Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANCE ”Regina
Maria” are un Fondată în anul 1919 sub înalta ocrotire a Majestății Sale Regina Maria
și a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române PF Miron Cristea.
nou preşedinte: Serie nouă. Anul XV. Fondator: Gl. Bg. (r) Petre Stoica.
E-mail: romaniaeroica@gmail.com CALENDAR 2013 „ROMÂNIA EROICĂ„ de colonel (rez.) Alexandru Popovici....... 62
Cont Bancar: RO 45RNCB0082004534620001
BCR, Sucursala Unirea, Bucureşti
Cod Fiscal: 4505235 În atenţia colaboratorilor
România Eroică primeşte pentru publicare articole, evocări, portrete,
Tipar:
note, documente, recenzii, ştiri despre activitatea filialelor ANCE, fotografii
Răspunderea pentru conţinutul articolelor
inedite. Materialele propuse redacţiei vor fi prezentate pe suport electronic
aparţine în exclusivitate autorului, conform
art. 206 din Codul Penal (CD, dischetă), însoţite de fotografiile originale sau scanate în format JPEG,
cu o rezoluţie de cel puţin 300 dpi. În cazuri speciale, vor fi acceptate şi texte
I.S.S.N 1453-9659
dactilografiate. Fotografiile vor fi însoţite de explicaţii corespunzătoare şi de
Copyright: este autorizată orice
numele autorului lor (acolo unde este cazul).
reproducere fără a se percepe taxe
suplimentare, indicând sursa (revista România De la caz la caz, redacţia poate accepta preluarea unor articole apărute în
Eroică), cu excepţia textelor şi fotografiilor a alte publicaţii, dacă prezintă un interes deosebit pentru tematica României
căror provenienţă este specificată expres. Eroice; în această situaţie, persoana care propune articolul respectiv are
Acest număr a apărut în 2000 de obligaţia să obţină acordul publicaţiei în care a apărut.
exemplare. Redacţia îşi rezervă dreptul de a publica materialele în funcţie de
Condiţii de colaborare: cititorii din ţară necesităţi şi, desigur, de a nu le reţine pe acelea care nu se înscriu în tematica
şi din străinătate pot trimite pe adresa revistei. De asemenea, îşi rezervă dreptul de a face, pe textele acceptate
redacţiei texte şi fotografii care se încadrează
în tematica revistei. Manuscrisele nu se
pentru tipar, îndreptările socotite necesare, atât în ceea ce priveşte forma
înapoiază. cât şi conţinutul, fireşte după consultarea sau avizarea autorilor. n
Român nostalgic,
caut valori naţionale
General de brigadă (r) Grigore BUCIU
Asociaţia Naţională
Cultul Eroilor „Regina Maria”
are un nou preşedinte:
generalul maior (rez.)
prof. univ. dr. Visarion Neagoe
Ţară cu
N-aş fi crezut că, după 95 de
ani de la înfăptuirea României
Mari, un ungur ar mai putea
smulge tricolorul naţional de la
tricolorul smuls
brâul femeilor noastre. Şi totuşi,
s-a întâmplat într-o vreme a
drepturilor excesive acordate
minorităţilor şi a funcţionării ţării
în Uniunea Europeană. La ce ne-am
mai putea aştepta? La arestare şi,
poate, la exil, că împuşcarea se pare
că este interzisă prin lege.
de pe frunte arborat de o româncă în România,
O elevă din Covasna, care a poporului român că ea nu-i urăşte
simţit nevoia să-şi afirme decent pe unguri, căci trăieşte printre ei, ci şi honvezii cu pană de cocoş din
şi normal identitatea naţională, urăşte ura ungurilor faţă de români. timpul Dictatului de la Viena? Ce
într-o zi a manifestării excesive a Ea respinge extremismul xenofob diferenţă este între gândirea ei,
maghiarismului xenofob, ne-a dat şi revizionist, ceea ce ar trebui să chipurile didactică, şi politica prim-
o lecţie de neuitat, nouă, tuturor exprimăm şi noi, ceilalţi, mai clar ministrului Tisza, din perioada
românilor, mai vârstnici, diplomaţi, şi mai des. Este timpul să ne trezim dualismului? Niciuna! Ba aş zice că
temători, îndurători şi fraieri. până nu este prea târziu şi să cerem atunci, când Ardealul îl stăpâneau
Sabina, care şi-a încins fruntea autorităţilor române fermitate, ei, femeile noastre ne purtau
cu tricolor când afară fluturau cu lege şi dreptate, nu toleranţă tricolorul la brâu şi ei n-au îndrăznit
ostentaţie faldurile unui steag dulceagă şi frică permanentă că să li-l taie. Ne-am zugrăvit cerul
prin care se încearcă identificarea vom fi puşi la colţ. Pentru că aici cu sfinţi din biserici în culorile
unui ţinut inexistent, a devenit un s-a ajuns în învăţământul atât de estompate şi ei n-au îndrăznit să ni
simbol naţional. Sabina, calmă şi viciat în ultimele decenii, încât le mai ardă, deşi erau consideraţi
clară, cuminte şi raţională, a spus statul român, noi, majoritatea schismatici. Şi acum, în plină
democraţie şi libertate europeană,
AMBIENTAREA
echipamente ce nu mai sunt de
folos armatei pot fi transmise fără
plată către: alte instituţii publice,
asociaţii neguvernamentale de
utilitate publică, unităţi/asociaţii
MONUMENTELOR
de cult aparţinând cultelor
religioase recunoscute în România.
Reprezentanţii acestora trebuie să
se adreseze Secţiei tradiţii şi cultură
militară (STCM) din SMG. Cererea
După ’90, în foarte multe localităţi din ţară s-a înălţat, acolo unde înaintată acestei structuri, al cărei
nu era, un monument al eroilor căzuţi în războaiele duse de armata model se găseşte pe site-ul MApN,
română. Pentru ca amplasamentul să fie cât mai impozant, dar şi trebuie să fie însoţită de două-
pentru a câştiga simpatia localnicilor, primarii au făcut demersuri trei fotografii ale monumentului
pentru a achiziţiona piese de tehnică de luptă aflate odată în dotarea ce urmează a fi ambientat
armatei. În majoritatea cazurilor, solicitările le-au fost aprobate, şi o imagine de ansamblu a
mai ales că, după repetatele etape de restructurare şi reorganizare amplasamentului. Pe lângă
a armatei, sute de astfel de piese au fost scoase din uz şi se află adresa exactă a monumentului
depozitate în centre înfiinţate cu această destinaţie. Dar, beneficiarii respectiv, trebuie precizate faptele
nu au fost întotdeauna mulţumiţi. Ba, unii au renunţat la solicitare evocate prin construirea acestuia.
când au aflat că trebuie să scoată din vistieria localităţii o anumită O comisie constituită la nivelul
sumă. STCM analizează şi decide modul
de soluţionare a cererii, apoi, într-
De ce să plătim, de ce piesele activităţi fac o mare greşeală. un timp scurt, solicitantul este
respective nu ne sunt repartizate Sumele respective intră la bugetul înştiinţat asupra rezoluţiei. De
prin transmitere fără plată? de stat, nu la cel al ministerului. menţionat este faptul că nu se
Această întrebare sintetizează, Conform prevederilor art.28 aprobă cererile de repartizare a
într-un fel, nemulţumirile despre alin.(1) din Instrucţiunile de armamentului de artilerie pentru
care am amintit mai sus. Pentru aplicare a Regulamentului privind monumentele a căror construcţie
un răspuns calificat, ne-am organizarea procedurilor pentru nu este finalizată.
adresat şefului Secţiei valorificări valorificarea bunurilor aflate în Demilitarizarea tehnicii aflată
echipamente şi materiale din administrarea MApN, aprobate în unităţi subordonate CLÎ se face
cadrul Comandamentului logistic prin Ordinul ministrului apărării la Sibiu şi la Târgovişte. Colonelul
întrunit, colonel Mihai Chirilă. Aşa naţionale nr. M.99, publicat în Chirilă ne-a spus că, anul trecut, au
am aflat că, de fapt, piesele de Monitorul Oficial, Partea I nr. 685 fost aprobate 26 de cereri, pentru
artilerie solicitate se transmit fără din 12/10/2009, tehnica de luptă 52 de tunuri cal. 76 mm. Unul
plată instituţiilor publice. Ceea ce demilitarizată, precum şi alte dintre solicitanţi, nefiind de acord
se plăteşte este cu plata, a renunţat.
contravaloarea Facem precizarea că
transportului procedura de transmitere
în vederea fără plată s-ar putea să sufere,
demilitarizării şi în viitorul apropiat, unele
demilitarizarea. modificări. Deocamdată,
Prin urmare, aceia pentru tunuri cal. 76 mm,
care spun că MApN contravaloarea transportului
îşi rotunjeşte şi demilitarizării, executată la
bugetul propriu Sibiu şi Târgovişte, este de 4.692
prin încasarea lei pe bucată, cu TVA inclus. n
costurilor aferente
celor două Irina-Mihaela NEDELCU
Ansamblul
Ec. Nicolae
Popa
La 1 decembrie 2018 se
împlinesc 100 de ani de la
Monumental
al Marii Uniri
înfăptuirea Marii Uniri. Pentru
sărbătorirea acestui eveniment
important din istoria românilor
au fost lansate diverse iniţiative,
toate din partea societăţii civile.
Astfel, în municipiul Alba Iulia
a fost constituit, la 26 iunie va fi inaugurat în anul 2018 la Alba Iulia
2012, Comitetul de iniţiativă – ne asigură domnul Nicolae Popa, preşedintele Comitetului de iniţiativă
pentru ridicarea, la Alba Iulia, a
Monumentului Marii Uniri, având Neamului românesc, să fie a fost finalizată. Nu e locul să
în componenţa sa: reprezentanţi inaugurat la Alba Iulia Monumentul discutăm acum despre aceste
ai autorităţilor locale, oameni de Marii Uniri din 1 Decembrie 1918. eşecuri. Ceea ce vreau să subliniez
cultură, istorici, reprezentanţi ai Pentru a afla amănunte în acest moment este faptul că
Societăţii cultural-patriotice „Avram despre această iniţiativă, ne- iniţiativa noastră prinde rădăcini.
Iancu”, ai Asociaţiei Cadrelor am adresat domnului Nicolae Până în prezent au fost obţinute
Militare în Rezervă şi în Retragere, Popa, economist, preşedintele toate aprobările necesare ridicării
ai Fundaţiei „1 Decembrie 1918” şi Comitetului de iniţiativă Ansamblului Monumental al
ai Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor pentru ridicarea, la Alba Iulia, a Marii Uniri. Este pentru prima dată
„Regina Maria”. Scopul principal Monumentului Marii Uniri, care când avem aprobat certificatul de
al Comitetului de iniţiativă este ne-a declarat următoarele: urbanism, care înseamnă de fapt
acela de a conlucra cu autorităţile certificatul de naştere al oricărei
locale şi cele ale Guvernului pentru - După cum se ştie, după anul lucrări. Este pentru prima dată
demararea demersurilor prevăzute 1918 au fost mai multe iniţiative când se stabileşte amplasamentul
de legislaţia în vigoare, astfel încât pentru ridicarea, la Alba Iulia, a cu toate anexele de rigoare; este
la 1 Decembrie 2018, când vom unui Monument al Marii Uniri. pentru prima dată când există
sărbători centenarul Reîntregirii Din diverse motive, niciuna nu o hotărâre a consiliului local al
municipiului Alba Iulia pentru
construirea Monumentului Unirii.
Proiectul monumentului există:
concursul organizat de Ministerul
Culturii, cu câţiva ani în urmă, a
desemnat câştigătoare lucrarea
artistului plastic Ion Buculei.
Monumentul va fi realizat numai
din piatră.
Sper ca în cinci ani să reuşim să
realizăm acest proiect. Cu sprijinul
cetăţenilor, al oamenilor de bine,
al patrioţilor – eu sunt convins că
încă mai sunt patrioţi în ţara asta
Mănăstirea
leu pentru Ateneu!”, aşa cum a îi va călăuzi spre cele cuvenite
fost deviza subscripţiei publice pe cei îndreptăţiţi să vă asculte
pentru construirea Ateneului ruga! Publicăm alăturat imaginea
Cireşoaia
Român. În al doilea rând, ne bazăm mănăstirii pe care aţi ctitorit-o.
pe Ministerul Culturii, unde ni
s-a promis că, în momentul în
care avem toată documentaţia
prevăzută de lege, proiectul va
fi inclus în bugetul de stat pe
Protos Claudiu Constantin
Panţîru, Mănăstirea Cireşoaia
Cuviosul Eftimie cel Mare,
Chemarea
anul în curs. Nu poţi să soliciţi
sprijin din partea guvernului fără
nişte soluţii clare: certificat de
urbanism, aprobarea consiliului
Tg. Ocna. Admiraţie, cucernice
părinte, pentru râvna pe care o
puneţi întru cinstirea memoriei
Unirii
local, locul de amplasare, proiectul celor căzuţi la Cireşoaia, localitate Nuşa Cantemir, Piteşti.
tehnic, avizul Ministerului Culturii. intrată pe vecie în istorie în anul Felicitări pentru activitatea
Sperăm să parcurgem cât mai de foc 1917, în războiul pentru pe care o desfăşuraţi, ca
repede paşii tehnici şi să finalizăm reîntregirea neamului românesc. vicepreşedinte, în fruntea
documentaţia. Apelul dvs., de a fi sprijinit Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor
Ridicarea acestui monument la în obţinerea a două piese de „Regina Maria”, filiala Argeş. Am
Alba Iulia este, după părerea mea, artilerie de la Ministerul Apărării reţinut că tatăl dvs., sculptorul
o reparaţie morală. Nu se poate ca
Naţionale, care să fie amplasate N. M. Nica, veteran de război,
un eveniment atât de important
lângă monumentul ridicat, a luptat pe frontul celui de-al
din istoria românilor să nu aibă
un monument, un simbol. Este Doilea Război Mondial. Transcriu,
ruşinos la urma urmelor pentru pe scurt, din scrisoarea dvs.:
toate generaţiile care au fost de Născut la 7 februarie 1917, în
la 1918 încoace că n-au reuşit să comuna Făgeţelu, sat Chilia, jud.
identifice soluţii pentru realizarea Olt, tata a făcut primele patru clase
acestui monument. Şi astăzi sunt primare în satul natal, după care a
probleme. Sunt unii care se dau plecat la Bucureşti, cu un frate mai
mari patrioţi, dar n-au făcut nimic mare, dogar de meserie, să-şi caute
până acum. De 20 de ani se tot de lucru şi să înveţe o meserie. În
ceartă. Fie că nu sunt de acord cu anii 1936-1938 a lucrat ca tâmplar
monumentul, fie că nu sunt de la Muzeul satului „Dimitrie Gusti”
acord cu autorul monumentului, din Bucureşti, după care s-a
fie că au ei alte idei. Noi am întors acasă pentru a se pregăti
discutat cu istorici, cu oameni de armată. La 1 martie 1939,
de cultură, pentru a ne prezenta împreună cu vărul său, Nica D.
o privire de ansamblu asupra Dumitru din Ciorîca, a plecat pe jos
acestui monument, ce trebuie să la Slatina. Când au ajuns la poarta
simbolizeze el. cazărmii Regimentului 3 Olt,
Este o răspundere foarte mare, santinela le-a spus: „Cine intră, nu
pentru că este vorba, în fond, de
mai iese!” De frică, s-a mai plimbat
monumentul naţiunii române.
prin oraş, apoi a revenit la cazarmă.
Un monument care eternizează
A făcut o parte din stagiul militar
idealul cel mai scump al românilor:
Unirea. n în acest regiment. Din 22 iunie
Retragerea
şi Krasnodar până la 25 mai 1948. de orice elementară consideraţie,
A fost decorat cu medalia „Bărbăţie bun simţ şi veneraţie faţă de părul
şi Credinţă” cu spadă, clasa a II-a său alb şi de urmele săpate adânc
de la Cerna
(I.D. nr. 2503/13.09.1943). pe chipul acestui erou în viaţă, l-au
Am mai reţinut din scrisoarea umilit în aşa hal, punându-l să
dvs că, la 1 decembrie 2012, jure, cu mâna pe Biblie, aruncată,
împreună cu un grup de iubitori în desconsiderare, pe capota unei
ai istoriei noastre naţionale, aţi maşini, învinuindu-l că şi-a exercitat Radu Petrescu, Bucureşti:
organizat o excursie la Alba Iulia, dreptul legitim, democratic, de a În calitate de proaspăt prieten al
unde aţi dus mesajul tatălui dvs, vota la referendum. revistei păstorite cu multă dragoste
şi al argeşenilor: „Veniţi, veniţi, vă Aceşti pitici, trimişii unor de D-voastră şi colectivul care vă
cheamă Nemurirea!”. Admirabile politicieni vremelnici, au primit ajută, m-am gândit că ar prinde
bine şi rememorarea grelelor
iniţiativele dvs. Din păcate, pe merit o lecţie de viaţă şi de
încercări prin care a trecut Grupul
ilustraţia pe care ne-aţi trimis-o demnitate din partea unui om care
de la Cerna în toamna anului 1916.
(copii xerox) nu poate fi publicată. a trăit urgiile războiului. O lecţie
Ca nepot al unui apropiat al
La bună vedere! care i-a silit să plece cu capetele
cărturarului Nicolae Iorga, preot
Păcat, mare
plecate din faţa distinsului veteran militar distins cu Ordinul Coroana
de război! României datorită participării la
întreaga campanie (1916-1919),
păcat!
Corneliu Cristea, Oneşti, jud. vă propun să includeţi la această
Bacău: M-aş bucura mult dacă s-ar rubrică şi modesta recenzie pe
găsi spaţiu pentru evocarea unui care acesta a făcut-o în 1940
erou căzut în zilele revoluţiei din asupra cărţii locotenentului
Colonel Mitică Chiriac, decembrie 1989. Apariţia acestui Nicolae Defleury, Retragerea de la
Focşani. V-aş fi recunoscător – material în revistă l-ar bucura şi pe Cerna, în textul olograf, identificat
ne scrieţi dvs. – dacă aţi publica tatăl eroului Sabin Fănică Agache, de mine, adăugat pe coperta
acest mic omagiu adus unui brav ajuns la o vârstă înaintată şi într-o interioară a cărţii, printre cele
veteran de război. Iată-l: Acum, stare sufletească uşor de înţeles 2-3 (dintr-o bibliotecă cu 3.000 de
la bătrâneţe, nu am crezut că o după moartea feciorului său. volume!) ajunse cu mare greutate
să particip, fără voinţa mea, la o Am reţinut materialul pentru în posesia mea după vandalizarea
aşa mare înjosire a unui om de 89 publicare. Aşteptăm fotografiile sălbatică a locuinţei bunicilor
de ani, un brav veteran de război, celor două documente fie în mei de către sătenii “eliberaţi” de
Alexandru Verbiţa, preşedintele format electronic, fie prin poştă. revoluţia din decembrie 1989.
subfilialei ANVR din comuna Publicarea acestei recenzii ar
Suraia, judeţul Vrancea. Recunosc reprezenta un omagiu binemeritat
General de brigadă (r)
cu mâna pe inimă că sunt onorat, adus tardiv memoriei tuturor celor
Gheorghe Feraru, Lugoj.
mândru şi fericit că l-am cunoscut care au contribuit prin jertfa lor şi a
Articolul dvs. despre generalul
familiilor lor la realizarea României
pe „nea Lixandru Verbiţa” din erou Dimitrie Petrescu Tocineanu
întregite.
Munţii Vrancei, om bun la suflet ar putea să apară în numărul
O scrisoare pe adresa
ANCE „Regina Maria”
Domnule Director, monumentul, eu – şi cred că şi alţi cetăţeni – am
Vă aduc la cunoştinţă o problemă care mă dat suma de 100 lei. Nu este o sumă mare, dar dacă
nelinişteşte de câţiva ani buni. La noi în oraşul fiecare locuitor ar da după puterea şi vrerea lui, am
Bârlad nu avem Monument al eroilor căzuţi în ultima putea strânge suma necesară. Eu nu cred că un oraş
conflagraţie mondială. Din această cauză, ceremonia ca Bârladul, care are circa 60000 de locuitori, nu
de depunere de coroane de flori are loc la cimitirul poate ridica un monument în memoria celor care şi-
Eternitatea, la Monumentul eroilor din Primul Război au dat viaţa pentru Ţară.
Mondial, 1916-1918. Eu nu dau vina pe nimeni, dar cred că e multă
Colonelul Bălănescu Ioan şi dr. Teodorescu, care delăsare în această chestiune. De aceea, doresc să
s-au zbătut pentru ridicarea unui monument, nu mai interveniţi la organele administraţiei locale pentru
sunt în viaţă. Nu pot să cred că odată cu moartea a se ridica acest monument aşteptat de peste 60 de
acestor bârlădeni inimoşi a murit şi iniţiativa lor. ani.
La adunarea din 5 aprilie 2013, de la Cercul Militar, Cu stimă şi profund respect, n
am întrebat care mai este situaţia monumentului.
Răspunsul primit: nu sunt bani!? Maior în retragere Gheorghe V. Anton
Când s-a lansat iniţiativa de a se ridica Str. Tudor Vladimirescu nr. 158, Bârlad, jud. Vaslui
100 DE ANI!
11.00, la Techirghiol, reprezentanţii
primăriei, bibliotecii, şcolii şi
parohiei locale, ai Asociaţiei
Naţionale Cultul Eroilor ”Regina
Maria”, filiala Constanţa, şi prof. dr.
Costin Scurtu, directorul Muzeului mondiale. Din primul, copil fiind la La eveniment, dirijat impecabil
Militar Naţional „Ferdinand I”, Călăraşi, îşi mai amintea că bunicul de domnul primar Adrian Stan, au
filiala Constanţa, au sărbătorit său, Vasile, avea în gazdă doi ofiţeri mai participat şapte veterani (semn
cu un fast decent, emoţionant şi francezi de la Misiunea Berthelot, că nămolul de Techirghiol chiar
sincer, cele 100 de primăveri (şi care vorbeau stâlcit româneşte şi este eficient!), care au fost distinşi
3 ore, nota sărbătoritului!!!) ale mai mereu îl întrebau: „Monsieur, cu Diploma de Onoare a Asociaţiei
domnului Stoica Dragomir, pe care cum să te strigăm: Fasole sau Fasile?” Naţionale Cultul Eroilor „Regina
toată lumea îl ştie de Nea’ Mircea, Iar nepotul, care începuse să Maria”, Filiala Constanţa.
croitorul! priceapă, se prăpădea de râs! În această zi, însorită din
Domnul nostru, emoţionat Umorul se mai topea când ne cale-afară, s-au pus bazele
peste măsură, ne-a povestit cu apropiam de participarea la cel unei colaborări între Primăria
şarm, cu umor chiar, despre vremea de-al Doilea Război Mondial, cu Techirghiol, Asociaţia Naţională
când avea să vină în Techirghiol, manevrele din Caliacra, frontul, Cultul Eroilor „Regina Maria”,
tare demult, pe un 3 septembrie familia lăsată de izbelişte... Cruzimi, filiala Constanţa, şi Muzeul Militar
(ştia şi ora!), despre cum s-au suferinţe, sacrificii. Naţional „Ferdinand I”, filiala
schimbat 30 de primari de-a Acum s-au adunat copiii, Constanţa, care se va finaliza cu
lungul vieţii sale, despre nepoţi nepoţii, strănepoţii, vecinii prieteni, deschiderea unui muzeu al istoriei
sau despre cum a croit haine cei care-au mai rămas... Colegii de locale, care va avea un spaţiu
pentru Mircea Eliade, un obişnuit generaţie care au fost de faţă au destinat cinstirii memoriei eroilor
al Techirghiolului, şi alte nume de spus cu tărie că n-au decât 92 sau din acest colţ de ţară. n
marcă... poate 93 de ani, dar au de-acum un
A trecut prin cele două războaie model... Dan NICOLAU
mi le-am trăit!”
capitole. Zodia Vărsătorului în care
sunt născut îmi va dărui peste nouă
zile vârsta de 90 de ani, care nu este
chiar Everestul, ca înălţime, dar este
pe aproape şi aceşti ani îi păstrez şi
îi memorez şi îi înşir cu dragoste în
nişte mătănii şi îi depăn, an după
La 5 februarie 2013, generalul aviator în retragere Ion Dobran a an, una câte una, şirag de mătănii,
împlinit 94 de ani. De peste cinci ani, domnia sa a fost elogiat şi sărbătorit mătăniile mele…
la Fundaţia “Erou căpitan aviator Alexandru Şerbănescu”. Acest eveniment Aş vrea să punctez, în materie de
aniversar reprezintă o onoare pentru mine, este un privilegiu oferit în viaţă, câteva momente. Mult, mult
fiecare an care trece şi ne îngăduie să-l sărbătorim încă o dată şi încă o în urmă, coboară amintirea în anul
dată ... Consider că niciun efort nu este prea mare atunci când la capătul 1923, dacă îmi aduc bine aminte,
lui întâlneşti o viaţă dedicată zborului, iar noi, puţin câte puţin, construim ultima care coboară în direct este
edificiul recunoștinţei, aducând în sfera cunoaşterii personalităţi şi figura unei bătrâne albe la faţă,
simboluri. Domnul general Ion Dobran este ultimul pilot de vânătoare, în cu ochi albaştri, care era bunica
viaţă, care a făcut parte din Grupul 9 Vânătoare. mea, crescută în Mehedinţi, şi care,
Pentru această aniversare, pe care am numit-o “Am visat aripi şi mi cu bunătate, când făceam câte
le-am trăit!”, dăruiesc cititorului un mesaj emoţionant, de profunzime în ceva rău, mă acoperea cu “prebul”
conţinut şi în timp, rostit de domnul general aviator Ion Dobran în urmă (fusta) ei şi mă ferea de sancţiunile
cu patru ani. care mi se cuveneau. Anii trec şi se
Generalul şi sergentul!
Somptuosul restaurant „Baba maior (r) Marin Gustav Ciprian, prezent. Cu siguranţă că în cele
Novac” a găzduit unul din marile Cavaler al Ordinului „Mihai peste o mie patru sute de zile şi
evenimente de suflet ale Craiovei Viteazul”, şi sergentul t.r. (r) Marin tot atâtea nopţi de combatant,
– „Ziua Persoanelor Vârstnice”, Dumitrescu, ambii însumând două trăite în tranşee sau în poziţiile
la care au participat peste 200 secole de viaţă plină de trudă şi de tragere pe viscol şi ger ori pe
de invitaţi. Organizatorii – Florin eroism. căldură caniculară, curajosul ofiţer
Dobre, preşedintele Consiliului Generalul maior (r) Marin a avut parte de aprige încleştări
Judeţean al Persoanelor Vârstnice; Gustav Ciprian a intrat în al doilea cu un adversar deosebit de tenace
general de brigadă în retragere secol al vieţii sale cu trupul adânc şi perfid. Departe de cei dragi
Ionel Popa, preşedintele Filialei brăzdat de sechelele războiului de de acasă, dar mereu însufleţit de
ANVR; general de brigadă (r) ing. acum şapte decenii, dar şi de anii Tricolorul românesc, sub ale cărui
Gheorghe Grecu, preşedintele ce i-a adunat în fiinţa sa. Memoria, falduri lupta, a învins nu de puţine
Filialei „Mihai Viteazul” Dolj a însă, i-a rămas mereu vie, mereu ori chiar imposibilul, rămânând
ANCMRR, şi colonel (r) Grigore activă. Mărturie stau numeroasele nemuritoare faptele de vitejie
Păsărin, preşedintele Filialei „Fraţii tomuri scrise despre veteranii de pe răbojul memoriei eterne. În
Buzeşti” a ANCE „Regina Maria” – au război doljeni, în ale căror pagini Decretul nr 483 din 16 iulie 1942,
hotărât ca între numeroşii invitaţi sunt adunate meticulos atâtea prin care i-a fost conferit Ordinul
la festivitate să strălucească şi povestiri ale sale despre faptele „Mihai Viteazul” clasa a III-a, se
doi veterani de război: generalul de vitejie în mijlocul cărora a fost arată: „Dorim a răsplăti meritele
Am crescut într-un
mare respect pentru
muncă şi patrie!
- Numele dumneavoastră ajungând în România, în urma unei plăcut foarte mult şi tenisul, pe care
are o sonoritate deosebită. Ce foamete cumplite care a afectat îl mai practic şi astăzi! Dar jocul
semnifică el? nordul Europei, acum mai bine de care mi-a ordonat mintea şi a făcut
- Deşi mă trag dintr-un neam o sută de ani. din mine un om răbdător şi foarte
vechi de moldoveni, numele atent la detalii a fost şahul. În clasa
meu are o rezonanţă, într-adevăr, - Care sunt, domnule general, a opta am ajuns campion al Iaşului
aparte. Propriile cercetări privind momentele care v-au definit la şah! Cu timpul, am avansat până
etimologia numelui nu m-au dus la drumul în viaţă? la categoria întâi şi sunt convins că
nişte rezultate prea clare. O vreme - M-am născut într-o familie aş fi devenit şi maestru al şahului,
am crezut că numele „Emacu” este de muncitori: tata a fost operator dacă nu aş fi ales alt drum în viaţă.
extraordinar de rar şi că, pe lumea chimist la Fabrica de Antibiotice, iar Şi acest drum a fost cariera militară.
asta, nu am fi decât noi, cei din mama a lucrat ca ţesătoare, vreme Dacă părinţii m-au învăţat respectul
familia mea, cu numele acesta. de patru decenii, la Fabrica de pentru muncă, armata m-a învăţat
Dar, după apariţia internetului, am Textile din Copou. Aş putea spune că respectul pentru Patrie!
descoperit că suntem mai mulţi. Şi, părinţii au fost cei dintâi care mi-au
culmea, nici nu suntem rude! insuflat respectul pentru muncă. Anii - Când aţi simţit atracţia
Tata, bunicul şi străbunicul au de şcoală m-au ajutat să acumulez pentru meseria armelor?
fost români moldoveni din zona cunoştinţe şi să-mi înţeleg rostul - Deşi, în familia mea, se poate
Iaşului, bunicul fiind chiar un pe această lume. După absolvirea vorbi de o tradiţie economică, visul
ieşean foarte bogat. În perioada Şcolii Generale din Valea Lupului, am meu a fost altul. Aveam vreo 10 ani,
interbelică, avea păduri, ferme urmat cursurile Liceului Economic când am văzut pentru prima dată,
şi chiar cumpărase un sfert din Iaşi, pe care l-am încheiat printre la televizor, o emisiune militară,
din vechea piaţă „Sf. Spiridon”. primii în anul 1973. În timpul liceului, intitulată „Pentru patrie”. Se difuza
Comuniştii l-au deposedat de am şi primit o bursă de 430 de lei, duminica. Am descoperit acolo un
toată averea, aşa explicându-se bani pe care îi dădeam în totalitate în colonel pe nume Nicolae Cenuşă,
şi lipsurile în care am crescut mai casă, pentru a-i ajuta, după puterile absolut remarcabil. Era scriitor,
târziu. Din fericire, nimeni din mele, pe toţi ai mei. avea o ţinută deosebită şi vorbea
familia mea nu a avut de suferit în Un rol important în formarea extraordinar. De câte ori îl auzeam,
groaznicele închisori comuniste. mea l-a avut sportul. Ca orice simţeam un sentiment straniu, un
Mama se trage dintr-un neam copil, am bătut şi eu mingea pe imbold de a face ceva deosebit,
polono-ucrainean, străbunicii mei maidanele din Valea Lupului. Mi-a ceva extraordinar în viaţă! Militarii
Pelerinaj în Bulgaria
de ani de cercetări în arhivele
româneşti şi străine, şi-a prezentat
lucrarea ”Căpitanul aviator
Alexandru Şerbănescu. Asul
cerului”. Cei prezenţi au aflat cu
această ocazie aspecte inedite Anul trecut, în preajma Zilei l-au însoţit. Cei prezenţi au adus
despre dotarea aviaţiei române, Armatei Române, un grup din omagiul lor de recunoştinţă, au
afectată profund de actele de municipiul Roman, format din depus coroane de flori spre veşnică
corupţie ale conducătorilor politici, preoţi, medici, profesori, cadre amintire şi au îngenuncheat în
dar şi a unora dintre militarii cu militare în rezervă şi în retragere, faţa osemintelor bravilor noştri
funcţii importante în conducerea elevi, membri ai cercurilor “Cultul strămoşi, ale căror fapte ne vor
armatei, despre pregătirea piloţilor Eroilor”, în frunte cu P.S. preot servi ca exemplu tuturor românilor
români şi participarea acestora la dr. Florin Tuscanu, protopop de de azi şi de mâine.
marile confruntări ale celui de-al Roman şi prim-vicepreşedinte al Din grup a făcut parte şi Stoleru
Doilea Război Mondial. Dar, în Consiliului Director ANCE Neamţ, C. Ion, primarul comunei Văleni,
mod deosebit, au aflat despre a făcut un pelerinaj în Bulgaria la Neamţ, al cărui străbunic se află
eroismul şi spiritul de sacrificiu al Mausoleul eroilor români de la înmormântat în acest loc.
piloţilor români. Căpitanul aviator Plevna, la Catedrala ortodoxă de la Participanţii la acest emoţionant
Alexandru Şerbănescu a fost cel Griviţa, înălţată în anii 1901-1902 pelerinaj au scris în Cartea de
mai bun vânător aerian român. A din iniţiativa oficialităţilor bulgare, Aur a Capelei Române, omagiind
murit într-o confruntare inegală cu sprijinul material şi moral al eroismul ostaşilor români căzuţi pe
cu piloţi americani, atunci inamici populaţiei din zona Plevna. câmpul de onoare al Războiului de
ai României, la 18 august 1944. Aici a avut loc o slujbă de Independenţă din 1877-1878. n
Crezul său a devenit motto-ul cărţii: pomenire oficiată de preot dr.
”Nu înţeleg ca un inamic, oricât de Tuscanu Florin şi de preoţii care Colonel (rez.) Vasile MURARIU
mare şi puternic ar fi, să intre în ţara
mea ca într-un sat fără câini şi s-o
pustiiască…Dar eu voi continua să
lupt, de va fi nevoie singur, până MEMENTO
când sau cad, sau nu se va putea 28 mai 1998, Vărzăreşti-Nisporeni. Cimitirul eroilor români căzuţi în
spune că în România n-a ieşit lupta din iunie 1941; monumentul şi placa comemorativă depusă de
niciun român în calea americanilor, „Ginta latină” Sângeorz-Băi. n
chiar dacă pierdem bătălia”.
În finalul activităţii, Albu Dănuţ,
preşedintele Ligii Militarilor
Profesionişti, a oferit doamnei
Eleonora Arbănaş diploma de
membru de onoare al acestei
asociaţii. De asemenea, col. (r)
Remus Macovei a înmânat tînărului
profesor de istorie Costel Coroban,
membru al Asociaţiei Naţionale
Cultul Eroilor “Regina Maria”,
filiala Constanţa, Diploma pentru
premiul III, acordat de Arhivele
Naţionale Române pentru lucrarea
“Potârnichile gri. Spitalele femeilor
scoţiene în România. 1916-1917”. n
A fost reînnoit
Protocolul de
colaborare
cu Ministerul
Educaţiei
Naţionale
În ziua de 20 februarie 2013, Asociaţia Naţională Cultul
Eroilor “Regina Maria”, reprezentată de general de
brigadă (ret.) Petre Stoica, în calitate de preşedinte, şi
Ministerul Educaţiei Naţionale, reprezentat de Stelian-
Victor Fedorca, în calitate de Secretar de Stat, au
semnat protocolul de colaborare privind desfăşurarea
de activităţi pentru comemorarea şi cinstirea eroilor
şi martirilor neamului nostru, a personalităţilor şi a
momentelor importante din Istoria Românilor, la care
pot participa elevii din învăţământul preuniversitar.
Protocolul, care a fost încheiat pe o perioadă de doi
ani, vizează activitatea Cercurilor “Cultul Eroilor”
înfiinţate în învăţământul preuniversitar. n
Alexandru
vreme la Judecătoria Covurlui. În
octombrie 1845 şi-a dat demisia. A
participat la pregătirea revoluţiei
din martie 1848, din Moldova,
Ioan Cuza
fiind arestat împreună cu tatăl său
Ioan, cu Costache Negri, Vasile
Alecsandri şi alţi nouă revoluţionari
socotiţi periculoşi. Transportaţi,
în căruţe, la Galaţi şi îmbarcaţi
pe un vapor pentru a fi trimişi în
140 de ani
Turcia, au fost salvaţi de intervenţia
hotărâtă a soţiei sale (Elena Rosetti-
Cuza, fiica postelnicului Iordache
Rosetti-Solescu, membru al sfatului
domnesc, şi a Ecaterinei, născută
de la moarte
Sturza, la Miclăuşeni-Roman), dar
şi a consulului francez şi a celui
englez, care au reuşit să întoarcă
vaporul ce se îndrepta spre Măcin
pe ţărmul Brăilei. În luna mai 1848,
tânărul Alexandru a participat acestor avansări spectaculoase, inclusiv cea dintâi împărţire
la adunarea de pe Câmpia la 6 iulie 1857 demisionează administrativă a teritoriului
Libertăţii de la Blaj, alături de alţi din armată în semn de protest naţional, pe judeţe, oraşe şi
revoluţionari moldoveni, munteni, împotriva falsificării alegerilor comune. A fost modificat sistemul
bănăţeni şi transilvăneni. de către Nicolae Vogoride. După de măsuri şi greutăţi, fiind înlocuit
După un autoexil, la Paris repetarea alegerilor, în septembrie cu sistemul european, în vigoare
şi Constantinopol, a revenit în 1857, a fost rechemat în armată, şi astăzi. A fost adoptat Codul Civil
Moldova, însoţindu-l pe noul avansat colonel şi numit locţiitor al modern (napoleonian), au fost
domn, Grigore Ghica, adept al hatmanului miliţiei. Ales deputat organizate comerţul, meseriile,
unirii Principatelor Române. A fost de Galaţi şi membru al Divanului industria şi transporturile. A
numit Preşedinte al Judecătoriei ad-hoc de la Iaşi, a contribuit la fost promulgată legea pentru
Covurlui, lucrând în Galaţi până în pregătirea alegerilor din zilele de 5 organizarea instrucţiunii publice,
1851, apoi Director al Ministerului şi 24 ianuarie 1859. prin care învăţământul primar
de Interne, la Iaşi, până în 1853, Forţele unioniste din Moldova de 4 clase devenea obligatoriu,
agă (şef al poliţiei în anii 1853- şi Muntenia l-au ales domnitor în general şi gratuit şi se aşezau pe
Constantin Brâncuşi
şi “Piatra de Hotar”
Luceafărul sculpturii româneşti, ce fuseseră mutate de la locul către publicul larg în nici una dintre
Constantin Brâncuşi, artistul care lor de către hortişti. Marele artist expoziţiile organizate în ţară şi în
a realizat “Complexul Sculptural din Hobiţa Gorjului şi-a botezat străinătate în memoria marelui
de la Târgu Jiu”, dedicat memoriei sculptura pe cât de simplu şi de sculptor român.
bravilor noştri eroi din epopeea frumos, pe atât de expresiv şi de Piesa zace, potrivit informaţiilor
războiului de reîntregire naţională original: Piatra de Hotar! de care dispunem, într-un depozit
(1916-1918), a creat şi o operă Din păcate, despre această “uitat de lume”, ca să ne exprimăm
sculpturală întru cinstirea creaţie arstistică brâncuşiană se printr-o metaforă.
eroismului românesc din al Doilea ştiu, chiar şi-n zilele noastre, puţine Se spune că la propunerea
Război Mondial. Este vorba de o amănunte. Faptul că lucrarea lui Constantin Brâncuşi, ea a
sculptură care are înfăţişarea unei sculpturală “Piatra de Hotar” nu fost comandată de către oficialii
“Borne de Hotar” şi care urma figurează în majoritatea albumelor Ministerului de Război din epocă
să fie realizată în câteva zeci de şi a cataloagelor dedicate pentru a fi realizată în numeroase
exemplare, care să fie aşezate la genialului artist ne îndreptăţeşte să exemplare cu care să se înnobileze
graniţa de nord-vest a României, facem următoarea afirmaţie: După hotarele reîntregite ale României.
în locul vechilor borne de hotar câte ştim, ea n-a putut fi văzută de Lucrarea plastică seamănă
Într-un apartament din cartierul anume, cu obiecte şi fotografii care “Din povestirile auzite în
bucureştean Drumul Taberei l-am au aparţinut marelui înaintaş al familie, de la bunicul şi de la
cunoscut – prin intermediul familiei familiei. Între acestea atrage atenţia tatăl meu – ne spune profesorul
Radu şi Eugenia Greceanu – pe un covor oriental, foarte bine Constantin Cerchez – am reţinut
profesorul de istorie Constantin conservat, ale cărui culori îşi mai că în momentul când Osman Paşa
Cerchez. Pretextul întâlnirii păstrează încă strălucirea. s-a predat, în cortul său, cel mai
noastre îl constituie, desigur, Este pentru prima dată când apropiat dintre comandanţii cu
rubrica “Eroul din familia mea”. profesorul Cerchez face publică grad superior era colonelul Mihail
Domnul profesor Constantin existenţa acestui covor, care se Cristodulo Cerchez, străbunicul
Cerchez este strănepotul află de mai bine de 135 de ani meu. Osman Paşa ar fi spus că
generalului Mihail Cristodulo- în moştenirea sacră a urmaşilor vrea să se predea unui superior
Cerchez, erou al Războiului de generalului, fiind păstrat cu mare român. Atunci, colonelul Cerchez a
Independenţă. Dincolo de nume, grijă, ferit de lumina soarelui, de ajuns în faţa lui Osman, care i s-ar
acest amănunt se vede cel mai molii şi de praf. Povestea covorului fi adresat cu următoarele cuvinte:
bine în apartamentul domniei oriental a început la porţile Plevnei, “Mă predau în faţa junei şi bravei
sale, unde este amenajat un loc în toamna anului 1877. armate române!” Şi i-a predat sabia.
Două imagini pe aceeaşi temă: capitularea lui Osman Paşa, episod văzut de români (stânga), în care Osman Paşa predă sabia colonelului
Cerchez, şi de ruşi, în care Osman Paşa se predă ţarului Alexandru II.
Dar, în momentele următoare, îmi Osman-Paşa, după o încercare profesorului Constantin Cerchez,
spunea bunicul meu, a apărut un neizbutită de a sparge încercuirea, covorul face parte din covoarele
general rus – Ganeţki – care ar fi rănit, a capitulat, dar el nu a predat de rugăciuni ale lui Osman Paşa.
smuls sabia din mâna lui Cerchez sabia sa colonelului Cerchez, Probabil, în momentul când s-a
şi ar fi spus: “Nu, sabia se cuvine ci generalului rus Ganeţki. În predat a avut asupra sa şi acest
ţarului!” Atunci, Osman, în semn memoriile sale, Carol I notează: covor de rugăciuni. Fiind un obiect
de recunoştinţă pentru atitudinea “…Colonelul Cerchez nu se crede de mare preţ, a considerat că este
lui Cerchez, pentru modul în care competent să primească sabia cel mai potrivit dar pe care îl putea
s-a comportat şi i-a promis că se va mareşalului. Deoarce dânsul nu face, în acele clipe. Covorul a fost
purta cu el ca prizonier de război, ştie unde se află prinţul, trimite păstrat ca pe un obiect de mare
i-a dăruit covorul pe care îl avea în un ofiţer la generalul Ganeţki ca valoare istorică, dar şi sentimentală,
acel moment asupra sa.” să-l înştiinţeze despre situaţie şi în familie, fiind moştenit din tată în
Aceasta este mărturia păstrată, declară lui Osman paşa că aşteaptă fiu.
peste ani, în memoria familiei instrucţii de la cel mai apropiat “De la bunicul meu – ne spune
Cerchez. Potrivit altor surse, general.” domnul profesor Cerchez – covorul
Comentând acest episod, a fost moştenit de tatăl meu,
istoricul Florin Constantiniu, în a sa
O istorie sinceră a poporului român,
conchide: “Hotărâre explicabilă,
poate, dar sigur regretabilă,
întrucât a privat armata română de
un meritat gest – fie şi simbolic –
al adversarului.” Carol i-a acordat
colonelului Cerchez decoraţia
“Steaua României”, în grad de ofiţer,
şi “Virtutea Militară”.
Osman Paşa n-a mai ajuns
prizonierul românilor. După ce a
fost luat de ruşi şi dus la Harkov, se
pare că, pentru scurtă vreme, a fost
ţinut în captivitate şi la Chişinău,
în subsolul conacului lui Gheorghi
Nic. Donici şi al soţiei sale Elena,
născută Casso.
Care este semnificaţia covorului
Prof. Constantin Cerchez și covorul lui Osman Pașa dăruit de Osman Paşa? În opinia Aspect din apartamentul prof. C. Cerchez
Radu Cerchez, care l-a păstrat în mele cele mai valoroase, cărţi rare, a cerut restituirea proprietăţilor
conacul familiei de la Răseşti, pe aflate în colecţia familiei, au fost familiei sale, conform legii, acest
malul Prutului. Covorul a scăpat ca furate de popa din sat. E greu de Mihalache i-a spus: “Domnule, nu
prin minune din mâinile ruşilor. În stabilit adevărul după atâţia ani...” pot să-ţi mai dau pământurile,
februarie 1949, tata s-a dus pentru Fără să vrem, intrăm în povestea că le-au luat ţăranii!” A primit,
ultima oară la moşia de la Răseşti. dureroasă a familiei Cerchez. Jaful totuşi, o parte din teren în altă
Ruşii intraseră deja acolo şi făcuseră şi distrugerile de la moşia Răseşti zonă. Din pădurea familiei n-a
mare prăpăd. Oamenii de la moşie au fost doar începutul. Ca şi alte mai primit nimic. De aproape 20
l-au scos noaptea şi l-au adăpostit “familii de chiaburi”, şi Cerchezii de ani, profesorul aşteaptă să mai
într-o căsuţă. Din toată averea de la au avut de suferit în închisorile recupereze ceva din fosta avere a
Răseşti, tata a luat doar covorul lui comuniste, sau au fost trimiși cu familiei prin Autoritatea Naţională
Osman Paşa şi o pendulă, care este domiciliu obligatoriu în diverse pentru Restituirea Proprietăţilor, o
acolo pe perete. N-a mai recuperat localități. instituţie înfiinţată anume ca să-şi
nimic. Ruşii au luat ce-au vrut, s-au După 1989, pe pământurile de bată joc de foştii proprietari şi să le
îmbătat şi au dat foc. A ars toată la Răseşti, fosta moşie a familiei arate, în dispreţul legilor, că în ţara
casa. Au scăpat doar câteva cărţi. Cerchez, a ajuns stăpân un asta nu s-a schimbat nimic după
Ruşii n-aveau treabă cu cărţile. Le- oarecare Mihalache, senator PSD, 1989. n
au călcat în picioare şi le-au aruncat care deţine acum o imensă zonă
într-o groapă. Eu cred, însă, că volu agricolă. Când profesorul Cerchez Colonel (rez.) Dumitru ROMAN
Consecvenţi ideii de a
readuce în atenţia cititorilor
pagini din revista „România
eroică”, apărută în perioada
interbelică, publicăm în
cele ce urmează articolul
semnat de medicul militar C.
Lupulescu. (România eroică, nr.
5/1930)
Poiana lui
lasă.”
...iar mai departe răspunzând
urărilor căpitanilor:
„Nu vă urez viaţă, căpitanii mei,
Mihai Viteazul
Dinpotrivă: moarte. Iată ce vă cei.
Ce e viaţa noastră în sclavie, oare?
Noaptea fără stele, ziua fără
soare.
Cei ce rabdă jugul şi’a trăi mai vor,
Merită să-l poarte, spre ruşinea
Urmele Cetăţii din Bumbeşti, vest, dealul alburiu al Cornetului; lor”.
rămăşiţele tranşeelor turceşti din la sud se află Gruiul Muierilor care
Porceni, numiri ca: Piscul Turcului, are la nord poiana Măgurilor şi spre Atunci am făcut o legătură
Mormântul Hărăborenilor, Drumul sud Mormântul Hărăborenilor sau între versurile poetului şi legenda
Neamţului etc., iar în ultimul timp poiana Morminţilor. Înspre est peste populară a acestei poiene. Dacă
marile lupte din războiul pentru Hărăbor se află Văcările, iar înspre acest fapt corespunde câtuşi de
întregirea neamului 1916-1918, nord vârful Straja. puţin adevărului istoric, trebuie
acestea toate dau acestei mici făşii De pe înălţimea acestui platou – desigur – cinstită aşa cum se
de pământ impresia unui grandios se văd înspre nord toate culmile cuvine memoria marelui voevod în
tablou istoric, care rezumă în culori înalte până la fosta graniţă, iar legătură cu acel eveniment.
vii şi nepieritoare întreaga gamă înspre sud se resfiră în evantaie Când timpul mi-a permis, am
a naşterii, continuităţii şi afirmării văile, pâraiele şi satele, care cercetat la Arhivele Statului, la
poporului român, de la romani şi formează o ghirlandă ce dispare Institutul Geografic al Armatei şi
daci până în zilele noastre. departe sub orizont, drept în la Academia Română isvoarele
M-rea Tismana, se ştie, a fost centrul lor zărindu-se zidurile albe în măsură a-mi desveli adevărul.
candelă nestinsă a credinţei, ale Târgu-Jiului. Dintre istoricii care au studiat
a culturii şi a tradiţiei istorice Călătorul ce ar trece prin aceste mai bine şi mai amănunţit viaţa
naţionale din cele mai vechi locuri întrebând de ce acest platou voevodului au fost: I. Sârbu şi N.
timpuri şi până astăzi. Dar eu poartă numele de poiana lui Mihai Bălcescu.
vreau să vorbesc aci despre un loc Viteazul, locuitorii de la poala Marele Dicţionar Geografic al
istoric situat în aceeaşi regiune, muntelui iar da cam următorul României spune la pag. 34: Poiana
loc care prin numele şi trecutul răspuns: „Păi, acolo şi-a numărat lui Mihaiu Vodă, munte înconjurat
său reprezintă simbolul vitejiei şi Mihai Vodă oştirea şi a ţinut sfat de văi împădurite cu fag, pe drumul
Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul, tablou în ulei de Theodor Aman.
ce trece spre Vulcan prin pichetele: cu ele înaintea lui”. Iar Baba Novac treceau Dunărea. E de prisos să
(„fostele” N.B.) Nr. 7 Buliga şi Nr. 8 să treacă cu cei 6000 de haiduci mai amintim de sentimentele
Scărişoara. Acest munte se zice că- pe la Turnu Roşu. (Sârbu I., Mihai generalului Basta faţă de Mihai.
şi are numirea de la Domnul ţării Viteazul, p. 312). Iar N. Bălcescu Atunci el cătă să-şi înjghebeze o
Mihai Viteazul care ar fi tăbărât cu descrie locul de întâlnire astfel: nouă armată. Ar fi fost posibil să fie
oastea spre vârful şi poalele lui”. „Între strâmtorile munţilor era un dat pe aceste locuri.
Din punct de vedere istoric ar spaţiu şes îndestul de mare unde III. După pierderea bătăliei de
putea fi trei ipoteze în privinţa Mihai putea tăbărî şi a-şi întocmi la Gura Teleajenului (Bucov) contra
trecerii voevodului prin aceste oştile”. (Nu precizează însă locul moldo-polonilor, la 20 oct., şi cea
locuri, şi anume: unde se afla acea poiană). Asta s-a de la Argeş, 25 noiembrie 1600,
I. După ce a pătruns în Ardeal întâmplat pe la 14-24 oct. 1599. strâns fiind din toate părţile, el
prin pasul Buzăului – în urma II. După înfrângerea de la îşi strânse trupele ce le mai avea
nereuşitei de împăcare a nunţiului Mirăslău (8 sept. 1600) el coborî credincioase pentru ca trecând prin
papal Malaspina – Mihai, pentru spre Făgăraş unde îşi avea ascunsă Ungaria să meargă la Rudolf II spre
a da o bătălie decisivă contra familia. La 20 sept., polonii cu a-şi recâştiga încrederea acestuia.
Cardinalului Bathory, „trimise vorbă Zamoisky înscăunau pe Eremia N. Bălcescu zice cu această ocazie:
lui Raţ, Radu Buzescul şi Udrea Banul Movilă în Moldova şi porneau „Astfel în cele dintâi zile ale lui
să saie şi ei cu toate oştile Craiovei, să ocupe Muntenia pentru decembrie 1600, intră în Ardeal prin
ale Jiului şi ale Mehedinţilor, să iasă Simion Movilă, în vreme ce turcii pasul Vulcanului Mihai Vodă; trece
Monumentul
Memorialul, înalt de peste 9
m, a fost construit pe o platformă
dreptunghiulară şi are forma unui
turn cu căile de acces spre vârf,
folosit ca observator. Este amplasat
Vânătorilor
într-un gol alpin de pe culmea
Pleşului, lângă oraşul Târgu Neamţ.
Ridicat între anii 1937-1939,
din iniţiativa unui comitet
format, aşa cum este înscris
de munte din
pe soclu, din: general Virgil
Bădulescu, preşedinte; Gh. C.
Pantazi, vicepreşedinte; Niţă C.
Giorgescu Coşna, secretar; N.
Bălăcescu, monumentul a fost
Primul Război
construit cu sprijinul Societăţii
“Cultul Eroilor”, prin contribuţia
financiară a unor membri activi,
precum şi a 30 de veterani de
război, ofiţeri, subofiţeri, gradaţi şi
Mondial
soldaţi, participanţi la luptele de
la Cireşoaia şi Coşna, în 1917, şi a
unor persoane din ţară şi din oraşul
Târgu Neamţ, oameni cu suflet
mare şi respect pentru Eroi.
Monumentul este construit din vultur cu aripile larg desfăcute, cadre militare în rezervă şi în
piatră, marmură şi bronz, având o gata de zbor. retragere, elevi.
înfăţişare ingenioasă şi atrăgătoare. În ultima vreme, monumentul A fost o manifestare
Pe cele patru feţe ale a fost restaurat cu sprijinul emoţionantă de care locuitorii din
memorialului, pe plăci de marmură, Consiliului Orăşenesc Tg. Neamţ, zonă îşi aduc aminte cu plăcere.
sunt aplicate mai multe inscripţii condus de primarul Decebal
evocatoare, cu un conţinut încărcat Arnăutu, şi al Subfilialei Tg. Neamţ
de adânci semnificaţii patriotice, a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor Scurt istoric
mai rar întâlnite pe alte memoriale, “Regina Maria”, prin persoana
toponime cu denumiri istorice inginerului Vasile Amihăesei, care La declanşarea Primului Război
strâns legate de locurile unde au este şi membru al Consiliului Mondial, România nu avea trupe
luptat şi s-au jertfit vânătorii de Director Judeţean Cultul Eroilor. Cu de vânători de munte, deşi o
munte. acest prilej, platforma unde este treime din teritoriul naţional este
Iată inscripţia: De pe aceste amplasat monumentul şi calea de teren muntos. Duşmanii seculari
plaiuri şi-a luat zborul în zorii zilei, acces au fost lărgite şi modernizate. ai neamului românesc, Rusia,
în 1917, primul batalion de vânători În ziua de 3 noiembrie 2011, Turcia şi Imperiul Austro-Ungar
de munte sub comanda mr. Virgil la Monumentul Vânătorilor de s-au opus încercărilor românilor
Bădulescu. Munte din Tg. Neamţ a avut de a-şi înfiinţa trupe specializate
Monumentul este “îmbrăcat” loc o manifestare omagială pentru lupta în munţi. Lipsa acestor
cu însemne ale gloriei şi vitejiei dedicată împlinirii a 95 de ani de trupe a însemnat un handicap
ostăşeşti, şi anume: lucrări plastice la înfiinţarea primului Batalion pentru Armata Română şi a dus la
din bronz reprezentând asaltul de Vânători de Munte din pierderea unor teritorii importante
vânătorilor de munte de la Coşna; armata noastră. Au participat în urma acţiunilor executate prin
un luptător, cu o coroană de lauri reprezentanţii Administraţiei locale, manevre de întoarcere de către
pe corp, coroana României şi un cadre didactice, veterani de război, trupele germane şi austro-ungare
Monumentul eroilor
de la Socola-Iaşi
Situată în partea sud-estică a
Iaşului, într-o zonă pitorească, cu
dealuri domoale, acoperite, astăzi,
de întinse livezi şi vii, iar în trecut,
de păduri seculare, Biserica Socola
se înalţă în incinta Spitalului Clinic
Universitar de Psihiatrie. Ctitorie
a Domnului Moldovei Alexandru
Lăpuşneanu, a soţiei sale Ruxandra
şi a fiicei lor, Domniţa Soltana,
ridicată între anii 1551-1562 pe
temelia unei biserici mai vechi,
Biserica „Schimbarea la faţă” a fost
vreme de 250 de ani aşezământ
monahal, cunoscută sub numele
de Mănăstirea Socola.
În imediata apropiere a bisericii,
în partea de nord, în anul 1995 a
fost ridicat, la iniţiativa Asociaţiei
Naţionale „Cultul Eroilor” judeţul
Iaşi, un monument în memoria
celor 124 de militari români căzuţi
în luptele din cel de al Doilea
Război Mondial (1941-1945).
Monumentul al cărui autor este
arhitectul Nicolae Munteanu, este
alcătuit din trei plăci de marmură
şi o cruce. Pe placa de marmură
mijlocie stă scris:
1944-1945. Cinste eroilor
neamului. S-a înălţat acest
monument spre veşnică cinstire şi
pioasă pomenire a celor care au
jertfit pe altarul patriei şi al credinţei
darul suprem al propriei vieţi. În
semn de adâncă recunoştinţă
trupurile celor care au înroşit
pământul rezistând eroic în luptele
Todericiu, cdor. av. (ret.) Marius Popescu, col. (ret.) Mihai Ştir, cdor.
care sprijină material, financiar şi moral eforturile
noastre de a menţine vie memoria neamului
care îl pune în promovarea cultului eroilor (D.R.)n Societatea Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2012
CRUCEA EROILOR
DE PE MUNTELE CARAIMAN
Acolo sus, pe culmea ‘naltă, Cu aceste versuri ale poetului toamna anului 1916, la trecătorile
Mircea Dem. Rădulescu, avea să fie Carpaţilor: Bran, Predeal, Pravăţ.
Pe culmea mândrilor Bucegi evocată, în 1929, în revista România Şi alte zone muntoase fuseseră
Cioplită de-o creştină daltă eroică, la un an de la inaugurare şi udate de sângele bravilor luptători
sfinţire, Crucea de pe Caraiman, români.
Acolo, unde şoimii-s regi, înălţată întru slava eroilor căzuţi în Odată luată hotărârea privind
războiul de reîntregire naţională. În locul de amplasare a Crucii
anul edificării, era considerat drept Eroilor – pe muntele Caraiman,
Privind nemărginirea-albastră, unul dintre cele mai grandioase cei în drept au pornit deîndată
monumente de acest fel nu doar la treabă. S-au adunat fondurile
Pe Caraiman, pe culme, sus, din Europa, ci din întreaga lume, necesare, majoritatea dintre ele
Mântuitoare şi sihastră fiind comparat atunci, evident ca provenind din donaţii benevole,
simbolistică generală, cu Turnul s-a întocmit proiectul ansamblului
Se’nalţă crucea lui Isus. Eiffel, cu Statuia Libertăţii din New monumental, s-au mobilizat
York sau cu „Statuia Mântuitorului” oamenii care să lucreze la înălţime,
din Rio de Janeiro. între aceştia aflându-se lucrători
Cine-a urcat-o sus pe creste? Monumentul se află la ceferişti din districtul Sinaia, militari
2281m faţă de nivelul mării, are activi şi în rezervă şi foarte mulţi
Ce mucenic adevărat? înălţimea de 28m, cele două braţe tineri voluntari.
Din care Biblică poveste, măsurând câte 7m lungime. A fost Proiectul Crucii-monumentale
denumit în patru feluri: „Crucea de pe Caraiman a fost întocmit
Sfinţita cruce s’a‘nălţat? de pe Caraiman”, „Crucea Eroilor de arhitecţii Georges Cristinel
Neamului”, „Crucea Eroilor Ceferişti”, şi Constantin Procopiu, iar
„Crucea Eroilor”. conducerea efectivă a lucrării a fost
Purtată fără de hodină, Lucrările de ridicare a asigurată de Nicu Stănescu.
monumentului au început în anul Elementul dominant al
De-alungul veacurilor şir 1926, la împlinirea unui deceniu însemnului memorial – crucea
Şi-n veci slăvită de lumină de la intrarea României în războiul monumentală – avea să fie
drept şi sfânt de reîntregire realizat din bare groase, vopsite
E crucea neamului martir! naţională. Legenda pune iniţiativa în culoarea albă. Crucea propriu-
construirii lui pe seama unei zisă a fost montată pe un soclu
premoniţii a Reginei Maria. Se zice masiv de beton armat, înalt de 7
E crucea ce-a urcat Calvarul că într-o noapte a visat că munţii m (semnificând zilele săptămânii),
României cu crestele lor falnice placat cu piatră de munte. În
S’ajungă, printre jertfe, sus, sunt stropiţi cu sângele ostaşilor interiorul soclului s-a amenajat o
Să ne păzească ‘ntreg hotarul, noştri care luptaseră cu vitejie şi încăpere în care avea să fie fixat
eroism pentru gloria Ţării şi pentru un generator, care furniza curentul
Din Răsărit pân’la Apus! întregirea hotarelor. Visul trimitea la electric necesar aprinderii a 120 de
Monumentul Generalului
Ion Emanoil Florescu
Născut la 7 August 1819, la
Râmnicu Vâlcea, Ion Emanoil
Florescu a parcurs cariera militară
până la demnitatea de ministru
de război. Şi-a făcut studiile în ţară
şi la Paris, unde a urmat cursurile
Liceului „Saint Louis” şi ale Şcolii de
Stat Major, iar la întoarcerea în ţară,
în 1842, a fost numit aghiotant al
domnitorului Gheorghe Bibescu.
În timpul domniei lui Alexandru
Ioan Cuza a ocupat funcţii de înaltă
demnitate publică şi militară. După
abdicarea domnitorului a înaintat
prinţului Carol un protest prin
care solicita sancţionarea ofiţerilor
care au complotat la 11 februarie
1866 împotriva lui Cuza. După
o perioadă de marginalizare, în
1871 a fost readus la conducerea
Ministerului de Război. Şi-a
adus o contribuţie importantă
la organizarea armatei şi a
învăţământului militar românesc.
A murit la 22 mai 1893.
În semn de preţuire pentru
întreaga activitate pusă în slujba
oştirii, în 1895, ofiţerii armatei
române, prin contribuţii proprii
i-au înălţat un monument, creaţie a
sculptorului francez Jules-Clement
Chaplain, cu sprijinul turnătoriei preluate, parţial, de Muzeul Militar bronz, cu denumirea de „deşeuri
Jaboeut & Bezout Fondeurs, Naţional şi au fost depozitate în bronz – opere de artă”.
din Paris. Monumentul a fost diferite amplasamente, pierzând În prezent, monumentul se
instalat în faţa Ateneului Român, cu timpul semnificaţia istorică află în parcul de artilerie din
unde a putut fi admirat până la iniţială. A fost înregistrat doar incinta Muzeului Militar Naţional
începutul anilor ’50, când a fost medalionul care reprezintă efigia „Ferdinand I”, în spatele Pavilionului
demolat la ordinul autorităţilor generalului Florescu (cf. fişei nr. 11 „A”. n
comuniste şi apoi dezmembrat. 455/15.08.1958); celelalte piese Valeria BĂLESCU
Componentele sale au fost au fost înregistrate la deşeuri din Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand”
În căutarea
mergând către sud. Blocarea
drumului Huşi-Tătărani s-a efectuat
pentru a preveni o ambuscadă a
ruşilor în zona Tătărani dinspre
zona de sud-vest a oraşului Huşi.
celor dispăruţi
Zonele descrise mai sus au fost cele
mai bune alegeri pentru aceste
operaţiuni de blocare.
5. Situaţia Div.79 Infanterie
era deja mult mai dramatică pe
24 august 1944, iar Armata 52
Continuăm să publicăm apeluri privind sovietică, împreună cu Garda 4
sovietică din nord şi Armata 7
identificarea unor militari români sau străini sovietică de la sud, încercuiseră
poziţiile Div.79 Infanterie la nord de
căzuţi pe câmpul de luptă. Tătărani/Epureni.
6. Armatele 4 şi 7 sovietice s-au
În urma unei solicitări primite asigure drumul Vaslui-Huşi…».
întâlnit exact în zona Duda, tăind
din Germania, de la urmaşii Max Carl von Wogau a fost
calea Div.79 Infanterie.
locotenentului Max Carl von văzut ultima oară în acea misiune
7. Până la 31 august, cei 1200
Wogau, colonelul (rez.) dr. conducând un grup de 30 de
de soldaţi care au mai rămas din
Petre Otu, directorul adjunct al soldaţi, cei mai mulţi din unitatea
Divizia 79 Infanterie, inclusiv
Institutului pentru Studii Politice 79 radio-comunicaţii. Poziţia
generalul maior Weinknecht, au
de Apărare şi Istorie Militară, ne-a deţinută de Comandamentul
traversat zona la vest de Munţii
trimis datele de mai jos care ar Diviziei 79 Infanterie pe 26 august
Carpaţi.
putea ajuta la identificarea locului marchează zona unde locotenentul
8. 150.000 de soldaţi germani
unde a fost înhumat militarul a fost văzut ultima oară. În acea
şi-au pierdut viaţa, iar 80.000 dintre
german. zi, Comandamentul Diviziei 79
ei nu au fost identificaţi. Din cei
Iată ce se ştie până în acest Infanterie se afla în zona Tătărani, la
110.000 soldaţi germani capturaţi
moment despre locotenentul Max 5 km de Huşi.
de către sovietici, 55.000 au murit
Carl von Wogau: 3. Conform literaturii, intenţia
înainte să ajungă în lagăre.
1. Născut la 13 iulie 1907 în cdt. Div. a fost să asigure mutarea
9. Misiunea noastră: să mergem
Freiburg, Germania. Încadrat a ceea ce a mai rămas din Divizia
şi să vedem pe teren locul unde
în Regimentul 178 Grenadieri 79 Infanterie pe drumul Tăbălăeşti-
MCW şi-a petrecut ultimele ore;
din Divizia 7 Infanterie. Grad: Tătărani în cursul zilei de 26 august
să determinăm şi să mergem pe
locotenent. către zona din jurul comunei
ruta sa cea mai probabilă de marş;
Nr. de identificare: -318-3.I.E.B. Creţeşti. În fapt, un tanc rusesc a
să vizităm cimitirele existente
309 atacat zona la est de Huşi, faţă de
marcate şi nemarcate; să strângem
2. Max Carl von Wogau a servit Tătărani, în după amiaza zilei de
informaţii suplimentare despre
la Comandamentul Diviziei 76 26 august. În mod cert, misiunea
evenimentele din 26 august 1944
Infanterie, care a fost separată de lui Max Carl von Wogau a fost să
în acea zonă.
regimentele sale de atacurile de blocheze acest atac, împreună cu
10. Actualizare mai 2012:
după 20 august 1944. ce a mai rămas din Regimentul
conform informaţiilor despre
După 22 august a fost detaşat 179 Blindate, ceea ce a condus
grupul de combatanţi al lui Max
la Comandamentul Diviziei 79 la respingerea atacului, folosind
Carl von Wogau, format din soldaţi
Infanterie. În după amiaza zilei de ultimele resurse.
din unitatea 179 radio-comunicaţii,
26 august, comandantul Diviziei 4. În noaptea de 26/27 august,
Crucea Roşie a fost solicitată
79 Infanterie, generalul maior cdt. Diviziei, Weinknecht, a plănuit
să afle dacă s-au mai găsit alte
Weinknecht, i-a ordonat «…să să părăsească zona Tătărani,
morminte ale soldaţilor din acea
TĂTĂRANI
TANACU
HUȘI
unitate în zona Huşi. În mai 2012, 150) în preajma localităţii Tanacu, localnicilor, au fost îngropaţi în
Crucea Roşie a răspuns că nu sunt judeţul Vaslui. Nu este exclus ca afara cimitirului soldaţi nemţi, în
informaţii noi disponibile despre în acest grup de militari care s-a spatele grădinii săteanului Gică
MCW şi că, de fapt, 65 de soldaţi predat trupelor sovietice să fi Moroşanu.
din unitatea 179 radio-comunicaţii fost şi locotenentul Max Carl von Şi la Olteneşti, câţiva săteni îşi
au fost daţi dispăruţi în zona Huşi Wogau. Groapa comună cu militarii amintesc cum au fost îngropaţi
în august 1944, dar nu s-au găsit germani se află în câmp deschis, soldaţi nemţi pe şesul Olteneştiului,
morminte. în partea de sud-est a comunei în lozie, după calea ferată.
Tanacu, la o distanţă nu prea Ceva mai departe, dar tot în
* mare de localitatea Tătărani, Huşi, această zonă, la Târzii, au fost
amintită mai sus. Până acum nu s-a îngropaţi – în râpă la Prisecaru
În paginile revistei noastre încercat identificarea celor care au şi chiar în grădina unuia dintre
(România eroică nr. 36/2009) au fost îngropaţi aici, în vara anului veteranii de război (Ciobotaru
fost prezentate împrejurările în 1944, de câţiva săteni, la ordinul Constantin) – câţiva militari nemţi.
care trupele sovietice au ucis, în primarului comunei Tanacu. n
august 1944, circa 200 de militari La Cordeni, localitate situată Dumitru ROMAN
germani (după alte surse, circa în aceeaşi zonă, potrivit spuselor
Nicolae
Cadă peste voi!
Astăzi pe morminte
Vă depunem flori,
Sufletele voastre
S-a născut în anul 1932, în mod mai special.” Şi a ales versul. Aşezate-n Cer
comuna Mateiaş. Absolvent al Şcolii Acum, când a trecut pragul Lumnează astre
Militare de Ofiţeri Intendenţă şi celor 80 de ani, aş spune şi eu, Care nu mai pier,
Finanţe, promoţia 1 martie 1953, parafrazându-i versul: Soarele
a fost trecut în rezervă, în 1979, pe apune prin alt răsărit! Ca să amintească
motivul că ar fi “duşman al poporului Viaţă lungă, domnule colonel! Celor ce mai sunt
şi slugă a imperialismului american” (D.R.) O lege cerească
(formulare din dosarul de acuzaţie). Vie pe pământ,
De-a lungul anilor s-a afirmat
ca un poet şi un publicist de mare
sensibilitate. Este autorul a 27 de
volume de poezie patriotică, lirică şi
Eroului Lege care spune,
Lucru-adeverit:
“Soarele apune
satirico-umoristică.
În prezent este vicepreşedinte al
Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor
necunoscut La alt răsărit!”.
Calendar 2013
“România Eroică”
12 ianuarie. 135 de ani de Argeş - 9 mai 1923, Bucureşti).
la atacul de la Smârdan (1878). 16 mai. 60 de ani de la moartea
Trupele române ocupă, după generalului Nicolae Rădescu (30
un atac fulgerător, localitatea
Smârdan, punct important al
sistemului de apărare a Vidinului.