Sunteți pe pagina 1din 5

ACTIVITATEA DE MENTORAT- CALITᾸŢI ALE PROFESORULUI.

Profesor- consilier: Roman Violeta Elena


Grădiniţa Nr. 116- Bucureṣti- Sector 1
România
În activitatea de mentorat ariile curriculare se intersectează, deoarece profesorul
trebuie ca prin deschidere ṣi prin flexibilitate să asigure convergenţa dintre ṣtiinţe ṣi religie,
spiritualitate. Numai un caracter pozitiv va reuṣi să realizeze consonanţa interdisciplinară într-
un model în care valorile educaţionale sunt multiple.

Activitatea de mentorat are o semnificație deosebită, prin faptul că mentorul este


acea torță arzȃndă ,este cel care transmite informația cu răbdare şi responsabilitate către cel
mentorizat. Acest proces de îndrumare trebuie realizat fără ca mentorul să-şi impună propria
imagine ca model, ci prin scoaterea la iveală a potențialului unic al ,,protejatului” său.
Mentorul este cel care îl consiliază pe discipolul său, cȃnd acesta este în preajma unor
experiențe de vȃrf, pregătindu-l şi susținȃndu-l spiritual şi moral.
Pornind de la Odiseea lui Homer, în care Mentor este cel mai bun prieten al lui
Ulise, căruia ,acesta i-a încredințat fiul înainte de a pleca la Războiul Troian, distingem
valoarea conceptului de ,,mentor”. Mentorul este un ghid permanent,un model demn de urmat
de discipolul său în cursul procesului de ,,maturizare” profesională.
Portretul psihologic al mentorului este complex. El trebuie să fie, în primul rȃnd
,o persoană deschisă, comunicativă, motivată, cu trăsături pozitive de caracter şi nu în ultimul
rȃnd, inteligentă.(coeficient de inteligență supramediu).
Scopul profesorului mentor este de a-l ajuta pe discipolul său să se ,,dezvolte,, sub
toate aspectele educaționale şi profesionale.El trebuie să fie capabil să transfere informația şi
să-l influențeze pe cel mentorizat.
Relația apărută în activitatea de mentorat, între profesor şi discipol, poate fi
abordată sub două aspecte: unul formal, planificat, organizat şi altul nonformal, spontan şi
neplanificat. Dezvoltarea acestor relații se realizează într-un climat socio-afectiv pozitiv, de
comunicare reciprocă, de cooperare şi optimizare motivațională. Nu trebuie neglijat aspectul
motivațional şi nici cel al direcționării către performanțe. Corelarea în plan afectiv, emoțional,
a celor două surse umane, reprezintă măiestria actului instructiv-educativ. Cel mentorizat va
descoperi propriile talente, aptitudini şi capacități privind prin ,,ochii” mentorului său. Nu se
impune o strategie, nu se transmit ordine, nu se forțează ,,iluminarea” discipolului, ci se trăiesc
evenimentele în plan personal, firesc, într-un ritm adecvat asimilărilor, ci nu regreselor sau
stagnărilor. Mentorul încurajează eforturile , paşii mărunți ai discipolilor săi, nu blamează şi
nu este indiferent față de nici o acțiune sau trăire a celui mentorizat. Capacitatea empatică este
de asemenea o trăsătură caracteristică a profesorului mentor. Formarea de atitudini pozitive
față de muncă, de activitate în general, față de învățarea permanentă sau față de sine şi de
semeni constituie o adevarată artă a maestrului, a cadrului didactic- mentor.
În activitatea de mentorat trebuie prezentate studenților practicanți sau profesorilor
debutanți toate rolurile, funcțiile sau trăsăturile profesorului mentor spre a se integra cȃt mai
adecvat în instituția şcolară respectivă. La începutul carierei didactice se simte nevoia unui
mentor în specialitate.
Sfaturi utile pentru un profesor debutant ar fi următoarele:
1)să îşi pregătească temeinic conținutul ştiințific, de specialitate al lecțiilor.
2) să îşi însuşească metodele de cunoaştere psihopedagogică a elevilor.
3)să aibă o relație deschisă, de comunicare directă cu profesorul mentor cu care să dialogheze
permanent în vederea ,,luminării” căii anevoioase de ascensiune profesională.
Activitatea de mentorat poate fi împărțită în două categorii:
1)Activitatea mentoratului de practică pedagogică realizată cu studenții;
2)Activitatea mentoratului de stagiu realizată cu profesorii debutanți.
Ambele activități se conduc după principiile managementului calității,astfel:
1. orientarea spre student/elev/profesor debutant;
2. leadership;
3. implicarea resurselor umane direct beneficiare;
4. abordarea bazată pe proces;
5. abordarea managementului ca sistem;
6. îmbunătățirea continuă;
7. abordarea pe bază de fapte în luarea deciziilor;
8. relații reciproc avantajoase cu furnizorul(DPPD).
,,Managementul calității reprezintă ansamblul tuturor activităților generale ale
managementului care determină prin diverse mijloace strategiile calității ,obiectivele acesteia
şi responsabilitățile pe care le implementează cu ajutorul mijloacelor , precum: planificarea,
ținerea sub control, asigurarea şi îmbunătățirea calității.” (Ezechil,L.;Neacşu,M.,2008,p.25)
Activitatea mentorului de practică pedagogică îndeplineşte următoarele funcții şi
roluri, după profesor Ezechil Liliana în lucrarea coordonată:,,Ghidul mentorului”(2009):
Funcţii:
◼ Asistă procesul de planificare a unor parcursuri educaţionale, contribuind
astfel la mai buna înţelegere a elementelor de teorie pedagogică
◼ Acordă asistenţă directă şi sprijin studenţilor/debutanţilor în realizarea
activităţilor de predare
◼ Monitorizează desfăşurarea unor activităţi de predare şi efectele produse în
contextul acestor activităţi
◼ Asistă procesul de analiză şi reflecţiile provocate pe durata desfăşurării sau
după derularea stagiului de practică pedagogică;
◼ Ajută la conştientizarea pas cu pas a procesului de achiziţionare a
competenţelor definitorii pentru profesia didactică;
◼ Provoacă motivaţiile studenţilor şi implicarea în preluarea rolurilor didactice
prin disponibilitatea şi profesionalismul cu care îşi oferă propria experienţă ca
model demn de urmat.
Roluri:
-model pentru practicant/stagiar prin calitatea prestaţiei didactice şi prin implicarea în viaţa
organizaţiei şcolare;
- resursă în contextul ofertei de activităţi didactice demonstrative şi al feedback-ului
activităţilor didactice;
- consilier al practicantului/stagiarului;
-evaluator al activităţii didactice desfăşurate de practicant/stagiar.
,,Mentorul de stagiu indeplineste urmatoarele funcţii :
◼ stabileşte împreună cu stagiarul programul activitatii de mentorat (obiectivele
şi strategia generală de acţiune în relaţie strânsă cu standardele de calitate).
◼ oferă modele practice şi eficiente pentru activitatea didactică şi extradidactică,
realizând în - echipă cu stagiarul - o mare parte a acestor activităţi
◼ observă activitatea didactică şi extradidactică a stagiarului
◼ asigură asistenţă pedagogică pentru proiectarea activităţilor profesionale
◼ asigură feed-back constructiv si ameliorativ pentru toate aspectele activităţii
profesionale ale stagiarului
◼ oferă consiliere referitor la managementul clasei de elevi, autoevaluare, alte
roluri.
◼ facilitează integrarea stagiarului în cultura organizaţională a şcolii
respective.”(Ezechil,L,2009,p.36)
Profesorul care intervine în mentoratul de stagiu are următoarele roluri:
,,-model de profesor entuziast pentru stagiar în procesul formării competenţelor didactice ale
acestuia în primii ani de activitate şcolară.Mentorul de stagiu primeşte stagiarul ca observator
la lecţiile şi activităţile sale, inclusiv la activităţile extraşcolare conduse de acesta. Stagiarul
lucrează în echipă cu mentorul în vederea proiectării didactice, a predării şi a evaluării.
-resursă de învăţare pentru stagiar-prin asistenţa la ore şi prin analiza activităţii stagiarului,
mentorul îi oferă acestuia un feed-back referitor la calitatea proiectării, a comportamentului
din timpul predării şi evaluării.[...]
-consilier pentru managementul activităţii didactice, pentru dezvoltarea profesională şi
personală pentru opţiunile de evoluţie în carieră, pentru integrarea în cultura organizaţională
a şcolii, pentru dezvoltarea capacităţii de relaţionare interpersonală, pentru medierea
eventualelor conflicte, pentru dezvoltarea capacităţii de documentare, de autoevaluare etc.
-animator pentru stagiar, în sensul că îl motivează pe stagiar pentru profesie[...]
-evaluator al prestatiei didactice a stagiarului. Mentorul evaluează progresul stagiarului în
planul competențelor profesionale prin raportare la standarde de calitate.
”(Ezechil,L.,2009,p.37)
În concluzie, mentorul este cel care îl indrumă pe discipolul său spre a-şi descoperi
singur potențialul creativ şi aptitudinile sau spre a-şi forma şi dezvălui atitudinile şi
comportamentul.
Rolul managementului educațional şi şcolar pentru obținerea de performanțe este
foarte consistent. Consultanţa şi comunicativitatea sunt două principii de bază în
managementul activității de mentorat educațional . Într-o unitate de învăţământ consultanţa
constituie o relaţie specială între manager şi cadrele didactice cu experienţă şi competenţă
recunoscute (de exemplu: profesorii mentori). Comunicativitatea reprezintă starea de
coerenţă, de unitate şi armonie într-un grup şcolar (clasă de elevi, corp didactic, grup de
interes). Relaţiile reciproce de simpatie, de comunicare directă, dar şi calitatea formării într-o
colectivitate şcolară reprezintă un fundament pentru buna funcţionare a activităţii.
Echipa managerială sau consiliul de administraţie trebuie să se alcătuiască din
manager şi cadre didactice cu experienţă, competenţă cum ar fi profesorii mentori, care sunt
animați de dorinţa de cooperare şi colaborare în luarea unei decizii.
Obiectivele comune, „spiritul de echipă”, onestitatea, responsabilitatea, curajul,
forţa sau tăria de caracter, ambiţia, fermitatea, dar şi flexibilitatea sau capacitatea de efort
crescută sunt numai câteva dintre însuşirile necesare cadrelor didactice în activitatea de
mentorat.
Profesorul ideal prezintă o structură de personalitate echilibrată, ca o reflectare a
condiţiei sale etice. Temperamentul, caracterul, aptitudinile, inteligenţa şi creativitatea
constituie cele cinci elemente ale structurii de personalitate ale oricărui individ. Un
temperament controlat, egal în manifestări, optimist şi sociabil, activ, permanent implicat în
acţiuni constituie un model pentru un profesor mentor.
Trăsăturile de caracter ale unui mentor eficient ar putea fi: sinceritatea,
creativitatea, inventivitatea, iniţiativa pozitivă, ambiţia, puterea şi perseverenţa,
conştiinciozitatea, hărnicia, devotamentul faţă de munca sa, promptitudinea în luarea
deciziilor şi în rezolvarea conflictelor, sau integritatea morală, autoexigenţa, moderaţia,
modestia, sobrietatea, altruismul, dorinţa de autoperfecţionare, flexibilitatea sau francheţea.
Între toate acestea se remarcă valorificarea interdisciplinarităţii cu scopul de a crea
permanent o ,,punte” între ṣtiinţă ṣi religie, în dorinţa de a contura mareţia umană.

Bibliografie:

Ezechil, L.(coord.), Calitate în mentoratul educaţional, Bucureşti, Ed.V&I Integral, 2008.


Ezechil, L.(coord.), Ghidul mentorului, Piteşti, Ed. Paralela 45, 2009.
Hawkins,P., Leadership Team Coaching: Developing Collective Transformational
Leadership, 2011.
Peltier, B., The Psychology of Executive Coaching: Theory and Application, 2009.

S-ar putea să vă placă și