Lecția 14: (16.02.

22)

Tema 6. Procese oscilatorii și ondulatorii

§9. Oscilaţii armonice libere neamortizate.

Proces oscilator (sau simplu oscilație) se numesc procesele,

care se repetă peste intervale egale ori aproximativ egale de timp.
Sistemul care efectuează oscilații se numește sistem oscilant.
Cele mai simple sisteme oscilatorii sunt pendulul matematic,
pendulul cu resort sau elastic, ori coarda întinsă, răsăritul şi
apusul Soarelui, rotirea roților, oscilațiile pendulului unui
ceasornic, vibrațiile unei coarde sau a unui diapazon, tensiunea
dintre plăcile unui condensator în conturul unui radioreceptor etc.
În dependență de natura procesului fizic care se repetă, deosebim
oscilații mecanice (oscilațiile pendulului, strunelor, detaliilor
mașinilor și mecanismelor, presiunii aerului la propagarea în el a
sunetului, frământarea mării etc.); oscilații electromagnetice
(oscilațiile curentului electric alternativ, oscilațiile vectorilor
intensității câmpului electric E și al inducției câmpului magnetic
variabil B etc.); oscilațiile electromecanice (oscilațiile
membranelor la telefoane și difuzoarele electromagnetice etc.) ș.
a.
Oscilațiile sunt răspândite pe larg în natură și în tehnică. În
multe cazuri oscilațiile joacă un rol negativ. De exemplu:
oscilațiile podurilor, oscilațiile corăbiilor, oscilațiile clădirilor și a
altor construcții, vibrațiile aripilor avionului – toate acestea sunt
niște procese, care pot da urmări distructive sau chiar catastrofale.
În asemenea cazuri se pune problema de a preveni apariția
oscilațiilor sau de a lua măsuri, ca oscilațiile să nu atingă
dimensiuni periculoase.
Totodată procesele oscilatorii stau la baza diferitor ramuri ale
tehnicii. Astfel, de exemplu, pe procesele oscilatorii se bazează
toată radiotehnica.

1
 În toate cazurile, pentru realizarea proceselor oscilatorii este
necesară existența unei forțe, care tinde să întoarcă corpul în
starea sa de echilibru.
Oscilaţiile care au loc numai sub acțiunea forței de revenire se
numesc oscilaţii libere neamortizate.
Oscilaţiile ce au loc după legea sinusului ori cosinusului se
numesc oscilaţii armonice şi se descriu prin relaţia:
x  A cos 0t  0  , (1)
unde x este deplasarea sistemului de la starea de echilibru, în
momentul de timp t , cum ar fi elongaţia în cazul oscilaţiilor
mecanice ori valoarea momentană a curentului (tensiunii) în
circuitul oscilant, iar A - este devierea, elongația maximală sau
amplitudinea sistemului oscilant de la starea de echilibru.
Argumentul 0t  0  se numește fază a oscilațiilor, iar
constanta 0 - faza inițială.
Mărimea:
2
0  (2)
T
se numeşte frecvenţa circulară (ciclică) sau pulsație. Mărimea T
reprezintă perioada oscilaţiei, adică perioada de timp în care se
efectuează o oscilație completă și după care oscilaţia se repetă
identic.
Numărul de oscilaţii complete, care se efectuează într-o
unitate de timp se numeşte frecvenţă a oscilațiilor:
1
 (3)
T
Deci, din (2) şi (3) avem:
0  2  (4)
Frecvenţa în sistemul SI se măsoară în Hertz  Hz  :
1
1Hz  s . Se mai utilizează și multiplii lui precum:
1kHz  103 Hz ;
1MHz  10 Hz ;
6

2
 1GHz  109 Hz ;
1THz  1012 Hz .
Calculăm viteza corpului la mișcarea oscilatorie:
dx
   A0 sin(0t  0 ) (5)
dt
Calculăm accelerația corpului la mișcarea oscilatorie:
d d 2 x
a  2  02 A cos(0t  0 )  02 x (6)
dt dt
Deci, am obținut conform relației (6):
a  02 x (7)
Am obţinut o relaţie remarcabilă, care ne indică că acceleraţia
este proporţională cu deplasarea (elongaţia)!
a
  02 (8)
x
Mărimea 0 nu depinde de deplasarea (elongaţia) x; dacă
creşte x , creşte şi a , deci,  0 - este o constantă. Prin urmare,
rămân constante atât frecvenţa, cât şi perioada T de oscilaţii.
Anume de aceea oscilaţiile armonice se utilizează pentru
măsurarea timpului, de exemplu, în ceasornice cu arc, cu pendul
etc.
Revenind la ecuaţia (6) observăm că ea poate fi scrisă ca:
d 2x
2
  02 x
dt
Sau, egalând cu zero v-om obține o ecuaţie diferenţială
omogenă de gradul doi, care descrie procesele oscilatorii armonice
neamortizate:
d 2x
2
  02 x  0 (9)
dt

(9) – se numește ecuația diferențială a oscilațiilor libere

neamortizate. Soluţia acestei ecuaţii este relaţia (1), adică ecuaţia
3
de bază a oscilaţiilor armonice. Graficul acestor oscilaţii este
prezentat în figura 1.

Fig. 1.

§10. Oscilaţii mecanice ale pendulului cu resort şi oscilaţii

electromagnetice în circuitul oscilant. Formula lui
Thomson.

Să scriem ecuația diferențială ce caracterizează procesele

oscilatorii armonice neamortizate:
d 2x
2
  02 x  0 (10)
dt
și ecuația oscilatorului liniar armonic:
x  A cos 0t  0  (11)
Considerăm două exemple concrete de procese oscilatorii
libere neamortizate: oscilaţiile mecanice ale pendulului cu resort
şi oscilaţiile electromagnetice în circuitul oscilant.
1. Oscilații mecanice
În Fig. 2 este reprezentat un pendul cu resort ( arc ) – o
greutate de masa m suspendată de un arc absolut elastic . În stare
de echilibru forța mg se echilibrează cu forța elastică k∆l0.

mg  k l0 (12)

4
 Vom caracteriza deplasarea greutății din poziția de echilibru
prin coordonata x. Orientăm axa Ox după verticală în jos, astfel
încât originea ei să coincidă cu poziția de echilibru a greutății.
Dacă deplasăm greutatea din poziția de echilibru la o distanță
x, alungirea arcului va deveni egală cu (∆l0 + x) și proiecția forței
rezultante pe axa x va fi:

F  mg  k (l  x) (13)
Ținând cont de condiția de echilibru (12), după întinderea
arcului oscilațiile corpului vor avea loc şi vor fi armonice în
limitele legii lui Hooke. Deci, la deplasări " x" nu prea mari
obținem
F  k  x , (14)
unde k - este coeficientul de elasticitate a arcului care se exprimă
ca
P
k (15)
 st
 st - fiind întinderea statică iar P – ponderea greutății.

Fig. 2.

5
Semnul “ – “ din formula (14) arată, că elongația și forța au
sensuri opuse: dacă greutatea se deplasează din poziția de
echilibru în jos ( x > 0), forța este orientată în sus ( F < 0), când
greutatea se deplasează în sus ( x < 0), atunci forța este orientată
în jos ( F > 0). Așadar forța F posedă următoarele proprietăți:
1)ea este proporțională cu deplasarea bilei din poziția de echilibru,
2) ea este întotdeauna orientată spre poziția de echilibru.
În acest exemplu forța (14) după natura sa este, de fapt,
elastică. Se poate întâmpla ca o forță de altă natură să se supună
aceleiași legități, adică să fie egală cu – kx, unde k este o mărime
pozitivă constantă. Forțele de acest fel, independent de natura lor,
se numesc forțe cvasielastice.
Pentru a comunica sistemului deplasarea x, contra forței
cvasielastice trebuie să efectuăm lucrul
x x
kx 2
L     F  dx   kx dx 
0 0
2
Acest lucru se consumă pentru formarea rezervei de energie
potențială a sistemului. Prin urmare, la deplasarea din poziția de
echilibru la distanța x sistemul, în care acționează forța
cvasielastică, posedă energie potențială.
kx 2
Ep  (15.1)
2

Fig. 3.

6
 Presupunem că energia potențială în poziția de echilibru este
egală cu zero. Expresia (15.1) coincide cu expresia energiei
potențiale a unui arc deformat.
Să revenim la sistemul, reprezentat în figura 2. Comunicăm
corpului deplasarea x = A și lăsăm sistemul liber. Sub acțiunea
forței F = – kx corpul se va mișca spre poziția de echilibru cu
viteza mereu crescândă   dx / dt . În acest caz energia
potențială a sistemului va descrește (fig. 3), însă va apărea energia
cinetică mereu crescândă Ec  mx2 ( masa arcului se neglijează).
2

Revenind în poziția de echilibru greutatea va continua să se miște

după inerție. Această mișcare va fi întârziată și va înceta atunci,
când toată energia cinetică se va transforma în energie potențială,
adică atunci, când deplasarea greutăţii va deveni egală cu –A.
Același proces va avea loc și atunci, când greutatea se va mișca în
sens opus. Dacă frecarea în sistem lipsește, energia sistemului
rămâne constantă și greutatea se mișcă oricât de mult între limitele
x = A și x = –A.
https://www.youtube.com/watch?v=HRcjtVa1LfM
Din (14) avem că:
d 2x
F  ma  m 2  kx (16)
dt
De unde, dacă egalăm cu zero și împărțim totul la m, obținem:
d 2 x kx
 0 (17)
dt 2 m
d 2x
Comparând ecuația (17) cu ecuația (10),
2
  02 x  0 ,
dt
putem trage următoarea concluzie: acest oscilator efectuează
oscilații libere neamortizate.

Deci din nou am primit o ecuaţie tipică diferenţială, care

descrie oscilaţiile armonice unde:

7
 k
 02  (18)
m
Deoarece  0 
k , soluția ecuației (17) este :
m
 k 
x  A cos  t  0  (19)
 m 
Determinăm perioada de oscilaţie :
2 k
0  
T m
Deci:
m
T  2 (20)
k
Substituind valoarea lui k din (15), avem:
m   st m   st 
T  2  2  2 st (21)
P mg g

2. Oscilații electromagnetice

Procesele oscilatorii pot avea loc în diverse sisteme, inclusiv

în circuitele electrice, care conţin o capacitate (condensator) şi o
inductanţă (bobină, solenoid). Un astfel de circuit electric se
numeşte circuit oscilant iar oscilațiile în asemenea circuite se
numesc oscilații electromagnetice. În astfel de circuite oscilaţiile
pot fi excitate, încărcând condensatorul sau creând un curent de
inducţie în bobină cu ajutorul unui câmp magnetic periodic extern.
Să considerăm primul caz (figura 4). Închidem comutatorul k
în poziția "1". Condensatorul "C" se încarcă la plăcile respective
cu sarcina +q şi –q .

8
 Fig. 4.

Între plăci apare un câmp electric, energia căruia este:

CU 2 q 2
WE   (22)
2 2C
Dacă permutăm comutatorul din poziţia "1" în poziţia "2" acest
condensator se descarcă prin bobină cu inductanţa L şi circuitul
va fi parcurs de curent. Ca consecinţă energia câmpului electric se
va micşora, dar în solenoid va apărea şi va creşte energia
câmpului magnetic:
LI 2
WB  (23)
2
Dacă admitem că rezistenţa activă R a circuitului este nulă,
atunci energia sumară a câmpului electric şi magnetic rămâne
constantă:
WE  WB  const (24)
În momentul când condensatorul s-a descărcat complet,
energia câmpului magnetic este maximală, iar în circuit va apărea
curent de autoinducţie cu tensiunea electromotoare:
dI
a  L (25)
dt
Prin urmare, curentul prin circuit va decădea până la zero, nu
brusc dar lent. Când curentul va deveni nul, condensatorul va fi
încărcat invers şi procesul se va repeta.
Deci s-a excitat un proces oscilatoriu. Dacă rezistența firelor
ar fi zero, atunci oscilațiile decurg veșnic. Să deducem ecuaţia
acestui proces oscilatoriu, admiţând că rezistenţa activă a
circuitului R  0 .
9
 Curentul care încarcă condensatorul este:
dq
I (26)
dt
Legea lui Ohm pentru un circuit închis (care conţine sursă de
tensiune electromotoare) este:
U 12   12 1   2   12
I  (27)
R R
Deoarece R  0 avem:
1   2   12  0 (28)
Dar
q
1   2  U 12   (29)
C
şi tensiunea electromotoare  12 este nu altceva, decât tensiunea
electromotoare de autoinducţie, conform ecuației (25).
Semnul „-” în (29) apare deoarece se mişcă sarcinile negative
(electronii). Înmulțim relația (29) la “-1” și împărțim toți factorii
la L , ținând cont de (23) obţinem:

dI 1
 q0 (30)
dt LC
Luând în consideraţie (26), avem o ecuaţie tipică mişcării
oscilatorii, unde oscilează sarcina electrică:
d 2q 1
 q0 (31)
dt 2 LC
Aici:
1
 02  (32)
LC
Deci,
1
0  (33)
LC
Soluţia ecuaţiei (31) este:

10
  1 
q  qmax cos  t  0  (34)
 LC 
iar frecvența ciclică și perioada oscilaţiilor vor fi:
1 2
0   (35)
LC T
și,
T  2 LC (36)
Această relaţie (36) se numeşte formula lui Thomson.
Deoarece în experiment se măsoară de regulă nu sarcina dar
tensiunea sau curentul în circuit, să exprimăm soluţia ecuaţiei (31)
prin aceste mărimi.
Capacitatea şi sarcina pe plăcile condensatorului sunt legate
q
prin relaţia U  , prin urmare, din (34) avem:
C
q  1   1 
U  max cos  t  0   U max cos  t  0  (37)
C  LC   LC 

Pentru a evalua variaţia intensităţii curentului în circuit este

necesar de a diferenția ecuația (34) în raport cu timpul:
dq  1   1 
I  qmax   sin  t  0  
dt  LC   LC  (38)
 1 
 I max cos  t  0  
 LC 2
Dacă comparăm (38) cu (37), observăm că, curentul este
defazat faţă de tensiunea pe plăcile condensatorului cu  , iar
2
valoarea maximală a curentului în circuit este
 1 
I max  qmax   . (39)
 LC 
11
https://www.youtube.com/watch?v=1hQK88xN6hc
https://www.youtube.com/watch?v=HRcjtVa1LfM

12