilitate urmăresc în mod obiectiv
şi raţional scopul de a descoperi punctele forte
şi punctele slabe ale proiectului, oportunităţile şi
ameninţările (analiza SWOT) şi în cele din urmă
expun perspectivele de succes. Un studiu bine
conceput de fezabilitate ar trebui să ofere şi un
fundal istoric al proiectului, detalii cu privire la
management, operaţiunile principale şi calitatea
gestionării proiectului, cercetări şi politici
existente în sectorul de referinţă.
T – tehnic:
• Se analizează dacă proiectul este realizabil din punct de
vedere tehnic / tehnologic. Se analizează componentele
de producere, procesele, produsele, programele şi
strategiile aplicate. În dependenţă de complexitatea
proiectului pot să fie supuşi analizei până şi factorii
specifici cum ar fi disponibilitatea tehnologiilor
informaţionale, personal calificat şi expertiză specifică în
domeniu. Foarte important poate fi tipul componentelor
de producere, dependenţele de piaţa de resurse şi
materii prime etc. Se supun analizei şi tendinţele
măsurabile/cuantificabile, astfel ca să se poată formula
concluzia dacă sistemul va fi în stare să opereze sau să
se orienteze prompt în noile condiţii ori nu.
E- Economic:
• Trebuie să fie apreciat - sunt resurse suficiente pentru
implementarea unui asemenea proiect ori nu? Va fi
profitabil sau va fi generator de pierderi? În acest context
se poate menţiona analiza cea mai complexă, care
devine tot mai uzabilă - analiză cost / beneficiu şi care
prezintă o procedura multidimensională de determinare
a beneficiilor economice, sociale etc. scontate, raportate
la costurile de implementare ale proiectului. Costurile de
implementare ale proiectului sunt evaluate cu o precizie
maxim posibilă. Esenţa studiului de fezabilitate se face
ţinând cont de valoarea banilor în timp, evaluându-se
perioada necesară pentru întoarcerea investiţiei.
L - Legal:
• Sunt respectate toate normele juridice?
• Acest aspect se investighează în funcție
de fiecare obiect de activitate al societății,
de produs, de contractare, de piață (SC,
clienți, furnizori).
• Aspecte generale (eg. MO) și aspecte
locale (avize, autorizații, contracte cu alte
organizații)
O- Organizaţional:
• Este beneficiarul de proiect pregătit pentru
a implementa un proiect de asemenea
anvergură? În aria respectivă de analiză
se elucidează cât de bine şi operativ se
înlătură problemele „în sistem”, SF-urile
pot include chiar investigări de fundal care
indică asupra faptului cât de uşor se
reacţionează la şocurile externe şi cum se
valorifică oportunităţile apărute istoric.
S- Planificare Sistemică
• Bazată pe un plan minuţios („scheduling” in
versiunea originală engleză). Un proiect va eşua
în cazul în care ideea viabilă este implementată
prea lent şi nu se va realiza în timp util. De
aceea la acest compartiment de analiză se
estimează cât ar dura procesul de pregătire şi
cât de realistic / ambiţios pare planul de
implementare a proiectului. Mai ales că un
număr impunător de proiecte investiţionale sunt
finanţate având condiţia trasată din start privind
implementarea acestora într-o perioadă
prestabilită de timp. Gantt și termene
contractuale + constituire diferite provizioane și
probabilitate litigii
Planul de afacere
• Descrie ceea ce face societatea detaliind obiectivele
operaționale, financiare și de marketing și modul în care
urmează să fie atinse.
• Explicitează care sunt resursele necesare implementării
planului de afacere:
– Activități, echipamente, personal
• Prezintă strategia de mk
• Detalierea aspectelor financiare, costuri de start-up,
obiective de inverstiții, previziunile de vânzări
• Planul de afacere susține ideea/modelul/proiectul de
afacere prin explicarea pașilor necesari atingerii
obiectivelor prevăzute
Studiu de fezabilitate vs Plan de
afacere
• Realizat în timpul etapei de • Este creat ulterior studiului de
deliberare a unui proiect, fezabilitate, când detaliile
înainte de investiția propriu proiectului au fost deja
zisă, pentru a vedea dacă hotărâte
afacerea este sau nu viabilă • Are în vedere, în general, un
• Include diferite scenarii pentru singur scenariu, cel ales de
ca întreprinzătorul să poată antreprenor fiind cel mai
decide dacă va continua sau promițător pe baza informațiilor
nu proiectul și/sau să aleagă furnizate de studiul de
varianta care îi satisface cel fezabilitate
mai bine interesele • Fiind un instrument de
• Oferă o imagine generală și planificare, este realizat intern
este, de regulă realizat de o (poate fi ajutat de un consilier
echipă externă societății extern)
comerciale • Sunt folosite și modificate și
• Sunt aplicabile doar în etapa după ce proiectul a fost
de dezvoltare a unui proiect implementat
Diferenţa dintre planul de afacere,
proiect şi studiul de fezabilitate

• Un studiu de fezabilitate este un plan de început,


în faza de proiect inițial, care se întocmeşte
atunci când se are în vedere o investiţie majoră.
Din punct de vedere al conținutului se
aseamănă cu planul de afacere, dar are un
caracter mult mai tehnic, legal şi economic.
Diferenţa dintre planul de
afacere, proiect şi studiul de
fezabilitate
• Planul de afacere este un instrument de
comunicare prin care se oferă o prezentare
detaliata a intregii afaceri. Acesta are ca baza
modelul de afacere, explicând care sunt
resursele necesare, în termeni de activitati,
echipamente, personal, pentru punerea în
aplicare a modelului de afacere.
Variante de planuri de afacere
• Simplificată
• Cerută de finanțator (accent pe partea
financiară)
• Extinsă
• Structură impusă (UE)
• Se confundă de multe ori cu planuri
strategice, planuri de marketing, proiecții
financiare, studii de fezabilitate și
prezentări de firme
Dacă e plan de afacere atunci
răspunde la
• Ce produs/serviciu se va produce/presta?
• Cine va cumpăra acest produs?
• Cum va funcționa afacerea pentru a oferi
acest produs?
• Cu ce costuri se va produce?
• La ce preț se va vinde?
Criterii
• http://pafaceri.ro/un-model-plan-de-
afaceri-ideal-pentru-orice-tip-de-afacere/
• Sursele de informații să fie credibile
• Grafice, tabele, fotografii
• Esențialul să fie pus în evidență: atuurile
față de concurență cu accent pe
experiența, aptitudinile profesionale ale
întreprinzătorului
Utilitatea planului de afacere

• Un plan de afacere se bazează pe următoarele


elemente:
• − un întreprinzător (omul de afaceri), care îşi
asumă conştient anumite riscuri și doreşte să
obţină un anumit profit;
• − mai multe activităţi care consumă resurse şi
care generează profit (ideea de afacere);
• − un mediu în care se desfăşoară aceste
activităţi (mediul de afaceri).
Utilitatea planului de afacere
• Utilitatea planului de afacere este atat
internă (ca instrument de lucru al
întreprinzătorului și managerilor), cât și
externă (pentru obtinerea unei finantari, sau
pentru a realiza un parteneriat strategic cu o
altă firmă = tot ce înseamnă fuziune, alipire,
cooperare d.p.d.v. juridic).
• L. 161/2003 art.233
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument
/43323
Contractul de consultanță

• Consultanţă fiscală
• Consultanţă juridică
• Consultanţă în management
• Consultanţă IT
• Consultanţă PR
Pe scurt, ce trebuie să conţină
un plan de afaceri?
• 1. Descrierea planului de afacere
• 2. Descrierea ideii de afacere
• 3. Descrierea serviciilor sau a produselor
• 4. Analiza pieţei (market research)
• 5. Descrierea strategiilor de
implementare/lansare
• 6. Strategia personalului și a formei juridice
• 7. Planul financiar
Redactarea planului de afacere
• Scrisoarea de însoțire=atașată planului de afacere, adresată, de
obicei, investitorului
• Pagina de titlu=titlul planului de afacere, numele firmei, adresa,
nr.tel., numele și poziția persoanei sau echipei care a pregătit
planul, informații de contact, data elaborării planului
• Cuprinsul=ajută cititorul să localizeze repede secțiunile importante
• Rezumatul=poate fi cea mai importantă parte a planului. De el
depinde, în foarte mare măsură, atragerea atenției cititorului. Ce e
cel mai important se scoate în față
• Conținutul propriu-zis=prezintă planul detaliat. Ce? Cine? Când?
Unde? De ce? Succesiunea logică este necesară pentru susținerea
sensului
• Anexe=documente și informații necesare care, deși sunt folositoare,
ar putea întrerupe continuitatea planului de afacere
Variante de planuri de afacere
• O structură departamentală a planului de afacere ar
putea fi următoarea:
• 1. Sumarul
• 2. Descrierea afacerii
• 3. Planificarea de marketing
• 4. Planificarea producției și operațiunilor
• 5. Planificarea resurselor umane
• 6. Planificarea financiar-contabilă
• 7. Managementul riscurilor
• 8. Implementarea planului de afacere
• 9. Anexe
Redactarea planului de afacere

Structura plan afacere


Primul pas: Determinarea obiectivelor
afacerii

• Ce vreau să obţin?
• Ce rezultate vreau să ating?
• Cu ce fel de afacere vreau să mă ocup sau cu
ce produs/serviciu voi ieşi pe piaţă?
• Care va fi cererea?
• Ce venit (profit) poate fi obţinut?
Al doilea pas: Formularea răspunsurilor
la întrebările

• Care sunt posibilităţile proprii, efortul necesar


pentru a începe o afacere?
• Ce resurse sunt necesare pentru producerea
acestui tip de marfă?
• Ce eforturi vor trebui depuse sau ce acţiuni vor
trebui întreprinse la început?
• Corespund oare ele posibilităţilor de piaţă
(cererii)?
Al treilea pas: Raportarea posibilităţilor şi a
resurselor reale la posibilele beneficii.

• Determinarea modalităţii de organizare a


afacerii.

Există trei modalităţi de a intra într-o afacere:


• Crearea unei întreprinderi noi.
• Cumpărarea unei întreprinderi.
• Cumpărarea unei francize.
MODALITĂȚI DE GĂSIRE A UNEI IDEI DE
AFACERI ADECVATE

• Golurile de pe piaţă provin de la schimbările


pieţei, ale cererii, iar aceste schimbări pot avea
implicaţii benefice pentru afaceri. De exemplu:

• Produsele şi serviciile care nu există pe piaţa


dată, dar care au fost observate pe alte pieţe,
pot deveni o oportunitate.
MODALITĂȚI DE GĂSIRE A UNEI
IDEI DE AFACERI ADECVATE
• Schimbările în cererea consumatorului sau
noi metode de deservire pot deveni necesităţi
care nu au fost explorate pe o piaţă anumită.

• Schimbările de piaţă, de asemenea, pot oferi


noi posibilităţi.

• Modificările în legislaţie pot crea noi


oportunităţi.
Corelarea afacerii cu resursele, mediul
extern și abilitățile antreprenorului

• Pentru a evalua ideea de afaceri, viitorul


antreprenor va stabili:

• ce îi place să facă;
• care este gradul de risc acceptabil;
• care va fi rolul familiei în afacere;
• cât de mult şi perseverent intenţionează să
lucreze;
Transformarea unei oportunități într-o
afacere

• Care este durata de viaţa a oportunităţii?


• Ce mărime are piaţa produsului?
• Ce investiţie iniţială este necesară?
• Care este câştigul minim acceptabil?
• Cât de originală este afacerea şi cum poate fi ea
apărată de concurenţă?
Importanța inovării

• Abilitatea la schimbare şi adaptare este


esenţialǎ pentru supravieţuire. Inovarea se aflǎ
în centrul activitǎţilor multor companii.

• Inovarea tehnologicǎ reprezintǎ o componentǎ


importantǎ pentru progresul societǎţii umane şi
reprezintǎ motorul creşterii economice.
Importanța inovării

• Inovarea constă în înnoirea şi lărgirea


gamei de produse, servicii şi pieţe
deservite de firmǎ; stabilirea de noi
metode de producţie, de aprovizionare şi
distribuţie; introducerea de schimbări în
management, organizarea muncii,
condiţiile de muncă şi instruirea
personalului.
Formele inovării

• Inovarea de produs
• Inovarea de proces
• Inovarea organizaţionalǎ
• Inovarea de marketing
Surse de inovare

• Existǎ mai multe surse ale inovǎrii:


personalul firmei, clienţii şi furnizorii,
dezvoltǎrile tehnologice, firmele
concurente, descoperirile ştiinţifice,
transferul tehnologic, partenerii de afaceri,
partenerii firmei etc.
Dezvoltarea de produs nou

• Caracteristicile sau trǎsǎturile produsului


indicǎ ce poate face acesta, iar beneficiile sunt
motivele care determinǎ clienţii sǎ îl
cumpere.
• Antreprenorul trebuie sǎ se asigure cǎ produsul
este fezabil – cum se va comporta? Cum va
satisface nevoile consumatorilor?
Diferența dintre inovație și
invenție
• Invenţia nu este aceaşi cu inovaţia.

Invenţia este un rezultat ştiinţific care contribuie


la îmbunǎtǎţirea cunoaşterii asupra
fundamentelor fenomenelor şi faptelor
observabile, dar fǎrǎ a avea în vedere vreo
aplicaţie particularǎ cu caracter comercial
previzibilǎ în viitorul imediat (fǎrǎ a viza beneficii
economice sau sociale)= https://osim.ro/
Protejarea drepturilor de
proprietate intelectuală
• Drepturile de proprietate intelectualǎ oferǎ
firmelor un avantaj competitiv şi contribuie la
crearea valorii.

• Existǎ mai multe firme prin care proprietatea


intelectualǎ poate fi protejatǎ legal prin brevete,
mǎrci înregistrate, drepturi de autor şi secrete
comerciale;
BREVETUL

• BREVETUL este o formǎ de protejare a drepturilor de


proprietate intelectualǎ acordatǎ unui solicitant prin
excluderea celorlalţi de a face, vinde sau utiliza o
invenţie pe durata de valabilitate a acestuia – 20 de ani.
• Proprietarul unui brevet poate exercita un monopol legal
pentru o perioadǎ de timp limitatǎ.
MǍRCILE

• Marca este un semn susceptibil de reprezentare


grafică servind la deosebirea produselor sau
serviciilor unei persoane fizice sau juridice de
cele aparţinând altor persoane. Pot să
constituie mărci semne distinctive cum ar fi:
cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere,
cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi
în special forma produsului sau ambalajului său,
combinaţii de culori, precum şi orice combinaţie a
acestor semne.
DREPTURILE DE AUTOR

• Drepturile de autor (copyrights) reprezintǎ


o formǎ de protecţie a proprietǎţii
intelectuale ce dǎ proprietarilor lucrǎrii
dreptului legal de a stabili cum aceasta
este folositǎ şi cum sǎ obţinǎ beneficiile
economice din utilizarea ei.
SECRETE COMERCIALE

• Existǎ anumite activitǎţi şi procese ale


afacerilor care nu sunt protejate prin
brevete, drepturi de autor sau prin
înregistrarea mǎrcii.
• Acestea sunt secrete comerciale şi ar
putea fi moduri speciale de lucru, strategii
de afaceri, metode de producţie, proiecte
etc.

S-ar putea să vă placă și