ROMÂNIA

Poziționare pe glob:
 la intersecția paralelei de 45° N cu meridianul de 25° E.
 o distanță aproximativ egală fața de Ecuator și Polul Nord, în plină zonă temperată.

Poziționare pe continent:
 aproximativ în partea centrală, la o distanță aproximativ egală față de extremitățiile nordică,
vestică și estică
 în sud-estul Europei Centrale

Granițe
N: Ucraina -vărsarea râului Tur în Tisa →loc. Darabani
NE: Republica Moldova - localitate Horodiștea → vărsarea râului Prut în Dunăre
E: Ucraina - vărsarea râului Prut în Dunăre → brațul Chilia
SE: Marea Neagră - brațul Chilia → loc. Vama Veche
S: Bulgaria - loc. Vama Veche → loc. Pristol
SV: Serbia loc. Pristol → loc. Beba Veche
V: Beba Veche → vărsarea râului Tur în Tisa

Importanța economică a Carpațiilor

 resurese naturale (minereuri feroase/neferoase, cărbuni)
 baraj orografic în calea maselor de aer
 extinderea spațiului de locuire

Importanța economică a Dunării

 turism (plimbări, sejururi)
 resurse (pește, stuf)
 comerț
 navigație
 oferă granițe naturale cu Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, Ucraina
 formează o deltă la vărsarea în Marea Neagră

Importanța economică a Mării Negre

 resurse naturale
 transport
 comerț
 turism

MUNȚII CARPAȚI
 sistemul alpino-carpato-himalayan
 pe teritoriul României se formează două curburii, una în zona Vrancei și una în zona Mehedinți
 se împart în 3 diviziuni: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Carpații Occidentali
CARPAȚII ORIENTALI
 de la granița de N a țării cu Ucraina până la Valea Prahovei
 roci: vulcanice, metamorfice, sedimentare cutate
 3 subdivizuni: grupa nordică, centrală și sudică

A. Grupa Nordică – Carpații Maramureșului și ai Bucovinei

 de la granița de N a țării cu Ucraina până la culuarul transversal înalt format din depresiunea
Dornelor-Câmpulung-Gura Humorului
 mod de formare: încrețire și vulcanism
 roci: toate cele 3 tipuri de roci dispuse sub forma a trei culmi paralele, vulcanice in V, șisturi
cristaline în centru și fliș în E
 alt maximă: Munții Rodnei, vârful Pietrosul 2303 m
 direcția de orientare a culmilor: NV-SE
 fragmentare: accentuată
 relief specific:
o vulcanic-con, cratere
o glaciar-lacuri glaciare, circuri glaciare, vale glaciară
o carstic- chei, peșteri dezvoltate pe calcare

B. Grupa Centrală – Carpații Moldo-Trasilvani

 De la culoarul transversal depresiunea Dornelor-Câmpulung-Gura Humorului până la Valea și
Pasul Oituz + Nordul Depresiunii Brașov
 mod de formare: încrețire și vulcanism
 roci: toate cele 3 tipuri de roci dispuse sub forma a trei culmi paralele, vulcanice in V, șisturi
cristaline în centru și fliș în E
 alt. maximă: Munții Călimani, vârful Pietrosul 2100m
 direcția de orientare a culmilor: NV-SE
 fragmentare: accentuată
 relief specific:
o vulcanic-con, cratere (în Munții Harghita-Lacul Sfânta Ana-singurul lac vulcanic din
țară)
o glaciar-lacuri glaciare, circuri glaciare, vale glaciară
o carstic- chei, peșteri dezvoltate pe calcare

C. Grupa Sudică – Carpații de Curbură

 de la Valea și Pasul Oituz până la Valea Prahovei
 mod de formare: încrețire
 roci: fliș
 alt. maximă: Munții Ciucaș, vârful Ciucaș -1954m
 direcția de orientare a culmilor: curbată
 fragmentare: accentuată
 relief specific:
 o carstic- chei, peșteri dezvoltate pe calcare
o lipsește vulcanic deoarece lipsește vulcanismul, iar cel glaciar deoarece altitudinile nu
depășesc 2000m

CARPAȚII MERIDIONALI
 de la Valea Prahovei până la culoarul tectonic Timiș-Cerna
 roci: vulcanice, metamorfice, sedimentare cutate
 4 subdivizuni: grupa extrem estică, grupa estică, grupa centrală, grupa vestică

A. Grupa extrem estică – Masivul Bucegi

 de la Valea Prahovei până la Valea Dâmboviței
 mod de formare: încrețire
 roci: șisturi cristaline, fliș (zona marginală)
 alt. maximă: Munții Bucegi, vârful Omu 2505m
 direcția de orientare a culmilor: E-V
 fragmentare: slabă, masivitate accentuată
 relief specific:
o glaciar-lacuri glaciare, circuri glaciare, vale glaciară
o carstic- chei, peșteri
o eolian

B. Grupa estică – Masivul Făgăraș

 de la Valea Dâmboviței până la Valea Oltului
 mod de formare: încrețire
 roci: șisturi cristaline, fliș
 alt. maximă: Munții Făgăraș, vârful Moldoveanu 2544m
 direcția de orientare a culmilor: E-V
 fragmentare: slabă, masivitate accentuată
 relief specific:
o glaciar-lacuri (Lacul Bâlea), circuri, vale
o carstic- chei, peșteri

C. Grupa centrală – Grupa Șureanu-Parâng-Lotrului

 de la Valea Oltului până la Valea Jiului
 mod de formare: încrețire
 roci: șisturi cristaline, fliș
 alt. maximă: Munții Parâng, vârful Parângul Mare 2519m
 direcția de orientare a culmilor: E-V
 fragmentare: scăzută, masivitate accentuată
 relief specific:
o glaciar
o carstic
D. Grupa vestică – Grupa Retezat-Godeanu
 de la Valea Jiului până la culoarul tectonic Timiș-Cerna
 mod de formare: încrețire
 roci: șisturi cristaline, fliș
 alt. maximă: Munții Retezat, vârful Peleaga 2509m
 direcția de orientare a culmilor: E-V
 fragmentare: masivitate accentuată
 relief specific:
o glaciar-lacuri glaciare, circuri glaciare, vale glaciară
o carstic- chei, peșteri

CARPAȚII OCCIDENTALI
 se desfășoară între Dunăre, Bacău și Someș
 roci: vulcanice, metamorfice, sedimentare cutate
 3 subdiviziuni: sudică, centrală, nordică

A. Grupa sudică - Munții Banatului

 de la culoarul Timiș-Cerna (E), Defileul Dunării (S), Câmpia Lugojului (N )
 mod de formare: încrețire
 roci: șisturi cristaline, fliș
 alt. maximă: Munții Semenic, vârful Piatra Goznei 1447m
 direcția de orientare a culmilor: N-S
 fragmentare: accentuată
 relief specific:
o carstic- chei, peșteri

B. Grupa centrală - Munții Poiana Ruscă

 de la Valea Bistrei până la Valea Mureș
 mod de formare: încrețire
 roci: vulcanice, șisturi cristaline, fliș
 alt. maximă: Munții Poiana Ruscă, vârful Padeș 1382m
 direcția de orientare a culmilor:
 fragmentare: accentuată
 relief specific:
o carstic- chei, peșteri

C. Grupa nordică - Munții Apuseni

 de la Valea Mureș până Barcăului
 mod de formare: încrețire și vulcanism
 roci: vulcanice, șisturi cristaline, fliș
 alt. maximă: Munții Bihor, vârful Bihor 1849m
 direcția de orientare a culmilor:
 fragmentare: accentuată
 relief specific:
o vulcanic- con, cratere
o carstic- chei, peșteri