MEDICINĂ

Scleroza multiplă: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Scleroza multiplă este o afecțiune inflamatorie a creierului și a măduvei spinării.

Share
Tweet
Autor: Dr. Oana Cuzino , Medic Primar Geriatrie, Doctor în Științe Medicale, Expert DOC
Descriere:

Dr. Oana Cuzino este Medic Primar Gerontologie Geriatrie (2005) și Doctor în Științe Medicale (2005). A
absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carola Davila” din București în 1995 și a început activitatea
medicală în cadrul INGG Ana Aslan București( 1996) unde și-a efectuat specializarea în domeniul
Gerontologiei și geriatriei.

Scleroza multiplă: cauze, simptome, diagnostic și tratament

1. Despre scleroza multiplă

    1.1. Ce este scleroza multiplă
    1.2. Tipuri de scleroză multiplă
2. Cauzele și factorii de risc pentru scleroza multiplă
3. Simptomele sclerozei multiple
4. Stabilirea diagnosticului pentru scleroza multiplă
    4.1. Consultul pacientului și analiza istoricului său
    4.2. Teste imagistice
    4.3. Examene neurologice
    4.4. Puncția lombară
    4.5. RMN
    4.6. Teste senzoriale
    4.7. Analize de sânge
CUM E RELAȚIA TA CU SOMNUL?

5. Evoluția și metode de măsurare a sclerozei multiple

    5.1. Scara extinsă a stării de invaliditate
    5.2. Scorul sistemului funcțional
6. Complicațiile sclerozei multiple
7. Cum se tratează scleroza multiplă
    7.1. Tratamentul medicamentos pentru scleroza multiplă
    7.2.Terapii complementare pentru scleroza multiplă
    7.3. Fizioterapia și kinetoterapia pentru scleroza multiplă
    7.4. Terapia ocupațională pentru scleroza multiplă
    7.5. Tratamente experimentale pentru scleroza multiplă
8. Cum afectează scleroza multiplă viața personală, socială și profesională a bolnavului
9. Prevenție
10. Prognosticul pacientului cu scleroză multiplă

1. Despre scleroza multiplă

Scleroza multiplă, cunoscută și sub denumirea de scleroză în plăci, este o afecțiune
inflamatorie a creierului și a măduvei spinării (a sistemului nervos central).

1.1. Ce este scleroza multiplă

Scleroza multiplă este afecțiunea în care sistemul imunitar atacă mielina (n.r. teaca ce
învelește fibra nervoasă) cauzând astfel probleme de „comunicare” între creier și celelalte
zone ale corpului. Afecțiunea aceasta poate cauza chiar și deteriorarea permanentă a nervilor.

1.2. Tipuri de scleroză multiplă

Există 4 tipuri de scleroză multiplă, iar un pacient poate fi afectat de toate aceste forme în
același timp, afecțiunea aceasta fiind denumită scleroză multiplă cronic progresivă.

Scleroza multiplă recurent remisivă (SMRR)

Scleroza multiplă recurent remisivă este cea mai des întâlnită formă a bolii și afectează, în
general, persoanele care depășesc vârsta de 40 de ani. Episoadele apar la intervale de luni,
zile sau chiar ani, iar durata unui episod nu depășește 24 de ore, cu tot cu perioada de
recuperare.

Scleroza multiplă primar progresivă (SMPP)

Scleroza multiplă primar progresivă se manifestă printr-un declin gradat, însă pot apărea și
perioade de liniște, în care simptomele sunt reduse.

Scleroza multiplă progresivă secundară

Scleroza multiplă progresivă secundară apare în urma unei evoluții a altei forme de scleroză
multiplă. Evoluția rapidă a bolii determină apariția handicapului, iar recuperarea este tot mai
dificilă.

Scleroza multiplă progresivă-recidivantă

Scleroza multiplă progresivă-recidivantă este cea mai agresivă formă de scleroză, evoluția
bolii fiind mai rapidă, episoadele mai violente și simptomele mai severe pe zi ce trece.

2. Cauzele și factorii de risc pentru scleroza multiplă

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC.RO
 Oamenii de știință nu au descoperit încă ce determină apariția sclerozei multiple. Aceasta este
însă o afecțiune autoimună, sistemul imunitar atacându-și propriile țesuturi.
Totuși, medicii sunt de părere că scleroza multiplă apare în urma unei combinații nefaste de
factori de mediu și moștenire genetică care favorizează această afecțiune.

Factorii de risc care cresc predispoziția pentru scleroza multiplă sunt:

 Vârsta – scleroza multiplă poate să apară la orice vârstă, însă de cele mai multe ori
afectează persoanele care au vârsta cuprinsă între 15 și 60 de ani.

 Sex – femeile au de două ori mai multe șanse să dezvolte scleroză multiplă, comparativ cu
bărbații.

 Istoric în familie – dacă unul dintre părinți sau frați suferă de scleroză în plăci, șansele
individului sunt mai mari să dezvolte la rândul său această afecțiune.

 Anumite infecții – mai multe virusuri au fost învinovățite pentru scleroza multiplă, printre
care și virusul Epstein-Barr, care cauzează mononucleoză.

 Anumite afecțiuni autoimune – și unele afecțiuni autoimune pot crește riscul de scleroză
în plăci. Afecțiunile autoimune ale glandei tiroide, dar și sindromul de colon iritabil sunt
asociate cu scleroza în plăci.

3. Simptomele sclerozei multiple

 Simptomele sclerozei multiple diferă de la o persoană la alta și se pot modifica pe măsură ce
afecțiunea evoluează.
Cele mai comune simptome ale sclerozei multiple sunt:

 Amorțirea și slăbiciunea membrelor, care de regulă se petrece pe o singură parte a corpului.

 Pierderea parțială sau totală a vederii, asociată cu durere la mișcarea ochilor. De regulă, asta
se întâmplă la un singur ochi.

 Vedere dublă.

 Senzație de șoc electric în special în timpul executării unor mișcări ale gâtului.

 Tremur, probleme de coordonare.

 Vorbire neclară.

 Oboseală.

 Amețeli.

 Probleme de natură intestinală.

Semnele și simptomele sclerozei multiple pot să difere foarte mult, de la un pacient la altul,
cât și în funcție de evoluția bolii și în funcție de localizarea fibrelor nervoase afectate.

Simptomele afectează de cele mai multe ori funcția motorie. 

 În multe cazuri apare amorțeala sau slăbiciunea în unul sau mai multe membre, simptom
care apare de regulă pe o parte a corpului ori la nivelul picioarelor și trunchiului.

 Senzații ce seamănă cu un șoc electric, care apar odată cu anumite mișcări ale gâtului, mai
ales când pacientul își îndoaie gâtul

 Tremur, lipsa coordonării sau mersul nesigur.

La unii pacienți, sunt frecvente simptomele la nivel ocular:

 Pierderea parțială sau completă a vederii, de regulă la un ochi la început, adesea însoțită de
durere în timpul mișcării ochilor.

 Vedere dublă pe perioade prelungite.

 Vedere încețoșată.

Manifestările sclerozei multiple pot include și: vorbire îngreunată, oboseală, amețeală, durere
sau furnicături în anumite părți ale corpului, probleme de natură sexuală, probleme la nivelul
funcției intestinale și funcției vezicii urinare.
 Principalele simptome ale bolii, pe care este bine să le cunoaștem, sunt:
 oboseala;

 dificultate în timpul mersului;

 probleme oculare (vedere încețoșată);

 probleme în ce privește controlul vezicii urinare;

 amorțeală sau furnicături în diverse zone din corp;

 redoarea / înțepenirea mușchilor și spasme musculare;

 probleme în ce privește echilibrul și coordonarea corpului;

 probleme la nivelul gândirii, procesului de învățare și procesului de planificare.

În funcție de tipul de scleroză multiplă, simptomele pot să apară și să dispară în etape ori se
pot agrava în timp (boala progresează).

4. Stabilirea diagnosticului pentru scleroza multiplă

Nu există o analiză concretă care să depisteze scleroza multiplă, de aceea diagnosticarea
acestei afecțiuni poate fi o provocare pentru medici. Scleroza în plăci este diagnosticată în
urma mai multor analize și teste printre care și:

 Examen neurologic.

 RMN – această afecțiune monitorizează daunele produse creierului și evoluția bolii.

 Puncția lombară – aceasta se folosește în special în situațiile în care RMN-ul nu este

relevant.

 Testarea potențialelor evocate.

4.1. Consultul pacientului și analiza istoricului său

Medicul neurolog va discuta cu pacientul despre simptomele resimțite, dar și despre istoricul
său medical. În funcție de concluziile pe care le trage, acesta poate să facă mai multe teste
pentru a descoperi dacă măduva spinării și creierul funcționează așa cum ar trebui.

4.2. Teste imagistice

Testele imagistice precum CT (computer tomograf) sunt folosite pentru observarea în detaliu
a creierului.
4.3. Examene neurologice
Examenele neurologice îl vor ajuta pe medic să descopere dacă există probleme de natură
neurologice ce ar putea fi asociate cu scleroza în plăci.

4.4. Puncția lombară

Puncția lombară este folosită pentru a verifica fluidele de la nivelul măduvei osoase.

4.5. RMN
Și RMN-ul poate fi considerat necesar de către medicul neurolog. RMN-ul poate scoate la
iveală leziunile prezente la nivelul creierului și coloanei vertebrale.

4.6. Teste senzoriale

Testele senzoriale pot fi și ele folosite pentru stabilirea diagnosticului corect.

4.7. Analize de sânge

Analizele de sânge sunt recomandate de medic pentru a exclude posibilitatea unei boli
infecțioase care poate avea simptome similare cu cele ale sclerozei în plăci.

5. Evoluția și metode de măsurare a sclerozei multiple

Chiar și atunci când este sub tratament, scleroza multiplă poate avea o evoluție neașteptată,
simptomele având tendința să se agraveze. Metodele de măsurare a sclerozei multiple ajută
medicul să stabilească gradul acestei boli la fiecare pacient în parte.

5.1. Scara extinsă a stării de invaliditate

Scara extinsă a stării de invaliditate (Expanded Disability Status Scale – EDDS) este cea mai
folosită metodă de evaluare a pacienților care suferă de această afecțiune.
Acest test ia în considerare cele 8 sisteme funcționale: sistemul vizual, trunchiul cerebral,
piramidal, cerebelos, senzitiv, vezical, anal și mental. Scara extinsă a stării de invaliditate
stabilește nivelul EDSS în funcție de gradele de afectare, pe o scară de la 1 (fără dizabilitate)
și până la 9,5 (pacient imobilizat la pat).

5.2. Scorul sistemului funcțional

 Scorul sistemului funcțional este cel care face referire la evaluarea funcțiilor: piramidală,
cerebeloasă, a trunchiului cerebral, senzitivă, vizuală, a tractului intestinal și vezicii, dar și a
funcției mentale.

6. Complicațiile sclerozei multiple

Scleroza multiplă poate cauza apariția unor complicații precum:

 Rigiditatea musculară și spasmele musculare;

 Paralizia, în mod deosebit la nivelul picioarelor;

 Tulburări de memorie și instabilitate emoțională;

 Depresie;

 Epilepsie.

7. Cum se tratează scleroza multiplă

Din păcate, nu există un tratament care să vindece scleroza multiplă, ci doar tratamente care
accelerează procesul de vindecare dintre puseuri, care încetinesc evoluția bolii și care
ameliorează simptomele. În unele cazuri, simptomele sunt atât de blânde încât nu este necesar
un tratament.

7.1. Tratamentul medicamentos pentru scleroza multiplă

Tratamentul medicamentos pentru scleroza multiplă este stabilit de medic, în funcție de
simptomele pe care pacientul le prezintă, de vârsta acestuia și starea de sănătate.
Corticosteroidele sunt adesea prescrise în caz de scleroză în plăci pentru reducerea inflamației
nervilor. Efectele secundare includ: insomnia, hipertensiunea, retenția de apă, instabilitate
emoțională. Corticosteroidele sunt prescrise în timpul atacurilor. 
Interferonul beta este folosit, de asemenea, în tratarea sclerozei multiple. Acesta este similar
interferonului produs în mod natural de organism și are un efect imunomodelator și antiviral.
Interferonul beta se administrează prin injectare subcutanată și reduce frecvența puseurilor,
precum și severitatea acestora.
Ocrelizumab este folosit pentru tratarea formelor progresive ale sclerozei multiple, iar
studiile făcute până acum au demonstrat că acesta reduce frecvența puseurilor, dar și
încetinește evoluția bolii prevenind astfel dizabilitățile.
Glatiramerul acetat blochează sistemul imunitar în încercarea sa de a ataca mielina. Acesta
se administrează pe cale injectabilă.
Fingolimod e un medicament care se administrează pe cale orală pentru reducerea frecvenței
episoadelor specifice sclerozei în plăci.
Natalizumab este conceput pentru a bloca celulele bolnave din sânge să pătrundă în creier
sau în măduva osoasă. Acesta este bazat pe anticorpi și este folosit pentru tratarea sclerozei
multiple severe. Totuși, natalizumabul crește riscul de infecție virală a creierului.
Aletuzumab reduce frecvența puseurilor și se administrează timp de 5 zile consecutiv sub
formă de perfuzie, urmate de o pauză și apoi de încă 3 zile de tratament.
Mitoxantrona este un imunosupresor foarte rar folosit în tratarea sclerozei multiple întrucât
are efecte dăunătoare asupra inimii și crește riscul de cancer al sângelui.
În tratarea sclerozei multiple sunt folosite și alte medicamente care să reducă simptomele
sclerozei multiple. Printre acestea se află și: antidepresivele, medicamentele pentru dureri,
medicamentele pentru probleme gastrointestinale și nu numai.

7.2. Terapii complementare pentru scleroza multiplă

Terapiile complementare pot fi folosite în paralel cu tratamentul convențional, pentru
ameliorarea simptomelor specifice sclerozei multiple. Sportul, yoga, tai chi-ul, masajul,
acupunctura, adoptarea unei diete sănătoase și aromaterapia pot fi de ajutor, ameliorând
simptomele sclerozei în plăci și ajutând pacientul să facă față afecțiunii de care suferă.

7.3. Fizioterapia și kinetoterapia pentru scleroza multiplă

Fizioterapia și kinetoterapia sunt, de asemenea, recomandate de medici în caz de scleroză
multiplă. Acestea au rolul de a reduce durerile, de a stimula activitatea musculară, de a spori
mobilitatea și de a reduce totodată rigiditatea musculară și osoasă dar și de a fortifica întreg
corpul.

7.4. Terapia ocupațională pentru scleroza multiplă

Terapia ocupațională are scopul de a ajuta pacientul să fie independent, în măsura în care
acest lucru este posibil, și să trăiască o viață cât mai normală cu afecțiunea pe care o are.
Terapia ocupațională nu numai că ajută pacientul să își găsească activități pe care le poate
face, însă îi sporește acestuia și încrederea în sine, crescându-i totodată și toleranța la
frustrarea specifică în cazul unei asemenea afecțiuni.

7.5. Tratamente experimentale pentru scleroza multiplă

Oamenii de știință caută în permanență un tratament cât mai eficient și cu efecte secundare
cât mai blânde. Pentru scleroza multiplă s-au dezvoltat o serie de tratamente care se află încă
în faza de cercetare. Printre acestea se află și tratamentul cu celule stem și tratamentul cu
doze mici de Naltrexonă.

8. Cum afectează scleroza multiplă viața personală, socială și

profesională a bolnavului
Scleroza multiplă afectează viața personală, socială și profesională a pacientului și, pentru a îi
putea face față, pacientul trebuie să o accepte și să își adapteze viața în funcție de
transformările ce se petrec din cauza acestei afecțiuni.
În cazurile în care scleroza se manifestă prin simptome blânde, pacientul îți poate continua
viața fără prea multe schimbări, acesta fiind capabil să își mențină jobul fără probleme.
Totuși, în cazurile mai severe, viața profesională a pacientului este afectată, de multe ori
acesta fiind nevoit să renunțe la locul de muncă din cauza dizabilităților care apar pe parcurs.
Viața personală a pacientului are, de asemenea, de suferit de pe urma sclerozei multiple,
partenerul, familia și prietenii pacienților care primesc diagnosticul de scleroză multiplă fiind
afectați în mod direct de transformările ce se petrec din cauza acestei afecțiuni. Pacientul ar
trebui să discute deschis cu apropiații despre problema de sănătate pe care o are, iar familia și
prietenii să îi demonstreze că sunt alături și că îl sprijină necondiționat.
Viața socială a pacienților cu scleroză multiplă trece și ea printr-o serie de transformări.
Pentru a nu renunța la activitățile pe care obișnuiesc să le facă cu placere, pacienții cu
scleroză multiplă ar trebui să își monitorizeze starea, să observe factorii declanșatori și, în
funcție de asta, să își facă programul de ieșit.
Unul dintre cei mai comuni factori declanșatori pentru episoadele specifice sclerozei multiple
este temperatura crescută a corpului. Băile fierbinți sau temperaturile ridicate de afară pot
declanșa imediat un puseu la pacienții bolnavi așa că statul la plajă, efortul intens și băile
fierbinți ar trebui evitate. Primul simptom care apare în caz de supraîncălzire a corpului la
acești pacienți este vederea încețoșată. Nici temperaturile foarte scăzute nu sunt benefice
pentru acești pacienți, mai ales pentru cei care prezintă spasticitate în general.
Sportul, terapia cognitiv-comportamentală și terapia ocupațională pot fi de mare ajutor pentru
persoanele cu scleroză în plăci.
Asociația de scleroză multiplă București, precum și asociațiile din țară, pot sprijinii pacienții
care au primit acest diagnostic.

9. Poate fi scleroza multiplă prevenită?

Fără o cauză clar definită a sclerozei multiple, modalitățile de prevenție a acestei boli nu au
fost încă identificate. Activitatea fizică regulată, orele suficiente de somn sau o alimentație
sănătoasă vor aduce beneficii pe termen lung în cazul multor persoane, însă nu s-a dovedit
încă faptul că aceste măsuri ar putea să ajute la prevenirea dezvoltării sclerozei multiple.

10. Prognosticul pacienților cu scleroză multiplă

Poate fi o adevarată provocare ca un pacient să trăiască cu această boală, însă noile
tratamente descoperite în ultimele decenii au ameliorat considerabil calitatea vieții pacienților
cu scleroză multiplă. Boala în sine este rareori fatală, însă complicațiile pot să apară în urma
sclerozei multiple severe, cum sunt: infecțiile urinare și infecțiile în zona pieptului ori
dificultățile la înghițire.
Speranța de viață, în medie, pentru pacienții cu scleroză multiplă este în jurul a 5 pănă la 10
ani mai mică decât media.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma
unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin
platforma DOC-Time, aici. 
 
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS Choices - https://www.nhs.uk/conditions/multiple-sclerosis/
Summary of evidence-based guideline: Complementary and alternative medicine in multiple
sclerosishttps - www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3962995/
Multiple sclerosis: clinical aspects - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30300239/