Modelul Big Five al personalit ii: abord ri teoretice şi modelarea

empiric a unui chestionar standardizat.

Pentru citare: Macarie A. Constantin T., Orzan A., Constantin L. Fodorea A. (2008) - Modelul Big Five
al personalit ii; abord ri teoretice şi modelarea empiric a unui chestionar standardizat., în Revista
„Psihologia Resurselor Umane”, vol 6, nr. 2/ 2008,(pp. 62 – 74).

Alexandra Macarie, Ticu Constantin, Alina

Orzan, Loredana Constantin, Anca Fodorea
Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, IAŞI
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Str. Toma Cozma, nr. 3, Iaşi, cod 700554
Rezumat
Studiul a avut ca obiectiv construirea unui chestionar standardizat autohton de evaluare a
personalităţii, după modelul Big Five, chestionar aplicabil în context organizaţional fiind
rezistent la tendinţa de faţadă specifică situaţiilor de selecţie de personal. Conceptele utilizate în
fundamentarea teoretică şi în construcţia acestei probe au fost cele subsumate modelului Big Five
de evaluare a personalităţii. Metodele utilizate au fost cele specifice construcţiei şi validării
primare a unei astfel de probe: cele de definire şi descriere a dimensiunilor cheie, de modelare a
itemilor, de verificare a validităţii de conţinut (proba experţilor) etc. Chestionarul rezultat a fost
aplicat pe un lot de 524 de subiecţi din cadrul populaţiei generale. Rezultatele obţinute confirmă
identificarea a 5 factori de personalitate, definiţi de autori ca sociabilitate, neîncredere,
persistenţă, altruism şi deschidere, factori corespondenţi ai celor cinci descrişi în literatura de
specialitate. Sunt analizate relaţiile celor cinci factori cu variabile semnificative ale personalităţii
puse în evidenţă de alte probe psihologice aplicate în paralel pe acelaşi lot (introversiune –
extroversiune, stabilitate emoţională – nevrozism, originalitate, eficienţă, conformism etc.). Sunt
descrise şi diferenţele obţinute în scorurile pentru cei cinci factori în funcţie de variabilele vârstă,
sex, studii şi nivel de venituri.
Cuvinte cheie: evaluarea personalităţii, modelul Big Five, validitate de conţinut,
validitate concurentă.

Abstract
The aim of the present study was designing a local standardized questionnaire for
evaluating traits of personality, following the Big Five model. The questionnaire was built for
applying in organizations and to resist social desirability. The theoretical background used in the
construction of the questionnaire were part of the Big Five model for personality evaluation. The
methods used in this study were specific to the construction and primary validation of a
questionnaire: defining the factors, designing the items, verifying the content validity (expert
testing). The constructed questionnaire was completed by 524 subjects from the general
population. The results confirm the existence of five personality factors, as defined by the
authors: sociability, incertitude, persistance, altruism and openness. These factors correspond to
the 5 factors described in speciality literature. The study also analyzed the relations the five
factors have with significant traits of personality measured by other psychological questionnaires
which were applied along with our questionnaire (introversion - extraversion, emotional stability
- neuroticism, originality, efficiency, conformism). We also described the differences between the
scores for the five factors depending on age, gender, studies and income.

1
 1. Concepte şi istoric

Personalitate şi trăsături de personalitate

Teoriile privind tr s turile personalit ii au influen at poate cel mai mult evolu ia
instrumentelor de evaluare psihologic (Minulescu, M.,1996). Acest tip de teorii au la
baz afirma ia fundamental c personalitatea poate fi definit ca o structur de tr s turi,
de moduri caracteristice de comportament, cunoaştere, reac ie şi sim ire. (Minulescu,
1996). Conform opiniei lui Allport (1991), o trăsătură de personalitate apare prin
repetarea anumitor comportamente în acord cu o motiva ie intern , comportamente care
sunt valorizate, prin ele însele (motiva ie intrinsec ) sau prin beneficiile pe care la aduc
subiectului (motiva ie extrinsec ). Acesta permite structurarea unor preferin e, a unor
tendin e constante de raportare la situa ii, idei, oameni şi de a reac iona în raport cu
acestea. Aceste preferin e, tendin e, înclina ii, cap t , în timp, o anumit stabilitate,
devenind definitorii pentru individ.
O tr s tur de personalitate poate fi în eleas ca fiind „orice pattern de
comportament (înl n uiri de reac ii), obişnuit şi de durat , care apare într-o varietate de
situa ii în care este pus individul” (Dictionary of Psychology, 1985) Aceasta face ca
identificarea tr s turilor de personalitate s se poat realiza cu ajutorul
chestionarelor/inventarelor de personalitate, instrumente realizate prin compararea datelor
ob inute pe eşantioane foarte mari de persoane şi "izolarea" prin mijloace statistice a
caracteristicilor comune, a modurilor tipice de a reac iona. Un individ poate fi descris în
termeni de tr s turi de personalitate prin compararea rezultatelor înregistrate de el la o
anumit prob psihologic cu mediile rezultatelor ob inute la aceeaşi prob de eşantionul
general din care el face parte. Astfel, el poate ap rea mai supus sau mai dominant decât
ceilal i, mai activ sau mai pasiv, mai introvertit sau mai extravertit decât majoritatea
subiec ilor din aceeaşi popula ie. Nu trebuie s uit m faptul c dimensiunile „m surate”
de instrumentele psihologice (tr s turile de personalitate), sunt nişte “constructe”,
“etichete” lingvistice prin care sunt exprimate sintetic regularit i ale tendin elor
individuale, ale atitudinilor generale sau ale expresiilor comportamentale.

Evaluţia cercetărilor vizând identificarea celor cinci factori

Ipoteza lexical st la baza construc iei modelelor de personalitate în general şi a

modelului Big-Five în special. Aceast abordare, numit si psiholexical , enun c
diferen ele deosebit de semnificative, importante şi de referin în stabilirea şi men inerea
rela iilor interumane sunt codificate virtual în limbaj şi se exprim prin acei termeni
lingvistici care au semnifica ie pentru descrierile comportamentului uman (Lewicki, 1986
apud Minulescu, 1996). Acele diferen e individuale, care sunt saliente şi relevante social,
vor fi g site ca termeni în limbajul comun (Allport şi Odbert, 1936). Mai mult, în limbaj
au fost codificate de-a lungul timpului doar acele caracteristici ale personalit ii care au
putut fi percepute destul de frecvent, au fost relativ uşor de recunoscut datorit
distinctivit ii lor şi au avut suficient semnifica ie pentru a fi codate şi re inute în

2
limbajul natural (Norman, 1967). În 1988 Goldberg introduce termenul “categorii
naturale” plecând de la ideea c un atribut care se refer la o caracteristic a
personalit ii, cu cât este mai important, cu atât va avea mai mul i termeni care s îl
numeasc , vor exista mai multe sinonime şi termeni subordona i care s delimiteze
diferitele fa ete ale acelui atribut (Dîr u, 2007)
Goldberg (1996) îi men ioneaz pe L.R. Thurstone, Allport şi Odbert, R. Cattell,
D. Fiske ca fiind primii exploratori ai modelelor factoriale ale tr s turilor de
personalitate. Allport şi Odbert în 1936 selecteaz din dic ionarul limbii engleze 17.953
de termeni care se refer la tr s turi de personalitate. Având în vedere num rul şi
diversitatea acestor termeni selecta i, se poate afirma c tr s turile de personalitate sunt o
component important a limbajului utilizat de indivizi în cotidian, în interac iunea cu cei
din jur. A fost subliniat astfel importan a social a tr s turilor de personalitate.
A fost necesar reducerea mul imii de atribute a personalit ii la doar câteva
tr s turi esen iale deoarece mai mul i dintre termenii g si i de Allport şi Odbert erau
sinonimi unii cu al ii sau aveau sensuri foarte apropiate. Allport si Odbert în 1936
grupeaz în patru mari categorii cuvintele g site. Astfel ei disting între tr s turi de
personalitate (tendin e generalizate şi personalizate, constante, prin care individul se
adapteaz la mediul s u), st ri temporare şi dispozi ii, judec i de valoare asupra
conduitei şi reputa iei şi caracteristici fizice, talente în care includ şi termenii care nu se
potriveau celorlalte categorii. Deşi autorii men iona i şi-au dorit s încadreze cuvintele în
categorii exhaustive, multe dintre ele se suprapun, nu au grani ele foarte bine stabilite,
ducând la confundarea lor (Agape,2004) . Pornind de la aceste critici Chaplin, John şi
Goldberg în 1988 au definit "prototipul" dup care fiecare categorie s se defineasc în
func ie de concepte largi şi nu prin grani ele deja stabilite (John şi Srivastava, 2006)
Cattel (apud Digman, 1996) a analizat lista lui Allport şi Odbert şi a eliminat
sinonimele, reducând-o la 171 de cuvinte. Lista de adjective a fost dat unor subiec i
pentru scorare şi apoi s-au analizat rezultatele. Cattell a ob inut 35 de grupuri majore de
tr s turi de personalitate şi a mai ad ugat înc 10 tr s turi ob inute dintr-o analiz a
literaturii psihiatrice. O parte din redundan a fost eliminat şi prin gruparea adjectivelor
cu în elesuri opuse în factori bipolari, numite şi dimensiuni descriptive. Cattell şi
colaboratorii lui au construit teste pentru aceste 45 de tr s turi. Pentru ob inerea
rezultatelor s-a folosit metoda analizei factoriale în urma c reia au rezultat 16 factori
majori de personalitate. Cercetarea s-a concretizat în construirea chestionarului 16PF.
Cattell se refer la cei 16 factori ca “factori primari” în opozi ie cu factorii Big-Five pe
care îi numeşte “factori globali”. To i factorii primari coreleaz cu factorii globali şi
astfel pot fi considera i subfactori în interiorul lor.
Într-o a doua etap a cercet rilor în domeniu, Tupes şi Christal ob in constant
replicarea în cercet ri diferite a 5 factori ai personalit ii, pornind de la seturi de variabile
derivate din lista celor 35 de grup ri de factori extraşi de Cattell, analizând intercorela iile
dintre aceştia. Denumirile celor 5 factori au fost reluate ulterior sub forma: extraversie,
agreabilitate, dependenţă, emoţionabilitate, cultură. Rezultatele acestei cercet ri au fost
confirmate de replic ri ulterioare conduse de Norman, Borgatta, Digman. Norman
porneşte direct de la dic ionar şi opereaz clasific ri valabile şi azi între tr s turi stabile,
st ri şi activit i temporare, roluri si efecte sociale. Astfel, el ajunge la definirea unui set
de factori predictibili considera i a reflecta structura de baz a personalit ii: extraversie,
conştiinciozitate, agreabilitate, nevrotism, cultur (Minulescu, 1996).

3
 În cea de-a treia etap se disting cercet rile conduse de Costa şi McCrae (1990)
(care formuleaz o teorie sistematic privind semnifica ia celor 5 mari dimensiuni
importante în cunoaşterea personalit ii) şi cercet rile lui Goldberg (1990) care ajunge la
cea mai sistematic si mai elaborat structur factorial , echilibrat din punct de vedere al
reprezentativit ii termenilor în engleza american .

Paradigma „Big-Five” şi paradigma „Five Factor Model”

Aşa cum am v zut, exist dou abord ri diferite, dou paradigme în analiza şi
descrierea personalit ii cu ajutorul a cinci factori /atribute ale personalit ii: paradigma
ipotezei lexicale şi paradigma modelului big five.
Cercet torii paradigmei lexicale, cei care practic au ini iat studiile în acest
domeniu, urm resc descoperirea structurilor de personalitate prin analiza limbajului
obişnuit şi au elaborat propria concep ie, numit Big-Five, ca alternativ la Five Factor
Model. Aşa cum am v zut, aceşti autori sus in c toate tr s turile care determin
diferen e individuale vor fi reprezentate în limbaj şi prin analiza limbajului obişnuit am
putea realiza o taxonomie comprehensiv a atributelor de personalitate.
Pe de alt parte, preocup rile legate de descoperirea structurilor de personalitate
prin prisma datelor oferite de chestionare au condus la apari ia paradigmei intitulat
„Modelul Big Five”(Five Factor Model). Distinctiv pentru aceast paradigm este
folosirea datelor culese cu ajutorul chestionarelor şi utilizarea analizei factoriale în
reduc ia datelor. Aceast metodologie le-a permis s valideze ipoteza c toate tr s turile
de personalitate pot fi reduse la cinci factori independen i, între care nu mai exist
corela ii semnificative.
Aşa cum sublinia C. Dîr u (2007), deosebirile dintre aceste dou modele sunt îns
minore, cea mai important dintre ele (în afar de cea de metod ) fiind aceea c adep ii
ipotezei lexicale (Big-Five), au renun at la preten ia de a r spunde la întrebarea dac
numele tr s turilor acoper structuri reale sau sunt simple structuri lingvistice. Aceşti
autori afirm c exist o strâns leg tur între limbaj şi realitate şi resping complet ideea
c personalitatea ar putea exista numai în limbaj, ei preferând s vorbeasc despre
atribute ale personalit ii şi nu despre tr s turi de personalitate.
Faptul c diferen ele dintre cele dou variante ale modelului celor cinci factori
sunt minore şi c in mai degrab de un orgoliu privind superioritatea metodei utilizate
este demonstrabil şi prin aceea c aproape întotdeauna studiile lexicale şi cele bazate pe
chestionar apar împreun în aceleaşi publica ii iar combatan ii din cele dou tabere
adopt o pozi ie comun în fa a criticilor dure venite din afara modelului (Dîr u, 2007)

Modelul explicativ al personalităţii propus de Costa şi McCrae

În iulie 1994 la Madrid, la a VIIa Conferin European de Psihologie a

Personalit ii Costa şi McCrae (apud Minulescu, 1996) prezint pentru prima dat
modelul construit de ei privind evaluarea personalit ii prin cei cinci superfactori
(Modelul Big Five). În articula iile acestui „model al persoanei” personalitatea apare ca
una dintre subdiviziunile fundamentale, al turi de abilit ile cognitive, cele fizice şi de

4
alte aspecte care intr în alc tuirea personalit ii ca „material” brut. În opinia autorilor
men iona i, ceea ce intereseaz psihologul este reprezentat de adapt rile specifice,
respectiv felul în care au fost modelate tendin ele de baz prin influen ele externe şi
interne. Psihologul nu poate schimba tr s turile de baz ale clientului, dar cunoaşterea şi
explicarea corect a acestora şi a felului cum ele intervin în problemele existen iale ale
persoanei, îl poate ajuta s reduc la minim dificult ile. În acest model-cadru explicativ
sus in Costa şi McCrae, explica iile trebuie c utate la diferite nivele şi anume, prin
intermediul aşa-numitelor procese de intermediere.

BIOGRAFIE OBIECTIV
BAZE BIOLOGICE Reac ii emo ionale
Schimb ri semnificative

TENDIN E BAZALE ADAPT RI INFLUEN E

Nevrozism CARACTERISTICE EXTERNE
Extraversiune Scopuri personale Norme culturale
Deschidere Atitudini Evenimente
Agreabilitate Int riri
Conştiinciozitate I.S.

IMAGINE DE SINE
Scheme ale eului
Mituri personale

Figura 1. Modelul explicativ al persoanei în diagnoza tr s turilor, Minulescu, 1996, p.26

În explicarea modelului avansat de ei Costa şi McCrae consider c tr s turile

bazale, faimoşii superfactori ai personalit ii - nevrozism, extraversie deschidere,
agreabilitate, conştiinciozitate - apar ca dispozi ii psihice fundamentale, care nu trebuie
în nici un caz privite ca dimensiuni biologice, ele r mânând constructe psihice care sunt
la rândul lor „servite” de structurile biologice (baze biologice). Personalitatea este supus
acestor influen e endogene (denumite de autori tendin e bazale) dar şi unor influen e
exogene. Influen ele externe, rezumate prin conceptul de „situa ie existen ial ”, reunesc
cadrul socio-cultural în care se formeaz persoana şi sistemul de evenimente de via cu
înt ririle pozitive/negative primite de individ de-a lungul vie ii şi opereaz asupra
individului în dezvoltarea sa ontogenetic . În acest cadru biografia obiectiv este
constituit de cursul real al comportamentelor şi tr irilor care formeaz via a individului.
Punctul de focalizare al acestui model îl constituie adapt rile caracteristice,
influen ate atât de tendin ele bazale cât şi de cultur , acele obiceiuri, atitudini, deprinderi,
valori, motive, roluri, rela ii care definesc „identitatea contextualizat ” şi persoana pus
în contextul interrela iilor în care s-a format şi evolueaz . În acest model, un rol aparte în
evaluarea psihologic îl are imginea de sine ca o subdiviziune a adapt rilor caracteristice
persoanei. R spunsurile la chestionarul de personalitate sunt legate cel mai mult şi cel

5
mai direct de acest nivel al imaginii de sine. Între tendin ele bazale şi adapt rile
caracteristice care constituie expresia direct a personalit ii, au avut loc şi au în mod
continuu loc procese dinamice responsabile de un anume izomorfism. Individul intr în
via cu anumite dispozi ii particulare c rora li se d culoare local şi sens prin cultura
prevalent , prin intermediul proceselor de dezvoltare care creeaz acest izomorfism.
Modelul conceptualizat de autorii americani pune problema explic rii în cadru
dinamic al personalit ii, a felului cum dispozi iile bazale interac ioneaz cu un mediu în
schimbare pentru a produce expresiile fenotipice ale personalit ii: valori, proiecte
personale, rela ii personale, imaginea de sine.

Autori şi studii confirmatorii ale Modelului Big Five

Studiile lui Costa şi McCrae au condus la realizarea şi validarea unor chestionare,

care cuprind cei 5 factori şi câte 6 fa ete ale fiec ruia dintre ei: nevrotism, extraversie,
deschidere, agreabilitate şi conştiinciozitate. Aşa cum observa Minulescu în 1996, un
impresionant num r de cercet ri indic un acord general asupra acestui model de 5
factori eviden iat prin tehnica analizei factoriale şi proceduri de autoevaluare şi
heteroevaluare, proceduri realizate în limbi diferite, pe eşantioane de subiec i de sexe,
vârste şi na ionalit i diferite.
Aceste cercet ri sunt schematizate de Minulescu (1996) prezentate dup cum
urmeaz : în Olanda, Brokken defineşte o structur factorial în 6 factori:
agreabilitate/dezirabilitate social , vioiciune, dominan , ordonare/precizie, stabilitate,
intro-extraversie, la care ulterior De Raad şi Hofstee aduc o solu ie clar de 5 factori
defini i drept: extraversie, agreabilitate, conştiinciozitate, stabilitate emo ional şi
intelect. În Germania, Ostendorf defineşte şi el 5 dimensiuni bazale: activism,
conştiinciozitate, stabilitate emo ional , intelect. Italienii Caprara şi Perugini ajung la 5
factori: conştiinciozitate, extraversie, iritabilitate, egoism/altruism, conven ionalitate.
Studiile pe popula ia maghiar conduse de Szirmak şi De Raad indic un acord unanim
pentru primii 4 factori: extraversia, agreabilitatea, conştiinciozitatea şi stabilitatea
emo ional . În privin a celui de-al cincilea factor denumirile sunt înc controversate.
Se ajunge la concluzia c toate tr s turile de personalitate pot fi reduse la 5
factori între care nu mai exist corela ii semnificative, deci sunt independen i de ceilal i .
Cei 5 mari factori denumi i de Goldberg sunt: „Surgency” (cu sens de izbucnire) -
extravertit, vorb re ; Agreabilitate - pl cut, cooperant; Coştiinciozitate - organizat,
sistematic; Stabilitate emo ional - neemotiv, lipsit de invidie; Intelect - creativ,
intelectual.
În concluzie, putem spune c exist un larg consens printre cercet torii şi
constructorii de chestionare de personalitate asupra unei structuri a personalit ii constând
din 5 superfactori, mari dimensiuni ale personalit ii. Dincolo de primii 4 factori, exist
îns un relativ dezacord privind semnifica ia psihologic a factorului 5 (nu a existen ei lui
ca atare). De exemplu, dac ar fi s lu m numai conceptele utilizate în literatur în
discutarea con inutului psihologic al acestui celebru factor 5, am descoperi o variabilitate
influen at în primul rând de concep ia autorilor. Astfel g sim termeni precum “Cultur ”,
“Inteligen ” (Borgotta, 1964), “Intelect”, “Intelectan ”(Hogan, 1983), “Inteligen
fluid ”, “Grij ”, “Aten ie” (Brand& Egan, 1989) şi “Deschidere spre experien ”
(Digman, 1996, John, 1990, apud Minulescu, 1996)

6
 2. Descrierea celor cinci factori ai Modelului Big-Five

În urma unor cercet ri elaborate şi extensive exist un acord qwasi unanim,

asupra denumirii generice pentru cei 5 factori: Nevrotism, Extraversie, Deschidere,
Agreabilitate, Conştiinciozitate. Într-o descriere extrem de succint şi par ial (fiecare
autor propunând diferite fa ete sau nuan e la modelul de baz ) aceşti factori pot fi descrişi
astfel (Howard, 2004):
1. Nevrotism (neuroticism) – N - descrie persoane cu accente nevrotice puternice, cu o
emo ionalitate accentuat , în special în partea sa negativ , cu frici, angoase sau
depresii, persoane care necesit sprijin afectiv pentru a trece peste astfel de faze.
Polaritatea vizata de scala N este legat de continuumul dezechilibru emo ional -
echilibru emo ional.
2. Extraversie (extraversion) – E - descrie persoane comunicative, sociabile, vorb re e,
cu o bun prezen social , cu o capacitate de verbalizare deosebit , persoane care se
simt bine în contexte sociale şi caut din acest motiv interac iunile cu ceilal i.
Polaritatea vizat de scala E este surprins de continuumul extraversie–introversie.
3. Deschidere către experienţă (openness to experience) – O - descrie persoane deschise
spre experien e senzoriale, cu sim artistic, înclina i spre muzic sau arte plastice,
anima i de interese intelectuale, caracteriza i de curiozitate ştiin ific (în special în
ştiin ele naturale), apropia i de natur şi atraşi în general, de o via în armonie cu
natura şi frumosul. Polaritatea vizat de scala O este surprins în continuumul
deschidere c tre experien - mod re inut, conservator de a fi, care include şi
preferin a pentru familiar.
4. Agreabilitate (agreeableness) – A - descrie persoane agreabile, neagresive, pl cute,
animate de sentimente pl cute fa de copii, fa de animale şi, în general, fa de cei
din jur, cu rezisten la frustrare şi care nu-şi exprim frustrarea prin acte de
agresivitate fizic sau verbal . Împreun cu scala Extraversiune, aceast scal face
referire la acele dimensiuni ale personalit ii implicate în rela iile sociale, fiind
caracterizat de polaritatea agreabilitate – duritate în rela iile interpersonale.
5. Conştiinciozitate (conscientiousness) – C - detecteaz persoane ordonate, care prefer
medii de lucru bine structurate şi controlate, capabile de munc sus inut şi de
concentrare îndelungat a energiei c tre realizarea obiectivelor propuse, care sunt
dispuse s investeasc mult munc şi s nu se lase distrase de tenta ii. Dupa Costa şi
McCrae (1990), acest factor este legat de reuşita profesional , de nivel superior,
indiferent de domeniul de activitate, polaritatea exprimat de scal fiind
constiinciozitate - tendinta spre hedonism .
Aşa cum am v zut studiile din literatura de specialtate au condus spre realizarea şi
validarea unor chestionare care cuprind cei 5 factori şi câte 6 fa ete pentru fiecare dintre
ei (Howard & Howard, 2001).

7
Figura 2 Cei cinci factori şi dimensiuni subordonate (dup Howard & Howard, 2001)

Şase fa ete ale INTROVERTIT E- EXTRAVERTIT E+

EXTRAVERSIEI
Afectivitate Rezervat; formal Prietenos, intim
Sociabilitate Rareori caut compania celorlal i Sociabil, caut compania celorlal i
Asertivitate St în fundal Îşi spune punctul de vedere, conduce
Activitate Ritm lent Ritm rapid
Căutare de provocări Nevoie mic de provoc ri Urm reşte provocarea
Emoţii pozitive Mai pu in exuberant Vesel, optimist
Şase fa ete ale FLEXIBIL C- CONŞTIINCIOS C+
CONŞTIINCIOZIT II
Competen Deseori se simte nepreg tit Se simte capabil şi preg tit
Ordine Dezorganizat, nesistematizat Bine organizat, ordonat
Datorie Liber fa de obliga ii Guvernat de conştiin , de încredere
Dorin a de realizare Nevoie sc zut de autorealizare Condus de nevoia de succes
Auto-Disciplin Procrastina ie; distras Concentrat asupra îndeplinirii
sarcinilor
Deliberare Spontan; gr bit Gândeşte bine înainte de a ac iona
Şase fa ete ale INDIFERENT N- REACTIV N+
NEVROTISMULUI
Team Relaxat; calm Îngrijorat
Furie Se înfurie greu Se înfurie repede
Descurajare Se descurajeaz greu Se descurajeaz repede
Conştiin de sine Se ruşineaz greu Uşor de stânjenit
Impulsivitate Rezist uşor tenta iilor Tentat cu uşurin
Vulnerabilitate Suport stressul cu uşurin Vulnerabil
Şase fa ete ale NEADAPTABIL A- ADAPTABIL A+
ADAPTABILIT II
Încredere Cinic, sceptic Onest, bineinten ionat
Sinceritate Prevenitor, extinde adev rul Direct, sincer
Altruism Nu vrea s se implice Doreşte s -i ajute pe ceilal i
Agresivitate Agresiv; competitiv Cedeaza uşor, defensiv
Modestie Se simte superior celorlal i Umil, autodepreciativ
Supunere Înc p ânat; ra ional Uşor de convins
Şase fa ete ale CONSERVATOR D-- EXPLORATOR D+
DESCHIDERII
Imagina ie Orientat pe “aici şi acum” Imaginativ; vis tor
Estetic Neinteresat de art Apreciaz arta şi frumuse ea
Sentimente Ignor şi desconsider sentimentele Valorizeaz toate sentimentele
Ac iuni Prefer familiarul Prefer varietatea; încearc lucruri noi
Idei Focalizare intelectual îngust Curiozitate intelectual larg

8
 Valori Dogmatic; conservator Deschis la reevaluarea valorilor

O dat cu apari ia Modelului Big Five au ap rut şi numeroase cercet ri şi

instrumente de evaluare a personalit ii care au la baz aceiaşi 5 factori. Printre acestea se
num r Five Factor Model, OCEAN si NEO (cu versiunile NEO PI-R şi NEO-FFI) etc.
Deşi se centreaz pe surprinderea şi „m surarea” aceloraşi 5 factori de personalitate,
fiecare dintre aceste instrumente se diferen iaz de celelalte prin modul de construc ie,
sistemul de cotare şi interpretare sau fa etele personalit ii surprinse.
Pornind de la premisa c un astfel de instrument poate fi construit şi validat
pornind de la realitatea româneasc , ne-am propus şi noi construirea şi validarea unei
probe autohtone de evaluare a personalit ii dup Modelul Big Five.

3. Chestionarul B. F. II.; construc ie şi factori

Chestionarul Big-five II a fost construit în intervalul 2005-2007 în cadrul

colectivului E-team1. Chestionarul a fost gândit pentru a fi aplicat în context
organiza ional, creându-se premisele necesare creşterii rezisten ei la tendin a de fa ad în
situa ii de selec ie profesional . Pentru aceasta, în construc ia factorilor am preferat
utilizarea de aser iuni cu dou variante de r spuns (pe cât posibil similare sub aspectul
dezirabilit ii sociale), subiec ii fiind obliga i s fac o alegere for at între cele dou
variante de r spuns, fiecare variant exprimând unul dintre cei doi poli ai factorului
evaluat.
În construirea acestor itemi am luat în calcul mai multe perspective diferite de
definire şi interpretare a celor 5 factori. Deşi am pornit de la modelele consacrate propuse
de Costa şi McCrae (1994) şi Goldberg (1990), factorii chestionarului construit de noi nu
se suprapun în totalitate peste factorii acestor modele, preferând o abordare exhaustiv şi
preluând spre analiz şi opera ionalizare perspective diferite de definire ale celor cinci
factori. În cadrul colectivului E-team am parcurs mai multe etape pân a ajunge la
versiunea chestionarului B. F. II. prezentat în acest studiu.
Astfel, dup definirea cadrului conceptual şi a semnifica iilor interpretative
subsumate fiec ruia dintre cei cinci factori, au fost formula i itemii, aser iuni cu dou
variante. Exemple de itemi:
Situa iile noi:
a) m fac s devin curios;
b) m fac s devin prudent.
Cel mai mult îmi place:
a) s pun în practic idei realiste
b) s g sesc idei originale

1
E-team este o
echip de cercetare mixt studen i - cadre didactice – absolven i, cu peste 45 de
membri şi un program de cercetare care presupune întâlniri de lucru s pt mânale de minim 2 ore
pe s pt mân

9
 Ini ial au fost propuşi un num r mare de itemi care au fost analiza i în cadrul
grupului de lucru şi au fost re inu i 131 de itemi ca fiind corect formula i. Aceşti 131 de
itemi au fost propuşi spre evaluare unui grup de 20 de subiec i (al ii decât cei care au
participat la redactarea itemilor) pentru evaluarea validit ii de con inut prin proba
exper ilor. Am verificat m sura în care fiecare item, într-o prezentare aleatorie, este
recunoscut şi alocat corect uneia dintre cele trei dimensiuni descrise anterior. În urma
acestui proces au fost elimina i 31 de itemi datorit dipersiei mari (variabilit ii cu care
exper ii i-au atribuit diferi ilor factori, al ii decât cei presupuşi de noi). Chestionarul
ob inut astfel a fost aplicat pe un lot de 272 de subiec i din popula ia general şi au fost
analizate rezultatele. În urma analizei consisten ei interne au fost elimina i 25 de itemi şi
re inu i 75 de itemi în forma final a chestionarului (câte 15 itemi pentru fiecare dintre cei
5 factori).
Pentru c am considerat c nu exist o suprapunere perfect a ariei de semnifica ie
a factorilor ob inu i de noi cu nici unul dintre modelele Big Five consacrate, am preferat
ca, în func ie de fa eta dominant surprins de factorii chestionarului B.F. II s oferim
denumiri specifice, adaptate factorilor ob inu i.
Corespunz tor factorului extroversiune din Modelul Big Five, am identificat şi
definit factorul numit de noi Sociabilitate (comunicare /extroversiune) cu polii „Izolat”
(scoruri mici) şi „Sociabil” (scoruri mari). Pentru factorul conştiinciozitate din Modelul
Big Five am identificat un factor numit de noi Perseverenţă (rigurozitate
/conştiinciozitate) cu doi poli „Mobil” (scoruri mici) şi „Perseverent” (scoruri mari)
Corespunz tor factorului nevrozism din Modelul Big Five, în modelul nostru am
identificat factorul Nesiguranţă (neîncredere în sine /nevrozism) cu polii „Sigur pe
sine” (scoruri mici) „Îngrijorat” (scoruri mari). Factorul agrebilitate /adaptabilitate a fost
izolat de noi şi definit ca fiind Altruism (agreabilitate) având polii „Egocentric” (scoruri
mici) şi „Altruist” (scoruri mari). În fine, corespunz tor factorului deschidere la nou
/cultură, am identificat factorul Deschidere (complexitate /deschidere la nou) cu polii
„Administrator” (scoruri mici) şi „Explorator” (scoruri mari). Factorii chestionarului B.F.
II au ob inut pe acest lot (272 de subiec i) urm torii coeficen i de consisten intern
(Alpha Cronbach):
Sociabilitate = ,822
Perseveren = ,706
Nesiguran = ,806
Altruism = ,711
Deschidere = ,895

3. Analiza rela iilor dintre factorii B.F. II

şi alte dimensiuni ale personalit ii

3. 1. Designul cercet rii

Chestionarul B.F. II definit mai sus, a fost aplicat pe un lot de 524 de subiec i în
vederea (re)verific rii consisten ei interne şi verific rii rela iilor semnificative stabilite cu
alte variabile ale personalit ii (aspecte legate de verificarea validit ii convergente).

10
 Participanţi:

La cercetare au participat 524 de subiec i cu vârstele cuprinse între 18 şi 69 de

ani, cu o medie de vârst de 39.1 ani şi abaterea standard de 9.857. Din totalul subiec ilor,
73.1 % sunt femei iar 26.9 % sunt b rba i. În func ie de nivelul de studii, 2.1 % dinte
subiec i au studii gimnaziale, 56.3 % au studii liceale şi 33.5 % au studii universitare. În
func ie de nivelul de venit 6.8 % au venituri mai mici de 100 €, 46.4 % au între 100 şi
200€ venit lunar, 26.9 % au 200-300 €, 13.3 % au 300-500 €, 1% dintre subiec i câştig
între 700 şi 1000 € pe lun şi 1.9 % dep şesc 1000 € pe lun salar. În func ie de specificul
activit ii, 20.8 % lucreaz în domeniul produc iei, 59.4 % în domeniul serviciilor şi 19.8
% lucreaz în comer .

Probele utilizate

Chestionarul Big-Five II a fost aplicat împreun cu alte 3 chestionare care au

confirmat, pe fiecare factor, o consisten intern superioar pragului de ,700 (Alpha
Cronbach): Chestionarul E.P.I. (H.J. Eysenck), Chestionarul „DA 22006” (T. Constantin)
şi Inventarul K.A.I. „Adaptare - Inovare.” (M. Kirton).
Chestionarul E.P.I. (H.J. Eysenck, 1969), cu ajutorul a 57 de itemi cu r spuns
dihotomic de tip da /nu, vizeaz evaluarea a dou dimensiuni principale - extraversiunea
şi nevrozismul şi o scal de minciun - liar. Chestionar D.A. 2.2006 (T. Constantin,
2007), având 203 itemi grupa i în 10 factori, evalueaz 10 dimensiuni accentuate
opera ionalizate pornind de la modelul propus de Karl Leonhard: demonstrativitatea,
hiperexactitatea, hiperperseverenţa, nestăpânirea, hipertimia, distimia, labilitatea, exaltarea,
anxietatea şi emotivitatea. Inventarul K.A.I. „Adaptare – Inovare” (M. Kirton, 1976),
cuprinde 33 de itemi cu evaluarea pe o scal în 5 trepte şi vizeaz o dimensiune general
– stil cognitiv de tip adaptativ - inovativ şi trei subfactori /dimensiuni: originalitate,
ineficienţă şi supunere.
Consisten a intern a chestionarului Big-Five II a fost probat din nou iar
coeficien ii Alpha-Cronbach ob inu i pe lotul de 524 au fost urm torii:
Sociabilitate = .814
Perseveren = .701
Nesiguran = .774
Altruism = .701
Deschidere = .856

3. 1. Analiza şi interpretarea datelor

Analiza diferenţelor

Analizând diferen ele între media scorurilor subiec ilor apar inând unor categorii
diferite de gen, vârst , studii sau nivel de venituri, am identificat câteva diferen e
semnificative statistic dar de putere redus .

11
 Astfel, testul T a eviden iat diferen e semnificative între subiec ii de gen masculin
şi cei de gen feminin la factorul nesiguranţă în sensul c subiec ii de gen feminin au
scoruri ceva mai mari la acest factor.
Folosind Anova One Way s-au identificat diferen e în func ie de nivelul de venit
al subiec ilor pentru factorul nesiguranţă (subiec ii cu venituri între 700-1000 € au
scoruri semnificativ mai mici la acest factor decât celelalte grupe de subiec i). În mod
similar s-au identificat diferen e semnificative în func ie de specificul activit ii în ceea
ce priveşte scorurile la factorul deschidere, în sensul c subiec ii care lucreaz în
domeniul serviciilor ob in scoruri mult mai mari la acest factor, comparativ cu celelalte
grupe (produc ie sau comer ).
0.42

0.40

0.38

0.36

0.34

0.32

productie servicii comert

specif_a

Figura 6: Diferenţe între tipul de activitate în funcţie de factorul „deschidere”.

S-au observat diferen e între diferitele grupe de vârst în ceea ce priveşte factorii
sociabilitate, perseveren , altruism şi deschidere în sensul c scorurile la altruism şi
deschidere scad odat cu înaintarea în vârst în timp ce scorurile la perseverenţă cresc
odat cu vârsta.

Analiza corelaţiilor

În vederea verific rii unor aspecte ale validit ii convergente s-au analizat
corela iile dintre factorii chestionarului B.F. II şi factorii celorlalte probe prezentate mai
sus.
De exemplu, am presupus c între factorii extroversiune EPI şi factorul
sociabilitate B.F. II. exist corela ii puternice datorit universului similar al celor dou
dimensiuni. În mod similar am presupus c între factorul nevrozismul EPI şi factorul
nesiguranţă B.F. II vor exista de asemenea corela ii puternice şi înalt semnificative.
Tabelul corela iilor ob inute între factorii Big-Five II şi factorii EPI (Eysenck) ne
arat c sociabilitatea B.F. II. coreleaz puternic, pozitiv şi semnificativ cu

12
extroversiunea EPI (r=0.650) iar nesiguranţa B.F. II. coreleaz puternic, pozitiv şi
semnificativ cu nevrozismul EPI (r=0.635). Aceste date credem c ofer un suport
empiric solid în sprijinul ideii c cei doi factori ai chestionarului B.F. II. suprind aspecte
semnificative ale extroversiunii şi nevrozismului postulate în Modelul Big Five,
confirmâd astfel validitatea concurent a chestionarului B.F. II. pentru aceşti factori.

Figura 3: Tabelul corelaţiilor dintre factorii B.F. II. şi EPI (Eysenck, 1969)

Correlations

Pearson Correlation
SOCIABILITATE NESIGURANTA PERSEVERENTA ALTRUISM DESCHIDERE
(extroversiune) (nevrozism) (constiinciozitate) (agreabilitate) (deschidere la nou)
Extroversiune_EPI .650** -.375** -.401** .507** .507**
Nevrozism_EPI -.250** .635** .101* -.149** -.178**
Minciuna_EPI .063 -.332** .202** .071 -.015
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Exist şi alte corela ii semnificative identificate între factorii chestionarului B.F.

II. şi factorii EPI care exprim rela ii logice în sensul sus inerii validit ii convergente.
Factorii nesiguranţă şi perseverenţă B.F. II. corelaz negativ cu extroversiunea EPI în
timp ce altruismul şi deschiderea B.F. II. corelez pozitiv cu acelaşi factor
(extroversiunea EPI ) Am putea presupune c extroverti ii (EPI) sunt mai siguri pe ei dar
mai pu in perseveren i şi, în acelaşi timp, mai altruişti şi mai deschişi spre noi experien e,
Trebuie precizat îns c , între factorii B.F. II şi factorii EPI nu exist o
suprapunere perfect având în vedere c factorii chestionarului B.F. II vizeaz şi alte
aspecte decât cele surpinse de chestionarul EPI. De exemplu, factorul sociabilitate B.F. II
pe lâng itemii opera ionalizând extroversiunea, con ine şi itemi vizând activismul,
asertivitatea şi afectivitatea, fiind sensibil diferit atât de extroversiunea EPI cât şi de
extroversiunea din Modelele Big Five. În acest din urm caz, chestionarul nostru difer
de exemplu de modelele propuse de Costa şi McCrae (1990) sau de Howard & Howard,
(2001), datorit slabei reprezent ri prin itemi a subdimensiunilor căutare de provocări şi
emoţii pozitive.
În mod similar celor descrise mai sus am presupus existen a unor corela ii
semnificative şi puternice dintre factorul deschidere B.F. II şi inventarul Adaptare-
Inovare (K.A.I.) sau subfactorii acesteia.
Figura 4: Tabelul corelaţiilor dintre factorii B.F. II. şi K.A.I. (Kirton,1976)

Correlations

Pearson Correlation
SOCIABILITATE NESIGURANTA PERSEVERENTA ALTRUISM DESCHIDERE
(extroversiune) (nevrozism) (constiinciozitate) (agreabilitate) (deschidere la nou)
Originalitate .476** -.413** -.438** .384** .627**
Ineficienta .154** -.007 -.564** .259** .368**
Nesupunere .301** -.177** -.458** .244** .553**
Adaptare_Inovare .417** -.267** -.680** .394** .687**
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

13
 Tabelul corela iilor dintre factorii B.F. II şi factorii KAI confirm ipoteza ini ial .
Factorul deschidere B.F. II coreleaz puternic, pozitiv şi semnificativ cu stilul inovativ
KAI (r = 687), originalitatea (r = 627) şi nesupunerea (r = 553).
În acelaşi timp factorul perseverenţă B.F. II coreleaz puternic negativ cu to i
factorii KAI., din perspectiva acestor corela ii putând afirma c o persoan cu cât este
mai perseverent cu atât este mai pu in original sau inovativ , mai supus (se
conformeaz cu uşurin deciziilor şefilor sau grupului de munc ) şi mai eficient . Pe de
alt parte sociabilitatea B.F. II coreleaz pozitiv cu originalitatea, nesupunerea şi stilul
inovativ KAI, persoanele sociabile fiind recunoscute ca fiind mai originale şi inovative şi
mai nonconformiste, comparativ cu persoanele mai pu in sociabile (izolate).

O alt prob folosit în cercetarea noastr - chestionarul DA 2 2006 - pune în

eviden existen a unor tr s turi accentuate, adic a unor „însuşiri speciale sau tr s turi a
c ror intensitate dep şeşte media, favorizând o pregnan a manifest rii respectivei
tr s turi” (K. Leonhard, 1972), în sens pozitiv sau negativ, în situa ii de via diferite.

Figura 5: Tabelul corelaţiilor dintre factorii B.F. II. şi DA 2 2006 .

Correlations

Pearson Correlation
SOCIABILITATE NESIGURANTA PERSEVERENTA ALTRUISM DESCHIDERE
(extroversiune) (nevrozism) (constiinciozitate) (agreabilitate) (deschidere la nou)
demonstativitate .500** -.188** -.276** .348** .309**
hiperexactitate -.206** .158** .546** -.276** -.335**
hiperperseverenta .020 .175** -.062 -.119** -.035
nestapanire .133** .240** -.124** -.016 .051
hipertimie .420** -.333** -.206** .350** .341**
distimie -.441** .358** .420** -.384** -.454**
labilitate -.004 .355** -.190** .088 .083
exaltare .081 .229** -.065 .212** .019
anxietate -.407** .615** .219** -.251** -.391**
emotivitate -.179** .392** .102* -.036 -.169**
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Am identificat corela ii semnificative multiple între factorii chestionarului B.F. II

şi dimensiunile accentuate D.A. 22006. De exemplu, sociabilitatea B.F. II coreleaz
pozitiv cu demonstrativitatea (r = .500) şi hipertimia (r = .420) şi negativ cu distimia (r =
-.441) şi anxietatea (r = -.407). Altfel spus cu cât o persoan ob ine scoruri mai mari la
sociabilitate, cu atât este mai dezinhibat , predispus s se dezv luie cu uşurin celorlal i
(demonstrativitate), are un surplus de enegie pe care o investeşte în rela iile cu ceilal i
(hipertimie), este mai pu in anxioas sau marcat de o afectivitate negativ (distimie).
Factorul nesiguranţă B.F. II coreleaz negativ cu hipertimia (r = -.333) şi pozitiv cu
anxietatea (r = .615), distimia (r = .358), labilitatea (r = .355), şi emotivitatea (r = .392).
Astfel, cu cât o persoan are scoruri mai mari la nesiguranţă (nevrozism) cu atât ea are

14
şanse s fie mai anxioas , mai emotiv , cu tendin e distimice şi o labilitate psihic mult
mai pronun at , comparativ cu persoane cu scoruri mici la acest factor (stabile
emo ional). În mod similar, cu cât o persoan ob ine scoruri mari la factorul persverenţă
B.F. II cu atât are şanse s aib scoruri mari la hiperexactitate şi distimie iar scorurile
mari la factorul altruism (B.F. II) coreleaz cu scorurile mari la demonstrativitate şi
hipertimie şi cu scoruri mici la distimie. În fine, deschiderea B.F. II coreleaz pozitiv cu
demonstrativitatea şi hipertimia şi negativ cu hiperexactitatea, distimia şi anxietatea. În
acest din urm caz, de exemplu, putem afirma faptul c persoanele cu scoruri mari la
deschidere (B.F. II) au capacitatea de a sesiza şi folosi oportunit ile în rela iile cu ceilal i
(demonstrativitate) şi predispozi ia de a se implica în proiecte diverse şi multiple
(hipertimia). În acelaşi timp astfel de persoane au o înclina ie redus spre planificare şi
verificare (hiperexactitate) şi o dispozi ie la polul opus seriozit ii şi apatiei specifice
distimicului.

4. Concluzii

Reamintim c validitatea de conţinut pentru itemii Chestionarului B.F. II. a fost

verificat la începutul activit ii de cercetare şi construc ie a itemilor prin proba
exper ilor, în timp ce consisten a intern a probei (m sur a fidelit ii şi estimare a
pragului maxim al validit ii) a fost probat pe ambele loturi de subiec i, ob inând valori
superioare pragului de .700 (Alpha Cronbach).
În ceea ce priveste verificarea validit ii convergente, rela iile prezentate în
paragrafele anterioare credem c ilustreaz în mod conving tor aspecte semnificative ale
acesteia. La o prim estimare, ca rezultate a acestor analize, putem afirma c am adus
probe concludente care s sus in ideea validit ii concurente pentru factorii nesiguranţă
(nevrozism) şi sociabilitate (extroversiune) prin corela iile mari ob inute de aceşti factori
cu factori similari din EPI (Eysenck). Prin corela ii ob inute între factorii Inventarului
Adapatare - Inovare K.A.I. (Kirton) am probat validitatea concurent a factorului
deschidere din B.F. II. şi o verificare par ial a factorului perseverenţă (corela ii negative
superioare valorii .680 cu scala Adaptare - Inovare). Corela iile multiple stabilite între
factorii chestionarului construit de noi şi dimensiunile accentuate puse în eviden de
Chestionarul D.A. 22006, completeaz acest tablou, oferind alte serii de corela ii
convergente conving toare.
Specific m faptul c o verificare complet a validit ii concurente a probei
construite de noi o vom considera încheiat doar dup realizarea unor studii care s pun
în rela ie factorii chestionarului B.F. II. cu alte probe similare construite dup Modelul
Big Five. Numai dup ce vom ob ine coeficien i de corela ie la praguri superioare valorii
,600 pentru fiecare dintre perechile de factori similari, din dou sau mai multe probe
similare recunoscute, construite dup modelul Big Five, ne vom declara multumi i
considerând verificarea validit ii concurente a probei construite de noi satisf c toare.
Chestionarul construit de noi trece printr-un proces de dezvoltare pentru a
surprinde întreaga plaj de semnifica ii a fiec rui factor din modelul Big-Five şi printr-un
proces de validare concurent . Sunt de asemenea în derulare şi studii de verificare a
fidelit ii şi a validit ii de criteriu (validitate predictiv ).
Prin itemii dihotomici, egal dezirabili, proba construit de noi are şi avantajul unei
rezisten e mari la tendin a de fa ad care apare în situa iile de evaluare psihologic . Din

15
acest motiv dar şi datorit faptului c este o prob autohton , construit „dup mintea
românului”, credem c poate fi o prob redutabil ce poate fi utilizat cu succes în
procesul de selec ie profesional .

Bibliografie:

Agape, A. M. (2004) Orientare spre eroare şi stil cognitiv – Modelul Big Five şi
replicarea acestuia in limba romana manuscris lucrare de licen .
Allport, G. W. (1991) Structura şi dezvoltarea Personalităţii, Editura Didactic şi
Pedagogic , Bucureşti
Chaplin, J.P. (1985) Dictionary of Psychology, Second Revised Edition, New York,
Laurel
Costa, R. R., McCrae, P.T. (2003) Personality in Adulthood: A Five Factor Theory
Perspenctive edi ia a 2-a, Guilford Press, New York
Dîr u, C (2007) – Psihologia personalităţii în Psihopedagogie sociala, suport de curs,
anul II ID, Editura Universita ii „Al Ioan Cuza”, Iaşi.
Digman, John (1996) The Curious History of the Five-Factor Model în Handbook of
Psychology: Theory and Research, Guilford, New York
Ghaibi, Mohamed (2000) Contribution des traits de personnalité à la compréhension du
comportement d’achat des internautes: une approche modérée par les facteurs
situationnels http://web.univ-pau.fr/IAE-CREG/IMG/pdf/GHAIBI.pdf
Goldberg, L (1996) The Big Five Factor Structure as an Integrative Framework: An
analysis of Clarke’s AVA Model în Journal of Personality Assesment, 65 (3)
Goldberg, L., Hofstee, W. (1997) A comparison Of Big Five Structures of Personality
Traits in Dutch, English and German în European Journal of Personality, Vol. 11
nr. 1, pp. 15-31,
Howard, P.J., & Howard, J.M. (2001a) Professional Manual for the Workplace Big Five
Profile (WB5P) Charlotte: Center for Applied Cognitive Studies.
Howard, P. J.; Howard, J. M., (2004), The Big Five Quickstart: An Introduction To The
Five Factor Model Of Personality For Human Resource Professionals, in Center
for applied cognitive Studies (CentACS), http://www.centacs.com/quickstart.htm

16
Minulescu M., (1996), Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică, Editura
Garell Publishing House, Bucureşti
Srivastava, S., John, O. P The Big-Five Trait Taxonomy: History, Measurement, and
Theoretical Perspectives http://www.uoregon.edu/~sanjay/pubs/bigfive.pdf
Srivastava, S. (2006) Measuring the Big Five Personality Factors.
http://www.uoregon.edu/~sanjay/bigfive.html

17