Suport de Curs - Contabil - PPT

CONTABIL
COD COR - 331302

▪ CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
▪ Art. 3 (1)Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională.
(2)Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în
moneda naţională, cât şi în valută, potrivit reglementărilor elaborate în
acest sens. Art. 5 (1)Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1)-(4) au
obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească
situaţii financiare anuale, potrivit reglementărilor contabile aplicabile
Legea 82/1991 Art. 6 (1)Orice operaţiune economico-financiară efectuată se

consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la
baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de
a contabilităţii document justificativ. (2)Documentele justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care
le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat
în contabilitate, după caz.
▪ Art. 7 (1)Persoanele prevăzute la art. 1 au obligaţia să efectueze
inventarierea generală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii deţinute la începutul activităţii, cel puţin o dată în
cursul exerciţiului financiar, precum şi în cazul fuziunii, divizării sau
lichidării şi în alte situaţii prevăzute de lege.
CAPITOLUL II:Organizarea şi conducerea contabilităţii
Art. 10 (1)Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la persoanele prevăzute la art. 1
alin. (1)-(4) revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia
gestionării entităţii respective.
(2)Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către
directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie.
Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare. Prin persoană împuternicită să
îndeplinească funcţia de director economic sau contabil-şef se înţelege o persoană angajată potrivit
legii, care are studii economice superioare şi care are atribuţii privind conducerea contabilităţii entităţii.
(3)Contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul
contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.
CAPITOLUL III:Registrele de contabilitate
Art. 20 Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea

mare. Întocmirea, editarea şi păstrarea registrelor de contabilitate se efectuează conform normelor
elaborate de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Art. 22 Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate se
întocmeşte balanţa de verificare, cel puţin la încheierea exerciţiului financiar, la termenele de
întocmire a situaţiilor financiare, a raportărilor contabile, precum şi la finele perioadei pentru care
entitatea trebuie să întocmească declaraţia privind impozitul pe profit/venit, potrivit legii. Art. 25
(1)Registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1
timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost
întocmite, cu excepţia statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani. (2)Prin excepţie de
la prevederile alin. (1) se pot stabili, în mod justificat, prin ordin al ministrului economiei şi
finanţelor, registrele de contabilitate şi documentele justificative care se păstrează timp de 5 ani.
Art. 26 În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a documentelor financiar-contabile se vor lua
măsuri de reconstituire a acestora, potrivit reglementărilor emise în acest sens, în termen de
maximum 30 de zile de la constatare, iar în caz de forţă majoră, în termen de 90 de zile de la
constatarea încetării acesteia.
CAPITOLUL IV:Situaţii financiare
Art. 27
(1)Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi, de
regulă, coincide cu anul calendaristic.
(2)Durata exerciţiului financiar este de 12 luni.
(3)Exerciţiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic pentru sucursalele cu sediul în România, care
aparţin unei persoane juridice cu sediul în străinătate, precum şi pentru persoanele juridice cu sediul în
România.
Art. 30 Situaţiile financiare anuale vor fi însoţite de o declaraţie scrisă a persoanelor prevăzute la art. 10
alin. (1) prin care îşi asumă răspunderea pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi confirmă că:
a)politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt în conformitate cu
reglementările contabile aplicabile;
b)situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a
celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată;
c)persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate.
Reguli de functionare a conturilor
ACTIV
clasa 2 : Conturi de active imobilizate
clasa 3 : Conturi de stocuri si productie în curs de executie
clasa 4 : Conturi de terti : - numai creante
clasa 5 : Conturi de trezorerie - numai activele de trezorerie
PASIV
Clasa 1 : Conturi de capitaluri

Clasa 4 : Conturi de terti – datoriile
Clasa 5 : Conturi de trezorerie - pasive de trezore
Functionarea conturilor:
CONT DE ACTIV
începe sa functioneze prin a se DEBITA

se debiteaza cu existentele de activ (sold initial)
se debiteaza cu cresterile, sporurile si majorarile de active
- se crediteaza cu iesirile, reducerile si diminuarile de activ
Pot sa aiba sold final debitor sau zero CONT DE PASIV
CONT DE PASIV
-începe sa functioneze prin a se CREDITA

se crediteaza cu existentele de pasiv (sold initial)
se crediteaza cu cresterile, sporurile si majorarile de pasiv
-se debiteaza cu iesirile, reducerile si diminuarile de pasiv
Pot sa aiba sold final creditor sau zero

În structura sa cea mai generala conturile sunt sistematizate pe clase
omogene, adica:
Clasa conturilor de bilant(de la Clasa 1 la Clasa 5)–sunt acele conturi

specifice înregistrgrii operatiilor producatoare de modificari patrimoniale si
calcularii pe baza soldurilor acestora a structurii bilantiere.
Clasa conturilor de rezultate ( Clasa 6 si Clasa 7 ) – înregistreaza operatii

generatoare de cheltuieli si venituri, justificând astfel originea rezultatului
obtinut. Specific acestor doua clase de conturi este faptul ca nu au sold la
Sfârsitul lunii. Conturile de cheltuieli si de venituri se închid prin contul 121
“Profit si pierdere” care este un cont de rezultate:
Exceptii
Exista insa unele elemente patrimoniale care nu trebuie sa afecteze rezultatul

exercitiului curent, deci aceste conturi vor trebui sa aiba sold final la Sfârsitul exercitiului
financiar.
Aceste conturi sunt:
471. “Cheltuieli înregistrate în avans” respectiv
472. “Venituri înregistrate în avans”
Mai sunt doua conturi impropriu numite de cheltuieli, care sunt de fapt înregistrate
în clasa 2:
201 “Cheltuieli de constituire”
203: “Cheltuieli de cercetare - dezvoltare”
Concluzie: când avem o cheltuiala sau un venit acestea vor fi
cautate în clasele 6 respectiv 7, iar pentru cazurile exceptionale
prezentate mai sus vom stabili propriile repere de orientare clasa
2 sau clasa 4.
Activ si Pasiv
Activul bilantului
A. Activele imobilizate cuprind:
- imobilizari necorporale, care pot fi:
- cheltuieli de constituire (taxe de timbru, diverse alte cheltuieli legate de înfiintarea firmei)
- cheltuieli de dezvoltare (organizate pentru dezvoltarea societatii existente)
- cheltuieli cu brevetele, licentele (marcile de fabrica, alte drepturi si valori similare)
- fondul comercial (diferenta între valoarea de piata si valoarea existenta în contabilitate în cazul
unei tranzactii)
- alte imobilizari necrporale (programe informatice, internet- realizate fie din productie
proprie, fie achizitionate de la furnizori)
- - imobilizari corporale, care, la rândul lor, pot fi: \
- terenuri si amenajari de terenuri
- constructii
- instalatii de lucru, echipamente tehnologice, mijloace de transport, animale si plantatii
- mobilier, birotica, achipamente de protectie a valorilor materiale si umane
- imobilizari financiare, pot fi:
- interese de participare
- actiuni detinute la entitati ....
- alte titluri imobilizate
- creante imobilizate
B. Activele circulante cuprind:
- stocul, cuprinde:
- materii prime
- materiale consumabile (combustibil, piese de schimb, materiale de ambalat, alte
materiale consumabile)
- materiale de natura obiectelor de inventar (au ca principala caracteristica valoarea
unitara)
- produse finite - productia neterminata
- marfuri
- animale si pasari
- ambalaje
- creantele pot fi:
- comerciale (dreptul de a încasa de la clienti)
- alte creante - investitii pe termen scurt
- disponibilitati banesti
- - numerar
- - disponibilitati banesti în cnturi bancare
Pasivul bilantului
A. Capitalurile proprii, pot fi:

- capitalul social
- - alte elemente legate de capital
- prime legate de capital
- rezerve din reevaluare
- rezerve - legale
- statutare
- alte rezerve
B. Datoriile sunt:
- comerciale (decurg din operatiile de curente/zilnice - fata de furnizori)
- financiare, care pot fi:
- împrumuturile din emisiunea de obligatiuni
- creditele bancare
- alte datorii, provenite din:
- obligatii fata de personal
- alte datorii membrii fondator
- datorii privind asigurarile si protectia sociala
- alte datorii fatî de creditori diversi
Regula principala este: Activ=Pasiv

Planuri de conturi generale.
- cuprinde totalitatea conturilor sintetice, de gradul I si II, utilizate de contabilitatea
financiara;
- - Conturile sunt grupate în clase de conturi, simbolizate de la 1-9, prima cifra fiind cea a
clasei, iar cea de-a II-a a grupei.
Cele 9 clase de contur sunt urmatoarele:

- Clasa a 1-a - Conturi de capital;
- Clasa a 2-a - Conturi de imobilizari
- Clasa a 3-a - Conturi de stocuri si productie în curs de executie;
- Clasa a 4-a - Conturi de terti;
- Clasa a 5-a - Conturi de trezorerie;
- Clasa a 6-a - Conturi de cheltuieli;
- Clasa a 7-a - Conturi de venituri;
- Clasa a 8-a Conturi speciale (conturi în afara bilantului);
- Clasa a 9-a Conturi de gestiune
În raport cu bilanţul contabil
conturile se împart în conturi
de activ şi conturi de pasiv.
Aşadar, conturile de active, consumuri şi
cheltuieli sunt conturi de activ, iar conturile de
capital propriu, datorii şi venituri sunt conturi
de pasiv.
Codul şi denumirea contului
Conturi de activ
Debit
Sold iniţial (SI) - mărimea valorică a activelor la începutul lunii sau suma cheltuielilor
acumulată cu total cumulativ de la începutul anului
Operaţiuni economice care cauzează majorarea (+) activelor, consumurilor şi cheltuielilor în
cursul lunii de gestiune
RD – Rulaj debitor – totalul sumelor operaţiunilor economice reflectate în debit în cursul lunii
de gestiune
Credit
Operaţiuni economice care cauzează micşorarea (–) activelor, consumurilor şi cheltuielilor în
RC – Rulaj creditor – totalul sumelor operaţiunilor economice reflectate în credit în cursul

lunii de gestiune
•SF – Sold final •(SF = SI + RD – RC)

Codul şi denumirea contului
Conturi de pasiv
Debit
Operaţiuni economice care cauzează micşorarea (–) capitalului propriu, datoriilor sau a veniturilor în
RD – Rulaj debitor – totalul sumelor operaţiunilor economice reflectate în debit în cursul lunii de
gestiune
Credit
SI – Sold iniţial – mărimea valorică a elementelor capitalului propriu sau a datoriilor la începutul lunii,
orisuma veniturilor acumulată cu total cumulativ de la începutul anului
Operaţiuni economice care cauzează majorarea (+) capitalului propriu, datoriilor sau a veniturilor în
RC – Rulaj creditor – totalul sumelor operaţiunilor economice reflectate în credit în cursul lunii de
gestiune
••SF – Sold final •(SF = SI + RC – RD)
Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia
Dubla înregistrare reprezintă reflectarea fiecărei operaţiuni economice în 2 conturi
interdependente, în debitul unui cont şi creditul altui cont la una şi aceeaşi sumă. Utilizarea în
contabilitate a dublei înregistrări conduce la interdependenţa conturilor în care se înregistrează
operaţiunile economice. Această interdependenţă a conturilor se numeşte corespondenţă a
conturilor (sau înregistrare contabilă, sau formulă contabilă), iar conturile care se află în
corespondenţă se numesc conturi corespondente.
Formula contabilă conţine următoarele elemente:

- codul (şi denumirea) contului debitor;
- - codul (şi denumirea) contului creditor;
- - mărimea modificărilor
- - suma.
Paşi de urmat pentru întocmirea oricărei formule contabile:
1. identificarea conturilor ce intervin în tranzacţia economică (cel puţin 2);
2. stabilirea naturii conturilor (Activ sau Pasiv)
3. stabilirea modificării conturilor (creşterii sau micşorării acestora)
4. aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor (Debit sau Credit)
▪ CAPITALURI PROPRII
▪ - capital social
▪ - prime legate de capital
CAPITALURI ▪ - Rezerve din reevaluare
– CLASA 1 DE ▪ - rezerve
CONTURI ▪ - rezultat reportat (profit nerepartizat (+)/ pierdere
▪ neacoperită(-))
▪ - rezultat curent (profit (+)/ pierdere (-))
Capitalul social al societatilor comerciale, se formeaza la constituirea societatiilor comerciale se modifica
prin creştere sau majorare pe parcursul desfaşurarii activitatii si se lichideaza incetarea activitatii societatii .
Capitalul social prezinta sub doua forme şi anume:
-capital subscris nevarsat
- capital subscris varsat
Modalitati de majorare a capitalului social
Cresterea capitalului prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a aciunilor existente
Creşterea capitalului prin aport în natura
Creşterea capitalului prin incorporarea rezervelor
Modalitati de reducere a capitalului social
Reducerea capitalului social poate fi realizata numai în baza hotararii AGA
Motive:
- acoperirea pierderilor din exercitiile financiare anterioare
- pentru a restabili echilibrul dintre activul real şi capitalul nominal
Documente ce țin evidența capitalului social
Documentele prin care se ține evidența capitalului social sunt:
•Actul constitutiv este un documentul prin care se stabileşte statutul și modul de organizare
şi funcţionare a unei societăți comerciale. Acesta cuprinde informații despre: denumirea şi
sediul societăţii, forma juridică, obiectul de activitate, capitalul social subscris, structura
acestuia şi modalităţile de constituire, organele de conducere şi administrare, dizolvarea
societăţii etc.
•Vărsarea capitalului social subscris. Această operație se face conform următoarelor
documente , în funcție de natura aporturilor:
• Chitanţa: pentru depunerea aportului la casierie sub formă de numerar;
• Foaia de vărsământ bancar: pentru depunerea aportului direct la bancă;
• Proces verbal de predare-preluare: în cazul aporturilor în natură, în care se precizează
caracteristicile şi valoarea bunurilor aduse ca aport, evaluate de către o comisie sau
de către un expert evaluator.
•Registrul acţionarilor/asociaţilor: ţine evidenţa nominală a capitalului social pe fiecare
asociat/acţionar în parte, cuprinzând numărul de părţi sociale/acţiuni subscrise și valoarea
nominală a acestora, vărsămintele efectuate, menţiuni privind vânzarea sau cumpărarea de
părți sociale/acțiuni, etc.
Contul 1011 "Capital subscris nevărsat“
După conținutul economic este un cont de capitaluri proprii.
După funcţia contabilă este un cont de pasiv care ţine evidența capitalului social subscris
de către asociaţi sau acţionari conform documentaţiei de constituire a unei societăți
comerciale, dar nevărsat.
În DEBIT se înregistrează:
trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat (contul 1012)
În CREDIT se înregistrează:
În CREDIT se înregistrează capitalul social subscris de către asociati/actionari în natură
si/sau numerar (contul 456)
SOLDUL creditor al contului reprezintă capitalul social subscris,dar nevărsat
Contul 1012 "Capital subscris vărsat
După conținutul economic este un cont de capitaluri proprii.
După funcţia contabilă este un cont de pasiv care ține evidența existenței, creșterii și diminuării
capitalului social subscris şi vărsat în natură sau în numerar de către asociaţii sau acţionarii unei
societăţi comerciale.
-capitalul social retras de asociaţi sau acţionari, precum şi capitalul social lichidat cu ocazia
fuziunii sau lichidării societăţii comerciale (456);
- capitalul social utilizat pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile financiare precedente
(1171 );
- trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat (contul 1011 );
- primele încorporate în capitalul social (conturile 1041, 1042, 1043, 1044 );
- rezervele încorporate în capitalul social (conturile 1063, 1068);
- profitul net reportat repartizat la capitalul social (contul 1171 );
SOLDUL creditor al contului reprezintă capitalul social subscris vărsat
Contabilitatea constituirii şi utilizarii rezervelor legale
Conform Legii nr. 31/1990, republicata rezervele legale se formeaza prin prelevarea în fiecare an, din
beneficiile brute ale societatii a cel putin 5% pentru constituirea rezervelor legale pana când acestea vor atinge
minim a cincea parte din capitalul social.
Se utilizeaza pentru:
- Acoperirea pierderilor din exercitiile precedente conform hotarârii adunarii generale a actionarilor sau
asociatilor
- Acoperirea pierderilor din exercitiul financiar expirat
Contabilitatea constituirii şi utilizarii rezervelor statutare sau
contractuale
Constituirea acestor rezerve se face pe seama profitului net daca sunt prevute in actul constitutiv al societatii si
daca adunarea generala a actionarilor sau asociatilor decide constituirea.
Utilizarea rezervelor statutare sau contractuale se poate face pentru
- acoperirea pierderilor
- majorarea capitalului social
- sau în alte scopuri hotarâte de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor.
Contabilitatea constituirii şi utilizarii altor rezerve
Societatile comerciale pot constitui alte rezerve pe seama profiturilor nete, a primelor legate de capital, ori a
profitului nerepartizat din exercitiile financiare precedente
Utilizarea altor rezerve, are loc numai în baza hotarârii adunarii generale
- pentru majorarea capitalului social,
- acoperirea pierderilor realizate în exercitiile financiare precedente
106 "Rezerve"
Cont de pasiv
profitul net contabil realizat la închiderea exerciţiului curent, repartizat la rezerve în
baza unor prevederi legale (129);
- profitul net realizat în exerciţiile anterioare, repartizat la rezerve, conform hotărârii
adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (117);
- rezervele destinate majorării capitalului, potrivit legii (101);
- rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor contabile înregistrate în exerciţiile
precedente, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (117);
- decontarea capitalurilor proprii către acţionari/asociaţi, în cazul operaţiunilor de
reorganizare, potrivit legii (456);
Soldul contului reprezintă rezervele existente şi neutilizate
CONTABILITATEA REZULTATULUI REPORTAT
Rezultatul reportat reprezintă profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită din anii precedenţii.
Cu ajutorul lui se ţine evidenţa rezultatului sau părţii din rezultatul exerciţiului precedent a căror repartizare a fost
amânată
de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor.
a) Profitul nerepartizat – contul 117. Are rol de pasiv. Profitul reprezintă o sursă proprie de finanţare până în momentul
distribuirii sale pe destinaţii stabilite prin lege sau prin statutul societăţii comerciale. Profitul reportat se poate repartiza
în
exerciţiile următoare pentru constituirea de rezerve, creştere de capital social, dividende de plată către acţionari.
b) Pierderea neacoperită – contul 117. Are rol de activ. Pierderea neacoperită se poate acoperii din exerciţiile următoare
din: profitul curent, rezerva legală, alte rezerve, sau din capitalul social.
CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI
Sub aspect financiar-contabil rezultatul exerciţiului (R) reprezintă diferenţa dintre venituri (V) şi cheltuieli (C), care poate fi
profit sau pierdere.
R=V–C
Rezultatul se determină cu ocazia închiderii conturilor de venituri şi cheltuieli, operaţie care în ţara noastă se face la
sfârşitul fiecărei luni, când veniturile se transferă în creditului contului 121, iar cheltuielile în debitul contului.
Profitul are rol de pasiv şi apare în cazul în care veniturile sunt mai mari decât cheltuielile (V>C), exerciţiul având rezultat
favorabil.
Pierderea are rol de activ şi apare în cazul în care cheltuielile sunt mai mari decât veniturile (C>V), exerciţiul având
rezultat
nefavorabil.
Contul 117 „Rezultatul reportat” (cont bifuncțional)
A. Profit nerepartizat, adică contul funcționează după un cont de PASIV
• se creditează la începutul exercițiului financiar cu profitul exercițiului
anterior;
• se debitează cu partea din profit reportat repartizat pe destinații potrivit
hotărârii AGA.
B. Pierdere neacoperită, adică funcționează după un cont de ACTIV
• se debitează la începutul unui exercițiu financiar cu pierderea din
exercițiul anterior;
• se creditează cu pierderea reportată acoperită potrivit hotărârii AGA.
Deci, dacă contul 117 are sold creditor, atunci e profit reportat (nerepartizat)
existent la un moment dat, iar dacă 117 are sold debitor, atunci e pierdere
reportată (neacoperită) existentă la un moment dat.
Contul 121 "Profit sau pierdere“
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta profitului sau pierderii realizate in exercitiul financiar
curent.
Contul 121 „Profit sau pierdere” este un cont bifunctional.
În creditul contului 121 „Profit sau pierdere” se inregistreaza:
– la sfarsitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7 (701 la 786);
– pierderile contabile realizate in exercitiul financiar incheiat, transferate la inceputul
exercitiului financiar urmator asupra rezultatului reportat (117).
În debitul contului 121 „Profit sau pierdere” se inregistreaza:
– la sfarsitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli (601 la 698);
– profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat, care a fost repartizat la rezerve conform
prevederilor legale (129);
– profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat, evidentiat la inceputul exercitiului
financiar urmator in rezultatul reportat (117).
Soldul creditor reprezinta profitul realizat, iar soldul debitor, pierderea realizata
Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli la sfarsitul perioadei
( de regula lunar)
121 = 6XX
“Profit sau pierdere” “Conturi de cheltuieli”
7XX = 121
“Conturi de venituri” “Profit sau pierdere”
Operațiunile care survin la nivelul contului 121 la sfârșitul anului N și începutul
anului N+1 sunt următoarele: 31.12.N
1) închidere conturi de cheltuieli: 121 = 6xx
2) închidere conturi de venituri: 7xx = 121
3) închidere contul 691 (impozitul pe profit): 121 = 691
4) repartizare profit pentru rezerve legale: 129 = 1061
01.01.N+1
* 121 – PROFIT (sold creditor)
1) reportare profit nerepartizat: 121 = 117
2) închidere conturi 121 și 129: 121 = 129
3) repartizare profit conform hotărârii AGA: 117 = %
* 121 – PIERDERE (sold debitor)
1) reportare pierdere: 117 = 121
2) acoperire pierdere (parțială) conform hotărârii AGA: % = 117
Contul 129 „Repartizarea profitului” (cont de activ)
Se mai numește și cont al profitului realizat.
1) Se debitează la sfârșitul exercițiului financiar cu mărimea profitului
exercițiului curent
repartizată la rezerve legale.
129 = 1061
2) Se creditează la începutul exercițiului financiar următor cu mărimea profitului
din exercițiul
financiar anterior repartizat la rezerve legale.
121 = 129
Soldul lui 129 este numai debitor (reflectă mărimea profitului unui exercițiu
financiar
repartizat la rezerve legale).
CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG
Creditele sunt sume împrumutate de către bănci persoanelor fizice sau juridice şi care trebuie rambursate
(restituite) la un anumit termen numit scadenţă.
Creditele bancare sunt purtătoare de dobânzi.
Creditele bancare pe termen lung (peste 5 ani) şi pe termen mediu (1-5 ani) sunt destinate finanţării
investiţiilor
Contul 162 "Credite bancare pe termen lung"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa creditelor bancare pe termen lung primite de entitate.
Contul 162 "Credite bancare pe termen lung" este un cont de pasiv.
În creditul contului 162 "Credite bancare pe termen lung" se înregistrează:
- suma creditelor pe termen lung primite (512);
- diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la finele lunii, respectiv la închiderea
exerciţiului financiar, a creditelor în valută (665).
În debitul contului 162 "Credite bancare pe termen lung" se înregistrează:
- suma creditelor pe termen lung rambursate (512);
- diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la finele lunii, respectiv la închiderea
exerciţiului financiar, a creditelor în valută, precum şi la rambursarea acestora (765).
Soldul contului reprezintă creditele bancare pe termen lung nerambursate
Contul 167 "Alte împrumuturi şi datorii asimilate"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor împrumuturi şi datorii asimilate, cum sunt: depozite, garanţii primite şi alte
datorii asimilate.
Contul 167 "Alte împrumuturi şi datorii asimilate" este un cont de pasiv.
În creditul contului 167 "Alte împrumuturi şi datorii asimilate" se înregistrează:
- sumele de încasat/încasate reprezentând alte împrumuturi şi datorii asimilate (461, 512);
- valoarea concesiunilor primite (205);
- valoarea imobilizărilor corporale primite în leasing financiar (212, 213, 214, 216);
- sumele reprezentând garanţiile de bună execuţie reţinute, conform contractelor încheiate (404);
- diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar,
a împrumuturilor şi datoriilor asimilate în valută (665);
- diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute,
rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668).
În debitul contului 167 "Alte împrumuturi şi datorii asimilate" se înregistrează:
- sumele reprezentând alte împrumuturi şi datorii asimilate rambursate (512);
- obligaţia de plată a ratelor pe baza facturilor emise de locator, în cazul leasingului financiar (404);
- valoarea imobilizărilor aferente contractelor de leasing financiar cedate sau restituite (213, 216);
- garanţiile de bună execuţie restituite terţilor (512);
- diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a
împrumuturilor şi datoriilor asimilate, în valută, precum şi la rambursarea acestora (765);
- diferenţele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute,
rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).
Soldul contului reprezintă alte împrumuturi şi datorii asimilate nerestituite
Monografie contabila leasing- inregistrare, amortizare, reevaluare la curs valutar
1.Inregistrarea avansului :
167Alte împrumuturi și datorii asimilate=404 Furnizori de imobilizari
2.Inregistrarea autoturismului si a datoriei de leasing:

2133 Mijloace de transport=167Alte împrumuturi și datorii assimilate
3. La finalul lunii septembrie se reevalueaza contul 167

668 Alte cheltuieli financiare =167 Alte împrumuturi și datorii asimilate
4.se primeste factura cu prima rata

% = 404 Furnizori de imobilizari
167Alte împrumuturi și datorii asimilate
666 Cheltuieli cu dobanzile
5. amortizarea masinii.
6811 Ch. de exploatare privind amortizarea imobilizărilor=2813 Amortizarea instalațiilor și mijl. de
transport
6. plata facturii de leasing
404 “Furnizori de imobilizari”= 5121 “Cont in lei
Clasa 1 - Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi şi
datorii asimilate
10. Capital şi rezerve
101. Capital
1011.Capita subscris nevărsat (P)
1012. Capital subscris vărsat (P)
105. Rezerve din reevaluare (P)
106. Rezerve
1061. Rezerve legale (P)
1063.Rezerve statutare sau
contractuale (P)
1068. Alte rezerve (P)
11. Rezultatul reportat
reprezentând profitul nerepartizat
sau pierderea neacoperită (A/P)
1173. Rezultatul reportat provenit
din modificările politicilor
contabile (A/P)
1174. Rezultatul reportat provenit
din corectarea erorilor contabile
(A/P)
reprezentând surplusul realizat din
rezerve din reevaluare (P)
Clasa 1 - Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi şi
datorii asimilate
12. Rezultatul exerciţiului
financiar
121. Profit sau pierdere (A/P)
129. Repartizarea profitului (A)
16. Împrumuturi şi datorii
asimilate
162. Credite bancare pe termen
lung
1621. Credite bancare pe
termen lung (P)
167. Alte împrumuturi şi datorii
asimilate (P)
Contul 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii
privind capitalul” este un cont bifuncţional.
În debitul contului 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” se înregistrează:
– capitalul subscris de acţionari/asociaţi, în natură şi/sau numerar, capitalul social majorat
prin subscrierea sau emisiunea de noi acţiuni/părţi
sociale, precum şi capitalul preluat în urma operaţiunilor de reorganizare, potrivit legii (101);
– valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii/divizării, aportului la capital şi/sau
din conversia obligaţiunilor în acţiuni (104);
– sumele achitate acţionarilor/asociaţilor cu ocazia reducerii capitalului, în condiţiile legii
(512,531);
Soldul debitor al contului reprezintă aportul la
capital subscris şi nevărsat,
În creditul contului 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” se înregistrează:
– aportul în natură al acţionarilor/asociaţilor la capitalul entităţii (205, 208 la 217, 231, 235,
301, 302, 303, 361, 371, 381);
– sumele depuse ca aport în numerar (512, 531);
– capitalul social retras de acţionari/asociaţi, precum şi capitalul social lichidat, potrivit legii
(101);
– decontarea capitalurilor proprii către acţionari/asociaţi în cazul operaţiunilor de
reorganizare, potrivit legii (106);
Soldul creditor, datoriile entităţii faţă de acţionari/asociaţi.
Regimul contabil și fiscal privind dividendele
Dacă abordăm dividendele din punctul de vedere al Legii nr. 31/1990, cota-parte din profit care se
plătește fiecărui asociat constituie dividend, în conformitate cu prevederile art. 67 alin. (1).
Dividendul este definit la art. 7 pct. 11 din Codul fiscal ca fiind o distribuire în bani sau în natură, efectuată
de o persoană juridică unui participant, drept consecință a deținerii unor titluri de participare la acea
persoană juridică, exceptând următoarele:
c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane juridice;
d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii;
Distribuirea dividendelor se realizează după aprobarea situațiilor financiare anuale, proporțional cu cota de
participare la capitalul social vărsat, AGA având obligația de a propune și repartiza dividende.
Plata lor se face în termenul stabilit de AGA, dar nu mai târziu de șase luni de la data aprobării situațiilor
financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat
Legea nr. 31/1990 prevede că termenul de prescriere în cazul dividendelor neridicate este de trei ani.
Impozitul pe veniturile din dividende
Veniturile sub formă de dividende se impun cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final.
Obligația calculării și reținerii lui le revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către
acționari/asociați. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care se face plata
În ceea ce privește dividendele distribuite, dar care nu au fost achitate acționarilor sau asociaților până la
sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, art. 224 alin. (5) din Codul fiscal prevede
că impozitul pe dividende se declară și se plătește până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv
până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-au aprobat situațiile
financiare anuale, după caz.
Contul 457 | Dividende de plată
Contul 457 „Dividende de plată” este un cont de pasiv.
În debitul contului 457 „Dividende de plată” se înregistrează:
– sumele achitate acţionarilor/asociaţilor, reprezentând dividende datorate acestora (512, 531);
– impozitul pe dividende (446);
– sumele lăsate temporar la dispoziţia entităţii, reprezentând dividende (455);
– sume reprezentând dividend datorate acţionarilor/ asociaţilor, prescrise potrivit legii (758).
Credit
În creditul contului 457
„Dividende de plată” se înregistrează:
– dividendele datorate acţionarilor/asociaţilor din profitul realizat în exerciţiile precedente (117).
Soldul contului reprezintă
dividendele datorate acţionarilor/asociaţilor
Inregistrarile contabile prevazute in OMFP nr. 1802/2014 Reglementari contabile privind situatiile
financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, cu modificarile si
completarile anuale:
121 = 1171 analitic distinct profit an 2019
1171analitic distinct profit an 2019 = 457 Dividende de plata an 2019
457 Dividende de plata an 2019 = %

446 Impozit pe dividende –analitic distinct
5121/5311 Dividende platite asociatilor
Legea nr. 163/2018 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr. 82/1991, modificarea și completarea Legii
societăților nr. 31/1990, precum și modificarea Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației le oferă
entităților posibilitatea să opteze pentru repartizarea trimestrială a dividendelor.
Firmele care vor alege această modalitate de distribuire a dividendelor vor utiliza un nou cont, contul 463 – Creanțe
reprezentând dividende repartizate în cursul exercițiului financiar-cont de activ. Asadar, suma dividendelor repartizate
va fi înregistrata în contabilitate în cadrul situaţiilor financiare interimare drept creanţă.
“Contul 463 „Creanțe reprezentând dividende repartizate în cursul exercițiului financiar”
Cu ajutorul contului 463 se ţine evidenţa dividendelor repartizate, conform legii, în cursul exercițiului financiar, și care
urmează să se regularizeze după aprobarea situațiilor financiare anuale.
Contul 463 „Creanțe reprezentând dividende repartizate în cursul exercițiului financiar” este un cont de activ.
În debitul contului 463 „Creanțe reprezentând dividende repartizate în cursul exercițiului financiar” se înregistrează:
● suma dividendelor repartizate în cursul exercițiului financiar (456).
În creditul contului 463 „Creanțe reprezentând dividende repartizate în cursul exercițiului financiar” se înregistrează:
● suma dividendelor repartizate în cursul exercițiului financiar și regularizate pe seama dividendelor anuale (457);
● sumele încasate reprezentând restituiri de dividende datorate, conform legii (512, 531).
Soldul contului reprezintă sumele repartizate ca dividende, conform legii, în cursul exercițiului financiar.”
Monografie contabila – repartizarea dividendelor trimestriale
Presupunem ca o societate doreste sa repartizeze dividende trimestrale
Notele contabile pe care le va avea de facut sunt:
A. In cursul anului:
Evidentierea repartizarii de dividende in cursul exercitiului financiar:
463 Creanțe reprezentând dividende repartizate în cursul exercițiului financiar = 456 Decontări cu
acționarii/asociații privind capitalul
Retinerea impozitului pe dividende:
456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul = 446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
Plata dividendelor nete
456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul = 5121 Conturi la banci in lei
Plata impozitului
446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate = 5121 Conturi la banci in lei
B. La inceputul anului urmator incheierii exercitiului in care s-au repartizat dividende trimestriale:
Inchiderea contului de profit si pierdere:
121 Profit sau pierdere = 1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperită
Inregistrarea dividendelor de plata finale, conform situatiilor financiare anuale:
1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită = 457 Dividende
de plata
Compensarea contului 457 cu 463:
457 Dividende de plata = 463 Creanțe reprezentând dividende repartizate în cursul exercițiului financiar
Restituirea de catre asociati a sumei platite in plus in termen de 60 de zile de la aprobarea situatiilor
financiare anuale:
5121 Conturi la banci in lei = 463 Creanțe reprezentând dividende repartizate în cursul exercițiului
financiar
Conturile de imobilizari-Clasa 2
Imobilizarile (activele imobilizate) reprezinta bunurile economice care se utilizeaza pe o perioada mai indelungata
de
timp (mai mare de un an) si care nu se consuma la prima utilizare. Prin urmare activele imobilizate isi transmit
treptat din valuarea asupra produselor la al caror obtinere participa.
Tipuri de active imobilizate:
Exista 3 categorii de active imobilizate:
a) Imobilizari necorporale
b) Imobilizari corporale
c) Imobilizari financiare
a) imobilizarile necorporale sunt active fara forma fizica sau materiala:
- cheltuieli de constituire
- cheltuieli de dezvoltare
b) imobilizarile corporale sunt active care au forma materiala (exista concret). In aceasta categorie se includ:
terenurile si amenajarile, constructiile si mijloacele fixe (echipamente, utilaje, mobilier).
Pt a se incadra in categoria mijloacelor fixe bunurile economice trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele 2
conditii:
- sa aiba o valuare mai mare decat limita stabilita (2500 RON)
- sa aiba o durata de utilizare mai mare de un an.
c) imobilizarile financiare reprezinta investitii efectuate de intreprinderile pe termen lung (mai mare de un an) in
vederea cresterii veniturilor si a consolidarii pozitiei pe piata.
Modalităţi de intrare a activelor imobilizate
1. Aport la capitalul social. Evaluarea acestora se face la valoarea de aport stabilită de un evaluator independent
autorizat.
2. Achiziţie de la furnizori interni. Evaluarea acestor active se face la cost de achiziţie.
3. Achiziţie de la furnizori externi. Evaluarea acestora se face la cost de achiziţie. În funcţie de clauzele contractuale se
stabileşte valoarea în vamă( cheltuielile de transport au fost suportate sau nu până la frontieră).
În costul de achiziţie sunt incluse şi taxele vamale calculate la valoarea determinată în vamă. TVA este plătită în vamă
statului român şi nu este inclusă în datoria faţă de furnizorul extern.
4. Obţinerea unui activ imobilizat în regie proprie; obţinerea unor active în antrepriză. Evaluarea se face la costul de
producţie.
5. Transfer din producţie proprie. Este vorba despre entităţile care au ca obiect de activitate obţinerea de active
imobilizate (autoturisme, utilaje...).
6. Achiziţie de active imob. parţial sau total subvenţionate; intrări de active din donaţii. Statul poate oferi subvenţii
pentru exploatare (în scopul derulării normale a procesului de producţie) sau pentru investiţii
(în vederea procurării unor utilaje). Donaţiile se contabilizează similar subvenţiilor.
7. Plusuri de inventar. Se contabilizează similar bunurilor primite prin donaţii.
8. Creşteri ale activelor imob. ca urmare a unor modernizări ale acestora. Se face distincţie între majorări
ale valorii activului prin înlocuirea unei piese ce conduce la creşterea performanţelor activului sau la
mărirea duratei de viaţă utilă ( se consideră modernizări) şi înlocuirea unei componente cu o alta cu
performanţe similare (se consideră o
cheltuială). Modernizarea va conduce la creşterea valorii activului supus modernizării
Modalităţi de ieşire a activelor imobilizate.
1. Vânzarea activelor imobilizate necorporale şi corporale. La vanzare, simultan cu recunoaşterea veniturilor din
vânzare (Cont 7583) activul respectiv trebuie descărcat din gestiune (scos din evidenţă) . Deoarece
vânzarea de active imobilizate nu este o tranzacţie frecventă, pentru înregistrarea creanţei si a veniturilor se va
folosi contul 461 Debitori diverşi şi 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital iar pentru
înregistrarea valorii neamortizate a activului respectiv, contul 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte
operaţiuni de capital. Cele două conturi de cheltuieli şi venituri nu afectează cifra de afaceri.
2. Casarea activelor imobilizate necorporale şi corporale. Se realizează Batunci când durata de viaţă utilă a unui
activ imobilizat a expirat şi implică scoaterea din gestiune a acelui activ. Sunt şi situaţii în care
bunul nu mai este utilizat înainte ca durata de viaţă utilă să fie consumată.
3. Vânzarea activelor imobilizate financiare
Clasa 2 - Conturi de imobilizari
20. IMOBILIZARI NECORPORALE
201. Cheltuieli de constituire (A)
203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
205. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare (A)
206. Active necorporale de explorare si evaluare a resurselor minerale (A)
207. Fond comercial
2071. Fond comercial pozitiv*13) (A)
2075. Fond comercial negativ (P)
208. Alte imobilizari necorporale (A)
21. Imobilizari corporale
211. Terenuri si amenajari de terenuri (A)
2111. Terenuri
2112. Amenajari de terenuri
212. Constructii (A)
213. Instalatii tehnice si mijloace de transport
2131. Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) (A)
2132. Aparate si instalatii de masurare, control si reglare (A)
2133. Mijloace de transport (A)
214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale (A)
215. Investitii imobiliare (A)
216. Active corporale de explorare si evaluare a resurselor minerale (A)
217. Active biologice productive (A)
Clasa 2 - Conturi de imobilizari
22. Imobilizari corporale in curs de
aprovizionare
223. Instalatii tehnice si mijloace
de transport in curs de
aprovizionare (A)
224. Mobilier, aparatura birotica,
echipamente de protectie a
valorilor umane si
materiale si alte active corporale
in curs de aprovizionare (A)
227. Active biologice productive in
curs de aprovizionare (A)
23. Imobilizari in curs
231. Imobilizari corporale in curs
de executie (A)
235. Investitii imobiliare in curs de
executie (A)
28. Amortizari privind imobilizarile
280. Amortizari privind imobilizarile necorporale
2801. Amortizarea cheltuielilor deconstituire (P)
2803. Amortizarea cheltuielilor dedezvoltare (P)
2805. Amortizarea concesiunilor,brevetelor, licentelor, marcilorcomerciale, drepturilor si activelor similare (P)
2806. Amortizarea activelor necorporale de explorare si evaluare a resurselor minerale (P)
2807. Amortizarea fondului comercial*15) (P)
2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale (P)
281. Amortizari privind imobilizarile corporale
2811. Amortizarea amenajarilor de terenuri (P)
2812. Amortizarea constructiilor (P)
2813. Amortizarea instalatiilor si mijloacelor de transport (P)
2814. Amortizarea altor imobilizari corporale (P)
2815. Amortizarea investitiilor imobiliare (P)
2816. Amortizarea activelorcorporale de explorare si evaluare a resurselor minerale (P)
2817. Amortizarea activelor biologice productive (P)
Documentele întocmite la intrarea în patrimoniu a imobilizărilor corporale sunt dependente de
modalitatea de intrare a acestora.
Intrarea unui activ fix se face pe baza:
- Facturii de aprovizionare şi/sau Avizului de expediţie al furnizorului, Contractului de vânzare-cumpărare;
- în cazul activelor fixe importate se adaugă Declaraţia vamală de import;
- în cazul anumitor mijloace fixe se adaugă documente specifice. De exemplu, la autovehicule: Cartea de
identitate, sau documente cu acelaşi rol;
- în cazul construcţiilor, documentul de intrare va fi însoţit de Procesul verbal de recepţie finală;
- aportul în natură de la asociaţi sau acţionari este reliefat în Contracul de societate şi în documentele de
expertiză
- Pe baza documentelor ce atestă intrarea activelor fixe, se întocmeşte procesul verbal de recepţie a
mijlocului fix
Proces verbal de recepţie (cod 14-2-5) care se întocmeşte pentru mijloacele fixe independente care nu
necesită montaj şi nici probe tehnologice, cum ar fi utilaje pentru intervenţie, unelte, accesorii de
producţie, mijloace de transport, animale, etc., care se consideră puse în funcţiune la data achiziţionării
lor.
- Proces verbal de recepţie provizorie (cod 14-2-5/a), care se întocmeşte pentru utilajele care necesită
montaj dar nu necesită probe tehnologice, precum şi pentru clădirile şi construcţiile speciale care nu
deservesc procese tehnologice. Aceste categorii de imobilizări se consideră puse în funcţiune la data
terminării montajului, respectiv la data terminării construcţiei.
- Proces verbal de punere în funcţiune (cod 14-2-5/b), care se întocmeşte pentru utilajele şi instalaţiile
care necesită montaj şi probe tehnologice, precum şi pentru clădirile şi construcţiile speciale care
deservesc procese tehnologice, acestea considerându-se puse în funcţiune la data terminării probelor
tehnologice.
Pe baza procesului verbal de recepţie, contabilitatea va aloca activului un număr din Registrul numerelor de
inventar (cod 14-2-1). Acesta este un document de identificare prin alocarea unui cod activelor fixe, în ordinea
cronologică a intrării lor în întreprindere.
Odată cu alocarea unui număr în Registrul numerelor de inventar, se procedează la deschiderea Fişei
mijlocului fix.
Fişa mijlocului fix (cod 14-2-2) este un document de evidenţă analitică a mijloacelor fixe, întocmit într-un
singur exemplar care se păstrează la compartimentul contabilitate al întreprinderii
Bonul de mişcare a mijloacelor fixe (cod 14-2-3A) este un document justificativ de predare-primire a
mijloacelor fixe între două locuri de folosinţă ale aceleiaşi unităţi patrimoniale, precum şi document de
însoţire a activului fix pe timpul transportului
Documentele utilizate pentru evidenţa ieşirilor imobilizărilor corporale depind de modalitatea de ieşire a
acestora.
Casarea, adică scoaterea definitivă din funcţiune a activelor fixe prin dărâmare, demontare, etc., este
consemnată în documentul Proces verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor
bunuri materiale
Documente ce consemnează deprecierea activelor fixe:
- lista de inventariere (cod 14-3-12 şi 14-3-12b)- în care se consemnează existenţa şi valoarea de inventar
a imobilizărilor corporale precum şi diferenţele valorice determinate de eventuala depreciere a stării actuale
a imobilizărilor corporale;
- fişa de calcul a amortizării- pe baza căreia se înregistrează în contabilitate amortizarea activului fix, adică
deprecierea valorii de intrare din cauza uzurii acumulate în timp.
Conturile de imobilizări corporale – au funcţie conta. de A,
se debitează cu ocazia intrărilor sau majorărilor de imobil. corporale.

În urma achiziţiilor de la furnizorii de imob., în urma aducerii ca acord la
capitalului social sau cu ocazia obţinerii din producţie proprie.
În creditul conturilor de imob. corp. se înregistrează ieşirile sau diminuările de

imobil. corporale. Cu ocazia vânzării acestora sau în urma amortizării complete.
Soldul final al conturilor de imobil. corp. este debitor şi reprezintă valoarea

imobil. corp. existente în patrimoniu la un moment dat.
Amortizarea imobilizărilor corporale
Amortizarea reprezintă deprecierea ireversibilă a imobilizărilor suferite în urma uzurii, a trecerii timpului,
progresului tehnic sau altor cauze şi are rolul de a corecta valoarea de intrare a imobilizărilor, ajungându-se
la valoarea lor reală.
metode de amortizare:
amortizarea liniară constă în repartizarea uniformă a valorii de intrare a imobilizărilor pe toata durata de
utilizare economică a acestora
amortizarea degresivă presupune multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul din coeficienţii in
functie de durata de viata a imobilizarii:
amortizarea accelerată, presupune includerea în primul an de utilizare a unei cote de până la 50% din
valoarea de intrare
Cotele de amortizare se stabilesc în funcţie de:
- durata normală de utilizare a mijloacelor fixe;
- regimul de amortizare utilizat.
Durata normală de utilizare se stabileşte în baza Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de
funcţionare a mijloacelor fixe.
Calculul amortizării are loc lunar.
Contabilitatea amortizării imobilizărilor corporale
Contabilitatea amortizării imobilizărilor corporale se ţine cu ajutorul contului 281 “Amortizări privind
imobilizările corporale”. Este un cont rectificativ de pasiv. Se desfăşoară pe următoarele conturi sintetice de
gradul II:
- 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri;
- 2812 Amortizarea construcţiilor;
- 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor;
- 2814 Amortizarea altor imobilizări corporale.
În creditul contului se înregistrează:
- cheltuieli aferente amortizării imobilizărilor corporale (681);
- valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările corporale primite cu chirie şi restituite
proprietarului (212, 213, 214);
- ajustarea amortizării cumulate înregistrate până la data reevaluării imobilizării corporale, atunci când
reevaluarease efectuează prin aplicarea unui indice (105).
În debitul contului se înregistrează:
•valoarea amortizării aferentă imobilizărilor corporale scoase din evidenţă (211, 212, 213, 214).
•valoarea investitiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările corporale primite cu chirie, amortizate integral, restituite
proprietarului (212, 213);
•valoarea amortizării imobilizărilor corporale, eliminată cu ocazia reevaluarii, din valoarea contabilă brută a
acestora (212).
Soldul contului reprezintă amortizarea imobilizărilor corporale.
Contabilitatea analitică a amortizării se ţine pe aceleaşi elemente care formează evidenţa analitică în conturile
deimobilizări corporale.
EVALUAREA STOCURILOR IN CONTABILITATE
A ) Evaluarea stocurilor la intrare in unitate

1. Costul de achizitie , in cazul bunurilor achizitionate de la terti
2. Costul de productie, in cazul bunurilor si serviciilor obtinute din activitatea proprie de exploatare
3.Valoarea de utilitate, in cazul bunurilor aduse ca:
Aport la capital;
Obtinute cu titlu gratuit;
Din donatii.
B ) La inventariere, evaluarea stocurilor se face la valoare actuala, denumita
si valoare de inventar stabilita in functie de utilitate, starea bunului si pretul
pietei
C ) La inchiderea exercitiului , evaluarea (acest caz se numeste bilantiera) se
face la valoarea de intrare a stocurilor pusa de acord cu rezultatul inventarierii
D) La iesirea din gestiune a stocurilor de materii prime si materiale acestea se evalueaza
Folosind una din urmatoarele metode:
• metoda costului mediu ponderat;
• metoda FIFO (primul intrat-primul iesit) ;
• metoda LIFO (ultimul intrat -primul iesit).
Metoda costului mediu ponderat
Aceasta metoda determina costul fiecarui element , in functie de media ponderata a costurilor elementelor
similare existente in stoc la inceputul perioadei si a elementelor cumparate sau produse in cursul
perioadei.
Stocului final i se atribuie costul mediu ponderat calculat
Costul mediu ponderat (Cmp) se determina conform relatiei:
Siv + Iv
Cmp= _____________ ,in care:
Sic +Ic
Siv= stoc initial valoric ;

Iv= intrari valorice ;
Sic= stoc initial cantitativ ;
Ic= intrari cantitative ;
Metoda FIFO (primul intrat -primul iesit )

Metoda FIFO se bazeaza pe faptul ca primele bunuri cumparate sunt sunt primele care sunt eliberate in
productie (producator) sau vandute(comerciant).Este cea mai utilizata formula , ea putand fi aplicata
oricarei intreprinderi care lucreaza cu consumabile
Metoda LIFO (ultimul intrat -primul iesit )
Metoda ''ultimul intrat-primul iesit'' presupune evaluarea stocurilor iesite in cursul perioadei la costul de
achizitie sau de productie a ultimului lot intrat. La epuizare fiecarui lot, se va lua in considerare costul
urmatorului lot , in ordinea cronologica inversa.Astfel , stocurile iesite din gestiune sunt considerate ca
apartinand ultimul lot intrat si evaluate la costul acesteia
Metoda identificarii specifice
Metode de evidenta sintetica si
contabilizare a stocurilor
Metoda inventarului permanent
În cazul utilizarii inventarului permanent în contabilitate, în conturile de stocuri se
înregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric, ceea
ce permite stabilirea si cunoasterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât si
valoric.
Metoda inventarului intermitent

În cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea în cursul lunii a conturilor
de stocuri pentru evidentierea intrarilor si , respectiv, a recalcularii stocurilor
scriptice dupa fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la
începutul si sfârsitul lunii, iar intrarile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate
direct în conturile de cheltuieli corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura
sau pret prestabilit, dupa caz. La sfârsitul fiecarei luni se stabilesc stocurile finale
prin inventariere si se înregistreaza în conturile de stocuri initiale ale lunii urmatoare
si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul lunii urmatoare.
Metode de evideta analitica a
stocurilor
a) Metoda cantitativ-valorica. Presupune tinerea unei evidente cantitative la
locul de depozitare al stocurilor, pe categorii de bunuri
b) Metoda global-valorica. Are în vedere conducerea evidentei stocurilor
numai valoric, atât la nivelul gestiuni cât si a compartimentului de
contabilitate
Sistemul documentelor justificative
Documente privind existenta stocurilor de materii prime si
materiale :
-liste de inventariere ;
-registru de inventar ;
-proces verbal de inventariere
Documente privind intrarea stocurilor de materii prime si

materiale:
-comenzi ;
-facturi;
-avize de insotire;
-note de receptie si constatare de diferente;
-bon de predare -transfer-restituire;
-rapoarte de productie;
-bon de primire ;
-liste de inventariere ;
-declaratii vamale de import ;
-ordine de plata -extrase de cont ;
-chitante si registru de casa ;
-procese verbale de predare -primire ;
-procese verbale de inventariere ;
-procese verbale de donatie ;
Documente privind iesirea stocurilor :
-facturi ;
-avize de insotire ;
-bonuri de predare -transfer-restituire ;
-bonuri de consum ;
-foi de parcurs ;
-procese verbale de predare -primire ;
-bon de predare ;
-declaratie vamala de export ;
-procese verbale de donatii ;
-extrasele de cont bancar ;
-chitante si registru de casa ;
-rapoarte zilnice de productie ;
Documente privind deprecierea stocurilor :
-listele de inventariere ;
-situatii de calcul a perisabilitatilor ;
-procese verbale de scoatere din gestiune a bunurilor
degradate sau expirate ;
-note de constatare
Evidenta operative a stocurilor se tine cu ajutorul urmatoarelor documente:
-fisa de magazie ;
-registrul stocurilor ;
-raportul de gestiune ;
Contabilitatea materiilorprime, materialelor și aobiectelor de inventar -cont 301 302 303
Conturi utilizate privind materiile prime şi materialele

Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 30 "Stocuri de
materii prime şi materiale", care are următoarea structură:
30. Stocuri de materii prime şi materiale
301. Materii prime (A)
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare (A)
3022. Combustibili (A)
3023. Materiale pentru ambalat (A)
3024. Piese de schimb (A)
3025. Seminţe şi materiale de plantat (A)
3026. Furaje (A)
3028. Alte materiale consumabile (A)
303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale (A/P)
In debitul contului 301,302,303 se înregistrează valorile intrate pe următoarele căi:
achiziţionate pe credit comercial de la furnizori (401, 408, 446);
achiziţionate de la furnizori cu decontarea dintr-un avans de trezorerie (542);
achiziţionate de la furnizori cu decontarea imediată în numerar (531);
semifabricate şi produse finite consumate ca materii prime şi materiale în aceeaşi entitate (341, 345);
valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime de la entităţiafiliate sau entităţi legate prin interese de participare
(451, 453);
aport în natură la capitalul social (456);
aduse de la terţi (351, 401);
primite de la societăţile din cadrul entităţii (481, 482);
primite gratuit (7582);
plusuri la inventar (601, 602, 603).
SOLDUL debitor reprezintă valoarea materiilor prime şi a materialelor
aflate în stoc.
În CREDIT se inregistreaza valorile ieșite pe următoarele căi:
consumate în procesul de producţie sau constatate lipsă la inventar (601, 602, 603);
scoase din folosinţă (601, 711);
donate (6582);
pierderi din calamităţi (671);
vânzări fără prelucrare (371);
retragerea aportului la capital (456);
trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi (351);
livrate societăţilor din cadrul entităţii (481, 482)
Conturi utilizate privind produsele şi a producției în curs de
execuție
33. Producţie în curs de execuţie
331. Produse în curs de execuţie (A)
332. Servicii în curs de execuţie (A)
34. Produse
341. Semifabricate (A)
345. Produse finite (A)
346. Produse reziduale (A)
347. Produse agricole (A)
348. Diferenţe de preţ la produse (A/P)
Conturile 331 "Produse în curs de execuție" și
332 “Lucrări și servicii în curs de execuție”
valoarea la cost de producție a
produselor, lucrărilor și serviciilor
în curs de execuție existente la
sfârșitul perioadei (711).
SOLDUL debitor al contului
reprezintă valoarea la cost de
producție a produselor, lucrărilor și
serviciilor în curs de execuție
existente la sfârșitul perioadei.
scăderea din gestiune a produselor,
lucrărilor și serviciilor în curs de
execuție la începutul perioadei
următoare (711
Conturile 341 "Semifabricate", 345 "Produse
finite" și 346 "Produse reziduale
costul de producție al produselor obținute din producție prorie(711);
plusurile de produse constatate la inventariere (711);
valoarea produselor aduse de la terți (354, 401);
costul de producție al semifabricatelor primite de la societățile
din cadrul grupului (4511) sau din cadrul entității (481, 482);
SOLDUL debitor reprezintă valoarea la cost de producție a semifabricatelor, produselor finite și produselor reziduale
existente în stoc.
In credit se inregistreza
costul de producție al produselor ieşite pe următoarele căi:
vândute (711);
donate (6582);
pierderi din calamități (671);
transferate la magazinele proprii de desfacere (371);
lipsuri de produse constatate la inventariere (711);
trimise la terți (354);
cuvenite acționarilor, asociatilor sau entităților prestatoare,ca plată în natură, potrivit prevederilor contractuale (401,462);
acordate salariaților ca plată în natură (421);
reținute și consumate în aceeași entitate (301, 302, 303).
costul de productie al semifabricatelor livrate societăților din
cadrul grupului (4511) sau din cadrul entității (481, 482).
711 “Venituri aferente costurilor stocurilor
de produse” Este un cont bifuncțional
Se debitează cu costul de producție sau cu pretul standard al produselor și producției neterminate ieșite din
gestiune și cu diferențele de preț aferente.
Soldul final debitor reprezintă variația în minus (diminuarea) a stocului de produse față de începutul perioadei.
In credit se inregistreaza
Rulajul creditor reprezintă costul de producție al producției obținute în cursul perioadei.
Rulajul debitor reprezintă costul de producție al producției ieșite în cursul perioadei.
Soldul final creditor reprezintă variația în plus (creștere) a stocului de produse față de începutul perioadei.
Contabilitatea furnizorilor
Evidenta contabilă a datoriilor comerciale se realizează cu ajutorul conturilor din:
Grupa 40-furnizori şi conturi asimilate
Contul 401 „Furnizori” este un cont de pasiv.
În debitul contului 401 „Furnizori” se înregistrează:
plățile efectuate către furnizori (512, 531, 541, 542);
- valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (403);
În creditul contului 401
„Furnizori” se înregistrează:
- valoarea la preț de cumpărare sau standard (prestabilit) al materiilor prime, materialelor consumabile,
materialelor de natura obiectelor de inventar, activelor
biologice de natura stocurilor, mărfurilor şi ambalajelor, achiziționate cu titlu oneros de la terți pe bază de facturi
(301, 302, 303, 361, 371, 381, 321, 322, 323, 326, 327, 328)
valoarea materialelor achiziționate, nestocate şi consumul de energie şi apă (604, 605);
- valoarea serviciilor prestate de terți (611 la 626, 628, 471);
- valoarea facturilor primite, în cazul în care acestea au
fost evidențiate anterior ca facturi nesosite (408);
- taxa pe valoarea adăugată aferentă furnizorilor (4426);
- valoarea timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi călătorie şi a altor valori achiziționate (532);
Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor.
Contul 403 „Efecte de plătit”
În debitul contului 403 „Efecte de plătit” se înregistrează:
- plățile efectuate la scadență pe bază de efecte comerciale (512);
În creditul contului 403 „Efecte de plătit” se înregistrează:
- valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (401);
Soldul contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.
Contul 404 „Furnizori de imobilizări”
În debitul contului 404 „Furnizori de imobilizări” se înregistrează:
sumele achitate furnizorilor de imobilizări (512, 531, 541);
- valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobilizări (409);
- valoarea garanțiilor depuse la terți (167);
- valoarea acceptată a efectelor de plătit pentru imobilizări (405);
În creditul contului 404 „Furnizori de imobilizări” se înregistrează:
- valoarea imobilizărilor facturate de furnizori sau a serviciilor prestate de terți pentru realizarea acestor
imobilizări (201,203, 205, 206, 208, 211 la 217, 223, 224, 231, 235);
- obligația de plată a ratelor pe baza facturilor emise de locator, în cazul leasingului financiar, şi a dobânzii
aferente (167, 666);
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări (409);
- taxa pe valoarea adăugată aferentă furnizorilor de imobilizări (4426);
Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor de imobilizări.
Contul 405 „Efecte de plătit pentru
imobilizări”
În debitul contului 405 „Efecte de plătit pentru
imobilizări” se înregistrează:
- plățile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale, la
scadența acestora(512);
În creditul contului 405 „Efecte de plătit pentru
imobilizări” se înregistrează:
- valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit pentru
imobilizări (404);
Soldul contului reprezintă valoarea efectelor de plătit pentru imobilizările
achiziționate.
Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”
În debitul contului 408 „Furnizori - facturi nesosite” se
înregistrează:
- valoarea facturilor sosite (401);
În creditul contului 408 „Furnizori - facturi nesosite” se
înregistrează:
- valoarea bunurilor aprovizionate sau a serviciilor prestate de către furnizori, precum şi a altor datorii
către aceştia (301, 302, 303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 la 626, 628, 658);
Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.
Contul 409 „Furnizori - debitori”

În debitul contului 409 „Furnizori - debitori” se înregistrează:
- valoarea avansurilor acordate (401, 404);
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de
furnizori (401).
Soldul contului reprezintă avansuri acordate furnizorilor, nedecontate.
Taxa pe valoarea
adăugată
LEGE Nr. 227/2015 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal
Definiţia taxei pe valoarea adăugată
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului
Semnificaţia unor termeni şi expresii
codul de înregistrare în scopuri de TVA reprezintă codul prevăzut la art. 318 alin. (1),
atribuit de către autorităţile competente din România persoanelor care au obligaţia să
se înregistreze conform art. 316 sau 317, sau un cod de înregistrare similar, atribuit de
autorităţile competente dintr-un alt stat membru;
taxă colectată reprezintă taxa aferentă livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii
taxabile la momentul exigibilităţii taxei, efectuate sau care urmează a fi efectuate de
persoana impozabilă, precum şi taxa aferentă operaţiunilor pentru care beneficiarul
este obligat la plata taxei, conform art. 307 - 309;
taxă deductibilă reprezintă suma totală a taxei datorate sau achitate de către o
persoană impozabilă pentru achiziţiile efectuate sau care urmează a fi efectuate;
taxă dedusă reprezintă taxa deductibilă care a fost efectiv dedusă;
Operaţiuni impozabile
(1) Din punctul de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele
care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) operaţiunile care, în sensul art. 270 - 272, constituie sau sunt asimilate
cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu
plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a
fi în România, în conformitate cu prevederile art. 275 şi 278;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană
impozabilă, astfel cum este definită la art. 269 alin. (1), acţionând ca atare;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre
activităţile economice prevăzute la art. 269 alin. (2).
Operaţiunile impozabile pot fi:
a) operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute la art. 291;
b) operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează
taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. În
prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 294 - 296;
c) operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează
taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. În
prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 292;
d) importuri şi achiziţii intracomunitare, scutite de taxă, conform art. 293;
e) operaţiuni prevăzute la lit. a) - c), care sunt scutite fără drept de
deducere, fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special
de scutire prevăzut la art. 310, pentru care nu se datorează taxa şi nu este
permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii;
f) operaţiuni pentru care se aplică regimul special pentru agricultori
prevăzut la art. 315^1.
Persoane impozabile şi activitatea
economică
Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o
manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de natura
celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei
activităţi.
În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile
producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv
activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor liberale sau asimilate
acestora. De asemenea constituie activitate economică exploatarea bunurilor
corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de
continuitate.
Operaţiuni cuprinse în sfera de
aplicare a taxei
Livrarea de bunuri
Prestarea de servicii
Schimbul de bunuri sau servicii
Achiziţiile intracomunitare de bunuri
Importul de bunuri
Locul operaţiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei
Locul livrării de bunuri
a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor
care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terţ.
b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor ori de către altă persoană în numele
furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj;
c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului, în cazul bunurilor care
nu sunt expediate sau transportate;
d) locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul
unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Uniunii
Europene
e) în cazul livrării de gaz prin intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul
Uniunii Europene sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, al livrării de energie
electrică ori al livrării de energie termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de
încălzire ori de răcire către un comerciant persoană impozabilă, locul livrării se consideră a
fi locul în care acel comerciant persoană impozabilă îşi are sediul activităţii economice sau
un sediu fix pentru care se livrează bunurile ori, în absenţa unui astfel de sediu, locul în
care acesta are domiciliul stabil sau reşedinţa sa obişnuită
Locul operaţiunilor cuprinse în sfera
de aplicare a taxei
Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri
a) Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde
se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau
transportul bunurilor.
Locul importului de bunuri
a) Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în
care se află bunurile când intră pe teritoriul european.
Locul prestării de servicii
a) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care
acţionează ca atare este locul unde respectiva persoană care primeşte
serviciile îşi are stabilit sediul activităţii sale economice.
b) Locul de prestare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul
unde prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii sale economice
Faptul generator şi exigibilitatea
taxei pe valoarea adăugată
Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale necesare pentru
exigibilitatea taxei.
Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptăţită, în baza legii,
să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate
fi amânată.
Faptul generator pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii
Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor,
Baza de impozitare
Baza de impozitare pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii
efectuate în interiorul ţării
a) pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, din tot ceea ceconstituie contrapartida obţinută sau care
urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv
subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni;
b) Baza de impozitare cuprinde următoarele:
1. impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată;
2. cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de
către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului
Cotele de taxă
Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor
reduse, iar nivelul acesteia este 19 %
Cota redusă de 9%
Cota redusă de 5%
Scutiri pentru anumite activităţi de interes
general şi scutiri pentru alte activităţi
spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea,
desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi
activitatea de învăţământ prevăzută în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,
cu modificările şi completările ulterioare, formarea profesională a adulţilor
meditaţiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul
învăţământului şcolar, preuniversitar şi universitar;
prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei
fizice, efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care
practică sportul sau educaţia fizică;
Regimul deducerilor
Dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilităţii taxei.
Limitări speciale ale dreptului de deducere
Prin excepţie de la prevederile art. 297 se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziţiei
intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate şi a taxei aferente cheltuielilor
legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile,
în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţiieconomice.
Regimul special de scutire pentru
întreprinderile mici
Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a
cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară
plafonului de 88.500 euro**), al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul
de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi se
rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 300.000 lei, poate aplica scutirea de
taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operaţiunile
prevăzute la art. 268 alin. (1), cu excepţia livrărilor intracomunitare de
mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b).
Înregistrarea persoanelor impozabile
în scopuri de TVA
Persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România
trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, după
cum urmează:
înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, în următoarele cazuri:
dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte
plafonul de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1), cu privire la regimul special de
scutire pentru întreprinderile mici;
dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de
scutire prevăzut la art. 310 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului
normal de taxă.
dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut
la art. 310 alin. (1), în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau a
depăşit acest plafon;
Perioada fiscală
Perioada fiscală este luna calendaristică.
Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada fiscală este trimestrul
calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic
precedent a realizat o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite
cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România conform art. 275 şi 278,
dar care dau drept de deducere conform art. 297 alin. (4) lit. b), care nu a
depăşit plafonul de 100.000 eur
Declaraţii TVA
1. Decontul de TVA (formularul 300)
2. Decontul special de TVA ( formularul 301)
3. Declaraţia recapitulativă (formularul 390)
4. Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe
teritoriul naţional ( formularul 394)
Conturile aferente taxei pe valoarea
adăugată
Evidenţa sintetică a taxei pe valoarea adăugată se realizează cu ajutorul
contului 442 ,,Taxa pe valoarea adăugată” ce se detaliază în următoarele
conturi sintetice de gradul al doilea:
Contul 4423 ,,TVA de plată”
Contul 4424 ,,TVA de recuperat”
Contul 4426 ,,TVA deductibilă”
Contul 4427 ,,TVA colectată”
Contul 4428 ..TVA neexigibilă”
Contul 4423 ,,TVA de plată”
plăţile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată;
taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată cu taxa pe valoarea adăugată de plată;
sumele scutite sau anulate reprezentând taxa pe valoarea adăugată de plată aferentă exerciţiilor
financiare anterioare sau celui curent, potrivit legii
În creditul contului se evidenţiază
diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată mai mare şi taxa pe
valoarea adăugată deductibilă mai mică
Soldul creditor reprezintă taxa pe valoarea adăugată de plată.
Contul 4424 ,,TVA de recuperat”
În debitul contului se înregistrează
diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare şi taxa pe valoarea
adăugată colectată mai mică.
Soldul debitor reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul de stat.
În creditul contului se evidenţiază:
diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare şi taxa pe valoarea
adăugată colectată mai mică;
taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetul statului în baza cererii de rambursare;
taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată cu taxa pe valoarea adăugată de plată sau cu alte taxe şi
impozite, potrivit legii.
Contul 4426 ,,TVA deductibilă”
sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă, potrivit legii;
taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor facturate;
sume reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente bunurilor de capital sau
achiziţiilor de bunuri şi servicii, altele decât bunurile de capital, în favoarea persoanei impozabile,
potrivit legii.
La finele perioadei contul nu prezintă sold
În creditul contului se evidenţiază
sumele compensate la sfârşitul perioadei din taxa pe valoarea adăugată colectată;diferenţele rezultate la
finele perioadeifiscale între taxa pe valoarea adăugatădeductibilă mai mare şi taxa pe valoarea adăugată
colectată mai mică;
taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă prin aplicarea de prorată; regularizarea taxei pe valoarea
adăugată aferentă avansurilor sau a facturilor parţiale emise, potrivit legii;
ajustarea taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente bunurilor de capital sau achiziţiilor de bunuri şi
servicii, altele decât bunurile de capital, în favoarea bugetului de stat, potrivit legii
Contul 4427 ,,TVA colectată”
În debitul contului se evidenţiază:
sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă, compensată la finele perioadei, potrivit
legii;regularizarea taxei aferente avansurilor sau a facturilor parţiale emise;
taxa pe valoarea adăugată de plată, datorată bugetului statului; sumele reprezentând taxa pe valoarea
adăugată aferentă clienţilor insolvabili, scoşi din activ;
taxa pe valoarea adăugată aferentă garanţiilor pentru buna execuţie a lucrărilor, reţinute de beneficiari.
În creditul contului se înregistrează:
taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii taxabile, avansurilor pentru
livrări de bunuri sau prestări de servicii taxabile, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor
pentru care se aplică taxarea inversă;
taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor care sunt asimilate livrărilor de bunuri şi prestărilor de
servicii, taxabile; taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, devenită exigibilă în cursu lunii
La finele perioadei fiscale contul nu prezintă sold.
Contul 4428 ..TVA neexigibilă”
În debitul contului se înregistrează
taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri şi servicii pentru care nu s-au întocmit facturi;
taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de mărfuri din unităţile comerciale cu amănuntul;
taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, devenită colectată, la emiterea facturilor;
taxa pe valoarea adăugată amânată la plată
În creditul contului se evidenţiază:
taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor de lucrări
pentru care nu s-au întocmit facturi;
taxa pe valoarea adăugată aferentăm mărfurilor din unităţile comerciale cu amănuntul, inclusă în preţ;
taxa pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă facturilor sosite, devenită deductibilă
Soldul contului reflectă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă
TVA LA INCASARE
Persoanele care sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la incasare :
- persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316, care au sediul activitatii economice
in Romania, care in anul precedent nu au aplicat sistemul TVA la incasare, a caror cifra de afaceri in anul
calendaristic precedent nu a depasit plafonul de 2.250.000 lei si opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la
incasare .
Aceste persoane:
- aplica sistemul TVA la incasare incepand cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul urmator celui
in care nu a depasit plafonul, pana la sfarsitul anului calendaristic in care au optat pentru aplicarea sistemului,
cu conditia ca la data exercitarii optiunii (data de 25 ianuarie inclusiv) sa nu fi depasit plafonul pentru anul in
curs
- trebuie sa depuna la organele fiscale competente formularul 097 "Notificare privind aplicarea sistemului TVA
la incasare" din care sa rezulte ca opteaza pentru intrarea in sistem. Termen : 25 ianuarie inclusiv.
- persoanele impozabile, care au sediul activitatii economice in Romania care se inregistreaza in scopuri de TVA
conform art. 316 in cursul anului si opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare.
Aceste persoane aplica sistemul TVA la incasare incepand cu data inregistrarii in scopuri de TVA si trebuie sa
depuna la organele fiscale competente formularul 097 "Notificare privind aplicarea sistemului TVA la incasare"
din care sa rezulte ca opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare din momentul inregistrarii sale in
scopuri de TVA .
Incetarea aplicarii sistemului TVA la incasare:
- persoanele impozabile care aplica sistemul TVA la incasare si cifra de afaceri depaseste plafonul de
2.250.000 lei;
Aceste persoane:
- aplica sistemul pana la sfarsitul perioadei fiscale urmatoare celei in care plafonul a fost depasit.
- trebuie sa depuna la organele fiscale competente formularul 097 "Notificare privind aplicarea sistemului TVA
la incasare" din care sa rezulte ca plafonul a fost depasit si inceteaza aplicarea sistemuluiTVA la incasare .
Termen : pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare perioadei fiscale in care a depasit plafonul.
In situatia in care persoana impozabila care depaseste plafonul nu depune notificarea, aceasta va fi
radiata din oficiu de organele fiscale competente, incepand cu data inscrisa in decizia de radiere, din
Registrul persoanelor impozabile care aplica sistemul TVA la incasare - art. 282 alin.(5), pct. 26(5) art. 324
alin. (14)
- persoanele impozabile care aplica sistemul TVA la incasare si cifra de afaceri nu depaseste in cursul unui
an plafonul de 2.250.000 lei poate renunta la aplicarea sistemului respectiv oricand in cursul anului.
Aceste persoane:
- trebuie sa depuna la organele fiscale competente formularul 097 "Notificare privind aplicarea sistemului
TVA la incasare" din care sa rezulte ca plafonul nu a fost depasit si inceteaza aplicarea sistemului TVA la
incasare .
Termen: intre data de 1 si 25 ale lunii, cu exceptia primului an in care a optat pentru aplicarea sistemului.
Radierea persoanei respective din Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare se opereaza
de organele fiscale competente incepand cu prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care a fost
depusa notificarea - art. 282 alin.(5)
Persoanele care nu sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la incasare:
> persoanele impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal unic ;
> persoanele impozabile care nu sunt stabilite in Romania ;
> persoanele impozabile care in anul precedent au depasit plafonul de 2.250.000 lei ;
> persoanele impozabile care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 in cursul anului si care au
depasit plafonul de 2.250.000 lei in anul precedent sau in anul calendaristic in curs, calculat in functie de
operatiunile realizate in perioada in care respectiva persoana a avut un cod valabil de TVA - art. 282 alin. (4)
In ce priveste sistemul TVA la incasare, avem urmatoarele doua componente importante:

- exigibilitatea TVA se amana pana la data incasarii contravalorii integrale/partiale a livrarii de
bunuri/prestarii de servicii;
- dreptul de deducere a TVA este amanat pana la data la care TVA aferenta bunurilor/serviciilor a fost
platita furnizorului/prestatorului.
Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la încasare
Persoanele impozabile care aplica sistemul TVA la incasare sunt inregistrate de ANAF intr-un registru
denumit Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la încasare, registru care este public
cont 4428, tva neexigibil
Tva-ul aferent facturilor cu tva la incasare nu va fi inregistrat in contul 4427 respectiv 4426 ci in contul
4428 (tva neexigibil).
Vom avea cel putin 2 analitice la acest cont, unul pentru tva neexigibil aferent facturilor cu tva la
incasare la vanzare si unul pentru facturile cu tva la incasare la cumparare.
Conturile de creditori si debitori diversi
Creanţele/datoriile entităţii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu, clienţii şi furnizorii, se înregistrează în
conturile de debitori/creditori diverşi
Contabilitatea acestora se tine cu ajutorul grupei 46 Debitori si creditori diversi, detaliata pe
urmatoarele conturi :
461. Debitori diverşi (A)
462. Creditori diverşi (P)
Contul 461 Debitori diverşi – ţine evidenţa debitorilor proveniţi din pagube materiale create de terţi,
alte creanţe provenind din existenţa unor titluri executorii şi a altor creanţe, altele decât entităţile
afiliate şi entităţile legate prin interese de participare.
Contul 462 Creditori diverşi ţine evidenţa sumelor datorate terţilor, pe bază de titluri
executorii sau a unor obligaţii ale entităţii faţă de terţi provenind din alte operaţii, alţii
decât entităţile afiliate şi entităţile legate prin interese de participare.
Contul 461 “Debitori diverşi” este un cont de
activ.
In debitul contului 461 “Debitori diversi” se inregistreaza:
valoarea bunurilor constatate lipsa sau deteriorate, imputate tertilor (758, 4427);
pretul de vanzare al imobilizarilor corporale si necorporale cedate (758, 4427);
valoarea debitelor reactivate (754);
dividende de incasat aferente titlurilor imobilizate sau celor pe termen scurt (761, 762);
sumele reprezentand avansuri de trezorerie,acordate de catre entitate persoanelor fizice,
altele decat proprii salariati,nedecontate pana la data bilantului (542);
Soldul debitorii de incasat
In creditul contului 461 “Debitori diversi” se inregistreaza:
valoarea debitelor incasate (512,531);
valoarea sconturilor acordatedebitorilor (667);
sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a debitorilor (654);
creante prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (658);
Contul 462 “Creditori diversi”
este un cont de pasiv
In debitul contului 462 “Creditori diversi” se vor inregistra:
sume achitate creditorilor (512, 531);
In creditul contului 462 “Creditori diversi” se vor inregistra:
sumele incasate si necuvenite (512, 531);
cheltuieli ocazionale de infiintarea sau dezvoltarea entitatii (201);
sumele datorate tertilor reprezentand despagubiri si penalitati (658);
Achizitii de la persoane fizice in baza contractelor de vanzare cumparare
Soldul datoria fata de creditori
grupa 47 „Conturi de subvenții, regularizare şi asimilate
Contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” este un cont de activ.
În debitul contului 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” se înregistrează:
- sumele reprezentând chiriile, abonamentele, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră
achiziționate, sumele aferente prestării ulterioare de servicii (de exemplu, asistența tehnică) şi alte
cheltuieli efectuate anticipat (401, 512, 531).
În creditul contului 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” se înregistrează:
- sumele repartizate în perioadele/exercițiile financiare următoare pe cheltuieli, conform scadențarelor
(605, 611 la 628, 652, 658, 666). Soldul contului reflectă cheltuielile efectuate în avans.
Contul 472 „Venituri înregistrate în avans”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor efectuate în avans.
Contul 472 „Venituri înregistrate în avans” este un cont de pasiv.
În creditul contului 472 „Venituri înregistrate în avans” se înregistrează:
‐ veniturile înregistrate în avans, aferente perioadelor/exercițiilor financiare următoare, cum sunt: sumele
facturate sau încasate din chirii, abonamente, asigurări, sume aferente prestării ulterioare de servicii (de
exemplu, asistența tehnică) etc. (411, 461, 512, 531);
‐ valoarea subvențiilor pentru venituri, aferente perioadelor viitoare (445).
În debitul contului 472 „Venituri înregistrate în avans” se înregistrează:
‐ veniturile înregistrate în avans şi aferente perioadei curente sau exercițiului financiar în curs (704, 705,
706, 708, 766);
‐ valoarea subvențiilor pentru venituri, înregistrate anterior ca venituri în avans (741);
‐ partea din subvențiile aferente veniturilor, restituită sau de restituit (512, 462).
Soldul contului reprezintă veniturile înregistrate în avans.
Contul 473 „Decontări din operațiuni în curs de clarificare”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența sumelor în curs de clarificare, ce nu pot fi înregistrate pe
cheltuieli/venituri, sau în alte conturi în mod direct, fiind necesare cercetări şi lămuriri suplimentare.
Contul 473 „Decontări din operațiuni în curs de clarificare” este un cont bifuncțional.
În debitul contului 473 „Decontări din operațiuni în curs de clarificare” se înregistrează:
‐ plățile pentru care în momentul efectuării sau constatării acestora nu se pot lua măsuri de înregistrare
definitivă într‐un cont, necesitând clarificări suplimentare (512);
‐ sumele restituite, necuvenite unității (512, 531).
În creditul contului 473 „Decontări din operațiuni în curs de clarificare” se înregistrează:
‐ sumele încasate şi necuvenite entității (512, 531);
‐ sumele clarificate trecute pe cheltuieli (601 la 658).
Soldul contului reprezintă sumele în curs de clarificare.
Contul 475 „Subvenții pentru investiții”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența subvențiilor guvernamentale pentru investiții, împrumuturilor
nerambursabile cu caracter de subvenții pentru investiții, donațiilor pentru investiții, plusurilor de inventar
de natura imobilizărilor şi a altor sume primite cu caracter de subvenții pentru investiții.
Contul 475 „Subvenții pentru investiții” este un cont de pasiv.
În creditul contului 475 „Subvenții pentru investiții” se înregistrează:
‐ subvențiile pentru investiții, împrumuturile nerambursabile cu caracter de subvenții pentru investiții şi
alte sume de primit cu caracter de subvenții pentru investiții (445);
‐ valoarea imobilizărilor necorporale şi corporale primite drept subvenții guvernamentale (conturile
corespunzătoare imobilizărilor respective);
‐ valoarea imobilizărilor necorporale şi corporale primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar
(conturile corespunzătoare imobilizărilor respective).
În debitul contului 475 „Subvenții pentru investiții” se înregistrează:
‐ cota‐parte a subvențiilor pentru investiții trecute la venituri, corespunzător amortizării calculate sau la
scoaterea din evidență a activelor (758);
‐ partea din subvenția pentru investiții restituită sau de restituit (512, 462).
Soldul contului reprezintă subvențiile pentru investiții, netransferate la venituri
Contabilitatea trezoreriei
Trezoreria prin noţiunea ei, cuprinde totalitatea lichidităţilor monetare şi a echivalentelor de numerar de
care dispune o societate pentru a putea sustine plăţile scadente.
Lichidităţile monetare sunt mijloacele băneşti efective pe care le deţine o societate, compuse
din:
numerarul aflat în casieria societatii;
disponibilităţi băneşti aflate în bănci;
avansuri de trezorerie.
Echivalentele de numerar reprezintă investiţii financiare pe termen scurt, care sunt uşor - convertibile
în mijloace băneşti efective, compuse din:
valori de încasat: efecte comerciale, cecuri etc.
titluri de plasament: acţiuni, obligaţiuni etc.
alte valori: timbre fiscale, timbre poştale, bonuri valorice de combustibil, tichete de masă etc.
Documente de evidenţă a mijloacelor băneşti
Documentele ce stau la baza operaţiunilor de încasări şi plăti sunt diferite în funcţie de felul decontarii
obligaţiilor băneşti dintre societati, acestea se pot face în numerar sau fără numerar.
Documente privind decontările cu numerar
Plata și încasarea în numerar se face imediat, fără intermediere, prin mişcarea directă a sumelor băneşti.
Documentul utilizat pentru înregistrarea operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar efectuate prin casieria
societatii este Registrul de casă.
Înregistrarea operaţiilor de încasări şi plăţi în registrul de casă se face pe baza documentelor justificative,
care, în principal, sunt următoarele: dispoziţie de plată-încasare către casierie, chitanţă. monetar, bon de
comandă-chitanţa, bon de vânzare, cec de numerar, borderou de achizitie, statul de salarii, lista de avans
chenzinal, foaie de vărsământ.
Documente privind decontările fără numerar

În cazul încasării sau plăţii fără numerar există un decalaj între momentul iniţierii şi cel al finalizării
decontării, care se face, de obicei, prin intermediul băncilor.
Plăţile fără numerar utilizează instrumente şi mijloace de plată emise pe suport de hârtie, magnetic sau
electronic.
Încasările şi plăţile fără numerar se înregistrează în extrase de cont, pe baza documentelor care
reflectă operaţiile efectuate prin conturile bancare. Extrasul de cont este emis de către bancă şi
cuprinde: data emiterii, numărul documentelor justificative, soldul precedent, încasările, plăţile, soldul
final.
Principalele instrumente de plată fără numerar sunt: cecul, ordinul de plată. biletul la ordin şi cambia.
•Ordinul de plata
• este o dispoziție necondiționată dată de emitent unei bănci de a plăti unui beneficiar la o anumită dată o
sumă de bani;
•Cecul:
• este un instrument cu care se poate plăti valoarea unor bunuri primite fără a avea nevoie de numerar;
• este utilizat de titularii de cont cu disponibilități în cont;
• circula între trei persoane: trăgător-tras- beneficiar;
• se emite de trăgător (titularul de cont) prin care se cere băncii ca în calitatea sa de tras saă plătească
beneficiarului (sau însuși trăgătorului aflat în poziție de beneficiar) o sumă de bani la prezentarea
cecului;
• se plateste numai la vedere, adică la depunerea lui de către beneficiar;
•Biletul la ordin:
• este un instrument de plată prin care emitentul își ia angajamentul de a plăti beneficiarului la scadență o
sumă de bani. Este și un titlu de credit creat de emitent în calitate de debitor care se obligă să
plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat în calitate de
creditor.
Contabilitatea sintetică a trezoreriei se organizează cu ajutorul conturilor din clasa 5 "Conturi de
trezorerie", care, potrivit OMFP 1802/2014, cuprinde următoarele grupe de conturi:
50 Investiţii pe termen scurt
Investițiile financare pe termen scurt sunt titluri de plasament concretizate în hârtii de valoare, care au ca scop
realizarea unui câștig în urma vânzării acestora la un preț mai mare decât cel de cumpărare.
51 Conturi la bănci
Acestea țin evidența disponibilităților în lei sau în valută existente în conturile bancare ale societății, precum și
mișcările efectuate prin aceste conturi.
53 Casa (și alte valori)
Acestea țin evidența numerarului în lei sau în valută existent în casieria societății, precum și mișcările efectuate
în numerar. Alte valori înseamnă: tichete de valoare, bonuri, bilete etc.
54 Acreditive (și avansuri de trezorerie)
Acreditivele sunt disponibilități bănești virate într-un cont distinct și destinate achitării obligațiilor față de
furnizori de către banca clientului, la prezentarea documentelor de livrare de către banca furnizorului.
Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispoziția salariaților (și a administratorilor), în vederea efectuării
unor plăți în numele societății.
58 Viramente interne
Prin acest cont se ține evidența viramentelor de disponibilități între conturile de trezorerie.
59 Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie
Cu ajutorul conturilor din această grupă se ţine evidenţa constituirii ajustărilor pentru pierderea de valoare a
investiţiilor financiare la entităţi afiliate, a obligaţiunilor emise şi răscumpărate, obligaţiunilor şi a altor investiţii
financiare şi creanţe asimilate, precum şi a suplimentării, diminuării sau anulării acestora
Contabilitatea valorilor de încasat – cont 5112, 5113, 5114
Valorile de încasat sunt instrumente de plată la termen aflate în posesia beneficiarului pentru a fi încasate în termen scurt. Din
această categorie fac parte: cecul, biletul la ordin, cambia, warantul.
Aceste valori se regasesc în contabilitate astfel:
Cecuri de încasat
sunt instrumente de plată la termen primite de la client şi depuse la bancă pentru încasare;
sunt instrumente care se poate plăti valoarea unor bunuri primite fără a avea nevoie de numerar;
este utilizat de titularii de cont cu disponibilități în cont;
circula între trei persoane: trăgător-tras- beneficiar;
se emite de trăgător (titularul de cont) prin care se cere băncii ca în calitatea sa de tras saă plătească beneficiarului (sau însuși
trăgătorului aflat în poziție de
beneficiar) o sumă de bani la prezentarea cecului;
se plateste numai la vedere, adică la depunerea lui de către beneficiar;
Efecte de încasat - sunt bilete la ordin sau cambii depuse la bancă pentru încasarea acestora la scadenţă;
Biletul la ordin: este un instrument de plată prin care emitentul își ia angajamentul de a plăti beneficiarului la scadență o sumă de
bani. Este și un titlu de credit creat de emitent în calitate de debitor care se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen
sau la prezentarea unui beneficiar aflat în calitate de creditor.
Cambia: este un instrument de plată dar și un titlu de credit prin care trăgătorul (emitentul) plătește o datorie față de beneficiar
prin intermediul altei personae (tras) care era datoare trăgătorului. Plata se face la ordinul trăgătorului sau al beneficiarului.
Efecte remise spre scontare - sunt instrumente de plată la termen depuse la bănci în vederea încasării acestora înainte de scadenţă,
operaţie numită scontare; banca percepe o dobândă (taxă de scont) calculată în raport cu numărul de zile rămase până la scadenţă.
Scontarea este operațiunea prin care banca cumpară creanța, cu valoarea netă a acesteia, percepând o dobândă și un comision
pentru transferul creanței.
În urma acestui act, banca devine beneficiarul instrumentului de plată, iar furnizorul primește mai repede valoarea nominală a
instrumentului de debit
Contul 5112 “Cecuri de Încasat“
După funcţia contabilă este un cont de activ
valoarea cecurilor primite de la clienţi şi depuse la bancă spre încasare (4111 “Clienti”).
SOLDUL debitor al contului reprezintă valoarea cecurilor neîncasate.
valoarea cecurilor încasate (5121 ”Conturi curente la bănci”).
Contabilitatea operațiunilor prin bancă

- cont 5121 5124 5125
Operațiunile efectuate prin conturile bancare sunt încasările şi plăţile efectuate prin conturile bancare și se mai
numesc decontări fără numerar.
În cazul disponibilităţilor în valută se deschid conturi distincte pentru fiecare tip de valută. Încasările şi plăţile în
valută se echivalează în lei la cursul zilei al băncii.
La sfârşitul fiecărei luni, disponibilitățile în valută trebuie reevalute la cursul din ultima zi a lunii. Datorită
fluctuaţiei cursurilor valutare, por apărea diferenţe favorabile, care se înregistrează la venituri financiare, sau
diferenţe nefavorabile, înregistrate la cheltuieli financiare.
Contul 5121 “Conturi la banci in lei”
Contul 5124 “Conturi la bănci in valută”
După funcţia contabilă sunt conturi bifunctionale
sumele depuse sau virate în cont din alte
creditele bancare pe termen lung sau scurt încasate (162, 519);
sumele încasate de la clienţi şi debitori diverşi (411, 413,461);
TVA de recuperat încasată de la buget ( 4424 );
sumele depuse în cont de către asociaţi (4551 );
sumele depuse în cont ca aport în numerar la capitalul social (456);
valoarea cecurilor şi a efectelor comerciale încasate (5112, 5113, 5114);
Sold debitor disponibil din banca
• sumele ridicate din cont şi virate în alte conturi de trezorerie (581 );
• creditele bancare pe termen lung şi scurt rambursate (162, 519);
• plăţile efectuate către furnizori şi creditori diverşi (401 la 408, 462);
• plăţile efectuate către personalul entităţii (421 la 426);
• reţinerile din salarii achitate terţilor (427);
• impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate virate la buget (441, 4423, 4426, 444, 446, 447, 448);
• sumele achitate asociaţilor (455, 456);
• dividendele achitate asociaţilor sau acţionarilor( 457);
• valoarea serviciilor bancare plătite (627);
• Sold creditor datoria fata de banca
Contabilitatea operațiunilor cu
numerar - cont 5311 5314
Conform Legii 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind
operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și
completarea OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată:
plafonul zilnic maxim de plăți în lei, efectuate în numerar, este de 10.000

lei, iar plățile către o singură pesoană sunt admise în limita unui plafon de
5.000 lei. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizori,
pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, cu excepția plăţilor către magazinele de tipul
cash&carry, pentru care plafonul maxim este de 10.000 lei
Contul 5311 “Casa în lei”
Contul 5314 “Casa în valută”
După funcţia contabilă sunt conturi de activ
sumele ridicate de la bănci (581 );
sumele încasate de la client (411, 419);
sumele încasate de la debitori şi creditori diverşi (461, 462);
numerarul depus de către asociaţi (4551 );
sumele încasate reprezentând aport la capitalul social (456);
veniturile încasate în avans (472);
restituirea avansurilor de trezorerie neutilizate (542);
Soldul contabil reprezintă numerarul existent în casierie
depunerile de numerar la bănci (581 );
datoriile către furnizori şi creditori diverşi achitate în numerar (401, 404, 462);
avansurile acordate furnizorilor (409);
sumele achitate personalului (421 la 426, 4281 );
plăţi ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea entităţii (201 );
sumele restituite asociaţilor (455, 456);
dividendele nete achitate în numerar (457);
avansurile de trezorerie acordate (542);
Contabilitatea altor valori de trezorerie –
cont 5328 5323 5322 5321
În casieriile entităţilor se pot păstra şi alte valori. Acestea pot avea următoarele forme: bilete de vânzare,
tichete de masa, tichete cadou, vouchere de vacanță, bilete de tratament si odihnă tichete de călătorie,
bonuri de combustibil, etc.
Conturi contabile utilizate în decontările cu alte valori de trezorerie
Operațiunile de decontăre cu alte valori se efectuează cu ajutorul contului 532 "Alte valori", care se
dezvoltă pe următoarele conturi de gradul II:
5321 Timbre fiscale şi poştale (A)
5322 Bilete de tratament şi odihnă (A)
5323 Tichete şi bilete de călătorie (A)
5328 Alte valori (A).
Contul 5321 “Timbre fiscale şi poştale”
Contul 5322 “Bilete de tratament şi odihnă”
Contul 5323 “Tichete şi bilete de călătorie'”
Contul 5328 “Alte valori”
După funcţia contabilă sunt conturi de activ,
alte valori de trezorerie achiziţionate pe credit comercia (401 );
alte valori de trezorerie achizițonate şi achitate imediat în numerar (5311, 542);
valoarea tichetelor de masa /voucherelor de vacanță achiziţionate (401 ).
SOLDUL debitor al contului reprezintă alte valori de trezorerie existente.
• valoarea tichetelor de masă
acordate salariaţilor (642);
• alte valori de trezorerie consumate
(4282, 624, 625, 626).
Contabilitatea avansurilor spre decontare - cont 542
Entitățile pot acorda sume în numerar sau prin bancă, denumite avansuri spre decontare, puse la dispoziția
angajaților, în vederea efectuării unor plăți în numele societății sau în vederea unor deplasări în
interes de serviciu.
Avansurile spre decontare sunt sume puse la dispoziția administratorilor sau a salariaților din entitate, în
vederea efectuării unor plați în numele acesteia. De regula, justificarea avansului și transformarea sa în
cheltuiala efectivă are loc la întoarcerea din deplasare, pe baza unui decont de cheltuieli.
Aceste sume sunt considerate avansuri de trezorerie și se evidentiază în contul 542 - "Avansuri de
trezorerie", conform OMFP 1802/2014.
Sumele reprezentând avansuri spre decontare, acordate potrivit legii şi nedecontate până la data
bilanţului, se evidenţiază în contul de debitori diverşi (461 “Debitori diverşi”) sau creanţe în legătură cu
personalul (4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul”), în funcţie de natura creanţei, conform pct.306
alin.(3).
Limita de plată din avansuri este de 5000 lei, de persoană, pe zi, conform reglementărilor din Legea
70/2015 privind întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar:
Documente justificative privind avansurile spre decontare
decontul de cheltuieli – pentru justificarea avansului și transformarea sa în cheltuiala efectivă; se
folosește pentru decontări de cheltuieli de orice natură, se ține evidența numerică consecutivă și în
contabilitate reprezintă document justificativ, actele din spatele decontului fiind anexe, astfel
cheltuiala se înregistreaza la data și cu numărul decontului;
ordinul de deplasare – pentru justificarea avansului și transformarea sa în cheltuiala efectivă;
înlocuiește decontul când cheltuielile se referă la o deplasare în afara localitații, delegație;
dispoziţia de plată – când se acordă numerar salariatului sau administratorului înaintea plațiilor
efective, sau după prezentarea decontului de cheltuieli;
dispoziţia de încasare – se folosește la restituirea sumelor rămase neutilizatedin avansuri spre
decontare sau la transferul între casierii, însă de preferat este utilizarea chitanțelor;
chitanța - se folosește la încasarea restituirii sumelor rămase nefolosite din avansuri spre decontare în
locul dispoziției de încasare;
situaţiile de calcul – calcule pentru justificarea sumelor scrise în decont;
actele justificative anexate – bonuri, chitanțe de la furnizori, sau alte înscrisuri ce dovedesc plata și se
atașează în spatele decontului; facturile trebuie scoase și puse la jurnalul de intrări, la decont rămâne
doar dovada plății, chitanțele.
Cont 542 “Avansuri de trezorerie”.
După funcția contabilă este un cont de activ.
Sumele acordate prin bancă sau în numerar ca avansuri de trezorerie (5121, 5124; 5311,5314);
SOLDUL debitor al contului reprezintă avansurile de trezorerie acordate și nedecontate.
Plățile efectuate din avansuri de trezorerie (401,404,451,462);
Restituirile de avansuri nefolosite (5121,5124;5311,5314);
Sumele reprezentand avansuri de trezorerie, nedecontate pană la data bilanțului (461);
Contabilitatea viramentelor interne – cont 581
Anumite operaţii reprezintă transferuri de mijloace băneşti dintr-un cont în
altul de trezorerie. Aceste tranzacții sunt denumite viramente interne, si sunt
de trei tipuri:
între conturile bancare;
între conturile bancare şi casieria entității;
între casieriile societății.
Pentru că aceeaşi operație poate fi înscrisă în mai multe registre (registru de casă, extrase de cont), există riscul unor
erori de înregistrăre dublă sau de omitere. Pentru evitarea acestor riscuri, se utilizeză contul de tranzit 581
"Viramente interne", care dă posibilitatea ca dintr-o singură formulă contabilă să se construiască două formule
contabile prin intercalarea acestui cont ajutător.
Ca și exemplu: ridicarea unei sume de la casierie si depunerea acesteia la bancă se consemnează atât în registrul de
casă la rubrica "plăti", cât si în extrasul de cont la rubrica "încasări".
Pentru a se evita anumite erori contabile, această operație se va înregistra folosind două formule contabile:
una care exprimă ridicarea sumei de la casierie, și una care exprimă depunerea sumei la bancă.
Contul 581 " Viramente interne“
După funcţia contabilă este un cont de activ
sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie (5121, 5124, 5311,
5314, 541,542).
SOLDUL contului trebuie să fie mereu 0.
• sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (5121, 5124, 5311,
5314, 541,542).

Suport de Curs - Contabil - PPT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs - Contabil - PPT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTABIL

COD COR - 331302

Legea 82/1991 Art. 6 (1)Orice operaţiune economico-financiară efectuată se

Art. 20 Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea

Clasa 1 : Conturi de capitaluri

începe sa functioneze prin a se DEBITA

- se crediteaza cu iesirile, reducerile si diminuarile de activ

Pot sa aiba sold final debitor sau zero CONT DE PASIV

-începe sa functioneze prin a se CREDITA

-se debiteaza cu iesirile, reducerile si diminuarile de pasiv

Pot sa aiba sold final creditor sau zero

Clasa conturilor de bilant(de la Clasa 1 la Clasa 5)–sunt acele conturi

Clasa conturilor de rezultate ( Clasa 6 si Clasa 7 ) – înregistreaza operatii

Exista insa unele elemente patrimoniale care nu trebuie sa afecteze rezultatul

A. Capitalurile proprii, pot fi:

Regula principala este: Activ=Pasiv

Cele 9 clase de contur sunt urmatoarele:

RC – Rulaj creditor – totalul sumelor operaţiunilor economice reflectate în credit în cursul

•SF – Sold final •(SF = SI + RD – RC)

Formula contabilă conţine următoarele elemente:

2.Inregistrarea autoturismului si a datoriei de leasing:

3. La finalul lunii septembrie se reevalueaza contul 167

4.se primeste factura cu prima rata

1171analitic distinct profit an 2019 = 457 Dividende de plata an 2019

457 Dividende de plata an 2019 = %

“Contul 463 „Creanțe reprezentând dividende repartizate în cursul exercițiului financiar”

se debitează cu ocazia intrărilor sau majorărilor de imobil. corporale.

În creditul conturilor de imob. corp. se înregistrează ieşirile sau diminuările de

Soldul final al conturilor de imobil. corp. este debitor şi reprezintă valoarea

A ) Evaluarea stocurilor la intrare in unitate

Siv= stoc initial valoric ;

Metoda FIFO (primul intrat -primul iesit )

Metoda inventarului intermitent

Documente privind intrarea stocurilor de materii prime si

Conturi utilizate privind materiile prime şi materialele

Contul 409 „Furnizori - debitori”

In ce priveste sistemul TVA la incasare, avem urmatoarele doua componente importante:

Documente privind decontările fără numerar

Contabilitatea operațiunilor prin bancă

plafonul zilnic maxim de plăți în lei, efectuate în numerar, este de 10.000

S-ar putea să vă placă și