Sunteți pe pagina 1din 3

l rutnt

tP l ( A fl l l R l ( A

eram fermecat de inchiin aiuririle lui nebunegti - era un altul. $i cu toate astea stranii' neblnuite inci de puirea nefireascace se leseain vorbele lui, de imaginile de neagteptateci se aprindeau in creierul lui"' Ficea nigte apropieri aga *in., ". mi infioram'gtiind ci numai nebunii au astfel de scinteieri... el' in care se El insugi igi da socote alade dezechilibrul organic' :um .zicea

din e'i;lucidul9ivisitorul' tmi ex.r irrr,rgif. ,.iloid"9-""i zbdtea.simqea pe plenuise Don Quijote9ipeHamlet' pii.", gtrr-lnd' cumin .i .t"r,t," topi",
iele doue capete extrem neimpacate ale firii omenegti' a lui fire. A triit prrqirr...gi cit a triiis-a luptat necontenit cu aceast1indoiti lui - afari de citeva pe urma n r.niip"qi" gi.r-" f;".r, nimic, n-a rimas nimic de fira vreun scoP' deci-f;rr ingrijire' buciqi ie"i"trscrise l-au impiedicat intotDegi era artist cu sufletul, scepticismul gi neincrederea deauna sdcreeze. se foloseasci, si se buIar inchipuirea lui de nebun l-a impiedicat vegnicsa cure de viali gi si-qi creezeo poziqie' Buciqile lui rizleqe vor urma mai la vale' Odihnegte-te in tulburat linigtea morqii, sirman prieten' iarti-mi!"' ti "vesnlca ultare' flne pace, gi in loc de vegnici pomenire invoc acum pentru

IBu cl 1i ...

de l a un p r ie t e n ]

A u av ut u N p R rET E w ... S-a p ri p i di t de mul t... L-ari pus boal a celor aleqi: nebunia. Eraun om ca toli ceilalqi,nici mai riu, nici mai bun, nici mai prost, nici rpai , destept.Singuradeosebire,ci simlea adinc qi visa intotdeann"... ti rd"t ! vedea limpede, sub adeviratul lor pret, lumea si viaqa,cu toate astease lisa si fie ?nselat ca un copil 9i visa,visa mereu. Pentru toqi ceilalqitrecea drept o fire fericiti: rece, nepisitor, sceptic pini la cruzime, neclintit in mijlocul patimilor furtunoase ale vieqii... Si asa era, asa se purta, cel puqin in lume. Numai eu cunosteam cealalti jumatate a sufletului siu. unde domnea o cildura bolnivicioasi de serd, unde'inflor;;; 9i ";r;;;;: struoase flori exotice, visurile lui nebune. Searasedeam amindoi de vorbi - cercetam si cintiream toate intimplirile zilei gi mi minunam cu citi purere de pitrundere prindea adeviratalor valoare gi mai alesrostul tainic al fiecireia. Neintrecut in piequirea oamenilor, ghiceaintotdeauna interesele ce misci pe fiecare (iqi injghebase chiar o teorie - oarecum filosofici, a lui - teoria interesului, amestecde utilitarism gi evolugionism). cu ce multumire crudi imi arita josnicia gi migelia ruturor, josnicie ji migelie irrdreptiqite gi sfingite de interesul orb al fieciru ia! zadarnic cercam ,e-; g' pi.pt vorbindu-i de bunitate dezinteresati, cinste gi curiqie nepitate de urma vreunei binuieli, cici mi nipidea sub potopul probelor cu care idrobearor ce incercam si-i dovedesc... Pe urmi incepea si zimbeasci. $tiam ci de acum are si vorbeasci pentru e1... ci are si iasi din lumea noastri ca si intre in a lui. Mi revolta atita copilirie. atita simplitate la e1... mai recunogteam nici urmi de judecat|tcriticd, de logici, nu 720

Crupanosul DIN LIoo


CI{tpARoSULNEGRU'SIMBoLUT-doliuluigialmorgii,copacul de la Lido"' ce vegniccernit si trist. L-am vlzut pentru intiia oarain cimitirul ! rd"t r. profil",, pe cer chiparoqiicimitirului din Lido "i gifii"d obosit, ne tira spreinsula fericiti' PretuErala amiaz; ii ape'peste de o -r"por"gl1, tindenisecernea poiei"ll strilucitoare aur,Pretutindeni...peste din Numai chiparogii Lido - tainici9iintunecoqi tioamem... turnuri,peste alergat,si-ivid' Erau iau n.i.rdu.aqistrllucirea zirii' Cum am sirit pe mal am nigtechiparogiposomo,4igibntrini"'Unulinsi'tinar'zveltgimlidios'umbrea aqa de de tinir, aqa mlidios"' aga trist - pleca de abitut o g.o"pi rrit"t|^..'Etaaga un sufletin trunchiul subqire ctr oit"te... Parea sezbuciumi pestegroapa crengile !... al chiparosului -aiurea"'qi chicu il"- privit indelung... ochii pe jumitate inchigi,cu gindul rimisei uimit: parosullua din ce in ce"chip"l''"'"i 'ilt"".o-t"eqti' Deodata plingind pe ifrip"r.*f luaseinfiqig"r."'.ro.i fete cernite,unei fete orfane.'. efa Nu sale. gtiamdaci mi separe,atit de puternici 9i amigitoafe ;;.;;;_"_ei sale' groapamamei sepleacisi iar se pleacisPre iiAtDa, da...o fat| or{andse conii Soarele aureste crepulgipletele... ,idi.e, i.r"""ri de plins...vintul ii fluturi groapi"' peste Fataplingegi seroagi mereu'plecindu-se turele...
721

V . V ot c(J l s ( (J

i r u tn l tt'tt.A 5 l l l R l ( A

o vid bine acum ! E o fati oachesi, cu ochii inrogiqi de vcghcrc si plins, c:rr chipul pilit de durere...E atit de deznndijduiti, atit de singuri ! Cum s-a i'clu rat. mama ei si moari... s-o piriseasci ? Cum s-a indurat ? !... Cum nu se g:r segtenimeni s-o mingiie, s-o smulgi din gheareledurerii si, cu toati purerc:r viegii lui, s-o ridice din nou Iaviagi,? Nimeni. Arunci, eu voi fi acela! Furtunos mi reped cu bratele deschise si... chiparosul mi izbegte cu trunchiul pestc piept gi mi rrezeqte... Eram in Lido, in cimitirul din Lido, si priveam aiurit chiparosul zvelt, fru, mos si f;.ri simtire. Pierise fata, pierise ortana.ln faqamea se pleca la ving peste groapa uitati, _ chiparosul.

9i uriagigi goali, subcadrulsingeros gol... in Eu stautordeauna sala agtePt... Eu stau9i meu se claAfari viiefia ,rrle i' Pustie'nisipul in talazuri se miEci' palatul tina...secraPd'... Eu astept. ori Rg*p, ,; ,. ,r-pl" cadrul... de nu, si senaruiepalatul!"'

Aun
C uN o$TIPoVESTEAREG ELUI m or t def oam einm ijloculgr im ezilor de aur ? ! oris,icese atingea de O vraje fatale il urmirea pretutindeni 9i preficea in aur tot"' se pbpind;' el. ln mina lui, piatra din drum, noroiul -scirbos,floarea .tot"' ca un copil' trei zile a petrecut prefdceain aur neprequit 9i strilucitor"'-lncintat ca un copil, 'regele schimbind in aur rot ce intilnea in cale; trei zile a Petrecut din impiriqia lui..' uitind chiar si minince gi prefecind in aur pietrele al9ay1'corturile in cele din urmi, for-i" gi ostenealal-au ajuns... Slujitorii regelui. Dar, cum le inaintea seintind, bucatele rare gi vinurile scumpe se revarsi je piine nu totul se ! Nici o bucati Poate si duci la guri"' atinge, se pr.fa" in aur preface in aur strilucit... ' gi fo"_." regelui cregregi setea mistuitoare il arde gi slujitorii aduc mereu prefac in aur' bucatele aqiqitoare,ce sub atingerea regelui s.e vrnjiiul rege' pini ce a pierit de foame Ce chinuri inspiimintitoa.l" " "'ftiit aur ! - ca un migel - pe un morman intreg de a plismuit-o' ca un Crrnoqtl porrest.a ? Mintea cea iscusiti a poporului grec simbol, dar cit e de adevirati ! tolu] se preschimba E,, ,int regele nesuferit ! Sub atingerea inchipuirii melg' o foame cumpliti, in aur... in viJe aur, gi totugi fo"r.rea*rufleteascimI mistuie. osetearzl toar e! Sint sit uldeaur ! Num aivr eauaur ! Daqi- m iocoajidepiine Nu mai pot aliadevdratl.dagi-mi realitatea - josnici, scirboasi, dar siqioasi... chinuie' na o clipi foamea, foamea sufleteasci ce mi in aur scump' dar peste Cine rra rupevraiafatall,vraianeindurati, ce preface suce schimbi in bulgnri de aur toati hrana dupi care aleargi putingi d. gi fere llet tl mer,-isroir, de care va muri ? ! pier de foame - ca un Cine poate si rupn vraja' vraja neindurati, inainte ca si migel - pe mormintul nesfirgit de aur ? ! mormanul de aur, o! Pentru o bucati de piine adevdtatd voi da intreg sufletul meu se zbate agonic in chinumormanul de vise aurite, d.",,'p'u ciruia rile foamei.
723

Paretur

DE MARMURANEAGRA

P ar ar ut M EU D E M AR M U R A n eagri se i ni l ga i n mi j l ocul unei pustii adinci gi firn de viaqi... L-am fiurit singur, singur l-am impodobit... gi vesnic singur locuiescin e1... Ce netirmuriti mulqumire esrein tine, singurdtate ! un lucru mi doare: palatul meu l-am intemeiat pe nisip gi, in virtejul vijeliilor, palatul meu se clatini... se crapi ! Seva nirui ? !... oh... cu citi striduinqn inilqai minunea neinchipuiti, minunea inchegati in marmuri neagri ! Am cercetat intreaga lume, intreg pimintul am scormonit si n-am gisit marmuri nepitati, curata gi strilucita marmuri din care si-mi durez un palat. Atunci am coborit in adincul sufletului meu... aici gisii niprasnici mungi de marmuri neagri... toati durerea, toati, deznddejdeaimpietrite in sufletul meu sub chip de marmuri neagri ! M-am sfisiat arunci! cu insigi mina mea cioplii uriasele lespezi; din suflet, , chinuindu-mi, le scoseila lumini... cu cit zbucium le scoseidin adincul de suflet!... $i, pierdut in mijlocul pustiei, imi inilqai din ele trufasul meu palat de marmuri neagri... Patru turnuri horborate la cele patru colguri, patru sciri mirete la cele patru laturi... in mijloc o sali f;ri margini, pe zidurileiireia, jucindu-se cu intunericul, lumina face ape...Pereteledin fund are- cao rani - incrustat in el un cadru oval de rubin singeros... IJn cadnr gol ce agteapti neconrenit chipul fiinqei care-l va inrregi, pe el gi pe mine. lncolo nimic... doar pereqii lusruiJi de marmuri neagri... Din sali, patru usi pitrund in patru coridoare gi de aici incepe un labirint de od;i largi si inrunecoase- pline cu bogiqii nesfirsite, ce strilucesc ciudat in umbri...

722

V. Vorr r l l, , r

ir ut nt t r r ( A ) r t r Rt ( . 4

GHnlnnul
p L IN A D E i n tu n e ri cg hetarul iN NoA pr E A stri l uceste ni c. tai Acolo sus,in inilqimea ametitoare a vdzduhului, ca un tovaris mi chearrrii . gheqarulstrilucitor ! $i mi voi duce I Pe ciriri nebinuite, pe creste asculite de ghea@, povirniguri alunecoaseclt, pe zdpada,mi voi sui, luptind, spre tovarisul ce mi cheami. voi porni fdri calduza,nu sinr cdlauzepentru drumurile inci nestribitutc ! Acolo sus,ca un frare,me asreaptigheqarul vesnic... Md asteapti si-i aduc linistea mea, ca impreuni si facem o liniste de moarte; ti"cereamea, pentru ca impreuni cu a lui si inchegim o ricere de mormint,! cind va veni ispititoarea cilduri de soare,vom fi doi s-o infringem... cind sc: vor dezlinqui neputincioasele furtuni, vom fi doi si le infruntemiizind... Vom fi doi, insi mai singuri decit unul ! oamenii privesc ghelarul si clitesc cu mili din cap: ,,erece si amorgir... E rece - dar citd, s_initate pluteste in aerul lui aspru, feciorernic, vesnic proaspit ! cum se umfli pieptul qi se limpezeste minrea in racealade pe virful ghetarului ! E rece gi amorqit? ! ! $ti1i voi fti,vtaga e impietriti intr-o singurd stinci de gheaqi? cita putere c ascunsi intr-un singur bulgir de zapadd?! Zimbilil un bulgir de zapadasedesprinde din virf, se rostogoleste...creste naprasnic . gi ajunge jos la poale - spiimintitoare avalansi, zdroLini in cale, sub uriasa-i putere, sate$i cerili. o stinci de gheagisi se topeasci si, neinfrinat, suvoiul va spumegaurlind, va _ alergasi duci depane, in cimpiile arsede seceti - viaga.GheqanJ inJn vn dispretuieste' oameni. El nu vi arati puterea si viaqalui - sub care atipieri zdrobigi cile p1.streazd tainice - impietrite in stincile lui de gheagi...gi ,roi, ce ironie - il plingegi cletind din cap cu mili ! Ghegarultainic, strilucitor in noapte, mi cheami la el, gi...mi voi duce.

De zile intregi plingea nemingiiat oceanul - de ztle intregi il priveam de pe mal. T?rziu l-am intrebat, cu glas mingiios, despre pricina durerii lui. Atunci a mugit adinc, s-a zvircolit furios gi s-a pornit si urle mai silbatic, mai deznddajduiit g;, in haosul de valuri, in potopul trimbelor de api, oceanul pirea un nebun ce-gi sfigie singur, adinc, trupul... $i, in mijlocul udetelor, iata ce mi-a povestit: bi.rrp.. intunecatul apus o corabie sprinteni plutea spre mine. O corabie ugoari dar trainici, cu trei catargesemetecu pinze albe, largi 9i intinse ca nigte aripi. Ce sprintena silta pe valuri, ce copiliroasi se juca cu spumele,ce cutezito".e irrfrurrt atalazurilegi cu citi incredere, cu cit dor plutea spre tinti, spre depirtatul Port ! Cind a sosit la mine am sirbatorit-o ca pe o regini: deasupra-i am desfigurat cerul meu cel mai albastru, gi la picioarele-i am intins auzurul cel mai strilucitor' O adiere calde 9i imbilsimati o desfita pururi. Cit mi se urise veqnic singur! jucat cu corabia sprinteni, i-am povestit despreco$i-atunci, ca un copil m-am pe fundul meu, despre cetilile cu ziduri de mirgean 9i porqi ," morile "r".r.rJ ". de mirgiritare... De ce n-am inghiqit-o atunci in sinul meu, s-o pistrez vesnic, ca pe ceamai scumpi comoari? sprinteni m-a pirisit ! A zburat cu catargele-i trufage' cu ariAstizi, "o.abia pile intinse... a zburat spre portul fericit. oh, si cum o doresc,cum o visez ! cum o chem necontenit cu dor... cu cit dor ! De ce n-am inghigit-o atunci ca pe o pradi, ca pe o comoari... in sinul meu ? ! $i, inecat in plins, oceanul se zvircolea deznidijduit oaombrie8 1908,

D E z N Ao E J D EA

o C E AN U LU I

p ri N c EA oc naNUL F U R T U N o s si nemi ngi i at.D e pe crestetul uriaselor lui valuri se inilga un abur sirat, inibugitor, prin care abia se cernea o lumini lincedi. Spuma-i, albe de obicei, acum era vinntn de minie, gi in umbra pripistiilor ce se deschideauamegitoareintre talazurr,spurna avealiciriri fosforescente, luciri de ochi de fiari lacomi.

724

iv