. 2. Circulatia la mamuere Mediul intern al mamiferelor Este format din : ........ Este caracterizat prin Proprietai ceea ce asigura ... 1) Lichidul interstitial - are contact direct cu ~circula foarte 2) Limfa - este un lichid (dar are continut proteic mai ... Circulatia limfei: : a : lichid interstitial _capilare limfatice( ) vase limfatice (de calibru tot mai mare) 2 colectoare limfatice principale ( relativ ....... cu compozitie asemanatoare ; celulele din limfa se numese ., ce produe Pe traseul vaselor limfatice se afla .. 3) Sangele - reprezinta cca . Roluri:- asigura transportul celule -asigura transportul .. seen de la celule - imunitar spre Componentele sangelui_sunt .. Plasma reprezinta substanta . Compozitie: apa si ....reziduu uscat( substante organice ....... Elementele figurate @) eritrocitele (. -au forma de -la mamifere hematiile adulte sunt : -contin 0 proteina CU ss. (ssssssssssse ), care formeaza combinatii .. cu - formarea lor se numeste ........ 1 si substante minerale...) . si are loc in 8) leucocitele( -sunt cele mai mati elemente figurate si Sunt... -clasificare: polinucleare (.. mononucleare( monocite si sol: Imunitatea reprezinta capacitatea organismului de a strueturile organice pe care nu le recunoaste ca find proprii(numite . Antigenele pot fi: -structuri straine organismului(....... * structuri proprii, dar pe care organismul nu le mai recunoaste ca apartinandu-i( ‘Scanned with CamScanneri de Leucocitele pot ataca antigenele prin sau prin producere specifici.Anticorpii sunt niste proteine ce se ataseaza de . Cjtrombocitele(. - sunt cele mai - forma .. wou Si anucleate ~ se formeaza prin fragmentarea unor celule numite . -rol Elementele figurate se ... Grupele sangvine a unor antigene( Sunt determinate de prezenta, pe suprafata seeseeeee ... Sia unor anticorpi plasmatici(.......), numiti 0 transfizie compatibila exclude contactul dintre anticorpii plasmatici ai primitorului si antigenele corespunzatoare de pe .. In caz contrar, se produce ..... hematiilor. Grupa | Antigene | Anticorpi Primese de la: | Doneaza catre: Pe hematii mai exista si alte antigene, care determina Rh-ul sangelui ( cel mai important antigen fiind factorul D), Persoanele cu factorul D pe hematii au Tar cele care nu au factorul D au va In cazul unei transfuzii, persoanelor cu Rh rlegativ li se administreaza . ‘Scanned with CamScannerSISTEMUL CIRCULATUK La manures Este format din doua componente: inima si vase de sings ; A. INIMA (cordul) are localizare in cutia toracica, intre cei doi pliméni, in spatele sternului. : Este organ musculos, avand rol de pomp’ dubla: impinge séngele in sistemul arterial si aspira sfingele din sistemul venos, Inima este tetracamerala, fiind format din dowd atrii si doua ventricule. intre atriul drept si cel stang se afla septul interatrial iar intre ventriculul drept si cel sting se afla septul interventricular; ca urmare, partea dreaptti a inimii este separatd de cea stinga. ; intre atriile si ventriculele de aceeasi parte se realizeazi comunicarea prin valvele atrio-ventriculare. ‘Structura inimii cuprinde trei straturi concentrice, care, de la interior spre exterior, sunt urmatoarele: 1.Endocard — captuseste cavititile inimii; e format dintr-un strat epitelial unistratificat si un strat conjunctiv fin, 2. Miocard — muschiul inimii, reprezinta cel mai gros strat; are contracjie scurta $i involuntar& (contractiile se numese sistole iar relaxarile ~ diastole), intre miocardul atrial si cel ventricular exista o serie de deosebit | Miocard atrial | Miocard ventricular Grosime | redusi | mare, mai ales in Vs Dispunere a fibrelor | circular [oblic-spiralat | Aspect pe fata intern’ | neted prezinta excrescente (tabecule c&moase) si muschi papilari de care se prind, prin corzi tendinoase, valvele atrio-ventriculare Miocardul atrial si cel ventricular sunt separate printr-un inel fibros. Miocardul contine doua tipuri de celule: celule miocardice efectoare si celule modificate, care intra in componenta sistemului excitoconductor nodal, cu rol in generarea si conducerea influxurilor de contractie la nivelu! miocardului. 3. Pericard- e un sistem format din doua membrane care invelesc cordul; cea interna, epicard, aderd la suprafata inimii; intre cele doua foite se afld o cantitate mica de lichid pericardic care favorizeaza alunecarea inimii, in timpul sistolei. ‘Sistemul de valve din inima a.Valvele atrio-ventriculare dreapta (tricuspida) si stangd (bicuspida / mitrala), realizeazA comunicarea intre atriile si ventriculele de aceeasi parte. Se deschid doar dinspre atrii inspre ventricule, ca urmare nu permit reintoarcerea sAngelui din ventricule in ari, in timpul sistolei ventriculare. Inchiderea lor determina primul zgomot cardiac. b,Valvele semilunare (sigmoide) sunt dispuse la baza arterelor ce pomese din inima (aorta si trunchiul pulmonar). Se deschid doar dinspre ventricule spre artere si se opun intoarcerii singelui din artere fn ventricule, in timpul diastole ventriculare. inchiderea lor determina al doilea zgomot cardiac, Datorita valvelor inimii, sngele circula in corp in urmatorul sens: Vascularicatia inimii, foarte bogata, este realizata de sistemul de vase coronare: artere cot coronare mari, dreapta gi sting, se desprind de Ia baza aortei), neoxigenat in atriul drept). ronare (cele 2 capilare si vene coronare (acestea aduc sangele ‘Scanned with CamScannerB, VASELE DE SAN {artere, vene, capilare) * Arterete sunt vase prin care sdngele circuld dinspre inimé spre celule, Au in pereti strat elastic gi muscular, Pot fi artere mari (de ex aorta, femurala, brahiala ete) sau artere mici (de tip muscular). Cele mai fine se numese metaarteriole gi se continua cu capilarele. el * Venele sunt vase prin care sfingele eireula dinspre fe Au strat elastic mai redus in comparajie cu arterele, Venele situate sub nivelul inimii sunt prevazute cu valvule care se deschid unidirectional (dinspre fesuturi inspre inima), avand rol deosebit in reintozrcerea singelui la inima, in cadrul circulajiei venoase. © Capilarele sunt cele mai mici si mai numeroase vase; capilarele sangvine sunt deschise la ambele capete, faciind legitura intre sistemul arterial si cel venos. Lanivelul vaselor capilare se realizeazi schimburile de substanfe dintre singe $i celule, ca urmare prezinté anumite adaptari cum ar fi perete unistratificat (endoteliu capilar), vitez minima de deplasare a sangelui ete CIRCULATIA SANGELUI La mamifere, circulajia este: ~ dubli (exist mica si marea circulafie, iar sdngele trece de doud ori prin inima intr-un circuit complet) - completii (saingele cu oxigen nu se amesteci cu singele cu dioxid de carbon) 1. CIRCULATIA MARE (CIRCULATIA SISTEMICA) - are loc intre inima si fesuturi INIMA ...... artera aorta ramificafii arteriale arteriole vene cave (inferioara si superioara) capilare vene mai mici venule CELULE Rolul marii circulafii: transportul oxigenului, substanfelor nutritive ete spre celule gi preluarea dioxidului de rbon si metaboli CIRCULATIA MICA (CIRCULATIA PULMONARA) - se desftisoard intre inima si plamani INIMA...... artera pulmonara ramificafii arteriale capilare alveolare 4 vene pulmonare vene mici ALVEOLE PULMONARE Rolul marii circulafii este de a asigura oxigenarea singelui si eliminarea dioxidului de carbon, ‘Scanned with CamScannerFACTORI CARE INFLUENTEAZA CIRCULATIA SANGELUI 1.Volemia (volumul sangvin total) ~ ou edt este mai mare, cu att creste presiunea singelui in vase (deci cele doua variaza . eveceneeeee 2. Vascozitatea siingelui — datorita frecatii pana la intoarcerea in atrii. : 3. Debitul cardiac reprezint& volumul sangvin pompat de inima pe unitatea de timp (minut). 7 Debitulsistoliereprezinta volumul sangvin pompat de inim in cursul unei sistole. La om, in repaus, debitul sistolic are valori de 70-90m ; Frecvenja cardiacd reprezinta numarul de contract cardiac pe minut; la om, in repaus, Fe ¢ de 70-80c/min, dintre debitul sistolic gi freeventa cardiacd. pe masura indepartarii de inima, calibrul vaselor ... _.treptat, pand la nivelul capilarelor. termina scideri ale presiunii sngelui de la nivelul ventriculelor Debitul cardiac reprezinta .. 4. Calibrul vaselor —in sistemul arterial, sectiunilor ......... Ca urmare, viteza singelui Calibrul arterelor e reglabil, datorit musculaturii netede din perefi: contracfia acesteia micsoreazi creste presiunea sangvind, pe cénd relaxarea musculaturii mareste calibrul, deci scade presiunea. In sistemul venos, viteza singelui e minima in venule gi creste tot mai mult, pe masurd ce calibrul venelor ¢ tot iar suma salibrul $i mai mare. 5, Elasticitatea vaselor asigura un flux continuu de sange; pierderea clasticitatii vaselor duce la . presiunii arteriale. Presiunea / tensiunea arteriald reprezint& presiunea exercitatd de snge a Prezinti doua valori: maxima (tensiunea sistolicd), de cca 120mmHg, minimé (tensiunea diastolicd), de cca 70 mmilg supra peretilor intern ai arterelor. La nivelul capilarelor, circulafia e influenfata de calibrul arterelor mici- prin vasodilatafie creste fluxul sangvin fn fesut iar prin vasoconstricfie, fluxul scade. {in anumite {esuturi (muscular) capilarele au sfinetere precapilare care se deschid / inchid in functie de nevoile de irigare in tesut. Factorii care favorizeaza cireulati 1 Presiunea sangelui capilar (impinge séngele spre vene) 2, Valvulele din venele de sub nivelul inimii, care se deschid doar dinspre . inspre . 3. Contractia muschilor scheletici si pulsatile perefilor arterelor invecinate (comprima venele) 4, Aspirafia toracica (in timpul inspiratiei) si aspirafia cardiaci (in sistola ventriculara, cand coboara plangeul atrio-ventricular si astfel este atras sdngele spre ventricule). PARTICULARITATI STRUCTURALE $I FUNCTIONALE ALE SISTEMULUI CIRCULATOR LA VERTEBRATE Toate vertebratele au circulatie sangvina si circulatie limfatica. Ciclostomii si pestii prezinta inima bicameral sssssssesse) $i gitculatic simpl& (intr-un circuit complet, sangele trece prin inima singura data). Prin inima trece numai sénge . ‘Scanned with CamScanner(mfibienii au ciroulatie dubli (au circulafe sistemica gi circulatie pulmonard) si incompleté (singele cu oxigen amesteca partial cu séngele cu dioxid de carbon, deoarece au un singur ventricul - inima tricameralé (. Reptilele au circulatie dubld, incomplete si inima tricamerala (.......---). Spre deosebire de amfibieni, ventriculul prezinta un sept interventricular incomplet, care separ mai eficient singele oxigenat de cel cu CO2. Crocodilii sunt singurele reptile care au sept interventricular complet, deci inimé ; Pasdrile au circulatie dubla, complett si inima tetracamerald (.........+--)s pasirile au erosa (cArja) aortic& orientate spre dreapta, spre deosebire de mamifere, unde orientarea este spre stanga. Ciclostomi, pesti Amfibieni Reptile Pasiri Mamifere PATOLOGIA SISTEMULUI CIRCULATOR Ateroscleroza se caracterizeazi prin depunerea de ateroame (placi de aterom) formate din colesterol si saruri, pe perefii interi ai arterelor; ca urmare, elasticitatea si calibrul vaselor scad, determinénd cresterea tensiunii arteriale; de asemenea, vasele se fragilizeaza. Creste, astfe, riscul de ruptura a peretilor arteriali jar ateroamele induc obstrucfia partial sau totala a vasului, putand provoca IMA sau AVC. Cauze: alimentatie cu exces de grisimi animale, fumat, sedentarism, obezitate, varsta inaintata etc, Anevrismele sunt zone mai dilatate ale arterelor, in care perefii sunt mai subjiri; prezinta rise mare de ruptura, mai ales in caz de HTA. Varicele sunt determinate de dilatarea neregulata la nivelul venelor din membrele inferioare, datorita stagnarii sangelui venos. Manifestari: edeme ale membrelor inferioare, tromboze (formare de cheaguri) etc. Cauze: ortostafionarism indelungat, afectiuni ale valvulelor venoase etc Hipertensiunea arteriald (HTA) se caracterizeaza prin valori crescute ale tensiunii arteriale, in mod constant. Manifestiri: cefalee (durere de cap), insomnii, ameteli, palpitatii. Rise crescut de AVC hemoragic. Cauze: factori vasculari (de ex ateroscleroza), renali, glandulari (anumiti hormone crese TA), nervosi. Infarct miocardic acut (IMA) se produce prin obstructia unei artere coronare (cu cheaguti, plici de aterom etc) deci intreruperea vascularizafiei unui anumit teritoriu vascular; in lipsa oxigenului, celulele miocardice se necrozeazi (mor), ca urmare partea respectiva din miocard devine nefunctionala, Manifestari: dureri intense in zona inimii; durerea poate fi resimyita gi in alte zone: membru superior stang, omoplat, mandibula, urechi etc. Cauze: ateroscleroza, fumat, obezitate, sedentarism, stres intens, suprasolicitare fizic& ete Aceident vascular cerebral (AVC): poate fi ischemic (dat de obstructie de artera cerebrala) ‘hemoragic (dat de ruperea unui vas cerebral) — mult mai periculos Consecintele unui AVC depind mult de tipul de AVC, de teritoriul afectat din creier, de varsta pacientului etc Cele mai frecvente sunt: afectari senzoriale, tulburari de vorbire, de memorie, paralizii, coma, deces ete Cauze: ateroscleroz4, fumat, hipertensiune arterial’, rupturdi de anevrism, obezitate, varsta ete ‘Scanned with CamScanner