Sunteți pe pagina 1din 64

6 EVENIMENT

ANCE ”Regina
Maria” are un Fondată în anul 1919 sub înalta ocrotire a Majestății Sale Regina Maria
și a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române PF Miron Cristea.
nou preşedinte: Serie nouă. Anul XV. Fondator: Gl. Bg. (r) Petre Stoica.

general maior (rez.) prof. EDITORIAL


univ. dr. Visarion Neagoe Român nostalgic, caut valori naţionale
de general de bg. (rez.) Grigore Buciu.................................................3
35 EROUL
DIN FAMILIA MEA PERISCOP
Un Ţară cu tricolorul smuls de pe frunte
de general de bg.(rez.) Grigore Buciu..................................................10
covor de
Ambientarea cu tehnică militară de Irina Mihaela Nedelcu......................12
rugăciuni Ansamblul monumental al Marii Uniri
al lui va fi inaugurat în 2018 la Alba Iulia..................................................13
Osman Dialog cu cititorii.....................................................................................14
Paşa? IN HONOREM
100 de ani! de Dan Nicolau.......................................................................17
Am visat aripi şi mi le-am trăit! de Eleonora Arbănaş...............................18
38 RESTITUIRI Generalul şi sergentul de colonel (ret.) Sergiu Picioruş..............................20
Poiana lui Mihai Viteazul INVITATUL REVISTEI
General de justiţie (rez.) dr. Gh. Emacu: Am crescut într-un mare
respect pentru muncă şi patrie! de colonel (rez.) Grigore Radoslavescu.....22

FILIALELE CULTUL EROILOR


Lecţie de istorie despre eroii aviaţiei române
de col. (rez.) Remus Macovei...............................................................25
Pelerinaj în Bulgaria de colonel (rez.) Vasile Murariu................................26
Coperta 1. General maior (rez.) prof. univ. dr.
Cercurile “Cultul Eroilor”
Visarion Neagoe şi general de brigadă (ret.) Petre
A fost reînnoit Protocolul de colaborare
Stoica la conferinţa ANCE „Regina Maria”. Foto:
cu Ministerul Educaţiei Naţionale.....................................................27
plutonier adjutant Adrian Robu
Un nou cerc “Cultul eroilor” la Sibiu de prof. Ovidiu Opriş.......................... 28
Redacţia România eroică roagă pe toţi cei care au fotografii
ale celor căzuţi pe front sau în prizonierat, în cele două Elevii din Răuceşti pasionaţi de istorie
războaie mondiale, să se adreseze redacţiei!
de colonel (rez.) Vasile Murariu.......................................................... 28

România Eroică nr. 1 (44) - Serie nouă 2012 1


REMEMORĂRI
România Alexandru Ioan Cuza. 140 de ani de la moarte
de colonel (ret.) Constantin Chiper..............................................................29
Eroicã Constantin Brâncuşi şi “Piatra de Hotar”
de comandor (ret.) Marius Popescu............................................................32
Învăţătorul Vasile Tomegea de comandor dr. Marian Moşneagu........................34
Director: General maior (r)
prof. univ. dr. Visarion Neagoe S.O.S.
Consiliul ştiinţific Unde şi când a dispărut Monumentul Eroilor Dobrogeni? de E. C. Ninu............42
acad. Dan Berindei, prof. univ. dr. Nichita
Adăniloaiei, prof. univ. dr. Lucian Mureşanu,
colonel dr. Petre Otu, comandor dr. Marian FIŞE DE DICŢIONAR
Moşneagu, drd. Valeria Bălescu, general de Monumentul vânătorilor de munte din Primul Război Mondial
brigadă (rez.) Grigore Buciu
de general de bg. (ret.) Octavian Mancu.....................................................44
Redacţia
Redactor şef: col. (r) Dumitru Roman; Monumentul Eroilor de la Socola de colonel (rez.) ing. Ioan Timofte.................46
Redactori şefi-adjuncți: col. (r) Constantin Crucea Eroilor de pe Caraiman, de general de bg. (ret.) dr. Florian Tucă,
Chiper; prof. univ. dr. Lucian Mureșanu;
Redactori colaboratori: cdor (r) Marius comandor (ret.) Marius Popescu.................................................................48
Popescu-Călăraşi, prof. Cornel Rigler, Carla
Duţă, Teodora Manole.
Monumentul generalului Ioan Emanoil Florescu de drd. Valeria Bălescu..........50
Art director: S. Angheloiu IN MEMORIAM
Fotoreporteri: plutonier adjutant Adrian
Robu, Cătălin Ovreiu, Petrică Mihalache, În căutarea celor dispăruţi...............................................................................52
Eugen Mihai
Adresa redacţiei: Bulevardul Ion Mihalache STROFE............................................................................................... 54
nr. 124-126, Sector 1, Bucureşti, Cod poştal:
70764, Tel: 021.2242651-3, interior 0158, 0159;
Fax: 021.2242647
VITRINA CU CĂRŢI, de general de bg. (rez.) Grigore Buciu............................... 55

E-mail: romaniaeroica@gmail.com CALENDAR 2013 „ROMÂNIA EROICĂ„ de colonel (rez.) Alexandru Popovici....... 62
Cont Bancar: RO 45RNCB0082004534620001
BCR, Sucursala Unirea, Bucureşti
Cod Fiscal: 4505235 În atenţia colaboratorilor
România Eroică primeşte pentru publicare articole, evocări, portrete,
Tipar:
note, documente, recenzii, ştiri despre activitatea filialelor ANCE, fotografii
Răspunderea pentru conţinutul articolelor
inedite. Materialele propuse redacţiei vor fi prezentate pe suport electronic
aparţine în exclusivitate autorului, conform
art. 206 din Codul Penal (CD, dischetă), însoţite de fotografiile originale sau scanate în format JPEG,
cu o rezoluţie de cel puţin 300 dpi. În cazuri speciale, vor fi acceptate şi texte
I.S.S.N 1453-9659
dactilografiate. Fotografiile vor fi însoţite de explicaţii corespunzătoare şi de
Copyright: este autorizată orice
numele autorului lor (acolo unde este cazul).
reproducere fără a se percepe taxe
suplimentare, indicând sursa (revista România De la caz la caz, redacţia poate accepta preluarea unor articole apărute în
Eroică), cu excepţia textelor şi fotografiilor a alte publicaţii, dacă prezintă un interes deosebit pentru tematica României
căror provenienţă este specificată expres. Eroice; în această situaţie, persoana care propune articolul respectiv are
Acest număr a apărut în 2000 de obligaţia să obţină acordul publicaţiei în care a apărut.
exemplare. Redacţia îşi rezervă dreptul de a publica materialele în funcţie de
Condiţii de colaborare: cititorii din ţară necesităţi şi, desigur, de a nu le reţine pe acelea care nu se înscriu în tematica
şi din străinătate pot trimite pe adresa revistei. De asemenea, îşi rezervă dreptul de a face, pe textele acceptate
redacţiei texte şi fotografii care se încadrează
în tematica revistei. Manuscrisele nu se
pentru tipar, îndreptările socotite necesare, atât în ceea ce priveşte forma
înapoiază. cât şi conţinutul, fireşte după consultarea sau avizarea autorilor. n

2 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


Editorial

Român nostalgic,
caut valori naţionale
General de brigadă (r) Grigore BUCIU

Ziua regalităţii, ce zi de primăvară 9 mai 1945 a răsturnat valorile şi ne-am


plină de nostalgie, cu pălării de damă trezit pe alte coordonate.
desuete şi mănuşi albe! Am avut Dar nici nu putem uita că acelaşi
impresia că sunt în Ţările de Jos, la o 9 mai a fost ziua în care premierul
nouă încoronare de regină, prima din României, Mihail Kogălniceanu, a
istoria noastră milenară sau cum o fi proclamat în parlament independenţa
ea, şi cu prinţ consort cu nume umil de de stat a ţării, punându-se astfel capăt
fruct al săracilor. Dar şi el cu grad de supunerii faţă de Înalta Poartă. S-a
colonel obţinut tot cam aşa pe după grăbit, stricând astfel intenţia regelui
mână, dar mai înainte de marele şir de de-a face el acest lucru, o zi mai târziu.
avansări turcite. Dar istoria rămâne aşa cum a fost ea
Din păcate, totul este operetă, căci scrisă cu intenţie sau din greşeală.
republica pe care o avem este condusă Şi fiindcă declaraţia lui Kogălniceanu
de un preşedinte, regele fiind abdicat trebuia să aibă concreteţea realităţii
demult, cu semnătură în regulă. Şi şi să fie întărită prin semnătură cu
celelalte case regale îşi serbează zilele sângele soldaţilor, data aceasta a fost
cu fast şi televiziuni, dar fiind minoritare consacrată ca zi a eroilor, după 1945,
nu le strică nici puţin sprijin semioficial. când s-a anulat legea prin care ziua
Dezbateri mari la televizor, cu de Înălţare a Domnului era şi zi a celor
oameni mari şi autoritate grea. O zi mai căzuţi pe câmpurile de luptă. Mai
potrivită pentru dezbaterea serioasă a mult, în aceeaşi zi de mai s-a încheiat
valorilor naţionale nici că se putea. şi al Doilea Război Mondial, soldat cu
Ziua instalării principelui Carol I, şi nu eliberarea Europei de sub dominaţia
a regalităţii, totuşi, părea a fi valoarea fascistă.
naţională supremă. De altfel, nimeni nu Se credea că legarea simbolică
poate contesta faptul că 10 mai a fost între ele, a celor două războaie, cu
Ziua Naţională a României, până când rezultate benefice pentru ţară, face

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 3


Editorial
din independenţă şi eliberare naţională mahalalei naţionale.
valoarea supremă bazată pe eroismul de Istoria ne spune că fiecare orânduire
masă. Poate nici nu era rău. Până şi 23 îşi impune simbolurile ei.
august îşi găsea motivarea tot în această Revoluţia din decembrie 1989 a
valoare, chiar dacă ideologia a colorat-o produs marea răsturnare şi am păşit spre
în roşul luptei de clasă. capitalism voioşi, încrezători, desculţi
Cine mai vorbeşte cu destulă şi cu traista de gât. Total nepregătiţi
convingere, la 9 mai, de independenţă şi neavertizaţi cum să ne apărăm de
naţională? Poate nici nu este cazul, din marea hoţie. Nu vorbesc numai de furtul
moment ce aşteptăm confirmarea de de fabrici, pământuri şi clădiri, ci şi de
la Bruxelles a deciziilor naţionale, ca valorile în care credeam. Nu mă refer la
o provincie oarecare. Independenţa cele ideologice. Era nevoie să înlocuim
pentru care s-au consumat atâta simbolurile, dar să o facem neemoţional,
energie, inteligenţă şi bani, atâta efort ci gândind la rece şi pe termen lung.
constructiv, a intrat în penumbră şi ziua Când s-au făcut schimbările, experţii,
eroilor s-a desprins de ea, revenind în politicienii şi ideologii au avut grijă să
perenitatea filosofică a Înălţării. De mai nu fie acuzaţi de intenţii comuniste
mulţi ani chiar, acest lucru însemnând ascunse. Să nu-i creadă Europa unională
întoarcerea la tradiţiile postbelice, nostalgici şi să nu ne accepte printre
când autorităţile de stat îşi puteau ţările cu ştaif. Şi atunci s-a improvizat.
permite „risipa morală” de-a sprijini Desigur că imnul naţional e greoi
construirea de opere comemorative de şi depăşit, dar era aşa şi când a fost
război grandioase, cum este complexul aprobat. De ce nu ne-am gândit că el
brâncuşian de la Târgu Jiu. va fi simbolul ţării şi vorbele lui vor fi
Dar schimbarea a rămas necunoscută cântate şi peste o sută de ani? Pentru că
până şi pentru unii politicieni şi eram încălziţi de populism şi de frica de
academicieni, ceea ce iarăşi apare ca a nu fi etichetaţi.
firesc într-o societate moralmente Poate şi stema e în aceeaşi situaţie.
bolnavă şi manipulată de televiziuni, De ce n-am luat-o pe cea de dinainte
după închipuita cerinţă a publicului. de război, chiar dacă era a unui stat
Ce mama naibii, doar nu suntem în monarhic? Ne era teamă că simbolul
America, să vuiască toate canalele mass- ar putea readuce monarhia. Uite că
media, din jumătate în jumătate de Ungaria nu s-a sfiit să-şi reia stema
oră, despre sărbătoarea Recunoştinţei! şi multe alte simboluri din perioada
Ziua şi cinstirea eroilor şi a altor valori imperiului. Şi nu s-a întâmplat nimic.
naţionale nu prezintă niciun interes în Premierul ei nu e regalist, dar joacă
comparaţie cu divorţurile, împăcările tare după regulile naţionalismului
şi nunţile a doi maimuţoi care-şi spală dintotdeauna.
piciorul de lemn în văzul lumii, la oră de Aşadar, ce facem, schimbăm
maximă audienţă. Vai de valorile noastre, Constituţia, schimbăm stema sau doar
că ne-am ţigănit până la saturaţie pe îi punem deasupra vulturului coroana
marginea gropii de gunoi din fundul de suveranitate? Apropo, că tot vorbim

4 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


Editorial
de unitate, indivizibilitate, acum că fără acte în regulă, împotriva foştilor
e în vogă regionalizarea, oare de ce aliaţi, dar care, benefic pentru Europa, a
Germania nu şi-a marcat în stemă toate scurtat războiul cu şase luni.
landurile ce o alcătuiesc? Cu alte cuvinte, dată tot nu avem
Iar discutăm despre Ziua Naţională, valori naţionale stabile, valabile pe
cum că n-ar fi potrivită la 1 decembrie. termen lung, ci unele pe care tot le
Cică e prea frig şi personalităţile fluturăm ca desuete de parcă ar fi
îngheaţă când primesc defilarea steaguri secuieşti, de ce nu schimbăm şi
militară. Sau poate că-i supără pe numele ţării şi chiar ţara, dacă se poate,
confraţii minoritari că le umbreşte prea şi e mai pe placul ungro-europenilor.
mult nostalgia naţionalistă. Dar de ce Celor preocupaţi de înnoirea valorilor
ar fi mai grozavă data de 10 mai, că le mai rămâne un subiect: tricolorul.
nu toţi suntem monarhişti şi România, Oare cum de nu s-au gândit până acum
ca ţară şi popor, n-a început odată cu că roşul este socialist şi a fluturat peste
alungarea lui Alexandru Ioan Cuza, cel toate revoltele populare, că galbenul
care a modernizat radical statul. este al Vaticanului şi nici albastrul nu
Desigur, putem s-o schimbăm, se simte prea bine, din moment ce
dar hai să punem altceva care să ne decolorat cum trebuie poate fi arborat
definească pe termen lung, să ştim şi ca steag de… Ţinut, prin pieţele publice
noi, românii, odată, cine suntem. umbrite de departe de crucea înclinată a
În fiecare an se discută despre Ziua Sfântului Ştefan.
Armatei, singura sărbătoare ce a rămas Un lucru mi-e foarte clar. Tradiţia
în picioare şi după revoluţie. Dar nu tranziţiei fără sfârşit, ce cuprinde tot ce e
m-ar mira să se schimbe, deoarece în ţara asta, ne va măcina în continuare,
Ziua marii revoluţii din octombrie a până când statul ca autoritate legală
fost scoasă din calendar, şi chiar şi nu se va implica suficient, clar şi fără
majestatea sa, născută întâmplător la reţineri în stabilirea unor coordonate şi
25 octombrie, când e Ziua Armatei, va linii de forţă în care să mă recunosc, să
pleca cândva într-o altă dimensiune. mă regăsesc şi să fiu mulţumit că sunt
Şi atunci ce ne mai rămâne din toate român. n
coincidenţele care au motivat-o? Ştiu că
e vorba de eliberarea ultimei brazde de
pământ de sub dominaţia hortistă, dar
asta ca declaraţie oficială, căci acţiuni
de luptă s-au dus şi după aceea. Însă,
dacă o avem s-o păstrăm aşa cum este.
Nici 23 august 1944 nu a însemnat
intrarea armatei roşii “eliberatoare” în
România, că era deja prin Moldova
şi trimitea prin fraudă în lagărele din
Siberia militarii români aliaţi. Era decizia
politică a regelui de-a întoarce armele,

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 5


Eveniment

Asociaţia Naţională
Cultul Eroilor „Regina Maria”
are un nou preşedinte:
generalul maior (rez.)
prof. univ. dr. Visarion Neagoe

6 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


Eveniment

General maior (rez.) prof.univ. dr. NEAGOE   VISARION

Născut la  05.01.1954, în comuna  Măgura , jud. Dâmbovița.


Studii: Liceul militar; Şcoala militară de ofiţeri artilerie şi
rachete antiaeriene; Academia Militară – facultatea de
Comandă şi Stat Major; doctorat în ştiinţe militare 1996; cursuri
postuniversitare în ţară şi în străinătate. Ultimele funcţii
îndeplinite în armată: şeful Instrucţiei şi Doctrinei şi Inspector
General al Forţelor Terestre; directorul SMFT; comandantul
Comandamentului Forţelor Terestre; şeful Direcţiei Structuri şi
Planificarea Înzestrării la SMG; locţiitorul şefului de Stat Major
al Coaliţiei de Forţe în Irak; comandantul Comandamentului
Operaţional Întrunit – Buzău; comandantul Diviziei 2
Infanterie. Trecut în rezervă în anul 2010.

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 7


Eveniment
21 martie 2013. La complexul militar Haiducului perioada 2008-2012 au fost prezentate date concrete
din Bucureşti a avut loc conferinţa naţională a din judeţe, probleme organizatorice şi, fireşte,
Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”. financiare, acesta din urmă fiind capitolul cel mai
Alături de membrii Biroului Executiv Central şi de des invocat şi în discuţiile participanţilor. ANCE
delegaţii filialelor judeţene ale ANCE „Regina Maria”, „Regina Maria” nu a reuşit, încă, să dobândească
la acest eveniment au participat: domnul Corneliu statutul de organizaţie de utilitate publică. Poate că
Vişoianu, consilierul primului-ministru pe probleme şi aceasta este una din cauzele care fac ca asociaţia
de bunuri de patrimoniu şi cultură istorică; domnul în ansamblul ei să se confrunte cu mari dificultăţi
colonel Marian Popescu, directorul Oficiului Naţional financiare. Atâta timp cât instituţia mecenatului
pentru Cultul Eroilor; preotul Costin Ailoaiei, şi a sponsorizărilor nu funcţionează în limitele
consilierul Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, normalităţii – dar ce funcţionează oare normal
reprezentanţi ai unor structuri din Ministerul Apărării în această ţară! – conducerilor filialelor judeţene
Naţionale, sub patronajul căruia îşi desfăşoară le este foarte greu să găsească bani fie şi pentru
activitatea ANCE „Regina Maria”. De asemenea, cumpărarea unor coroane de flori care să fie depuse
au fost prezenţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor la monumentele eroilor!?
neguvernamentale cu care ANCE are încheiate
protocoale de colaborare: Asociaţia Naţională a
Veteranilor de Război; Asociaţia Naţională a Cadrelor
Militare în Rezervă şi în Retragere; Liga Navală
Română şi altele.
Este îmbucurător să constatăm că, la cei 20 de
ani de existenţă, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor
„Regina Maria” se prezintă ca o organizaţie puternică
şi bine structurată, cu filiale în toate judeţele ţării,
a căror activitate este bine apreciată de organele
administraţiei locale. Este adevărat, lucrurile nu merg
chiar aşa de bine la toate filialele judeţene, dar, aşa
cum a ţinut să sublinieze şi generalul de brigadă în
retragere Petre Stoica – omul care s-a dăruit cu toată
pasiunea, vreme de două decenii, nobilei activităţi
de cinstire a memoriei eroilor – orice neajuns Corneliu Vişoianu, consilierul Colonel Marian Popescu,
primului-ministru pe probleme de directorul Oficiului Naţional
este trecător, el ţine mai mult sau mai puţin de
bunuri de patrimoniu şi cultură pentru Cultul Eroilor
conducerea filialei, de modul în care aceasta înţelege istorică
să pună suflet în ceea ce face. Nu întâmplător, în
cuvântul său, unul dintre cei mai dinamici promotori După cum se ştie, la fiecare patru ani, conferinţa
ai cultului eroilor – l-am numit pe colonelul în naţională alege, potrivit statutului, o nouă conducere
retragere Constantin Chiper, vicepreşedinte al ANCE centrală. De aceea, alegerea membrilor Consiliului
„Regina Maria” şi preşedinte ale filialei Prahova – Director Central şi ai Biroului Executiv Central a fost
a insistat ca în conducerile filialelor judeţene să un punct important de pe ordinea de zi a conferinţei.
fie aleşi doar acei oameni care doresc şi pot să se Şi asta cu atât mai mult, cu cât generalul de brigadă
angajeze, la o vârstă destul de înaintată (să nu uităm în retragere Petre Stoica a decis să se retragă din
că aproape toţi membrii filialelor sunt pensionari, funcţie. După 20 de ani de activitate în rândurile
mulţi dintre ei trecuţi de vârsta de 60 de ani!), într-o asociaţiei – a fost unul dintre membrii fondatori
muncă neremunerată, dar plină de satisfacţii morale – din care mai bine de jumătate la conducerea
şi sufleteşti. Domnia sa a arătat că este nevoie să acesteia, generalul Petre Stoica a apreciat că vârsta
se acţioneze rapid pentru reactivarea filialelor şi sănătatea nu-i mai pot permite să desfăşoare o
cultul eroilor din Harghita, Covasna, judeţe unde se activitate de conducere la standardele care l-au
desfăşoară o aprigă propagandă antiromânească. consacrat în aceşti ani. În semn de preţuire pentru tot
În raportul privind activitatea asociaţiei în ce a făcut în fruntea ANCE „Regina Maria”, conferinţa

8 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


Eveniment
naţională l-a ales, în unanimitate, preşedinte de nevoie şi în continuare de înţelepciunea şi experienţa
onoare. celor vârstnici. Mai mult sau mai puţin tineri, mai
În urma votului unanim al conferinţei naţionale, mult sau mai puţin vârstnici, suntem conştienţi că
noua conducere a Asociaţiei Naţionale Cultul numai împreună vom reuşi! Succes şi Doamne ajută!
Eroilor „Regina Maria” are următoarea componenţă: În cuvântul său, noul preşedinte ales, generalul
preşedinte – general maior (rez.) prof. univ. dr. maior (rez.) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, a precizat
Visarion Neagoe; prim-vicepreşedinte – general de care sunt, în opinia sa, priorităţile acestui an şi în
brigadă (ret.) Constantin Tănase; vicepreşedinţi – perspectiva imediată. Primul şi cel mai important
general de brigadă (rez.) Grigore Buciu, economist obiectiv îl constituie obţinerea statutului de
Nicolae Popa, coloneii (ret.) Constantin Chiper şi organizaţie de utilitate publică. Al doilea obiectiv,
Ioan Todericiu; coloneii (rez.) Gheorghe Mateescu şi poate tot atât de important ca şi primul, îl reprezintă
Paul Valerian Timofte; secretar general – general de mediatizarea mai activă a activităţilor asociaţiei,
brigadă (rez.) Radu Şerban Dan; secretar executiv – aceasta însemnând, în prima urgenţă, înfiinţarea
dr. ing. Luminiţa Zugravu; membri - comandor (ret.) unui site propriu, obţinerea aprobării pentru un
Neculai Pădurariu; comandor (rez.) Dorin Ionescu; spaţiu de emisie la Radio România Actualităţi şi
asigurarea apariţiei la timp a revistei „România
eroică”. De asemenea, este nevoie de o mai mare
vizibilitate a activităţilor din filiale şi de o conlucrare
mai strânsă între centru şi filialele judeţene,
obiectiv care va fi acoperit prin înfiinţarea unui
buletin informativ lunar sau trimestrial cu toate
activităţile importante din filiale şi de la centru. O
asociaţie este puternică prin numărul, calitatea şi
fidelitatea membrilor săi. Dacă la capitolul număr,
filialele raportează cifre mulţumitoare, celelalte
două atribute – calitatea şi fidelitatea – se verifică,
în primul rând, prin implicarea directă în susţinerea
asociaţiei, respectiv prin plata la timp a cotizaţiei,
amănunt deloc neglijabil atâta vreme cât nu există
alte fonduri sigure de finanţare. Desigur, o asociaţie
preot Costin Ailoaiei, consilierul Preşedintele de onoare de forţa şi tăria ANCE „Regina Maria” trebuie să
Patriarhului Bisericii Ortodoxe al ANCE „Regina Maria”, aibă legături strânse cu organizaţiile similare din
Române general de brigadă în retragere
Stoica Petre
ţările în care România are opere comemorative de
război; de aceea, dezvoltarea relaţiilor internaţionale
colonel (rez.) Dumitru Roman; comandor (ret.) Marius în domeniul respectiv va fi – a ţinut să precizeze
Popescu; colonel (rez.) Puiu Cujbă; Mihail Lucian generalul Visarion Neagoe – o altă prioritate în
Căciuleanu; prof. Corneliu Riegler; prof. univ. dr. activitatea noastră. Noul preşedinte şi-a exprimat
Ştefan Mureşanu; preot Valentin-Titi Lazăr; colonel speranţa şi încrederea că, în viitor, se vor stabili relaţii
(ret.) Demian Constantin Rudolf; drd. Valeria Bălescu; de colaborare mai bune atât cu Oficiul Naţional
comandor (rez.) Nicolae Mazăre; colonel (ret.) Ghiţă pentru Cultul Eroilor, cât şi cu alte structuri şi
Moise. instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale
Aşadar, ANCE „Regina Maria” are o conducere de stat care pot sprijini activitatea asociaţiei. Numai
întinerită, aşa cum au, de altfel, şi multe din filialele împreună cu acestea, Asociaţia va îndeplini scopul
judeţene, de la care se aşteaptă un suflu nou şi mai stabilit, în 1919, prin Înaltul Decret Lege nr. 4106,
mult dinamism în această perioadă dificilă prin care semnat de Regele Ferdinand: să vorbească viitorimii
trece ţara, măcinată de lupte politice intestine şi de despre jertfele şi izbânzile noastre, despre frumuseţea
o criză ciudată. Nu dorim să se înţeleagă din această virtuţilor ostăşeşti şi despre nezdruncinata tărie a
constatare că membrii mai vârstnici ai asociaţiei ar fi sufletului românesc! n
o frână în activitatea viitoare. Dimpotrivă, vom avea Colonel (rez.) Dumitru ROMAN

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 9


PERISCOP
românească finanţăm cu
inconştienţă educaţia mucegăită
a iredentismului. Am avut atâtea
cedări de dragul exemplului
european şi din setea bolnavă de
putere, încât ne-am întors privirea
de la manipularea grosolană a
conştiinţei minorităţii maghiare,
de către liderii lor mai mult sau
mai puţin extremişti, dar toţi,
de-a valma, prin finanţare de
la Budapesta. Ce diferenţă este
între profesoara din România,
care smulge însemnul naţional

Ţară cu
N-aş fi crezut că, după 95 de
ani de la înfăptuirea României
Mari, un ungur ar mai putea
smulge tricolorul naţional de la

tricolorul smuls
brâul femeilor noastre. Şi totuşi,
s-a întâmplat într-o vreme a
drepturilor excesive acordate
minorităţilor şi a funcţionării ţării
în Uniunea Europeană. La ce ne-am
mai putea aştepta? La arestare şi,
poate, la exil, că împuşcarea se pare
că este interzisă prin lege.
de pe frunte arborat de o româncă în România,
O elevă din Covasna, care a poporului român că ea nu-i urăşte
simţit nevoia să-şi afirme decent pe unguri, căci trăieşte printre ei, ci şi honvezii cu pană de cocoş din
şi normal identitatea naţională, urăşte ura ungurilor faţă de români. timpul Dictatului de la Viena? Ce
într-o zi a manifestării excesive a Ea respinge extremismul xenofob diferenţă este între gândirea ei,
maghiarismului xenofob, ne-a dat şi revizionist, ceea ce ar trebui să chipurile didactică, şi politica prim-
o lecţie de neuitat, nouă, tuturor exprimăm şi noi, ceilalţi, mai clar ministrului Tisza, din perioada
românilor, mai vârstnici, diplomaţi, şi mai des. Este timpul să ne trezim dualismului? Niciuna! Ba aş zice că
temători, îndurători şi fraieri. până nu este prea târziu şi să cerem atunci, când Ardealul îl stăpâneau
Sabina, care şi-a încins fruntea autorităţilor române fermitate, ei, femeile noastre ne purtau
cu tricolor când afară fluturau cu lege şi dreptate, nu toleranţă tricolorul la brâu şi ei n-au îndrăznit
ostentaţie faldurile unui steag dulceagă şi frică permanentă că să li-l taie. Ne-am zugrăvit cerul
prin care se încearcă identificarea vom fi puşi la colţ. Pentru că aici cu sfinţi din biserici în culorile
unui ţinut inexistent, a devenit un s-a ajuns în învăţământul atât de estompate şi ei n-au îndrăznit să ni
simbol naţional. Sabina, calmă şi viciat în ultimele decenii, încât le mai ardă, deşi erau consideraţi
clară, cuminte şi raţională, a spus statul român, noi, majoritatea schismatici. Şi acum, în plină
democraţie şi libertate europeană,

10 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


PERISCOP
ce ni se întâmplă? soarta Iugoslaviei prin exponentul zdrenţăroşii de valahi, a prins la
Este o lecţie ce ar trebui s-o ei cel mai reprezentativ: Kosovo. Să foarte mulţi dintre tinerii maghiari.
învăţăm. Gestul Sabinei ne spune nu ne imaginăm că acea provincie Dintre ei se vor ridica noii lideri,
că politica paşilor mărunţi spre va rămâne mereu aşa şi că nu va fi viciaţi până în măduva oaselor de
autonomie teritorială etnică, întâi a absorbită de Albania. Trianon şi redefinirea graniţelor.
celor două judeţe şi jumătate, apoi, Ce este şi mai dureros şi greu Pentru ei, ca şi pentru Tokes,
încet-încet, a întregului Ardeal, şi a de acceptat este atitudinea desfiinţarea frontierelor prin mult
unirii cu Ungaria, este o realitate. unora dintre noi, românii, care au visatul spaţiu de liberă trecere
Suntem orbi, dacă nu vedem ce pretenţii de nouă intelighenţie. şi circulaţie nu are nicio valoare.
se întâmplă! Suntem prea naivi, De dragul căror idei generoase Ei încă visează, dincolo de orice
dacă ne ruşinăm când unii ne spun poţi tu, Sorin Ioniţă, să ataci eleva realităţi, să mute graniţa peste
că suntem depăşiţi şi retrograzi. din Covasna pentru gestul ei? Ce istorie şi să o fixeze pe crestele
Extremiştii unguri şi politica te mână în această luptă? De la Carpaţilor.
naţionalistă a Ungariei nu sunt preşedinte nu ne aşteptam la nicio Oare cât vom mai lăsa otrava să
apreciaţi aşa. Oare de ce? Sabina ne reacţie, că el este european, dar de îmbibe paginile manualelor şcolare
spune că ungurii ştiu din istorie că la intelectualitatea română avem şi minciunile politico-istorice să
şi imperiile au un sfârşit şi că de pe pretenţia să fi aflat, măcar uitându- întunece minţile tinerilor?
ruinele lor se nasc alte imperii. se la Franţa şi Germania, că nu Sabina, draga noastră Sabina,
Uniunea Europeană nu este putem fi doar europeni, fără să fim noi, bătrânii soldaţi ai armatei
prea solidă, nu ştim dacă va rezista. români. române, care ne-am luat sarcina
Oricum, nu e veşnică. Dar atunci Gestul Sabinei mai are o voluntară de-a avea grijă de
când se va desface, indiferent semnificaţie. Ne-a ridicat vălul mormintele şi monumentele
când, nu e bine să ne găsească cu de pe ipocrizie, spunându-ne soldaţilor căzuţi pentru patria al
autonomii de acest fel, cu regiuni şi că educaţia sectară, xenofobă, cărei tricolor ţi l-ai legat peste
provincii gata federalizate. Ne paşte pe principiul dispreţuieşte-i pe frunte, îţi mulţumim din toată
inima. Nu vă lăsaţi călcaţi în
picioare, nici intimidaţi, nu fiţi
agresivi şi nu uitaţi să fiţi români.
Altfel, toate numele părinţilor
voştri de pe crucile din cimitire
vor fi traduse în ungureşte, cum
se întâmplă cu cele ale soldaţilor
români, în acest ţinut aşa-zis
secuiesc, locuit doar de 500 de
secui, după recensământ, ce se
crede atât de democrat şi european.
Dumnezeu să ne ajute tuturor şi
ţării noastre să rămână întreagă şi
în picioare! n

General de brigadă (rez.)


Grigore BUCIU

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 11


PERISCOP

AMBIENTAREA
echipamente ce nu mai sunt de
folos armatei pot fi transmise fără
plată către: alte instituţii publice,
asociaţii neguvernamentale de
utilitate publică, unităţi/asociaţii

MONUMENTELOR
de cult aparţinând cultelor
religioase recunoscute în România.
Reprezentanţii acestora trebuie să
se adreseze Secţiei tradiţii şi cultură
militară (STCM) din SMG. Cererea
După ’90, în foarte multe localităţi din ţară s-a înălţat, acolo unde înaintată acestei structuri, al cărei
nu era, un monument al eroilor căzuţi în războaiele duse de armata model se găseşte pe site-ul MApN,
română. Pentru ca amplasamentul să fie cât mai impozant, dar şi trebuie să fie însoţită de două-
pentru a câştiga simpatia localnicilor, primarii au făcut demersuri trei fotografii ale monumentului
pentru a achiziţiona piese de tehnică de luptă aflate odată în dotarea ce urmează a fi ambientat
armatei. În majoritatea cazurilor, solicitările le-au fost aprobate, şi o imagine de ansamblu a
mai ales că, după repetatele etape de restructurare şi reorganizare amplasamentului. Pe lângă
a armatei, sute de astfel de piese au fost scoase din uz şi se află adresa exactă a monumentului
depozitate în centre înfiinţate cu această destinaţie. Dar, beneficiarii respectiv, trebuie precizate faptele
nu au fost întotdeauna mulţumiţi. Ba, unii au renunţat la solicitare evocate prin construirea acestuia.
când au aflat că trebuie să scoată din vistieria localităţii o anumită O comisie constituită la nivelul
sumă. STCM analizează şi decide modul
de soluţionare a cererii, apoi, într-
De ce să plătim, de ce piesele activităţi fac o mare greşeală. un timp scurt, solicitantul este
respective nu ne sunt repartizate Sumele respective intră la bugetul înştiinţat asupra rezoluţiei. De
prin transmitere fără plată? de stat, nu la cel al ministerului. menţionat este faptul că nu se
Această întrebare sintetizează, Conform prevederilor art.28 aprobă cererile de repartizare a
într-un fel, nemulţumirile despre alin.(1) din Instrucţiunile de armamentului de artilerie pentru
care am amintit mai sus. Pentru aplicare a Regulamentului privind monumentele a căror construcţie
un răspuns calificat, ne-am organizarea procedurilor pentru nu este finalizată.
adresat şefului Secţiei valorificări valorificarea bunurilor aflate în Demilitarizarea tehnicii aflată
echipamente şi materiale din administrarea MApN, aprobate în unităţi subordonate CLÎ se face
cadrul Comandamentului logistic prin Ordinul ministrului apărării la Sibiu şi la Târgovişte. Colonelul
întrunit, colonel Mihai Chirilă. Aşa naţionale nr. M.99, publicat în Chirilă ne-a spus că, anul trecut, au
am aflat că, de fapt, piesele de Monitorul Oficial, Partea I nr. 685 fost aprobate 26 de cereri, pentru
artilerie solicitate se transmit fără din 12/10/2009, tehnica de luptă 52 de tunuri cal. 76 mm. Unul
plată instituţiilor publice. Ceea ce demilitarizată, precum şi alte dintre solicitanţi, nefiind de acord
se plăteşte este cu plata, a renunţat.
contravaloarea Facem precizarea că
transportului procedura de transmitere
în vederea fără plată s-ar putea să sufere,
demilitarizării şi în viitorul apropiat, unele
demilitarizarea. modificări. Deocamdată,
Prin urmare, aceia pentru tunuri cal. 76 mm,
care spun că MApN contravaloarea transportului
îşi rotunjeşte şi demilitarizării, executată la
bugetul propriu Sibiu şi Târgovişte, este de 4.692
prin încasarea lei pe bucată, cu TVA inclus. n
costurilor aferente
celor două Irina-Mihaela NEDELCU

12 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


PERISCOP

Ansamblul
Ec. Nicolae
Popa

La 1 decembrie 2018 se
împlinesc 100 de ani de la
Monumental
al Marii Uniri
înfăptuirea Marii Uniri. Pentru
sărbătorirea acestui eveniment
important din istoria românilor
au fost lansate diverse iniţiative,
toate din partea societăţii civile.
Astfel, în municipiul Alba Iulia
a fost constituit, la 26 iunie va fi inaugurat în anul 2018 la Alba Iulia
2012, Comitetul de iniţiativă – ne asigură domnul Nicolae Popa, preşedintele Comitetului de iniţiativă
pentru ridicarea, la Alba Iulia, a
Monumentului Marii Uniri, având Neamului românesc, să fie a fost finalizată. Nu e locul să
în componenţa sa: reprezentanţi inaugurat la Alba Iulia Monumentul discutăm acum despre aceste
ai autorităţilor locale, oameni de Marii Uniri din 1 Decembrie 1918. eşecuri. Ceea ce vreau să subliniez
cultură, istorici, reprezentanţi ai Pentru a afla amănunte în acest moment este faptul că
Societăţii cultural-patriotice „Avram despre această iniţiativă, ne- iniţiativa noastră prinde rădăcini.
Iancu”, ai Asociaţiei Cadrelor am adresat domnului Nicolae Până în prezent au fost obţinute
Militare în Rezervă şi în Retragere, Popa, economist, preşedintele toate aprobările necesare ridicării
ai Fundaţiei „1 Decembrie 1918” şi Comitetului de iniţiativă Ansamblului Monumental al
ai Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor pentru ridicarea, la Alba Iulia, a Marii Uniri. Este pentru prima dată
„Regina Maria”. Scopul principal Monumentului Marii Uniri, care când avem aprobat certificatul de
al Comitetului de iniţiativă este ne-a declarat următoarele: urbanism, care înseamnă de fapt
acela de a conlucra cu autorităţile certificatul de naştere al oricărei
locale şi cele ale Guvernului pentru - După cum se ştie, după anul lucrări. Este pentru prima dată
demararea demersurilor prevăzute 1918 au fost mai multe iniţiative când se stabileşte amplasamentul
de legislaţia în vigoare, astfel încât pentru ridicarea, la Alba Iulia, a cu toate anexele de rigoare; este
la 1 Decembrie 2018, când vom unui Monument al Marii Uniri. pentru prima dată când există
sărbători centenarul Reîntregirii Din diverse motive, niciuna nu o hotărâre a consiliului local al
municipiului Alba Iulia pentru
construirea Monumentului Unirii.
Proiectul monumentului există:
concursul organizat de Ministerul
Culturii, cu câţiva ani în urmă, a
desemnat câştigătoare lucrarea
artistului plastic Ion Buculei.
Monumentul va fi realizat numai
din piatră.
Sper ca în cinci ani să reuşim să
realizăm acest proiect. Cu sprijinul
cetăţenilor, al oamenilor de bine,
al patrioţilor – eu sunt convins că
încă mai sunt patrioţi în ţara asta

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 13


PERISCOP
– vom reuşi. În primul rând, vom
organiza o subscripţie publică,
Dialog cu cititorii aici, în memoria eroilor, a fost
transmis mai departe. Să avem
mergem pe principiul “Daţi un încrederea că Bunul Dumnezeu

Mănăstirea
leu pentru Ateneu!”, aşa cum a îi va călăuzi spre cele cuvenite
fost deviza subscripţiei publice pe cei îndreptăţiţi să vă asculte
pentru construirea Ateneului ruga! Publicăm alăturat imaginea

Cireşoaia
Român. În al doilea rând, ne bazăm mănăstirii pe care aţi ctitorit-o.
pe Ministerul Culturii, unde ni
s-a promis că, în momentul în
care avem toată documentaţia
prevăzută de lege, proiectul va
fi inclus în bugetul de stat pe
Protos Claudiu Constantin
Panţîru, Mănăstirea Cireşoaia
Cuviosul Eftimie cel Mare,
Chemarea
anul în curs. Nu poţi să soliciţi
sprijin din partea guvernului fără
nişte soluţii clare: certificat de
urbanism, aprobarea consiliului
Tg. Ocna. Admiraţie, cucernice
părinte, pentru râvna pe care o
puneţi întru cinstirea memoriei
Unirii
local, locul de amplasare, proiectul celor căzuţi la Cireşoaia, localitate Nuşa Cantemir, Piteşti.
tehnic, avizul Ministerului Culturii. intrată pe vecie în istorie în anul Felicitări pentru activitatea
Sperăm să parcurgem cât mai de foc 1917, în războiul pentru pe care o desfăşuraţi, ca
repede paşii tehnici şi să finalizăm reîntregirea neamului românesc. vicepreşedinte, în fruntea
documentaţia. Apelul dvs., de a fi sprijinit Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor
Ridicarea acestui monument la în obţinerea a două piese de „Regina Maria”, filiala Argeş. Am
Alba Iulia este, după părerea mea, artilerie de la Ministerul Apărării reţinut că tatăl dvs., sculptorul
o reparaţie morală. Nu se poate ca
Naţionale, care să fie amplasate N. M. Nica, veteran de război,
un eveniment atât de important
lângă monumentul ridicat, a luptat pe frontul celui de-al
din istoria românilor să nu aibă
un monument, un simbol. Este Doilea Război Mondial. Transcriu,
ruşinos la urma urmelor pentru pe scurt, din scrisoarea dvs.:
toate generaţiile care au fost de Născut la 7 februarie 1917, în
la 1918 încoace că n-au reuşit să comuna Făgeţelu, sat Chilia, jud.
identifice soluţii pentru realizarea Olt, tata a făcut primele patru clase
acestui monument. Şi astăzi sunt primare în satul natal, după care a
probleme. Sunt unii care se dau plecat la Bucureşti, cu un frate mai
mari patrioţi, dar n-au făcut nimic mare, dogar de meserie, să-şi caute
până acum. De 20 de ani se tot de lucru şi să înveţe o meserie. În
ceartă. Fie că nu sunt de acord cu anii 1936-1938 a lucrat ca tâmplar
monumentul, fie că nu sunt de la Muzeul satului „Dimitrie Gusti”
acord cu autorul monumentului, din Bucureşti, după care s-a
fie că au ei alte idei. Noi am întors acasă pentru a se pregăti
discutat cu istorici, cu oameni de armată. La 1 martie 1939,
de cultură, pentru a ne prezenta împreună cu vărul său, Nica D.
o privire de ansamblu asupra Dumitru din Ciorîca, a plecat pe jos
acestui monument, ce trebuie să la Slatina. Când au ajuns la poarta
simbolizeze el. cazărmii Regimentului 3 Olt,
Este o răspundere foarte mare, santinela le-a spus: „Cine intră, nu
pentru că este vorba, în fond, de
mai iese!” De frică, s-a mai plimbat
monumentul naţiunii române.
prin oraş, apoi a revenit la cazarmă.
Un monument care eternizează
A făcut o parte din stagiul militar
idealul cel mai scump al românilor:
Unirea. n în acest regiment. Din 22 iunie

14 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


PERISCOP
1941 până la 24 noiembrie 1943 ca pâinea coaptă în cuptorul următor al revistei, cu condiţia
participă pe front cu Regimentul 53 casei, dar şi cu o nobleţe arhaică, să ne trimiteţi cât mai repede
Artilerie, având gradul de caporal. moştenită din străbuni. Este ilustraţia corespunzătoare. Ne
A lupta apoi la Sevastopol, Kerci, peste puterea mea de înţelegere pare rău, nu putem valorifica în
Perikop, Feodosia, Baccisarai şi comportarea jignitoare a acelor niciun fel fotografiile xeroxate.
în alte locuri din Crimeea. La 24 „trimişi” ai puterii politice şi nu pot Este în interesul redacţiei, dar şi al
noiembrie 1943 a căzut prizonier să cred că Bunul Dumnezeu nu i-a autorilor, ca imaginile publicate
la sovietici, fiind ţinut în lagărele trăsnit, acolo, în mijlocul drumului, să apară în condiţii cât mai bune.
sovietice de la Armavir, Novorosiisk în faţa casei acestui om, când, lipsiţi

Retragerea
şi Krasnodar până la 25 mai 1948. de orice elementară consideraţie,
A fost decorat cu medalia „Bărbăţie bun simţ şi veneraţie faţă de părul
şi Credinţă” cu spadă, clasa a II-a său alb şi de urmele săpate adânc

de la Cerna
(I.D. nr. 2503/13.09.1943). pe chipul acestui erou în viaţă, l-au
Am mai reţinut din scrisoarea umilit în aşa hal, punându-l să
dvs că, la 1 decembrie 2012, jure, cu mâna pe Biblie, aruncată,
împreună cu un grup de iubitori în desconsiderare, pe capota unei
ai istoriei noastre naţionale, aţi maşini, învinuindu-l că şi-a exercitat Radu Petrescu, Bucureşti:
organizat o excursie la Alba Iulia, dreptul legitim, democratic, de a În calitate de proaspăt prieten al
unde aţi dus mesajul tatălui dvs, vota la referendum. revistei păstorite cu multă dragoste
şi al argeşenilor: „Veniţi, veniţi, vă Aceşti pitici, trimişii unor de D-voastră şi colectivul care vă
cheamă Nemurirea!”. Admirabile politicieni vremelnici, au primit ajută, m-am gândit că ar prinde
bine şi rememorarea grelelor
iniţiativele dvs. Din păcate, pe merit o lecţie de viaţă şi de
încercări prin care a trecut Grupul
ilustraţia pe care ne-aţi trimis-o demnitate din partea unui om care
de la Cerna în toamna anului 1916.
(copii xerox) nu poate fi publicată. a trăit urgiile războiului. O lecţie
Ca nepot al unui apropiat al
La bună vedere! care i-a silit să plece cu capetele
cărturarului Nicolae Iorga, preot

Păcat, mare
plecate din faţa distinsului veteran militar distins cu Ordinul Coroana
de război! României datorită participării la
întreaga campanie (1916-1919),

păcat!
Corneliu Cristea, Oneşti, jud. vă propun să includeţi la această
Bacău: M-aş bucura mult dacă s-ar rubrică şi modesta recenzie pe
găsi spaţiu pentru evocarea unui care acesta a făcut-o în 1940
erou căzut în zilele revoluţiei din asupra cărţii locotenentului
Colonel Mitică Chiriac, decembrie 1989. Apariţia acestui Nicolae Defleury, Retragerea de la
Focşani. V-aş fi recunoscător – material în revistă l-ar bucura şi pe Cerna, în textul olograf, identificat
ne scrieţi dvs. – dacă aţi publica tatăl eroului Sabin Fănică Agache, de mine, adăugat pe coperta
acest mic omagiu adus unui brav ajuns la o vârstă înaintată şi într-o interioară a cărţii, printre cele
veteran de război. Iată-l: Acum, stare sufletească uşor de înţeles 2-3 (dintr-o bibliotecă cu 3.000 de
la bătrâneţe, nu am crezut că o după moartea feciorului său. volume!) ajunse cu mare greutate
să particip, fără voinţa mea, la o Am reţinut materialul pentru în posesia mea după vandalizarea
aşa mare înjosire a unui om de 89 publicare. Aşteptăm fotografiile sălbatică a locuinţei bunicilor
de ani, un brav veteran de război, celor două documente fie în mei de către sătenii “eliberaţi” de
Alexandru Verbiţa, preşedintele format electronic, fie prin poştă. revoluţia din decembrie 1989.
subfilialei ANVR din comuna Publicarea acestei recenzii ar
Suraia, judeţul Vrancea. Recunosc reprezenta un omagiu binemeritat
General de brigadă (r)
cu mâna pe inimă că sunt onorat, adus tardiv memoriei tuturor celor
Gheorghe Feraru, Lugoj.
mândru şi fericit că l-am cunoscut care au contribuit prin jertfa lor şi a
Articolul dvs. despre generalul
familiilor lor la realizarea României
pe „nea Lixandru Verbiţa” din erou Dimitrie Petrescu Tocineanu
întregite.
Munţii Vrancei, om bun la suflet ar putea să apară în numărul

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 15


PERISCOP
“Cartea despre “Retragerea de la Prizonieratul de la Soproniek e
Cerna”* pe care şi Dl. Profesor Iorga înfăţişat prin admirabila solidaritate
o menţionează în articolul de fond a ofiţerilor trăiţi în lagăr.
din 08.04.1940 cuprinde povestea Traiul din lagăr: atitudini de
rezistenţei dârze a glorioasei divizii, demnitate naţională şi morală
părăsite, de la Cerna. împărtăşită şi părtinită pe ascuns
Autorul, Dl. Defleury, din de însuşi comandantul lagărului, un
Craiova, el însuşi ofiţer combatant român ardelean, scene ca cele ale
în acea unitate, ocolind atitudini plecării în ţară pe drumul Iaşului,
de patriotardism, de paradă, liberaţi prin Bucovina, sub privirea
descrie într-un cadru de cumpătare indiferentă a oficialităţii din Moldova
stilistică, calmul cel mai netulburat lui 1917, în contrast cu omenia
cu care această vitează frântură de femeilor şi sătenilor din Burdujeni
oştire a înfruntat, luptând până în care spală obrazul oficialităţilor
ultima clipă, cu toate urgiile izolării, absente de la primirea acestor eroi
“păstrând onoarea steagului ca reîntorşi din captivitate, sunt scene
simbol al voinţei care nu se pleacă”. prinse cu dibăcie literară şi puternic
Nereuşita retragerii – dramele simţ de observaţie.
descrise – nu vine de la actul Cartea D-lui Defleury merită a fi
de pasivitate colectivă, ci de la citită ca prilej de îndemnuri morale şi
imposibilităţile de fapt ale depărtării ca recreaţie sufletească. *Titlul complet al cărţii: Nicolae
grosului armatei noastre, retrasă Preot-prof. căpitan asimilat Defleury, Divizia de la Cerna. De pe front în
captivitate, 1916-1918, amintiri-gânduri-
din Oltenia lui 1916, şi tăierii Gheorghe I. Cotenescu” n impresii, Editura Ramuri, Craiova, 1940.
comunicaţiilor ocupate de inamic.

Rubrică realizată de Colonel (rez.) Dumitru ROMAN

O scrisoare pe adresa
ANCE „Regina Maria”
Domnule Director, monumentul, eu – şi cred că şi alţi cetăţeni – am
Vă aduc la cunoştinţă o problemă care mă dat suma de 100 lei. Nu este o sumă mare, dar dacă
nelinişteşte de câţiva ani buni. La noi în oraşul fiecare locuitor ar da după puterea şi vrerea lui, am
Bârlad nu avem Monument al eroilor căzuţi în ultima putea strânge suma necesară. Eu nu cred că un oraş
conflagraţie mondială. Din această cauză, ceremonia ca Bârladul, care are circa 60000 de locuitori, nu
de depunere de coroane de flori are loc la cimitirul poate ridica un monument în memoria celor care şi-
Eternitatea, la Monumentul eroilor din Primul Război au dat viaţa pentru Ţară.
Mondial, 1916-1918. Eu nu dau vina pe nimeni, dar cred că e multă
Colonelul Bălănescu Ioan şi dr. Teodorescu, care delăsare în această chestiune. De aceea, doresc să
s-au zbătut pentru ridicarea unui monument, nu mai interveniţi la organele administraţiei locale pentru
sunt în viaţă. Nu pot să cred că odată cu moartea a se ridica acest monument aşteptat de peste 60 de
acestor bârlădeni inimoşi a murit şi iniţiativa lor. ani.
La adunarea din 5 aprilie 2013, de la Cercul Militar, Cu stimă şi profund respect, n
am întrebat care mai este situaţia monumentului.
Răspunsul primit: nu sunt bani!? Maior în retragere Gheorghe V. Anton
Când s-a lansat iniţiativa de a se ridica Str. Tudor Vladimirescu nr. 158, Bârlad, jud. Vaslui

16 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


IN HONOREM
În ziua de 5 februarie 2013, orele

100 DE ANI!
11.00, la Techirghiol, reprezentanţii
primăriei, bibliotecii, şcolii şi
parohiei locale, ai Asociaţiei
Naţionale Cultul Eroilor ”Regina
Maria”, filiala Constanţa, şi prof. dr.
Costin Scurtu, directorul Muzeului mondiale. Din primul, copil fiind la La eveniment, dirijat impecabil
Militar Naţional „Ferdinand I”, Călăraşi, îşi mai amintea că bunicul de domnul primar Adrian Stan, au
filiala Constanţa, au sărbătorit său, Vasile, avea în gazdă doi ofiţeri mai participat şapte veterani (semn
cu un fast decent, emoţionant şi francezi de la Misiunea Berthelot, că nămolul de Techirghiol chiar
sincer, cele 100 de primăveri (şi care vorbeau stâlcit româneşte şi este eficient!), care au fost distinşi
3 ore, nota sărbătoritului!!!) ale mai mereu îl întrebau: „Monsieur, cu Diploma de Onoare a Asociaţiei
domnului Stoica Dragomir, pe care cum să te strigăm: Fasole sau Fasile?” Naţionale Cultul Eroilor „Regina
toată lumea îl ştie de Nea’ Mircea, Iar nepotul, care începuse să Maria”, Filiala Constanţa.
croitorul! priceapă, se prăpădea de râs! În această zi, însorită din
Domnul nostru, emoţionat Umorul se mai topea când ne cale-afară, s-au pus bazele
peste măsură, ne-a povestit cu apropiam de participarea la cel unei colaborări între Primăria
şarm, cu umor chiar, despre vremea de-al Doilea Război Mondial, cu Techirghiol, Asociaţia Naţională
când avea să vină în Techirghiol, manevrele din Caliacra, frontul, Cultul Eroilor „Regina Maria”,
tare demult, pe un 3 septembrie familia lăsată de izbelişte... Cruzimi, filiala Constanţa, şi Muzeul Militar
(ştia şi ora!), despre cum s-au suferinţe, sacrificii. Naţional „Ferdinand I”, filiala
schimbat 30 de primari de-a Acum s-au adunat copiii, Constanţa, care se va finaliza cu
lungul vieţii sale, despre nepoţi nepoţii, strănepoţii, vecinii prieteni, deschiderea unui muzeu al istoriei
sau despre cum a croit haine cei care-au mai rămas... Colegii de locale, care va avea un spaţiu
pentru Mircea Eliade, un obişnuit generaţie care au fost de faţă au destinat cinstirii memoriei eroilor
al Techirghiolului, şi alte nume de spus cu tărie că n-au decât 92 sau din acest colţ de ţară. n
marcă... poate 93 de ani, dar au de-acum un
A trecut prin cele două războaie model... Dan NICOLAU

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 17


IN HONOREM
Generalul aviator în retragere Ion Dobran a împlinit 94 de ani!

“Am visat aripi şi General aviator în retragere Ion


Dobran: Profund emoţionat, vreau
să vă spun câteva cuvinte.
Viaţa fiecăruia dintre noi, practic,
este un roman, descris în mai multe

mi le-am trăit!”
capitole. Zodia Vărsătorului în care
sunt născut îmi va dărui peste nouă
zile vârsta de 90 de ani, care nu este
chiar Everestul, ca înălţime, dar este
pe aproape şi aceşti ani îi păstrez şi
îi memorez şi îi înşir cu dragoste în
nişte mătănii şi îi depăn, an după
La 5 februarie 2013, generalul aviator în retragere Ion Dobran a an, una câte una, şirag de mătănii,
împlinit 94 de ani. De peste cinci ani, domnia sa a fost elogiat şi sărbătorit mătăniile mele…
la Fundaţia “Erou căpitan aviator Alexandru Şerbănescu”. Acest eveniment Aş vrea să punctez, în materie de
aniversar reprezintă o onoare pentru mine, este un privilegiu oferit în viaţă, câteva momente. Mult, mult
fiecare an care trece şi ne îngăduie să-l sărbătorim încă o dată şi încă o în urmă, coboară amintirea în anul
dată ... Consider că niciun efort nu este prea mare atunci când la capătul 1923, dacă îmi aduc bine aminte,
lui întâlneşti o viaţă dedicată zborului, iar noi, puţin câte puţin, construim ultima care coboară în direct este
edificiul recunoștinţei, aducând în sfera cunoaşterii personalităţi şi figura unei bătrâne albe la faţă,
simboluri. Domnul general Ion Dobran este ultimul pilot de vânătoare, în cu ochi albaştri, care era bunica
viaţă, care a făcut parte din Grupul 9 Vânătoare. mea, crescută în Mehedinţi, şi care,
Pentru această aniversare, pe care am numit-o “Am visat aripi şi mi cu bunătate, când făceam câte
le-am trăit!”, dăruiesc cititorului un mesaj emoţionant, de profunzime în ceva rău, mă acoperea cu “prebul”
conţinut şi în timp, rostit de domnul general aviator Ion Dobran în urmă (fusta) ei şi mă ferea de sancţiunile
cu patru ani. care mi se cuveneau. Anii trec şi se

18 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


IN HONOREM
desfăşoară încet, încet şi ajungem Afişul
în 1927. Peste ţară se întinsese, privind
sărbătorirea
ca în “Corbul” lui Edgar Allan Poe, generalului Ion
o tristeţe, peste tot erau drapele Dobran
negre…murise Ferdinand, Regele…
Întregitorul. Dar, tot atunci peste
Ocean trecuse un avion pilotat de
un american. Era vorba de “Spiritul
Sfântului Ludovic”, aşa se chema
avionul şi era pilotat de Lindbergh.
Merg mai departe, pentru că
deapăn anii aceştia mai încoace, şi
ajung la anul 1933. De la fereastra
unei clădiri de pe Calea Griviţei nr.
288 vedeam o confruntare de stradă.
Gardieni îngenuncheau din loc în loc războiului, din anii 1941-1945. Ţara poarte numele domnului Dobran, la
şi trăgeau focuri de pistol către nişte noastră nu avea de ales decât între propunerea fundaţiei). Mă bucură
muncitori. Era marea grevă de la două rele şi am ales una dintre cele faptul să cunosc o serie de prieteni,
Griviţa Roşie... două rele. Partidele istorice ne-au să văd cunoscuţi dintre mai tinerii
Încet, încet, anii curg şi mă spus prin vocea unui pilot: “Mergem din sală, pentru că privind în urmă,
întâlnesc cu primul avion. Pe platoul până la Nistru!”. N-a fost aşa, pentru scaunele generaţiei mele au rămas
garnizoanei de la Târgu Mureş că victoriile uriaşe ale germanilor libere. Mai sunt doi, trei sau patru…
aterizase un avion. Am alergat în prima parte: Polonia căzuse în câţiva care le mai ocupă. În rest toţi
să văd această minune. Eram 18 zile, Franţa căzuse în 40 de zile au trecut Dincolo. Vă mulţumesc!”
dezamăgit pentru că era făcut din şi Anglia, când era să cadă, s-au
lemn, din pânză şi din sârme. Totuşi, schimbat nemţii şi au declanşat Cuvântul a fost rostit miercuri,
a fost primul avion pe care l-am planul Barbarosa în Răsărit şi s-a 28 ianuarie 2009, la Fundaţia
văzut şi care, practic, mi-a hotărât creat un al doilea front... Despre “Erou Căpitan Aviator Alexandru
soarta şi am rămas în aviaţie. Puţin război ce să vă spun, am mers înainte Şerbănescu”. Sâmbătă, 2 februarie
mai târziu, în 1935, m-am înscris cu jertfe imense până la Stalingrad 2013, la Cercul Militar Naţional,
la ARPA (Asociaţia Română pentru şi ne-am întors. De fapt, decoraţiile sala “Ştefan cel Mare”, fundaţia
Propaganda Aviaţiei) şi m-am astea pe care le port ar fi trebuit să le l-a sărbătorit pe venerabilul
abonat la ziarul timpului ”Cerul port pe spate, pentru că au fost luate zburător la împlinirea vârstei
Nostru”, din care aflam o mulţime de în retragere, nu în înaintare. de 94 de ani. La eveniment au
evenimente. Au urmat ani sumbri, după participat personalităţi militare
Puţin mai târziu se contura război, în care devenisem “nea Ion”, active, în rezervă şi în retragere,
umbra războiului. Amiralul Balbo, muncitor la Uzina Timpuri Noi. După istorici, scriitori, profesori, elevi,
un italian, făcuse ocolul lumii cu o 12 ani am reintrat în aviaţie şi mi-a reprezentanţi ai organizaţiilor
escadrilă de hidroavioane. Erhart ajutat Dumnezeu să ajung până aici. neguvernamentale din domeniul
încercase ocolul pământului şi Am făcut un scurt tur al vieţii aviaţiei, veteranilor de război şi
căzuse undeva. În Franţa, Alain mele, aşa punctat. Sunt onorat în Cultului Eroilor. În numele fundaţiei
Bouche ridica ideea de zbor şi cu un mod cu totul şi cu totul deosebit pe care o conduc, le mulţumesc
avion „Rafale”bătuse recordul lumii şi îmi daţi voie să aduc din nou tuturor participanţilor. La mulţi ani,
la viteză iar, în America, românca mulţumirile mele fundaţiei şi domnule general Ion Dobran! n
Smaranda Brăescu bătuse, de doamnei director (n.r.: director de
asemenea, recordul mondial, sărind şcoală parteneră a fundaţiei în Eleonora ARBĂNAŞ
cu paraşuta cu deschidere joasă, programul educaţional). Nu am fost Preşedintele Fundaţiei “Erou
stabilind unicul record mondial al pregătit cu nimic să fac faţă unei Căpitan Aviator Alexandru
unei femei pe timpul acela. Timpul asemenea întâmplări (n.r.: acord Şerbănescu”
a trecut şi s-au apropiat zilele semnat şi ştampilat ca şcoala să

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 19


IN HONOREM

Generalul şi sergentul!
Somptuosul restaurant „Baba maior (r) Marin Gustav Ciprian, prezent. Cu siguranţă că în cele
Novac” a găzduit unul din marile Cavaler al Ordinului „Mihai peste o mie patru sute de zile şi
evenimente de suflet ale Craiovei Viteazul”, şi sergentul t.r. (r) Marin tot atâtea nopţi de combatant,
– „Ziua Persoanelor Vârstnice”, Dumitrescu, ambii însumând două trăite în tranşee sau în poziţiile
la care au participat peste 200 secole de viaţă plină de trudă şi de tragere pe viscol şi ger ori pe
de invitaţi. Organizatorii – Florin eroism. căldură caniculară, curajosul ofiţer
Dobre, preşedintele Consiliului Generalul maior (r) Marin a avut parte de aprige încleştări
Judeţean al Persoanelor Vârstnice; Gustav Ciprian a intrat în al doilea cu un adversar deosebit de tenace
general de brigadă în retragere secol al vieţii sale cu trupul adânc şi perfid. Departe de cei dragi
Ionel Popa, preşedintele Filialei brăzdat de sechelele războiului de de acasă, dar mereu însufleţit de
ANVR; general de brigadă (r) ing. acum şapte decenii, dar şi de anii Tricolorul românesc, sub ale cărui
Gheorghe Grecu, preşedintele ce i-a adunat în fiinţa sa. Memoria, falduri lupta, a învins nu de puţine
Filialei „Mihai Viteazul” Dolj a însă, i-a rămas mereu vie, mereu ori chiar imposibilul, rămânând
ANCMRR, şi colonel (r) Grigore activă. Mărturie stau numeroasele nemuritoare faptele de vitejie
Păsărin, preşedintele Filialei „Fraţii tomuri scrise despre veteranii de pe răbojul memoriei eterne. În
Buzeşti” a ANCE „Regina Maria” – au război doljeni, în ale căror pagini Decretul nr 483 din 16 iulie 1942,
hotărât ca între numeroşii invitaţi sunt adunate meticulos atâtea prin care i-a fost conferit Ordinul
la festivitate să strălucească şi povestiri ale sale despre faptele „Mihai Viteazul” clasa a III-a, se
doi veterani de război: generalul de vitejie în mijlocul cărora a fost arată: „Dorim a răsplăti meritele

Generalul in retragere Marin Gustav Ciprian (in mijloc)

20 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


IN HONOREM
Mulţumesc lui
Dumnezeu că mi-a
călăuzit paşii zi şi
noapte în cele mai
grele încercări ale
vieţii; el şi comandanţii
mei mi-au dat puterea
şi priceperea să
răzbat prin hăţişul
plin de neprevăzut
şi pericole al vieţii de
combatant, dar şi de
cetăţean al ţării în
care m-am născut şi
mi-a dat un nume…
Fostul sergent îşi
aminteşte cu emoţie
de mulţumirile
comandanţilor
pentru faptele sale de
bravură în cele 780
de zile de combatant.
A fost decorat cu
medalia „Bărbăţie şi
Generalul in retragere Marin Credinţă” cu spade,
Gustav Ciprian cu mantia de Cavaler al clasa a II-a. Nu se
Ordinului Mihai Viteazul desparte nicio clipă
de insigna de veteran
de război şi o poartă
cu mândrie pe locul
locotenentului Ciprian G. Marin, sub care inima îi
din Regimentul 54 artilerie, pentru bate de atâta vreme
bravura şi spiritul de sacrificiu cu care pentru ţara care i-a
a condus focul bateriei a III-a…” dat un nume. n
Întâmpinat cu aplauze, bravul
artilerist a spus: Tumultuoasele Colonel (r) Sergiu
dumneavoastră aplauze îmi aduc PICIORUŞ
în memorie salvele asurzitoare ale
tunurilor din urmă cu şapte decenii, Sergentul t.r.
la Dalnik. Numai că, în vreme ce Dumitrescu
artileria semăna atunci moarte şi combatant în
durere, ovaţiile din această feerică şi Regimentul 2
amiabilă seară au darul să ne cheme Cavalerie
la viaţă, să o trăim laolaltă în iubire
şi recunoştinţă. Vă mulţumesc pentru
această sinceră preţuire!...
Sergentul
Aşteptând, cu respectul cuvenit, t.r. in
clădit pe o aleasă instruire, să-şi retragere
termine mesajul superiorul său, Marin
curajosul transmisionist, sergentul Dumitrescu
în retragere t.r. Marin Dumitrescu, la un secol
exclamă cu modestie şi smerenie: de viață

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 21


INVITATUL REVISTEI
Generalul de justiţie în rezervă dr. Gheorghe Emacu:

Am crescut într-un
mare respect pentru
muncă şi patrie!
- Numele dumneavoastră ajungând în România, în urma unei plăcut foarte mult şi tenisul, pe care
are o sonoritate deosebită. Ce foamete cumplite care a afectat îl mai practic şi astăzi! Dar jocul
semnifică el? nordul Europei, acum mai bine de care mi-a ordonat mintea şi a făcut
- Deşi mă trag dintr-un neam o sută de ani. din mine un om răbdător şi foarte
vechi de moldoveni, numele atent la detalii a fost şahul. În clasa
meu are o rezonanţă, într-adevăr, - Care sunt, domnule general, a opta am ajuns campion al Iaşului
aparte. Propriile cercetări privind momentele care v-au definit la şah! Cu timpul, am avansat până
etimologia numelui nu m-au dus la drumul în viaţă? la categoria întâi şi sunt convins că
nişte rezultate prea clare. O vreme - M-am născut într-o familie aş fi devenit şi maestru al şahului,
am crezut că numele „Emacu” este de muncitori: tata a fost operator dacă nu aş fi ales alt drum în viaţă.
extraordinar de rar şi că, pe lumea chimist la Fabrica de Antibiotice, iar Şi acest drum a fost cariera militară.
asta, nu am fi decât noi, cei din mama a lucrat ca ţesătoare, vreme Dacă părinţii m-au învăţat respectul
familia mea, cu numele acesta. de patru decenii, la Fabrica de pentru muncă, armata m-a învăţat
Dar, după apariţia internetului, am Textile din Copou. Aş putea spune că respectul pentru Patrie!
descoperit că suntem mai mulţi. Şi, părinţii au fost cei dintâi care mi-au
culmea, nici nu suntem rude! insuflat respectul pentru muncă. Anii - Când aţi simţit atracţia
Tata, bunicul şi străbunicul au de şcoală m-au ajutat să acumulez pentru meseria armelor?
fost români moldoveni din zona cunoştinţe şi să-mi înţeleg rostul - Deşi, în familia mea, se poate
Iaşului, bunicul fiind chiar un pe această lume. După absolvirea vorbi de o tradiţie economică, visul
ieşean foarte bogat. În perioada Şcolii Generale din Valea Lupului, am meu a fost altul. Aveam vreo 10 ani,
interbelică, avea păduri, ferme urmat cursurile Liceului Economic când am văzut pentru prima dată,
şi chiar cumpărase un sfert din Iaşi, pe care l-am încheiat printre la televizor, o emisiune militară,
din vechea piaţă „Sf. Spiridon”. primii în anul 1973. În timpul liceului, intitulată „Pentru patrie”. Se difuza
Comuniştii l-au deposedat de am şi primit o bursă de 430 de lei, duminica. Am descoperit acolo un
toată averea, aşa explicându-se bani pe care îi dădeam în totalitate în colonel pe nume Nicolae Cenuşă,
şi lipsurile în care am crescut mai casă, pentru a-i ajuta, după puterile absolut remarcabil. Era scriitor,
târziu. Din fericire, nimeni din mele, pe toţi ai mei. avea o ţinută deosebită şi vorbea
familia mea nu a avut de suferit în Un rol important în formarea extraordinar. De câte ori îl auzeam,
groaznicele închisori comuniste. mea l-a avut sportul. Ca orice simţeam un sentiment straniu, un
Mama se trage dintr-un neam copil, am bătut şi eu mingea pe imbold de a face ceva deosebit,
polono-ucrainean, străbunicii mei maidanele din Valea Lupului. Mi-a ceva extraordinar în viaţă! Militarii

22 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


INVITATUL REVISTEI
mi se păreau nişte oameni straşnici,
gata oricând să se sacrifice pentru
Ţară! Aşa a început totul!

- Cum a evoluat cariera


dumnevoastră profesională?
- După absolvirea Institutului
Militar „Nicolae Bălcescu” din
Sibiu, în 1980, am ocupat diverse
funcţii, unele de comandă, în
cadrul unor instituţii de învăţământ
militar, dar şi în structuri din
cadrul Ministerului Apărării
Naţionale. Pentru că în 1992 am
terminat şi Facultatea de Drept a
Universităţii Bucureşti, am împletit
cu succes cariera de militar cu
cea de jurist, specializându-mă în
Dreptul Internaţional. Am lucrat,
de asemenea, în administraţie,
mai întâi ca secretar general la
Prefectura Municipiului Bucureşti,
iar după aceea în Ministerul
Administraţiei şi Internelor,
Născut la 13 octombrie 1958 în Iaşi. A absolvit școala
ca Secretar de Stat şi mai apoi
ca Ministru Delegat pentru generală în Valea Lupului şi a urmat cursurile Liceului
Administraţie Publică. Economic din Iaşi. Întreaga sa carieră s-a întemeiat pe
calitatea de tehnocrat, dobândită prin pregătirea şi
- Vorbiţi-ne despre familia rezultatele profesionale recunoscute la cel mai înalt nivel.
dumneavoastră! A fost distins cu Ordinul Meritul Militar, Clasa I şi Ordinul
- Soţia mea, Florina, îşi dedică
Steaua României în Grad de Cavaler.
mare parte a timpului şi energiei
venind în sprijinul mamelor şi În ultimii 10 ani, după ce a fost trecut în rezervă
copiilor aflaţi în dificultate, ca din cadrele militare active ale Armatei României, a
director al Fundaţiei „Hecuba”. îndeplinit mai multe misiuni în administraţia publică
De când am cunoscut-o, m-au guvernamentală, cele mai importante fiind acelea
impresionat la ea ţinuta şi sufletul de ministru delegat pentru Administraţia Publică în
ei bun. Copiii mei îmi sunt cei mai
buni prieteni! Pentru mine, familia
Ministerul Administraţiei şi Internelor (2003-2004) şi
este extraordinar de importantă secretar de stat pentru Relaţia cu Comunităţile Locale
pentru că îţi arată permanent că ai în acelaşi minister (2010-2012). Este membru al Uniunii
pentru ce să trăieşti cu adevărat! Naţionale a Avocaţilor - Baroul Bucureşti, membru al
Asociaţiei Române de Drept Umanitar şi preşedinte al
- Cariera profesională v-a
Asociaţiei „Bucuria celor necăjiţi”.
purtat paşii prin ţară, iar în
ultimii ani aţi îndeplinit funcţii În prezent este preşedinte, cu rang de secretar de stat,
în special la Bucureşti. Cum se al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, instituţie care
vede oraşul natal de la distanţa veghează la redobândirea cetăţeniei române de către cei
Capitalei? îndreptăţiţi.
- După 1990, Iaşul a pierdut

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 23


INVITATUL REVISTEI
foarte mult! Ori de câte ori mă apreciat şi mă mândresc cu asta! vom avea de întâmpinat, nu doar
întorceam acasă din Capitală sau Provin din zona lucrurilor clare noi, românii, ci întreaga omenire,
de unde mă mai ducea cariera şi bine făcute. Nu îmi plac deloc dificultăţi imense. În următorii ani,
militară şi administrativă, trăiam promisiunile fără acoperire şi nici rezervele de apă vor deveni la fel
un şoc. Dezinteresul care se vedea să-mi dau cuvântul ştiind dinainte de problematice precum rezervele
peste tot în Iaşi, mai ales din partea că nu-l voi respecta. Consider că de petrol. Iar cine nu va avea apă,
factorilor de decizie, mă uluia şi mai bine spui un adevăr care te nu va avea nici hrană. Doar de noi
mă indigna. În acelaşi timp însă, costă, decât o minciună care, deşi depinde să ne asigurăm viitorul!
când priveam vechile clădiri, pentru moment te salvează, mai
monumentele eroilor, parcurile, târziu îţi aduce prejudicii imense. - Ca şi soţia dumnevoastră,
copacii cei bătrâni ai Iaşului, Această dimensiune a personalităţii sunteţi implicat în mai multe
Mitropolia, străzile şi oamenii, mele vreau să o fructific şi ca om activităţi sociale...
mă încerca o imensă nostalgie şi, politic. I-am apeciat întotdeauna - Pentru că nu suport
preţ de câteva clipe, redeveneam pe cei de la care ai ce învăţa, pe indiferenţa, m-am implicat ori de
adolescentul de altădată. Cred cei care nu precupeţesc efort şi cîte ori am avut timp şi în acţiuni
că ieşenii, şi eu mă număr printre competenţă în a veni în ajutorul sociale şi caritabile. Sunt de
ei, ar putea să facă mai mult celor mai slabi. Am avut de învăţat mai mulţi ani preşedintele unui
pentru ca Iaşul să se schimbe numai de la cei care au activat pe ONG – „Bucuria celor necăjiţi” – şi
în bine! Să-şi păstreze aura de scena politică în ultimele decenii împreună cu mai mulţi oameni
altădată, de capitală culturală a în interesul Patriei, al Tricolorului, de bine am încercat să facem
Moldovei. Eu sunt convins că, prin al Neamului românesc şi al ceva bun pentru românii cu
revigorarea mediului economic, credinţei strămoşeşti. Politicienii, posibilităţi materiale mai reduse.
prin promovarea proiectelor conducătorii, care s-au pus în Mă întristează faptul că sunt atât de
europene şi a celor finanţate de slujba poporului – mă refer la cei mulţi oameni săraci în România, dar
la bugetul local, Iaşul va reveni de la care am avut de învăţat – vor mă indignează şi mai mult faptul că
acolo unde îi este locul, adică rămâne în conştiinţa acestui neam. avem atât de mulţi tineri capabili,
va redeveni Capitala Moldovei. De alţii s-au lipit uitarea, oprobriul care nu-şi pot continua studiile
Mai ales, dacă, şi în contextul public şi ...blestemele celor mulţi. din cauza lipsurilor materiale.
proiectului regionalizării, vom şti Noi, românii, nu am fost niciodată Din păcate, nici statul nu prea se
să fructificăm toate avantajele pe bogaţi, deşi mulţi alţii – prea omoară să facă din învăţătură un
care le avem. Mă refer la educaţie, mulţi! – s-au îmbogăţit pe spinarea veritabil titlu de nobleţe. De câte
avem resurse umane extraordinare, noastră. Aşa cum mai spunea ori i-aţi văzut pe guvernanţi cerând
poate nu îndeajuns valorizate. Mă cineva, nouă ne lipsesc 100 sau sfatul oamenilor de mare valoare
refer la Iaşul spiritual, fiindcă aici măcar 50 de ani de imperialism. din ţară ori din diaspora?
bate inima întregii Moldove, de Dacă ne-am fi scris istoria cu mai
dincoace şi de dincolo de Prut! Mă multă hotărâre, sunt convins că azi - Ce valori vă călăuzesc în
refer la Iaşul cultural. Câte oraşe se ne-ar fi fost bine. Din păcate, după viaţă?
mai pot lăuda că au dat ţării atâţia 1990, deşi pentru mulţi dintre noi - Corectitudinea şi onestitatea.
oameni mari? a renăscut speranţa într-o lume A fi corect şi onest înseamnă a nu
mai bună, nu toate aspectele căuta în ceea ce faci doar avantaje,
- Sunteţi, din păcate, printre vieţii de zi cu zi s-au ameliorat, profit şi bunuri materiale. Dar,
puţinii ofiţeri angajaţi în viaţa aşa cum credeam în decembrie mai ales, înseamnă să-ţi respecți
politică. ‘89. Încă nu avem o clasă de întotdeauna cuvântul dat! Ca
- Eu sunt convins că, dacă ofiţerii mijloc puternică, responsabilă şi militar, pun Onoarea şi Patria pe
care au trecut în rezervă în primii implicată în viaţa comunităţii. Sunt primul loc. n
ani după revoluţia din decembrie încă prea mulţi oameni săraci în
1989 ar fi intrat în politică, altfel România! Eu cred că viitorul va Interviu realizat de
ar fi arătat acum societatea depinde de trei factori: apă, hrană Colonel (rez.)
românească. În ce mă priveşte, şi energie. Dacă nu acţionăm încă Grigore RADOSLAVESCU
am fost un tehnocrat foarte bine de pe acum în direcţia corectă,

24 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


Filialele CULTUL EROILOR

Lecţie de istorie despre


eroii aviaţiei române
Sâmbătă, 23 februarie 2013, în dintre ei foşti piloţi ai Regimentului prezentat activităţile desfăşurate
sala Clio a Muzeului Marinei s-a 57 Aviaţie şi ai Regimentului 59 pentru păstrarea în demnitate şi
desfăşurat simpozionul “Aviaţia Elicoptere, reprezentanţi ai Ligii onoare a memoriei eroilor aviatori,
şi Marina. Interferenţe istorico- Navale, ai Comitetului român pentru păstrarea şi promovarea
militare. Eveniment omagial: erou pentru cinstirea eroilor, ai Asociaţiei imaginii forţelor aeriene române,
cpt. av. Alexandru Şerbănescu”. Pro Basarabia şi Bucovina, Ligii pentru cunoaşterea istoriei aviaţiei
Organizatori: Asociaţia Naţională scriitorilor filiala Constanţa, elevi de şi a valorilor naţionale, pentru
Cultul Eroilor ”Regina Maria”, la Liceul Mihai Eminescu şi Şcoala trezirea în conştiinţa publică a
filiala Constanţa, şi Liga Militarilor nr. 38 din Constanţa. mândriei naţionale.
Profesionişti. Au participat cadre Doamna Eleonora Arbănaş, Prof. univ. dr. Valeriu Avram,
în rezervă şi în retragere din toate preşedinta Fundaţiei ”Erou căpitan autorul a 32 de cărţi, cu şi despre
asociaţiile constănţene, mulţi aviatorAlexandru Şerbănescu”, a piloţii români, rodul a peste 40

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 25


Filialele CULTUL EROILOR

Pelerinaj în Bulgaria
de ani de cercetări în arhivele
româneşti şi străine, şi-a prezentat
lucrarea ”Căpitanul aviator
Alexandru Şerbănescu. Asul
cerului”. Cei prezenţi au aflat cu
această ocazie aspecte inedite Anul trecut, în preajma Zilei l-au însoţit. Cei prezenţi au adus
despre dotarea aviaţiei române, Armatei Române, un grup din omagiul lor de recunoştinţă, au
afectată profund de actele de municipiul Roman, format din depus coroane de flori spre veşnică
corupţie ale conducătorilor politici, preoţi, medici, profesori, cadre amintire şi au îngenuncheat în
dar şi a unora dintre militarii cu militare în rezervă şi în retragere, faţa osemintelor bravilor noştri
funcţii importante în conducerea elevi, membri ai cercurilor “Cultul strămoşi, ale căror fapte ne vor
armatei, despre pregătirea piloţilor Eroilor”, în frunte cu P.S. preot servi ca exemplu tuturor românilor
români şi participarea acestora la dr. Florin Tuscanu, protopop de de azi şi de mâine.
marile confruntări ale celui de-al Roman şi prim-vicepreşedinte al Din grup a făcut parte şi Stoleru
Doilea Război Mondial. Dar, în Consiliului Director ANCE Neamţ, C. Ion, primarul comunei Văleni,
mod deosebit, au aflat despre a făcut un pelerinaj în Bulgaria la Neamţ, al cărui străbunic se află
eroismul şi spiritul de sacrificiu al Mausoleul eroilor români de la înmormântat în acest loc.
piloţilor români. Căpitanul aviator Plevna, la Catedrala ortodoxă de la Participanţii la acest emoţionant
Alexandru Şerbănescu a fost cel Griviţa, înălţată în anii 1901-1902 pelerinaj au scris în Cartea de
mai bun vânător aerian român. A din iniţiativa oficialităţilor bulgare, Aur a Capelei Române, omagiind
murit într-o confruntare inegală cu sprijinul material şi moral al eroismul ostaşilor români căzuţi pe
cu piloţi americani, atunci inamici populaţiei din zona Plevna. câmpul de onoare al Războiului de
ai României, la 18 august 1944. Aici a avut loc o slujbă de Independenţă din 1877-1878. n
Crezul său a devenit motto-ul cărţii: pomenire oficiată de preot dr.
”Nu înţeleg ca un inamic, oricât de Tuscanu Florin şi de preoţii care Colonel (rez.) Vasile MURARIU
mare şi puternic ar fi, să intre în ţara
mea ca într-un sat fără câini şi s-o
pustiiască…Dar eu voi continua să
lupt, de va fi nevoie singur, până MEMENTO
când sau cad, sau nu se va putea 28 mai 1998, Vărzăreşti-Nisporeni. Cimitirul eroilor români căzuţi în
spune că în România n-a ieşit lupta din iunie 1941; monumentul şi placa comemorativă depusă de
niciun român în calea americanilor, „Ginta latină” Sângeorz-Băi. n
chiar dacă pierdem bătălia”.
În finalul activităţii, Albu Dănuţ,
preşedintele Ligii Militarilor
Profesionişti, a oferit doamnei
Eleonora Arbănaş diploma de
membru de onoare al acestei
asociaţii. De asemenea, col. (r)
Remus Macovei a înmânat tînărului
profesor de istorie Costel Coroban,
membru al Asociaţiei Naţionale
Cultul Eroilor “Regina Maria”,
filiala Constanţa, Diploma pentru
premiul III, acordat de Arhivele
Naţionale Române pentru lucrarea
“Potârnichile gri. Spitalele femeilor
scoţiene în România. 1916-1917”. n

Colonel (rez.) Remus MACOVEI

26 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


Filialele CULTUL EROILOR
CERCURILE ŞCOLARE CULTUL EROILOR

A fost reînnoit
Protocolul de
colaborare
cu Ministerul
Educaţiei
Naţionale
În ziua de 20 februarie 2013, Asociaţia Naţională Cultul
Eroilor “Regina Maria”, reprezentată de general de
brigadă (ret.) Petre Stoica, în calitate de preşedinte, şi
Ministerul Educaţiei Naţionale, reprezentat de Stelian-
Victor Fedorca, în calitate de Secretar de Stat, au
semnat protocolul de colaborare privind desfăşurarea
de activităţi pentru comemorarea şi cinstirea eroilor
şi martirilor neamului nostru, a personalităţilor şi a
momentelor importante din Istoria Românilor, la care
pot participa elevii din învăţământul preuniversitar.
Protocolul, care a fost încheiat pe o perioadă de doi
ani, vizează activitatea Cercurilor “Cultul Eroilor”
înfiinţate în învăţământul preuniversitar. n

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 27


Filialele CULTUL EROILOR

Un nou cerc “Cultul Eroilor” la Sibiu


În Şcoala gimnazială „Regina Maria”, din Sibiu,
a luat fiinţă Cercul şcolar „Cultul Eroilor”. Acesta
este condus de un birou format din: preşedinte
de onoare, domnul profesor Nicolae Salade,
directorul şcolii; preşedinte executiv, domnul
profesor Ovidiu Opriş; vicepreşedinte, elevul
Diaconu Andrei. Membri: elevii Diaconu Ionuţ,
Pampu Andrei, Paştiu Mihai, Scheau Ana Maria,
Suciu Alexandru.
Principalele preocupări ale membrilor cercului
sunt: desfăşurarea de activităţi pentru cinstirea
memoriei eroilor neamului, precum şi activităţi
de întreţinere, înfrumuseţare şi conservare a
mormintelor, cimitirelor cât şi a monumentelor
eroilor aflate pe raza municipiului Sibiu. Astfel,
şcolii noastre i-au fost repartizate monumentul şi
cimitirul eroilor căzuţi în al Doilea Război Mondial
din Dumbrava Sibiului. Cu ocazia sărbătorilor
naţionale, în special la Ziua Eroilor, vom participa
la aceste obiective memoriale cu coroane, jerbe şi
buchete de flori. n
Prof. Ovidiu OPRIŞ

Elevii din Răuceşti, pasionaţi de istorie


În prezent, în şcolile din judeţul Aş dori să remarc îndeosebi video cu mărturiile veteranilor de
Neamţ funcţionează 166 de activitatea din şcoala generală cu război din satul Răuceşti. Pentru
cercuri “Cultul Eroilor”. În acţiunea clasele I-VIII din comuna Răuceşti, anul şcolar în curs a fost pus la
de înfiinţare a cercurilor respective unde fiinţează un cerc de istorie punct un proiect educaţional
ne-am bucurat de sprijinul “Cultul Eroilor” condus de un grup care are în vedere înmagazinarea
Inspec­to­ratului şcolar judeţean, de elevi şi coordonat de prof. Traian izvoarelor orale (câte mai sunt)
care a transmis o circulară Anton. Elevii sunt interesaţi de cu privire la evacuarea satului
tuturor unităţilor de învăţământ cunoaşterea istoriei, dovadă fiind Răuceşti în ziua de Florii a anului
primar, profesional, gimnazial şi primele locuri ocupate la concursul 1944. S-au colectat peste 80 de
liceal, propunând un protocol on-line organizat de Oficiul mărturii, care vor fi grupate într-o
de colaborare care să vizeze Naţional pentru Cultul Eroilor. broşură ce va fi pusă la dispoziţia
atragerea elevilor la activităţile Cercul are un laborator de istorie, filialei judeţene a Asociaţiei
de cinstire a memoriei eroilor. axat pe istorie locală şi un muzeu Naţionale Cultul Eroilor “Regina
Majoritatea unităţilor şcolare au sătesc. Maria”. n
comunicat acordul de participare Unul din proiectele derulate
la parteneriatul cu ANCE, filiala în anul şcolar 2011-2012 s-a Colonel (rez.)
Neamţ. materializat în crearea unei arhive Vasile MURARIU

28 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


REMEMORĂRI
La 20 martie 1820, într-o mahala 1856) în Iaşi şi de la 7 iulie 1856, Moldova (5/17 ianuarie 1859) şi în
a Bârladului, a văzut lumina zilei pârcălab (administrator) al portului Muntenia (24 ianuarie/5 februarie
Alexandru Ioan Cuza, unicul şi oraşului Galaţi La 6 iunie 1855, 1859), având un extraordinar ecou
fecior al vornicului Ioan N. Cuza Grigore Ghica i-a acordat titlul de pe tot pământul românesc, de o
şi al Soltanei Cozadini, de origine vornic (reprezentant al domniei cu parte şi de alta a munţilor Carpaţi.
greacă. După anii copilăriei, drepturi depline în administrarea Până la 11 februarie 1866, când
petrecuţi la moşia Bărboşi, judeţul oraşului Galaţi). a fost silit să abdice, Alexandru
Fălciu (a nu se confunda cu Barboşi În timpul caimacanului Nicolae Ioan Cuza a înfăptuit o serie de
de Galaţi), a fost trimis să înveţe la Vogoride, a fost încadrat în armată, reforme progresiste în domeniile
Iaşi, la pensionul lui Victor Cuenin, acordându-i-se, succesiv, gradele politic, economic, învăţământ şi
şi la Paris, unde a urmat liceul şi de sublocotenent (6 martie cultură, legislaţie şi militar. S-au
apoi cursuri de medicină şi de 1857), locotenent (24 aprilie adoptat măsuri pentru unificarea
drept. 1857), căpitan (28 aprilie 1857) şi administrativă şi organizarea
În perioada 1837-1840 a fost maior (3 mai 1857). Dar, în pofida instituţiilor moderne ale statului,
cadet la arma cavaleriei. A lucrat o

Alexandru
vreme la Judecătoria Covurlui. În
octombrie 1845 şi-a dat demisia. A
participat la pregătirea revoluţiei
din martie 1848, din Moldova,

Ioan Cuza
fiind arestat împreună cu tatăl său
Ioan, cu Costache Negri, Vasile
Alecsandri şi alţi nouă revoluţionari
socotiţi periculoşi. Transportaţi,
în căruţe, la Galaţi şi îmbarcaţi
pe un vapor pentru a fi trimişi în

140 de ani
Turcia, au fost salvaţi de intervenţia
hotărâtă a soţiei sale (Elena Rosetti-
Cuza, fiica postelnicului Iordache
Rosetti-Solescu, membru al sfatului
domnesc, şi a Ecaterinei, născută

de la moarte
Sturza, la Miclăuşeni-Roman), dar
şi a consulului francez şi a celui
englez, care au reuşit să întoarcă
vaporul ce se îndrepta spre Măcin
pe ţărmul Brăilei. În luna mai 1848,
tânărul Alexandru a participat acestor avansări spectaculoase, inclusiv cea dintâi împărţire
la adunarea de pe Câmpia la 6 iulie 1857 demisionează administrativă a teritoriului
Libertăţii de la Blaj, alături de alţi din armată în semn de protest naţional, pe judeţe, oraşe şi
revoluţionari moldoveni, munteni, împotriva falsificării alegerilor comune. A fost modificat sistemul
bănăţeni şi transilvăneni. de către Nicolae Vogoride. După de măsuri şi greutăţi, fiind înlocuit
După un autoexil, la Paris repetarea alegerilor, în septembrie cu sistemul european, în vigoare
şi Constantinopol, a revenit în 1857, a fost rechemat în armată, şi astăzi. A fost adoptat Codul Civil
Moldova, însoţindu-l pe noul avansat colonel şi numit locţiitor al modern (napoleonian), au fost
domn, Grigore Ghica, adept al hatmanului miliţiei. Ales deputat organizate comerţul, meseriile,
unirii Principatelor Române. A fost de Galaţi şi membru al Divanului industria şi transporturile. A
numit Preşedinte al Judecătoriei ad-hoc de la Iaşi, a contribuit la fost promulgată legea pentru
Covurlui, lucrând în Galaţi până în pregătirea alegerilor din zilele de 5 organizarea instrucţiunii publice,
1851, apoi Director al Ministerului şi 24 ianuarie 1859. prin care învăţământul primar
de Interne, la Iaşi, până în 1853, Forţele unioniste din Moldova de 4 clase devenea obligatoriu,
agă (şef al poliţiei în anii 1853- şi Muntenia l-au ales domnitor în general şi gratuit şi se aşezau pe

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 29


REMEMORĂRI
baze temeinice învăţământul
secundar şi superior, acesta din
urmă beneficiind de înfiinţarea
universităţilor din Iaşi (1860) şi
Bucureşti (1864). Cuza a desfiiinţat
claca şi a împroprietărit ţăranii,
a adoptat legea electorală şi
secularizarea averilor tuturor
mănăstirilor, care au fost acţiuni
energice şi curajoase, contribuind
la progresul general al ţării şi
racordarea României la cerinţele
civilizaţiei europene.
Chiar dacă s-au eludat unele
dispoziţii ale Convenţiei de la
Paris, din 7/19 august 1858, care
a funcţionat drept Constituţie a
ţării, aşa se explică decizia din 2
mai 1864, când a fost dizolvată
Adunarea (parlamentul) şi s-au
adoptat, prin decret, Legea
electorală şi Legea rurală.
Domnia autoritară a lui
Cuza a fost impusă de nevoia
accelerării reformelor şi a luptei
împotriva conservatorilor şi a
unor proprietari, care se opuneau
reformelor progresiste.
Cuza a organizat pe baze
moderne Armata Română,
fiind sprijinit de miniştrii de
război: Constantin Milicescu, Ion
Emanoil Florescu şi Savel Manu.
În martie 1859 a dislocat unele
unităţi de infanterie şi cavalerie
din Iaşi la Bucureşti, iar pe altele
le-a mutat din Bucureşti la Iaşi;
a organizat Tabăra Militară unităţii militare. Alte măsuri: organizarea Serviciului Sanitar
de la Floreşti, Prahova, care a introducerea uniformei militare Unificat; centralizarea şcolilor
funcţionat din aprilie până în comune şi a echipamentului militare mai întâi la Iaşi şi apoi
august 1859, aici instruindu-se unic pentru ofiţeri, subofiţeri şi mutarea în Bucureşti şi unificarea
12.000 de ostaşi din cele două trupă; unificarea instrucţiei la programelor de învăţământ
principate; la 13 septembrie toate armele din compunerea ale acestora; înfiinţarea şcolii
1863, domnitorul a înmânat, în armatei; înfiinţarea Statului Major militare regimentare; înfiinţarea
cadru solemn, pe Câmpia de la General (12/24 noiembrie 1859), şcolii militare de gimnastică;
Cotroceni, noile steaguri (drapele menit să coordoneze întreaga înfiinţarea de noi unităţi militare şi
de luptă) cu culorile roşu, galben activitate din armată; unificarea reorganizarea pe principii moderne
şi albastru, pe care erau scrise Ministerului de Război; întrunirea a celor existente; introducerea
cu fir auriu cuvintele: HONOR întregii flotile de Dunăre într- unui sistem de recrutare mult
ET PATRIA, numărul şi numele un corp unic (octombrie 1860); mai echitabil şi uşor de realizat

30 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


REMEMORĂRI
în caz de necesitate; crearea unui Predeal, Braşov şi, mai departe, cumpărat de la Mihail Sturza (vărul
corp specializat de intendenţi spre Viena. principesei Elena Rosetti-Cuza).
şi administraţie (august 1860); Alexandru Ioan Cuza a Au participat mii de ţărani, veniţi
crearea unui corp specializat de peregrinat prin Austria, Italia şi din toate colţurile ţării, prieteni
genişti militari (octombrie 1860) Germania. În momentul plecării se devotaţi, din rândul cărora nu
ş.a. aflau de faţă membrii locotenenţei lipseau: Vasile Alecsandri, Costache
Datorită măsurilor adoptate domneşti şi ai guvernului, cărora Negri, Mihail Kogălniceanu, Petre
de Cuza, în anul 1865, efectivul le-a spus: „Să dea Dumnezeu Grădişteanu, Petru Poni şi alţii.
armatei permanente s-a ridicat să-i meargă ţării mai bine fără În cuvântul rostit la mormântul
la 19.365 de ostaşi, iar trupele mine, decât cu mine. Să trăiască lui Cuza, la Ruginoasa, Mihail
teritoriale aveau 24.548 de oameni. România!”. Kogălniceanu a spus: „Nu greşalele
Armata a fost dotată cu mijloace Domnitorul Alexandru Ioan lui l-au răsturnat, ci faptele cele
de luptă, din import (Franţa, Cuza s-a stins din viaţă la 15 mai mari”. În anul 1944, osemintele
Italia şi Belgia), cât şi din ţară. 1873, ora 01.30, sub privirile domnitorului Alexandru Ioan
Pentru aceasta au fost înfiinţate neputincioase ale soţiei sale şi Cuza au fost depuse la Biserica
noi întreprinderi de fabricaţie ale medicilor, la hotelul „Europa” “Trei Ierarhi” din Iaşi, alături de
şi reparaţie a armamentului, din Heidelberg (Germania), care-l osemintele fostului domnitor al
modernizându-se stabilimentele găzduise până în ultima clipă a Moldovei, Dimitrie Cantemir.
militare existente: Pirotehnia de vieţii. Pe Certificatul de deces, Aşa cum aprecia sfetnicul său,
la Bucureşti, Pulberăriile de la principesa Elena Cuza a tăiat locul Mihail Kogălniceanu, domnitorul
Lăculeţe (Dâmboviţa) şi Târgşor naşterii Bucureşti, scriind, corect, Alexandru Ioan Cuza şi-a scris
(Ploieşti), Arsenalul Armatei din Bîrlad. După obţinerea paşaportului singur istoria: „Faţa ţărei este
Dealul Spirii (1863), o fonterie de către agentul diplomatic al pagina istoriei lui Alexandru Ioan
pentru ţevi de tun la Târgovişte. României la Berlin, Theodor Rosetti Cuza. Alexandru Ioan I nu are
S-au construit cazărmi în diferite (cumnatul său), abia la 24 mai trebuinţă de istoriograf. El singur
garnizoane din ţară. În Ploieşti a rămăşiţele pământeşti ale fostului şi-a scris istoria sa, prin legi, prin
fost construită cazarma din strada domn au fost transportate în ţară, actele cu cari a făcut el un stat, o
Torcători, unde a fost cartiruit cu trenul mortuar, care au ajuns la societate, alta decât aceea ce i-a
Batalionul 1 din Regimentul 7 Linie Ruginoasa, judeţul Iaşi, la 27 mai fost dată, când l-am proclamat
Ploieşti-Bucureşti, iar în strada 1873. Alexandru Ioan Cuza a fost domnitor.” n
Rudului a fost cartiruit un Escadron înmormântat la 29 mai 1873 la Colonel (ret.)
de Cavalerie. conacul familiei de la Ruginoasa, Constantin CHIPER
Totuşi, la sfârşitul anului
1865 forţele reacţiunii, care
deveniseră foarte puternice, i-au
MEMENTO
pregătit abdicarea. În noaptea
de 10/11 februarie 1866, mult
după miezul nopţii, complotiştii
sprijiniţi de colonelul Nicolae 12
noiembrie
Haralambie, comandantul 2012,
garnizoanei Bucureşti, şi conduşi cazarma
de comandantul gărzii palatului, Directiei
maiorul Dimitrie Lecca (ajuns Topografice
Militare,
ministru de război în noul guvern),
Bucuresti.
au intrat în Palatul Domnesc. Dezvelirea
Domnitorul a iscălit actul de si sfintirea
abdicare fără a opune rezistenţă. monu-
În cursul aceleiaşi nopţi, a fost mentului lui
Alexandru
silit să părăsească Bucureştiul, Ioan Cuza
îndreptându-se spre Ploieşti,

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 31


REMEMORĂRI

Constantin Brâncuşi
şi “Piatra de Hotar”
Luceafărul sculpturii româneşti, ce fuseseră mutate de la locul către publicul larg în nici una dintre
Constantin Brâncuşi, artistul care lor de către hortişti. Marele artist expoziţiile organizate în ţară şi în
a realizat “Complexul Sculptural din Hobiţa Gorjului şi-a botezat străinătate în memoria marelui
de la Târgu Jiu”, dedicat memoriei sculptura pe cât de simplu şi de sculptor român.
bravilor noştri eroi din epopeea frumos, pe atât de expresiv şi de Piesa zace, potrivit informaţiilor
războiului de reîntregire naţională original: Piatra de Hotar! de care dispunem, într-un depozit
(1916-1918), a creat şi o operă Din păcate, despre această “uitat de lume”, ca să ne exprimăm
sculpturală întru cinstirea creaţie arstistică brâncuşiană se printr-o metaforă.
eroismului românesc din al Doilea ştiu, chiar şi-n zilele noastre, puţine Se spune că la propunerea
Război Mondial. Este vorba de o amănunte. Faptul că lucrarea lui Constantin Brâncuşi, ea a
sculptură care are înfăţişarea unei sculpturală “Piatra de Hotar” nu fost comandată de către oficialii
“Borne de Hotar” şi care urma figurează în majoritatea albumelor Ministerului de Război din epocă
să fie realizată în câteva zeci de şi a cataloagelor dedicate pentru a fi realizată în numeroase
exemplare, care să fie aşezate la genialului artist ne îndreptăţeşte să exemplare cu care să se înnobileze
graniţa de nord-vest a României, facem următoarea afirmaţie: După hotarele reîntregite ale României.
în locul vechilor borne de hotar câte ştim, ea n-a putut fi văzută de Lucrarea plastică seamănă

32 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


REMEMORĂRI
Ministerului de Război au fost 125 ani de la naştere
anunţaţi de terminarea lucrării. 2001
Dar, din nefericire, datorită Medalia a fost “bătută” în două
evenimentelor politice şi sociale tiraje: 500 de exemplare din argint
care au urmat, se pare că şi din şi aurite şi 250 de exemplare din
lipsă de fonduri, opera sculpturală tombac.
“Piatra de Hotar” n-a mai fost Având în vedere valoarea
achziţionată de Ministerul de artistică, istorică, morală şi
Război, ai cărui reprezentanţi simbolică pentru poporul român a
fuseseră, iniţial, de acord cu acestei opere de artă brâncuşiene,
realizarea ei. Ca urmare, ea avea să ar fi un gest nobil din partea celor
fie pusă la păstrare într-un depozit care conduc în zilele noastre viaţa
oarecare de materiale de valoare artistică şi culturală a ţării, dacă ar
istorică şi artistică şi dată uitării. găsi o soluţie prin care “Piatra de
De abia în anul 2001, cu Hotar” să fie expusă în permanenţă
prilejul împlinirii a 125 de ani de la în unul din muzeele de artă sau
izbitor, ca înfăţişare, cu bornele de naşterea lui Constantin Brâncuşi de istorie din România. O soluţie
hotar de la graniţele ţării din zilele (1876-2001) şi a sărbătoririi “Anului ar putea fi şi aceea ca Piatra de
noastre, numai că ea este frumos Brâncuşi” pe plan naţional şi Hotar să fie realizată in corpore
îmbrăcată în sculpturi cu motive internaţional, sculptura la care şi fixată într-un loc bine ales pe
tradiţionale româneşti: linii drepte, ne referim a fost scoasă într-un linia de hotar, la Carei sau la Satu
semicirculare, unghiuri, puncte, fel din anonimat. Şi cum anume? Mare, unde, în toamna anului 1944,
arcade etc. Ca mărime, Piatra de Printr-o medalie, bătută de s-au desfăşurat grele lupte pentru
Hotar este cât înălţimea unui om Monetăria Statului, din iniţiativa eliberarea graniţelor de vest ale
arătos (cca 1,70-1,80m). Sculptorul unor împătimiţi specialişti în arta ţării.
a început s-o lucreze în toamna medalistică românească. Astfel, s-ar scoate dintr-un
anului 1944, după alungarea Pe aversul piesei se află nedrept anonimat o operă artistică
trupelor inamice de pe ultima reprodusă, în toată splendoarea de valoare naţională, realizată
brazdă de pământ românesc. Ea ei, “Piatra de Hotar” brâncuşiană şi de cel care a rămas în conştiinţa
a fost realizată în forma sa finală este înscris anul 1945. Pe reversul noastră, a românilor – Nemuritorul
până în primăvara anului 1945, medaliei sunt redate efigia (chipul) Constantin Brâncuşi. n
când s-a încheiat participarea sculptorului şi următoarea legendă:
noastră la cel de-al Doilea Constantin Brâncuşi Comandor av. (ret.)
Război Mondial. Reprezentanţii 1876-1957 Marius POPESCU

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 33


REMEMORĂRI

Învăţătorul Vasile Tomegea să cuvânteze trupei înainte de luptele de la Mărăşti. La 13 iulie


a părăsi garnizoana. În cuvinte 1917 a atacat poziţia de la cota
vibrante, acesta a entuziasmat 791 de la dealul Lazei, respingând
întreaga asistenţă, încât colonelul, inamicul şi cucerind două rânduri
la terminare, strângându-i mâna, a de tranşee şi două mitraliere”. Cu
spus: „Tu trebuia să fii în locul meu!”. acest prilej, a fost felicitat de însuşi
Împreună cu Nicolae Stoleru generalul Henri Mathias Berthelot,
din comuna învecinată Baia, deoarece una din cele patru
Vasile Tomegea a participat companii conduse de învăţători a
la Războiul de Reîntregire, fost surprinsă în timp ce soldaţii
pierzându-şi camaradul la se spălau într-un râu şi atunci, în
poalele Călimanilor, în fruntea luptă cu patul armei şi animaţi de
plutonului său. îndemnul „Pe aici nu se trece”, ei au
În 1916, cu Regimentul câştigat bătălia. De altfel, soldatul
1 Infanterie, în calitate de de pe monumentul ctitorit în
Născut la 30 decembrie 1883 comandant al plutonului 1 din comună se află în această poziţie
în comuna Boroaia, învăţătorul Compania 10, a ocupat dealul de luptă, ţinând puşca de ţeavă şi
Vasile Tomegea a revenit, la 1 Lazei, cu cota 791, de la Mărăşti, mânuind-o ca pe o bâtă, în timp ce
septembrie 1906, pentru tot restul de pe valea Putnei, şi satele a fost surprins în cămaşă.
vieţii, în comuna sa natală, alături Negrileşti şi Tulnici. La 15 august 1967, la mausoleul
de consătenii, cultura şi tradiţiile A fost avansat la gradul de de la Mărăşeşti, a fost decorat cu
locului, de care era pătruns şi pe căpitan iar prin Înaltul Decret nr. Ordinul ,,Virtutea Ostăşească” clasa I.
care le-a slujit cu mintea şi spiritul 1070 din 18 septembrie 1917 a fost Vasile Tomegea s-a stins din
său generos. Timp de 34 de ani decorat cu Ordinul ,,Mihai Viteazul” viaţă la 15 august 1978, fiind
a funcţionat aici ca învăţător, clasa a III-a ,,pentru vitejia şi avântul înmormântat cu toate onorurile în
devenind un model de dascăl şi o cu care a comandat compania în cimitirul comunei pe care a slujit-o
figură ilustră, iluministă a satului, trup şi suflet aproape 96 de ani.
judeţului şi a neamului. Pentru a cinsti memoria şi
În 1914 a fost chemat la devotamentul pentru comunitatea
Şcoala de Ofiţeri de Rezervă natală a celui „care, cu cuvântul
Roman, în 1915 cerând să fie şi fapta, a stimulat şi animat
concentrat „în scopul pregătirii activitatea de luminare a satului”,
ostaşilor pentru apărarea şi la 29 iunie 1997, boroienii i-au
făurirea viitoarei noastre patrii”. dezvelit un bust de bronz la
La 15 august 1916, când intrarea în localul Şcolii cu clasele
trâmbiţa a sunat şi clopotele au I-VIII din comună, instituţie care
anunţat începutul războiului, Vasile de atunci poartă pe frontispiciu
Tomegea a pornit cu rezerviştii lui numele acestui eminent dascăl,
din Boroaia, cu muzica în frunte, om de cultură şi patriot înflăcărat,
până la bariera Fălticenilor, unde care i-a fost director vreme de 22
îi aştepta muzica Regimentelor 16 de ani, între 1 septembrie 1921 - 1
şi 56 Infanterie. În curtea cazărmii, septembrie 1943.n
colonelul comandant l-a delegat Comandor dr.
pe sublocotenentul Tomegea Marian MOŞNEAGU

34 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


REMEMORĂRI
EROUL DIN FAMILIA MEA
Un covor
de rugăciuni
al lui Osman Paşa?
Mihail Cristodulo Cerchez
s-a născut la 8 iunie 1839, la
Bârlad, în familia lui Costache
Cristodol şi Elencu Cerchez.
A murit la 12 iulie 1885, la
Iaşi. Mormântul său se află în
cimitirul Eternitatea din Iaşi,
sub aceeaşi piatră tombală
sub care se află şi rămăşiţele
pământeşti ale unui alt
mare ostaş român, generalul
Radu Korne, erou al ultimei
conflagraţii mondiale.

Într-un apartament din cartierul anume, cu obiecte şi fotografii care “Din povestirile auzite în
bucureştean Drumul Taberei l-am au aparţinut marelui înaintaş al familie, de la bunicul şi de la
cunoscut – prin intermediul familiei familiei. Între acestea atrage atenţia tatăl meu – ne spune profesorul
Radu şi Eugenia Greceanu – pe un covor oriental, foarte bine Constantin Cerchez – am reţinut
profesorul de istorie Constantin conservat, ale cărui culori îşi mai că în momentul când Osman Paşa
Cerchez. Pretextul întâlnirii păstrează încă strălucirea. s-a predat, în cortul său, cel mai
noastre îl constituie, desigur, Este pentru prima dată când apropiat dintre comandanţii cu
rubrica “Eroul din familia mea”. profesorul Cerchez face publică grad superior era colonelul Mihail
Domnul profesor Constantin existenţa acestui covor, care se Cristodulo Cerchez, străbunicul
Cerchez este strănepotul află de mai bine de 135 de ani meu. Osman Paşa ar fi spus că
generalului Mihail Cristodulo- în moştenirea sacră a urmaşilor vrea să se predea unui superior
Cerchez, erou al Războiului de generalului, fiind păstrat cu mare român. Atunci, colonelul Cerchez a
Independenţă. Dincolo de nume, grijă, ferit de lumina soarelui, de ajuns în faţa lui Osman, care i s-ar
acest amănunt se vede cel mai molii şi de praf. Povestea covorului fi adresat cu următoarele cuvinte:
bine în apartamentul domniei oriental a început la porţile Plevnei, “Mă predau în faţa junei şi bravei
sale, unde este amenajat un loc în toamna anului 1877. armate române!” Şi i-a predat sabia.

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 35


REMEMORĂRI

Două imagini pe aceeaşi temă: capitularea lui Osman Paşa, episod văzut de români (stânga), în care Osman Paşa predă sabia colonelului
Cerchez, şi de ruşi, în care Osman Paşa se predă ţarului Alexandru II.
Dar, în momentele următoare, îmi Osman-Paşa, după o încercare profesorului Constantin Cerchez,
spunea bunicul meu, a apărut un neizbutită de a sparge încercuirea, covorul face parte din covoarele
general rus – Ganeţki – care ar fi rănit, a capitulat, dar el nu a predat de rugăciuni ale lui Osman Paşa.
smuls sabia din mâna lui Cerchez sabia sa colonelului Cerchez, Probabil, în momentul când s-a
şi ar fi spus: “Nu, sabia se cuvine ci generalului rus Ganeţki. În predat a avut asupra sa şi acest
ţarului!” Atunci, Osman, în semn memoriile sale, Carol I notează: covor de rugăciuni. Fiind un obiect
de recunoştinţă pentru atitudinea “…Colonelul Cerchez nu se crede de mare preţ, a considerat că este
lui Cerchez, pentru modul în care competent să primească sabia cel mai potrivit dar pe care îl putea
s-a comportat şi i-a promis că se va mareşalului. Deoarce dânsul nu face, în acele clipe. Covorul a fost
purta cu el ca prizonier de război, ştie unde se află prinţul, trimite păstrat ca pe un obiect de mare
i-a dăruit covorul pe care îl avea în un ofiţer la generalul Ganeţki ca valoare istorică, dar şi sentimentală,
acel moment asupra sa.” să-l înştiinţeze despre situaţie şi în familie, fiind moştenit din tată în
Aceasta este mărturia păstrată, declară lui Osman paşa că aşteaptă fiu.
peste ani, în memoria familiei instrucţii de la cel mai apropiat “De la bunicul meu – ne spune
Cerchez. Potrivit altor surse, general.” domnul profesor Cerchez – covorul
Comentând acest episod, a fost moştenit de tatăl meu,
istoricul Florin Constantiniu, în a sa
O istorie sinceră a poporului român,
conchide: “Hotărâre explicabilă,
poate, dar sigur regretabilă,
întrucât a privat armata română de
un meritat gest – fie şi simbolic –
al adversarului.” Carol i-a acordat
colonelului Cerchez decoraţia
“Steaua României”, în grad de ofiţer,
şi “Virtutea Militară”.
Osman Paşa n-a mai ajuns
prizonierul românilor. După ce a
fost luat de ruşi şi dus la Harkov, se
pare că, pentru scurtă vreme, a fost
ţinut în captivitate şi la Chişinău,
în subsolul conacului lui Gheorghi
Nic. Donici şi al soţiei sale Elena,
născută Casso.
Care este semnificaţia covorului
Prof. Constantin Cerchez și covorul lui Osman Pașa dăruit de Osman Paşa? În opinia Aspect din apartamentul prof. C. Cerchez

36 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


REMEMORĂRI

Brevetul acordat generalului Mihail Cristodulo Cerchez


de Abdul Medjid, în 17-26 octombrie 1860.
Allah
Abdul Medjid, fiul lui Mahomed, veşnic biruitor!
Porunca dată cu ilustrul şi înaltul semn împărătesc,
purtător de glorie, şi cu strălucita tugra împărătească, ce
luminează lumea, este aceea că, purtătorul acestei înalte
parafe a împărăţiei mele glorioase, Cristodor, unul dintre
căpitanii din Principatele Unite, care fac parte dintre ţările
mele împărăteşti moştenite, fiind unul dintre cei capabili
şi numărându-se printre cei care doresc binele înaltei mele
împărăţii, i s-a acordat şi i s-a dăruit, de astă dată, din partea
împărăţiei mele, decoraţia mea împărătească “Medjidie”,
gradul V, fapt pentru care a fost emis şi trimis şi acest berat
împărătesc al meu de mărinimie cerească.
Scris în prima decadă (1-10) a lunii rebi-ul-ahîr, anul 1277
(17-26 octombrie 1860).
De la reşedinţa: Constantinopolul cel binepăzit şi ocrotit.
Pe verso: Berat pentru decoraţia împărătească “Medjidie”.
S-a dat pentru înalte merite şi încredere.

Semnătură cu coadă şi confirmare de verificare a textului


documentului.

Copie conformă cu textul traducerii făcută de d. Mustafa


Ali Mehmed la 4 iunie 1976

Radu Cerchez, care l-a păstrat în mele cele mai valoroase, cărţi rare, a cerut restituirea proprietăţilor
conacul familiei de la Răseşti, pe aflate în colecţia familiei, au fost familiei sale, conform legii, acest
malul Prutului. Covorul a scăpat ca furate de popa din sat. E greu de Mihalache i-a spus: “Domnule, nu
prin minune din mâinile ruşilor. În stabilit adevărul după atâţia ani...” pot să-ţi mai dau pământurile,
februarie 1949, tata s-a dus pentru Fără să vrem, intrăm în povestea că le-au luat ţăranii!” A primit,
ultima oară la moşia de la Răseşti. dureroasă a familiei Cerchez. Jaful totuşi, o parte din teren în altă
Ruşii intraseră deja acolo şi făcuseră şi distrugerile de la moşia Răseşti zonă. Din pădurea familiei n-a
mare prăpăd. Oamenii de la moşie au fost doar începutul. Ca şi alte mai primit nimic. De aproape 20
l-au scos noaptea şi l-au adăpostit “familii de chiaburi”, şi Cerchezii de ani, profesorul aşteaptă să mai
într-o căsuţă. Din toată averea de la au avut de suferit în închisorile recupereze ceva din fosta avere a
Răseşti, tata a luat doar covorul lui comuniste, sau au fost trimiși cu familiei prin Autoritatea Naţională
Osman Paşa şi o pendulă, care este domiciliu obligatoriu în diverse pentru Restituirea Proprietăţilor, o
acolo pe perete. N-a mai recuperat localități. instituţie înfiinţată anume ca să-şi
nimic. Ruşii au luat ce-au vrut, s-au După 1989, pe pământurile de bată joc de foştii proprietari şi să le
îmbătat şi au dat foc. A ars toată la Răseşti, fosta moşie a familiei arate, în dispreţul legilor, că în ţara
casa. Au scăpat doar câteva cărţi. Cerchez, a ajuns stăpân un asta nu s-a schimbat nimic după
Ruşii n-aveau treabă cu cărţile. Le- oarecare Mihalache, senator PSD, 1989. n
au călcat în picioare şi le-au aruncat care deţine acum o imensă zonă
într-o groapă. Eu cred, însă, că volu­ agricolă. Când profesorul Cerchez Colonel (rez.) Dumitru ROMAN

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 37


RESTITUIRI
În primăvara anului 1932, la
iniţiativa locotenentului medic C.
Lupulescu şi a fratelui său, Ion, student,
fii ai comunei Sâmbotin, Societatea
„CULTUL EROILOR” a hotărât să ridice
un monument în amintirea trecerii
marelui voievod Mihai Viteazul prin
Pasul Vulcanului spre Ardeal. În august
1932, monumentul a fost adus în gara
Târgu-Jiu, de unde a fost transportat
şi amplasat într-un loc de popas de
pe drumul ce leagă Schela Gorjului de
Vulcanul Hunedoarei. A fost inaugurat
şi sfinţit la 25 septembrie 1932. În
acordurile fanfarei Regimentului 18
Gorj, au prezentat Onorul o companie
din acelaşi regiment şi o  baterie din
Regimentul 7 Artilerie Grea. Înalt de
6-7m, monumentul are în vârf un vultur,
iar pe piedestal, în basorelief, chipul
Viteazului.

Consecvenţi ideii de a
readuce în atenţia cititorilor
pagini din revista „România
eroică”, apărută în perioada
interbelică, publicăm în
cele ce urmează articolul
semnat de medicul militar C.
Lupulescu. (România eroică, nr.
5/1930)

38 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


RESTITUIRI
Nu cred să existe în ţara noastră rezistenţei poporului român în faţa cu căpitanii lui şi a venit Domnul
vr’un loc mai bogat în fapte şi năvălitorilor; asta cu atât mai mult într-un amurg călare pe un cal în
relicve istorice ca făşia de pământ cu cât acest loc istoric a jucat un goana mare, iar calul într’atâta
cuprinsă între M-rea Tismana şi mare rol strategic, chiar în timpul era de obosit, că odată ajuns sus
Bumbeştii de Jiu. ultimului mare război. Este vorba în poiană a căzut mort pe loc. Se
Se găsesc în această parte a de „Poiana lui Mihai Viteazul”, zice că voevodul n-a mai trăit mult
munţilor Gorjului atâtea amintiri platou falnic, la 1040 m înălţime, după aceia; că a murit încolo peste
ale trecutului nostru naţional, situat la 5 km, spre nord, de com. munţi, nu se ştie unde”.
păstrate prin legende consfinţite Schela şi la 10 km, spre sud, de Această legendă a răscolit mult
istoriceşte, încât prezintă – fără fosta graniţă, tăiat fiind de drumul imaginaţia copilăriei mele, mai
îndoială – cel mai interesant ce străbate plaiul Vulcanului spre cu seamă când am citit poezia lui
muzeu naţional-natural al tuturor ţara Haţegului. Acest platou este Bolintineanu:
timpurilor; munţii din această înconjurat de păduri de fag. La est „Ca un glob de aur luna strălucea
parte a Gorjului păstrând oglinda curge pârâul Hărăborului, iar la vest Şi p-o vale verde oştile dormea.
evoluţiei istorice a acestei naţiuni, pârâul Şuşiţei. Înspre apus are ca Dar pe-un vârf de munte stă
etapă după etapă. vecin vârful Chiciora; înspre sud- Mihai la masă
Şi pe dalba-i mână fruntea lui se

Poiana lui
lasă.”
...iar mai departe răspunzând
urărilor căpitanilor:
„Nu vă urez viaţă, căpitanii mei,

Mihai Viteazul
Dinpotrivă: moarte. Iată ce vă cei.
Ce e viaţa noastră în sclavie, oare?
Noaptea fără stele, ziua fără
soare.
Cei ce rabdă jugul şi’a trăi mai vor,
Merită să-l poarte, spre ruşinea
Urmele Cetăţii din Bumbeşti, vest, dealul alburiu al Cornetului; lor”.
rămăşiţele tranşeelor turceşti din la sud se află Gruiul Muierilor care
Porceni, numiri ca: Piscul Turcului, are la nord poiana Măgurilor şi spre Atunci am făcut o legătură
Mormântul Hărăborenilor, Drumul sud Mormântul Hărăborenilor sau între versurile poetului şi legenda
Neamţului etc., iar în ultimul timp poiana Morminţilor. Înspre est peste populară a acestei poiene. Dacă
marile lupte din războiul pentru Hărăbor se află Văcările, iar înspre acest fapt corespunde câtuşi de
întregirea neamului 1916-1918, nord vârful Straja. puţin adevărului istoric, trebuie
acestea toate dau acestei mici făşii De pe înălţimea acestui platou – desigur – cinstită aşa cum se
de pământ impresia unui grandios se văd înspre nord toate culmile cuvine memoria marelui voevod în
tablou istoric, care rezumă în culori înalte până la fosta graniţă, iar legătură cu acel eveniment.
vii şi nepieritoare întreaga gamă înspre sud se resfiră în evantaie Când timpul mi-a permis, am
a naşterii, continuităţii şi afirmării văile, pâraiele şi satele, care cercetat la Arhivele Statului, la
poporului român, de la romani şi formează o ghirlandă ce dispare Institutul Geografic al Armatei şi
daci până în zilele noastre. departe sub orizont, drept în la Academia Română isvoarele
M-rea Tismana, se ştie, a fost centrul lor zărindu-se zidurile albe în măsură a-mi desveli adevărul.
candelă nestinsă a credinţei, ale Târgu-Jiului. Dintre istoricii care au studiat
a culturii şi a tradiţiei istorice Călătorul ce ar trece prin aceste mai bine şi mai amănunţit viaţa
naţionale din cele mai vechi locuri întrebând de ce acest platou voevodului au fost: I. Sârbu şi N.
timpuri şi până astăzi. Dar eu poartă numele de poiana lui Mihai Bălcescu.
vreau să vorbesc aci despre un loc Viteazul, locuitorii de la poala Marele Dicţionar Geografic al
istoric situat în aceeaşi regiune, muntelui iar da cam următorul României spune la pag. 34: Poiana
loc care prin numele şi trecutul răspuns: „Păi, acolo şi-a numărat lui Mihaiu Vodă, munte înconjurat
său reprezintă simbolul vitejiei şi Mihai Vodă oştirea şi a ţinut sfat de văi împădurite cu fag, pe drumul

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 39


RESTITUIRI

Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul, tablou în ulei de Theodor Aman.

ce trece spre Vulcan prin pichetele: cu ele înaintea lui”. Iar Baba Novac treceau Dunărea. E de prisos să
(„fostele” N.B.) Nr. 7 Buliga şi Nr. 8 să treacă cu cei 6000 de haiduci mai amintim de sentimentele
Scărişoara. Acest munte se zice că- pe la Turnu Roşu. (Sârbu I., Mihai generalului Basta faţă de Mihai.
şi are numirea de la Domnul ţării Viteazul, p. 312). Iar N. Bălcescu Atunci el cătă să-şi înjghebeze o
Mihai Viteazul care ar fi tăbărât cu descrie locul de întâlnire astfel: nouă armată. Ar fi fost posibil să fie
oastea spre vârful şi poalele lui”. „Între strâmtorile munţilor era un dat pe aceste locuri.
Din punct de vedere istoric ar spaţiu şes îndestul de mare unde III. După pierderea bătăliei de
putea fi trei ipoteze în privinţa Mihai putea tăbărî şi a-şi întocmi la Gura Teleajenului (Bucov) contra
trecerii voevodului prin aceste oştile”. (Nu precizează însă locul moldo-polonilor, la 20 oct., şi cea
locuri, şi anume: unde se afla acea poiană). Asta s-a de la Argeş, 25 noiembrie 1600,
I. După ce a pătruns în Ardeal întâmplat pe la 14-24 oct. 1599. strâns fiind din toate părţile, el
prin pasul Buzăului – în urma II. După înfrângerea de la îşi strânse trupele ce le mai avea
nereuşitei de împăcare a nunţiului Mirăslău (8 sept. 1600) el coborî credincioase pentru ca trecând prin
papal Malaspina – Mihai, pentru spre Făgăraş unde îşi avea ascunsă Ungaria să meargă la Rudolf II spre
a da o bătălie decisivă contra familia. La 20 sept., polonii cu a-şi recâştiga încrederea acestuia.
Cardinalului Bathory, „trimise vorbă Zamoisky înscăunau pe Eremia N. Bălcescu zice cu această ocazie:
lui Raţ, Radu Buzescul şi Udrea Banul Movilă în Moldova şi porneau „Astfel în cele dintâi zile ale lui
să saie şi ei cu toate oştile Craiovei, să ocupe Muntenia pentru decembrie 1600, intră în Ardeal prin
ale Jiului şi ale Mehedinţilor, să iasă Simion Movilă, în vreme ce turcii pasul Vulcanului Mihai Vodă; trece

40 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


RESTITUIRI
prin Haţeg şi se îndreaptă spre Deva”. Iar poporul continuă a privi – în După cum când zici numele
Acesta este chiar adevărul decursul veacurilor – cu admiraţie lui Eminescu însemnează poezia
istoric netăgăduit. Se poate ca şi pioasă duioşie spre acea poiană poporului român în tot ce are ea
Mihai să fi trecut şi mai înainte din munţi care a adăpostit o clipă, mai curat şi mai profund, simţit
prin acea poiană; un lucru însă în acea noapte cu lună, trupul atât din punct de vedere mistic
rămâne bine şi definitiv stabilit obosit al marelui voevod ce în cât şi eroic, tot aşa când zici Mihai
atât de legenda populară cât şi de mod aşa de strălucit a întrupat prin Viteazul şi când arunci o scurtă
istorie: că voevodul, în împrejurări gândul şi manifestările lui geniul privire asupra sbuciumatei sale
triste, a poposit în acea câmpie pururea treaz al acestui neam, vieţi, constaţi că ea reprezintă
de pe munte, asemenea unui simbol şi apărător al integrităţii sbuciumul poporului român şi
vultur năpădit din toate părţile de şi perpetuităţii românismului. simbolul unirei şi al dăinuirei, cu
duşmani vicleni şi puternici, dar El veghează parcă – în decursul tendinţa mereu spre înflorire şi
hotărât să-şi apere până dincolo de veacurilor – din poiana de munte mărire.
mormânt neamul său, asigurându-i asupra destinelor acestei naţii. Apoi Poiana lui Mihai Viteazul
afirmarea şi dăinuirea sa pe aceste El străluceşte de mărire în timp fiind în calea trecătoarei Vulcan,
meleaguri. de pace şi în război, sub cerul trecătoare mult mai veche decât
Pasul Vulcanului fiind din înstelat sau întunecat, străjuind s-ar crede şi care dăinuieşte şi
timpuri preistorice singura mersul glorios înainte al Patriei. astăzi, zilnic fiind cutreierată de
trecătoare lesnicioasă între Severin Sub farmecul sălbatic şi răcoritor negustori şi călători din ambele
şi Turnu Roşu, multe părţi ale munţilor – ea care a
neamuri şi-au croit drum fost martoră la depănarea firului
prin aceste părţi de la daci istoric de la începutul poporului
şi romani până la unguri, român şi până azi; ea care a
austrieci, turci, negustori privit tot felul de armate din
greci şi alte neamuri. Iar în toate timpurile avântându-se
ultimul război uniformele spre aceste locuri; ea care a fost
mohorâte ale străinilor în ultimul război un principal
au călcat trufaş peste loc strategic (pe aci au pătruns
acea poiană; limbi de foc austro-germanii în 1916 spre Tg.
brăzdând văzduhul şi Jiului de două ori, aci a fost ţinta
cutremurând pământul au de rupere a frontului român);
deschis mii de morminte pe această poiană ea însăşi,
aceste locuri. împreună cu Eroul al cărui nume
Duşmanul a fost de îl poartă – merită cinstea de a
două ori respins în aceste se vedea înălţându-se aci un
locuri de pieptul oţelit al monument care să demonstreze
strănepoţilor lui Mihai care vremurilor viitoare unirea dintre
au înfruntat cu seninătate pământul cel mai naţional
moartea, călcând în cu Eroul cel mai naţional al
picioare trufia maghiaro- neamului nostru pentru un scop
Pagină din «România Eroică« nr 5/1930
teutonică şi apărându- comun: apoteoza străduinţelor,
şi în acest infern apocaliptic al naturii din sânul munţilor, în suferinţelor, speranţelor împlinite
glia strămoşească. Sângele lor liniştita şi totuşi mult bântuita şi izbânzilor înfăptuite ale
amestecat cu al duşmanului a trecătoare a Vulcanului; iar vântul românismului, ca chezăşie pururea
adăpat îndestul poiana de pe dinspre munte împreună cu vie a măririi şi împuternicirii acestui
munte; căci ostaşii noştri erau legănatul frunzelor, parfumul popor, idol regenerator de iubire
îmbărbătaţi de numele voevodului florilor şi murmurul izvoarelor, de ţară şi înalt sacrificiu pentru
săpat parcă în inimi, dacă nimeni deapănă în culori vii povestea ridicarea Patriei. n
nu s-a învrednicit să puie o piatră vieţii marelui voevod, sbuciumul
pe impozantul platou. românismului însuşi. Medic Lt. dr. C. LUPULESCU

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 41


S.O.S.

Unde şi când a dispărut


Monumentul Eroilor
Dobrogeni?
Perioada interbelică a marcat, spre pe o placă masivă, aflată la baza unui monument, astăzi
eternizare, recunoştinţa pentru sacrificiul dispărut în condiţii misterioase, pe care doar Istoria
eroilor neamului în prima conflagraţie însăşi le-ar mai putea elucida.
Cum intrarea României în război (15 august 1916)
mondială, care a dus la împlinirea unui a atras imediat urgia armatelor inamice, exersate deja
vis, “copil al suferinţei” (Octavian Goga), în acest conflict de doi ani, vechea cetate callatiană
realizarea României Mari. Această a suferit din plin consecinţele funeste ale acestui act,
recunoştinţă a fost transpusă în numeroase fiind ocupată de bulgari, la 6 septembrie 1916.
monumente, statui etc., după anii 1920, După cum mărturiseşte unul dintre copiii ei, pribegit
în Brazilia, arhitectul şi pictorul Stephan Eleutheriadis
de către Societatea Mormintele Eroilor
(vol. Fiul ceasornicarului şi albumul Mangalia. In
Căzuţi în Război, culminînd cu, rodul unei memoriam): “Mangalia a fost bombardată de un
subscripţii naţionale, Mausoleul de la submarin german, iar populaţia s-a speriat şi a început
Mărăşeşti. să evacueze oraşul… Germanii, aliaţi cu Imperiul
Austro-Ungar, au înaintat pe frontul din estul Europei,
Mangalia a plătit şi ea tributul de luptă, mulţi dintre au trecut Carpaţii şi au început să ocupe România. Cum
fiii ei lăsându-şi oasele prin tranşee, pe fronturi cu lupte bulgarii erau aliaţii nemţilor, frontul din Dobrogea avea
dramatice, în care natura doar, cu şesurile, dealurile, majoritatea trupelor formată din bulgari, sub comanda
munţii sau apele ei, a cules ultimele suspine ale celor nemţilor, care înaintau din sud, ocupând teritoriul
ce s-au ridicat la ceruri. Au căzut, astfel: plt. Dumitru dobrogean. Populaţia de români şi de greci a început să se
Oprişan, plt. Ioan Buluc, sg. Gheorghe Teodoru, sg. retragă împreună cu trupele româneşti înspre nord, fără
Ioan J. Stoia, caporal Nicolae Stavru, caporal Caracaş nicio ţintă şi fără nicio orientare.”
Ameniac, soldaţii Aldea Trandaboru, Ştefan Radu, În memoria celor căzuţi în bătălia Dobrogei s-a
Mihai Cristea, Ioan Mecu, Florea Caravan, Vasile Pohrib, ridicat, în anul 1927, Monumentul Eroilor Dobrogeni.
Tudor Benvie, Aldea Gh. Aldea, Constantin Dobre, Ioan Amplasată în piaţa Mangaliei, lucrarea a fost construită
Nartea, Nicolae Ionaşcu, Tache Ionaşcu, Spiru Teodor, de Societatea Demobilizaţilor din Război, la iniţiativa
Ioan T. Dumitru, Vasile Epure, Vasile Echim, Constantin lui Nicolae Iorga, în onoarea ostaşilor Regimentului
Ciontea, Ilie Arieşanu, Ioan Comitescu, Iulius Ciht, 9 Vânători şi a comandantului lor, faimosul colonel
Ramazan Mustafa, Bertula Geamai, Ionuş Memet, Amet Gheorghe Rasoviceanu, decorat cu Ordinul “Mihai
Hagi Mustafa. Viteazul”.
Că au fost români colonizaţi, turco-tătari, greci, evrei Monumentul Eroilor Dobrogeni avea ca leitmotiv
sau de alte minorităţi etnice, jertfa lor le-a înscris numele silueta unui ostaş infanterist, aplecat într-un elan

42 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


S.O.S.
năvalnic, cu baioneta armei înainte, în direcţia de atac spre
sud. Imaginea sa aminteşte de celebra pânză a lui Nicolae
Grigorescu, Atacul de la Smîrdan, prin poziţia atât de sugestivă
a corpului. Legenda locală susţine că tocmai indicarea
direcţiei de atac către sud ar fi constituit un pretext pentru
dispariţia monumentului din urbea străveche. Decizia a fost
luată, probabil, prin anii 1959, când se construia faleza, poate
în incinta consulatului sovietic, clădire existentă şi astăzi,
în spatele hotelurilor de pe faleză, căci atunci, odată cu:
“instaurarea agresivă a comunismului, cu un regim de teroare,
exproprierea rurală şi cea urbană, Mangalia a devenit zonă de
frontieră aflată sub un sever control militar.”
În legătură cu soarta statuii circulă două variante, prima
referindu-se la aruncarea ei în mare (lucru îndoielnic, dat
fiind conţinutul de bronz al statuii!), iar a doua, mai realistă,
la topirea sa în atelierele portului militar care adăpostea baza
de nave (dragoare, vedete torpiloare, submarinele “Delfinul” şi
“Rechinul” ş.a.).
Interesante sunt şi numeroasele ceremonialuri desfăşurate
aici, în cursul anului, fie ele naţionale (10 Mai, Ziua Regelui Carol
I şi a monarhiei, Ziua Eroilor), militare (Ziua Marinei, 15 august,
sau cea a Armatei, 25 octombrie), la care luau parte nu numai
oficialităţile militare, reprezentanţii administraţiei locale, ai
clerului, ai educaţiei (cadre didactice şi elevi), ci şi o mare parte
din cei aproape 4.000 de locuitori.
În Piaţa Eroilor, aflăm din aceeaşi lucrare, “lângă statuia
soldatului cu puşcă”, se instala, vara, fanfara militară, care îi
delecta pe sezoniştii estivali: “orele fanfarei erau de la şase seara
până la miezul nopţii. Noi, copiii, ne înghesuiam în jurul ei şi uitam
de viaţă şi de joacă, căscând gura la minunea muzicii.”
Tot aici, îşi aduce aminte autorul citat, de Vinerea Patimilor, în
noaptea deniilor, după psalmodierea prohodului şi terminarea
troparelor, procesiunea religioasă pornea purtând pe umeri
epitaful cu imaginea lui Hristos, de la Biserica greacă Sfântul
Nicolae (astăzi demolată), din capătul de nord al falezei, pe
strada Vasile Alecsandri, apoi pe strada principală (str. Traian,
azi str. Oltului) şi se oprea în Piaţa Eroilor, centrul oraşului,
“unde era statuia de bronz a soldatului cu puşca…, unde preotul
citea un scurt pasaj din Evanghelie şi se cântau câteva tropare. În
liniştea nopţii fără lună, procesiunea – pată de lumină înecată în
întuneric - emana tragicul sentiment al morţii. Această imagine
mi-a rămas în amintire, împreună cu cea din noaptea precedentă,
cea a crucificării, cu expresia lor de monumentalitate, a unui
transcendent care ne penetra ca un fior.”3
Procesiunea se repeta şi în Duminca Paştilor, după-amiaza,
în “a doua Înviere”, care “urma acelaşi drum al epitafului din
Vinerea patimilor, dar de data asta în plină zi”. n
E. C. NINU

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 43


FIŞE DE DICŢIONAR

Monumentul
Memorialul, înalt de peste 9
m, a fost construit pe o platformă
dreptunghiulară şi are forma unui
turn cu căile de acces spre vârf,
folosit ca observator. Este amplasat

Vânătorilor
într-un gol alpin de pe culmea
Pleşului, lângă oraşul Târgu Neamţ.
Ridicat între anii 1937-1939,
din iniţiativa unui comitet
format, aşa cum este înscris

de munte din
pe soclu, din: general Virgil
Bădulescu, preşedinte; Gh. C.
Pantazi, vicepreşedinte; Niţă C.
Giorgescu Coşna, secretar; N.
Bălăcescu, monumentul a fost

Primul Război
construit cu sprijinul Societăţii
“Cultul Eroilor”, prin contribuţia
financiară a unor membri activi,
precum şi a 30 de veterani de
război, ofiţeri, subofiţeri, gradaţi şi

Mondial
soldaţi, participanţi la luptele de
la Cireşoaia şi Coşna, în 1917, şi a
unor persoane din ţară şi din oraşul
Târgu Neamţ, oameni cu suflet
mare şi respect pentru Eroi.
Monumentul este construit din vultur cu aripile larg desfăcute, cadre militare în rezervă şi în
piatră, marmură şi bronz, având o gata de zbor. retragere, elevi.
înfăţişare ingenioasă şi atrăgătoare. În ultima vreme, monumentul A fost o manifestare
Pe cele patru feţe ale a fost restaurat cu sprijinul emoţionantă de care locuitorii din
memorialului, pe plăci de marmură, Consiliului Orăşenesc Tg. Neamţ, zonă îşi aduc aminte cu plăcere.
sunt aplicate mai multe inscripţii condus de primarul Decebal
evocatoare, cu un conţinut încărcat Arnăutu, şi al Subfilialei Tg. Neamţ
de adânci semnificaţii patriotice, a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor Scurt istoric
mai rar întâlnite pe alte memoriale, “Regina Maria”, prin persoana
toponime cu denumiri istorice inginerului Vasile Amihăesei, care La declanşarea Primului Război
strâns legate de locurile unde au este şi membru al Consiliului Mondial, România nu avea trupe
luptat şi s-au jertfit vânătorii de Director Judeţean Cultul Eroilor. Cu de vânători de munte, deşi o
munte. acest prilej, platforma unde este treime din teritoriul naţional este
Iată inscripţia: De pe aceste amplasat monumentul şi calea de teren muntos. Duşmanii seculari
plaiuri şi-a luat zborul în zorii zilei, acces au fost lărgite şi modernizate. ai neamului românesc, Rusia,
în 1917, primul batalion de vânători În ziua de 3 noiembrie 2011, Turcia şi Imperiul Austro-Ungar
de munte sub comanda mr. Virgil la Monumentul Vânătorilor de s-au opus încercărilor românilor
Bădulescu. Munte din Tg. Neamţ a avut de a-şi înfiinţa trupe specializate
Monumentul este “îmbrăcat” loc o manifestare omagială pentru lupta în munţi. Lipsa acestor
cu însemne ale gloriei şi vitejiei dedicată împlinirii a 95 de ani de trupe a însemnat un handicap
ostăşeşti, şi anume: lucrări plastice la înfiinţarea primului Batalion pentru Armata Română şi a dus la
din bronz reprezentând asaltul de Vânători de Munte din pierderea unor teritorii importante
vânătorilor de munte de la Coşna; armata noastră. Au participat în urma acţiunilor executate prin
un luptător, cu o coroană de lauri reprezentanţii Administraţiei locale, manevre de întoarcere de către
pe corp, coroana României şi un cadre didactice, veterani de război, trupele germane şi austro-ungare

44 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


FIŞE DE DICŢIONAR
în trecătorile Turnu Roşu şi Rucăr- foc” Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz. Alba Iulia. Deşi, prin Decretul Regal,
Bran. După oprirea ofensivei la Poarta garnizoanele celor patru batalioane
Marele Cartier General, prin Focşanilor, batalionul revine în au fost stabilite în localităţile Tg.
Ordinul nr. 294 din 3 noiembrie garnizoana Tg. Neamţ pentru Neamţ, Rădăuţi, Miercurea Ciuc şi
1916, a decis ca Şcoala Militară de refacere şi completarea efectivelor. Tg. Ocna, aceste unităţi s-au stabilit
schiori să fie transformată în Corpul În această perioadă, batalionul în localităţile amintite abia la
Vânătorilor de Munte, sub comanda este transformat în Regimentul 8 terminarea războiului, în 1945.
căpitanului Virgil Bădulescu. Vânători de Munte, care, în 1919, În zilele noastre, când apele
Speranţa românilor ca duşmanul a participat, în cadrul “Grupului sunt tot mai tulburi şi consecinţele
să fie înfrânt la porţile Capitalei General Dumitrescu”, la înnăbuşirea crizei economice sunt imprevizibile,
nu s-a împlinit. Corpul Vânătorilor revoluţiei comuniste a lui Bella Kun consider că trebuie să se acorde
de Munte a părăsit Bucureştiul şi la ocuparea Budapestei. o mai mare atenţie pregătirii de
şi, după o lungă de pribegie, a În perioada 1918-1939 au apărare a ţării. Noi trebuie să
ajuns în oraşul Tg. Neamţ, unde a fost constituite 3 brigăzi mixte fim mai uniţi şi să demonstrăm
fost întâmpinat cu ospitalitate de de munte. În august 1939, prin şi altor state că, înainte de toate,
populaţia locală. În ianuarie 1917, Decret Regal, se înfiinţează casa noastră, a românilor,
Corpul Vânătorilor de Munte a fost Brigada 4 Mixtă Munte, care avea este casa unităţii naţionale a
transformat în primul Batalion în structura organică Grupurile 8 tuturor românilor, indiferent de
de Vânători de Munte, unitate şi 9 Vânători de Munte, fiecare cu naţionalitate. n
luptătoare care, în vara aceluiaşi an, câte două batalioane. Brigada a
a primit botezul focului pe înălţimile fost înfiinţată ca anexă a Brigăzii 1 General de brigadă (r)
Cireşoaia şi Coşna, în “triunghiul de Mixte Munte, în zona Aiud, Sebeş şi Octavian Mancu

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 45


FIŞE DE DICŢIONAR

Monumentul eroilor
de la Socola-Iaşi
Situată în partea sud-estică a
Iaşului, într-o zonă pitorească, cu
dealuri domoale, acoperite, astăzi,
de întinse livezi şi vii, iar în trecut,
de păduri seculare, Biserica Socola
se înalţă în incinta Spitalului Clinic
Universitar de Psihiatrie. Ctitorie
a Domnului Moldovei Alexandru
Lăpuşneanu, a soţiei sale Ruxandra
şi a fiicei lor, Domniţa Soltana,
ridicată între anii 1551-1562 pe
temelia unei biserici mai vechi,
Biserica „Schimbarea la faţă” a fost
vreme de 250 de ani aşezământ
monahal, cunoscută sub numele
de Mănăstirea Socola.
În imediata apropiere a bisericii,
în partea de nord, în anul 1995 a
fost ridicat, la iniţiativa Asociaţiei
Naţionale „Cultul Eroilor” judeţul
Iaşi, un monument în memoria
celor 124 de militari români căzuţi
în luptele din cel de al Doilea
Război Mondial (1941-1945).
Monumentul al cărui autor este
arhitectul Nicolae Munteanu, este
alcătuit din trei plăci de marmură
şi o cruce. Pe placa de marmură
mijlocie stă scris:
1944-1945. Cinste eroilor
neamului. S-a înălţat acest
monument spre veşnică cinstire şi
pioasă pomenire a celor care au
jertfit pe altarul patriei şi al credinţei
darul suprem al propriei vieţi. În
semn de adâncă recunoştinţă
trupurile celor care au înroşit
pământul rezistând eroic în luptele

46 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


FIŞE DE DICŢIONAR
de la Stânca-Roznovanu din ridicării monumentului au provenit Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei,
primăvara anului 1944, au fost din donaţiile oferite de Asociaţia Comandantul Corpului 10 Armată,
aduse şi depuse aici, la mănăstirea Veteranilor de Război „Ştefan Prefectul Judeţului Iaşi, Primarul
Socola, aşezământ în care cel Mare şi Sfânt” judeţul Iaşi şi Municipiului Iaşi, Preşedintele
moldovenii au fundamentul pentru Întreprinderea Moldoconstrucţia Asociaţiei Veteranilor de Război
formarea statului naţional unitar Iaşi. Preotul Protosinghel Iustin „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, filiala Iaşi,
român în 1859. Fie ca dăruirea şi Neagu a supravegheat lucrările de şi preşedintele Asociaţiei Naţionale
sacrificiul bravilor noştri eroi să realizare a monumentului. „Cultul Eroilor”, judeţul Iaşi, au
pecetluiască dăinuirea noastră În ziua de 1 iunie 1995, a arătat semnificaţia evenimentului
liberă şi demnă. avut loc, cu mult fast, sfinţirea şi recunoştinţa pentru cei care şi-au
Pe aceeaşi placă, mai jos, scrie: monumentului, în prezenţa făcut din apărarea patriei suprema
Încinge-te cu sabia ta peste coapsa reprezentanţilor autorităţilor locale, raţiune şi datorie a existenţei lor de
ta puternică. Cu frumuseţea şi cu ai bisericii, a unui număr mare de români.
strălucirea ta încordează-ţi arcul. enoriaşi, veterani de război, mulţi Noi, toţi, ne plecăm cu pioşenie
Propăşeşte şi împărtăşeşte peste dintre ei combatanţi, cu peste fruntea întru amintirea eroilor
adevăr, blândeţe şi dreptate şi te va cinci decenii în urmă, pe frontul care şi-au jertfit viaţa, cunoscuţi
povăţui numai dreptatea ta! de la Stânca Roznovanu. Între ei sau necunoscuţi, şi înălţăm ruga
Psalmul 44, 4-6 s-a aflat şi plutonierul în retragere noastră către Dumnezeu să-i
Pe plăcile de marmură Ion Neagu, tatăl preotului Iustin odihnească în pace şi să aibă veşnic
albă din dreapta şi din stânga Neagu, care în cuvântul său a în paza Sa neamul românesc. n
monumentului sunt gravate adus printre lacrimi elogiul său
numele celor 124 de militari căzuţi camarazilor căzuţi în acel fierbinte Colonel (rez.) ing.
în luptele de la Stânca-Roznovanu iulie 1944 pe malurile Prutului, ce Ioan TIMOFTE
şi din împrejurimile Iaşilor, în aveau să devină un nedrept hotar Preşedintele ANCE Filiala Iaşi
primăvara şi vara anului 1944. al unor pământuri româneşti.
Mijloacele financiare necesare În cuvântul lor, I.P.S. Daniel,

Monografia ANCE “Regina Maria”


Prima monografie a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina General de brigadă (ret.) Petre Stoica General de brigadă (rez.) Grigore Buciu

Maria” este gata de tipar. Redactată de general de brigadă (ret.)


Colonel (rez.) Dumitru Roman

Petre Stoica, general de brigadă (rez.) Grigore Buciu şi colonel (rez.)


Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” - Monografie -

Dumitru Roman, lucrarea numără 334 de pagini bogat ilustrate, în


care sunt prezentate tradiţiile cultuluiBirouleroilor la români,
Executiv Central adresează călduroase precum şi
mulţumiri tuturor membrilor A.N.C.E. „Regina
filialele judeţene înfiinţate până în anul
Maria” pentru2012activitatea în
nobilă cadrul
de cinstire a asociaţiei.
La realizarea acestui volum de excepţie au contribuit: colonel
memoriei eroilor desfăşurată în această perioadă.
Ne exprimăm respectul şi consideraţia pentru

(ret.) Constantin Chiper, colonel (rez.)sponsorul


Puiu Cujbă, gl. bg. (ret.)
nostru, domnul Corneliu Vişoianu, fără
de care apariţia acestei lucrări n-ar fi fost posibilă.
Constantin Tănase, dr. ing. Luminiţa Zugravu,
Mulţumim, de asemenea, col. (ret. ) Ioan
tuturor persoanelor

Todericiu, cdor. av. (ret.) Marius Popescu, col. (ret.) Mihai Ştir, cdor.
care sprijină material, financiar şi moral eforturile
noastre de a menţine vie memoria neamului

(ret.) Neculai Pădurariu, Sorin Angheloiu (DTP), plt. adj. Adrian


românesc.

Robu (ilustraţia). Asociaţia Naţională


Tipărirea acestei lucrări a fost posibilă datorită susţinerii pe Cultul Eroilor „Regina Maria”
care am primit-o din partea domnului Corneliu Vişoianu, căruia îi
mulţumim şi pe această cale pentru generozitatea şi sufletul pe
A.N.C.E.
Bulevardul Ion Mihalache nr. 124-126, Sector 1, Bucureşti
Cod Poştal: 70764; Tel: 021/224 26 51-3, interior 0158, 0159; Fax: 021/2242647, Email: romaniaeroica@gmail.com
- Monografie -
Cont Bancar: RO45RNCB0082004534620001; BCR, Sucursala Unirea, Bucureşti, cod fiscal 4505235

care îl pune în promovarea cultului eroilor (D.R.)n Societatea Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2012

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 47


FIŞE DE DICŢIONAR

CRUCEA EROILOR
DE PE MUNTELE CARAIMAN
Acolo sus, pe culmea ‘naltă, Cu aceste versuri ale poetului toamna anului 1916, la trecătorile
Mircea Dem. Rădulescu, avea să fie Carpaţilor: Bran, Predeal, Pravăţ.
Pe culmea mândrilor Bucegi evocată, în 1929, în revista România Şi alte zone muntoase fuseseră
Cioplită de-o creştină daltă eroică, la un an de la inaugurare şi udate de sângele bravilor luptători
sfinţire, Crucea de pe Caraiman, români.
Acolo, unde şoimii-s regi, înălţată întru slava eroilor căzuţi în Odată luată hotărârea privind
războiul de reîntregire naţională. În locul de amplasare a Crucii
anul edificării, era considerat drept Eroilor – pe muntele Caraiman,
Privind nemărginirea-albastră, unul dintre cele mai grandioase cei în drept au pornit deîndată
monumente de acest fel nu doar la treabă. S-au adunat fondurile
Pe Caraiman, pe culme, sus, din Europa, ci din întreaga lume, necesare, majoritatea dintre ele
Mântuitoare şi sihastră fiind comparat atunci, evident ca provenind din donaţii benevole,
simbolistică generală, cu Turnul s-a întocmit proiectul ansamblului
Se’nalţă crucea lui Isus. Eiffel, cu Statuia Libertăţii din New monumental, s-au mobilizat
York sau cu „Statuia Mântuitorului” oamenii care să lucreze la înălţime,
din Rio de Janeiro. între aceştia aflându-se lucrători
Cine-a urcat-o sus pe creste? Monumentul se află la ceferişti din districtul Sinaia, militari
2281m faţă de nivelul mării, are activi şi în rezervă şi foarte mulţi
Ce mucenic adevărat? înălţimea de 28m, cele două braţe tineri voluntari.
Din care Biblică poveste, măsurând câte 7m lungime. A fost Proiectul Crucii-monumentale
denumit în patru feluri: „Crucea de pe Caraiman a fost întocmit
Sfinţita cruce s’a‘nălţat? de pe Caraiman”, „Crucea Eroilor de arhitecţii Georges Cristinel
Neamului”, „Crucea Eroilor Ceferişti”, şi Constantin Procopiu, iar
„Crucea Eroilor”. conducerea efectivă a lucrării a fost
Purtată fără de hodină, Lucrările de ridicare a asigurată de Nicu Stănescu.
monumentului au început în anul Elementul dominant al
De-alungul veacurilor şir 1926, la împlinirea unui deceniu însemnului memorial – crucea
Şi-n veci slăvită de lumină de la intrarea României în războiul monumentală – avea să fie
drept şi sfânt de reîntregire realizat din bare groase, vopsite
E crucea neamului martir! naţională. Legenda pune iniţiativa în culoarea albă. Crucea propriu-
construirii lui pe seama unei zisă a fost montată pe un soclu
premoniţii a Reginei Maria. Se zice masiv de beton armat, înalt de 7
E crucea ce-a urcat Calvarul că într-o noapte a visat că munţii m (semnificând zilele săptămânii),
României cu crestele lor falnice placat cu piatră de munte. În
S’ajungă, printre jertfe, sus, sunt stropiţi cu sângele ostaşilor interiorul soclului s-a amenajat o
Să ne păzească ‘ntreg hotarul, noştri care luptaseră cu vitejie şi încăpere în care avea să fie fixat
eroism pentru gloria Ţării şi pentru un generator, care furniza curentul
Din Răsărit pân’la Apus! întregirea hotarelor. Visul trimitea la electric necesar aprinderii a 120 de

48 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


FIŞE DE DICŢIONAR
memoriale dedicate eroilor
neamului), becurile nu vor mai fi
aprinse.
Spre bucuria tuturor românilor
de bine, cu respect neţărmurit faţă
de eroii neamului şi de însemnele
memoriale care le poartă şi le
slăvesc amintirea, ele vor fi aprinse
din nou, de data aceasta, de o
astfel de treabă ocupându-se
administraţia Consiliului Local
Buşteni. Prin grija sa, în prezent,
Crucea-Monument este luminată,
noaptea, de cele peste 300 de
becuri, conturul ei putând fi
văzut, în toată splendoarea, de
la o depărtare de câteva zeci de
kilometri.
În1998, în imediata apropiere
a monumentului a fost ridicat un
lăcaş de cult ortodox, care a primit
hramul „Înălţarea Sfintei Cruci”.
La început acesta a avut rol de
schit, dar cu trecerea anilor şi cu
binecuvântarea Patriarhului de
atunci al României, P.F.Teoctist,
aşezământul de închinăciune a
devenit mănăstire. Turistului care
trece prin acele locuri îi este greu să
spună dacă monumentul veghează
peste mănăstire sau mănăstirea
veghează însemnul memorial
dedicat eroilor neamului.
Noi credem că ambele obiective
se veghează reciproc. Pentru că
şi unul şi altul au aceeaşi menire
înaltă şi nobilă: să aducă imn de
slavă credinţei noastre strămoşeşti
şi, deopotrivă, eroilor neamului
becuri ce marcau profilul Crucii; se pentru eliberarea fraţilor lor din care au fost buni creştini, au iubit
zice că, ulterior, numărul de becuri Transilvania şi din alte zone ale ţării, şi biserica şi sfânta Cruce şi şi-au
va ajunge la 365, fapt semnificând dar şi ajunul sărbătoririi zilei Sfânta jertfit bunul lor cel mai de preţ –
zilele anului. Maria Mare (15 august). viaţa – pentru apărarea şi întregirea
De la inaugurarea Crucii- La scurt timp după al Doilea hotarelor României. n
monumentale până la cel de-al Război Mondial, din considerente
doilea război mondial, becurile pe care le putem denumi diabolice General de Brigadă (ret.) dr.
de pe Cruce erau aprinse în (economie de curent electric, Florian TUCĂ
fiecare an, în noaptea de 14 spre înfăţişarea monumentului în formă Comandor aviaţie (ret.)
15 august, moment ce marca de Cruce şi chiar ideea de a fi lăsate Marius POPESCU
intrarea în luptă a trupelor române în paragină o seamă de însemne

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 49


FIŞE DE DICŢIONAR

Monumentul Generalului
Ion Emanoil Florescu
Născut la 7 August 1819, la
Râmnicu Vâlcea, Ion Emanoil
Florescu a parcurs cariera militară
până la demnitatea de ministru
de război. Şi-a făcut studiile în ţară
şi la Paris, unde a urmat cursurile
Liceului „Saint Louis” şi ale Şcolii de
Stat Major, iar la întoarcerea în ţară,
în 1842, a fost numit aghiotant al
domnitorului Gheorghe Bibescu.
În timpul domniei lui Alexandru
Ioan Cuza a ocupat funcţii de înaltă
demnitate publică şi militară. După
abdicarea domnitorului a înaintat
prinţului Carol un protest prin
care solicita sancţionarea ofiţerilor
care au complotat la 11 februarie
1866 împotriva lui Cuza. După
o perioadă de marginalizare, în
1871 a fost readus la conducerea
Ministerului de Război. Şi-a
adus o contribuţie importantă
la organizarea armatei şi a
învăţământului militar românesc.
A murit la 22 mai 1893.
În semn de preţuire pentru
întreaga activitate pusă în slujba
oştirii, în 1895, ofiţerii armatei
române, prin contribuţii proprii
i-au înălţat un monument, creaţie a
sculptorului francez Jules-Clement
Chaplain, cu sprijinul turnătoriei preluate, parţial, de Muzeul Militar bronz, cu denumirea de „deşeuri
Jaboeut & Bezout Fondeurs, Naţional şi au fost depozitate în bronz – opere de artă”.
din Paris. Monumentul a fost diferite amplasamente, pierzând În prezent, monumentul se
instalat în faţa Ateneului Român, cu timpul semnificaţia istorică află în parcul de artilerie din
unde a putut fi admirat până la iniţială. A fost înregistrat doar incinta Muzeului Militar Naţional
începutul anilor ’50, când a fost medalionul care reprezintă efigia „Ferdinand I”, în spatele Pavilionului
demolat la ordinul autorităţilor generalului Florescu (cf. fişei nr. 11 „A”. n
comuniste şi apoi dezmembrat. 455/15.08.1958); celelalte piese Valeria BĂLESCU
Componentele sale au fost au fost înregistrate la deşeuri din Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand”

50 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


IN MEMORIAM
S-a stins din viaţă după o grea a României şi a Zilei Eroilor. De
suferinţă, pe care a suportat-o cu asemenea, a îndeplinit funcţia
stoicism şi demnitate, colonelul de secretar de redacţie al revistei
Mihai Ştir. “România eroică”, implicându-se cu
Să ne rugăm Bunului Dumnezeu multă dăruire şi talent în editarea
să-l primească acolo, în ceruri, şi să-i publicaţiei principale a Asociaţiei
ierte păcatele. Naţionale Cultul Eroilor “Regina
A murit un om, un mare caracter, Maria”.
un prieten de încredere, un iubitor Ca o recunoaştere a meritelor
al istoriei şi un susţinător devotat şi activităţii sale în acest domeniu,
al Cultului Eroilor. Vreme de 15 ani Asociaţia Naţională Cultul Eroilor
a slujit în conducerea Asociaţiei de onoare a fiecărui român să-şi “Regina Maria” i-a conferit Diploma
Naţionale Cultul Eroilor “Regina cunoască înaintaşii şi, mai ales, să de Onoare şi a propus să fie distins
Maria”, în calitate de vicepreşedinte le preamărească faptele. El însuşi se cu Ordinul “Meritul Cultural” în grad
cu problemele juridice, din anul mândrea cu bunicii săi şi un unchi de Cavaler. În anul 2001, Ministerul
1998. care au căzut pe câmpul de onoare Administraţiei şi Internelor i-a
Mihai Ştir s-a născut la 4 al Mărăşeştilor, în Primului Război acordat Diploma de Excelenţă “ca
decembrie 1936 în comuna Onceşti Mondial, precum şi cu un alt unchi, semn de preţuire şi consideraţie
din judeţul Bacău. A absolvit Şcoala veteran de război, rănit grav în pentru întreaga activitate depusă
de Ofiţeri de Poliţie şi Facultatea de luptele de la Svolen, în Cehia, în Al în slujba apărării ordinii publice”.
Drept la Universitatea din Bucureşti. Doilea Război Mondial. În toată activitatea depusă în
A ieşit la pensie în anul 1995, la În cei 15 ani de activitate în cadrul Asociaţiei Naţionale Cultul
limită de vârstă, cu gradul de Asociaţia Naţională Cultul Eroilor Eroilor “Regina Maria” a fost un
colonel, grad acordat la 23 august “Regina Maria” a participat la om de bază. Prin moartea sa, lăsă
1984. numeroase acţiuni de evocare a în urmă un gol irecuperabil şi
După trecerea în rezervă, s-a eroilor şi de protejare a operelor regretele colegilor, prietenilor şi
dăruit cu toată pasiunea activităţii comemorative de război, a făcut tuturor celor care l-au cunoscut.
de cinstire a memoriei eroilor parte din delegaţiile prezente la
căzuţi pe câmpurile de luptă, ceremonialurile organizate, în Dumnezeu să-l odihnească în
convins fiind că este o datorie fiecare an, cu prilejul Zilei Naţionale pace! n

Biroul Executiv Central al Asociaţiei Mariana Drăgescu


Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” (7 septembrie 1912-24 martie 2013)
deplânge moartea colonelului (r) La 24 martie 2013 a încetat din viaţă
Gheorghe Teleoacă, preşedintele Mariana Drăgescu, pilot în escadrila
Filialei judeţului Mehedinţi. Născut sanitară din al Doilea Război Mondial,
la 06.09.1949 în Bacău, a absolvit supranumită Escadrila Albă, în care s-a
cursurile Şcolii militare de ofiţeri activi înrolat în iunie 1940, alături de Nadia
«Nicolae Bălcescu» - arma infanterie Russo, Virginia Duţescu şi Virginia
- 1971; a fost comandant de pluton Thomas. A participat la salvarea a peste
la Regimentul 90 Mecanizat; şef 1500 de militari răniţi. A fost distinsă cu
serviciu la Batalionul 419 Construcţii Medalia şi Ordinul Virtutea Aeronautică cu
energetice; locţiitor al comandantului spade, clasa Crucea de Aur; Ordinul Crucea
pentru logistică - Batalionul 167 Regina Maria cu spade, clasa a III-a, Ordinul Virtutea Aeronautică cu
Drumuri. După trecerea în rezervă, spade, cu prima baretă, clasa Crucea de Aur; Ordinul Steaua României
a activat în cadrul Filialei judeţului în grad de Cavaler.
Mehedinţi a ANCE “Regina Maria”. La împlinirea vârstei de 100 de ani, a fost decorată cu Emblema
Onoarea Armatei României, cu însemne de pace, pentru întreaga
Dumnezeu să-l odihnească în activitate şi pentru merite deosebite care au contribuit la ridicarea
pace! n prestigiului armatei. n

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 51


IN MEMORIAM
trecând de Huşi spre vest şi

În căutarea
mergând către sud. Blocarea
drumului Huşi-Tătărani s-a efectuat
pentru a preveni o ambuscadă a
ruşilor în zona Tătărani dinspre
zona de sud-vest a oraşului Huşi.

celor dispăruţi
Zonele descrise mai sus au fost cele
mai bune alegeri pentru aceste
operaţiuni de blocare.
5. Situaţia Div.79 Infanterie
era deja mult mai dramatică pe
24 august 1944, iar Armata 52
Continuăm să publicăm apeluri privind sovietică, împreună cu Garda 4
sovietică din nord şi Armata 7
identificarea unor militari români sau străini sovietică de la sud, încercuiseră
poziţiile Div.79 Infanterie la nord de
căzuţi pe câmpul de luptă. Tătărani/Epureni.
6. Armatele 4 şi 7 sovietice s-au
În urma unei solicitări primite asigure drumul Vaslui-Huşi…».
întâlnit exact în zona Duda, tăind
din Germania, de la urmaşii Max Carl von Wogau a fost
calea Div.79 Infanterie.
locotenentului Max Carl von văzut ultima oară în acea misiune
7. Până la 31 august, cei 1200
Wogau, colonelul (rez.) dr. conducând un grup de 30 de
de soldaţi care au mai rămas din
Petre Otu, directorul adjunct al soldaţi, cei mai mulţi din unitatea
Divizia 79 Infanterie, inclusiv
Institutului pentru Studii Politice 79 radio-comunicaţii. Poziţia
generalul maior Weinknecht, au
de Apărare şi Istorie Militară, ne-a deţinută de Comandamentul
traversat zona la vest de Munţii
trimis datele de mai jos care ar Diviziei 79 Infanterie pe 26 august
Carpaţi.
putea ajuta la identificarea locului marchează zona unde locotenentul
8. 150.000 de soldaţi germani
unde a fost înhumat militarul a fost văzut ultima oară. În acea
şi-au pierdut viaţa, iar 80.000 dintre
german. zi, Comandamentul Diviziei 79
ei nu au fost identificaţi. Din cei
Iată ce se ştie până în acest Infanterie se afla în zona Tătărani, la
110.000 soldaţi germani capturaţi
moment despre locotenentul Max 5 km de Huşi.
de către sovietici, 55.000 au murit
Carl von Wogau: 3. Conform literaturii, intenţia
înainte să ajungă în lagăre.
1. Născut la 13 iulie 1907 în cdt. Div. a fost să asigure mutarea
9. Misiunea noastră: să mergem
Freiburg, Germania. Încadrat a ceea ce a mai rămas din Divizia
şi să vedem pe teren locul unde
în Regimentul 178 Grenadieri 79 Infanterie pe drumul Tăbălăeşti-
MCW şi-a petrecut ultimele ore;
din Divizia 7 Infanterie. Grad: Tătărani în cursul zilei de 26 august
să determinăm şi să mergem pe
locotenent. către zona din jurul comunei
ruta sa cea mai probabilă de marş;
Nr. de identificare: -318-3.I.E.B. Creţeşti. În fapt, un tanc rusesc a
să vizităm cimitirele existente
309 atacat zona la est de Huşi, faţă de
marcate şi nemarcate; să strângem
2. Max Carl von Wogau a servit Tătărani, în după amiaza zilei de
informaţii suplimentare despre
la Comandamentul Diviziei 76 26 august. În mod cert, misiunea
evenimentele din 26 august 1944
Infanterie, care a fost separată de lui Max Carl von Wogau a fost să
în acea zonă.
regimentele sale de atacurile de blocheze acest atac, împreună cu
10. Actualizare mai 2012:
după 20 august 1944. ce a mai rămas din Regimentul
conform informaţiilor despre
După 22 august a fost detaşat 179 Blindate, ceea ce a condus
grupul de combatanţi al lui Max
la Comandamentul Diviziei 79 la respingerea atacului, folosind
Carl von Wogau, format din soldaţi
Infanterie. În după amiaza zilei de ultimele resurse.
din unitatea 179 radio-comunicaţii,
26 august, comandantul Diviziei 4. În noaptea de 26/27 august,
Crucea Roşie a fost solicitată
79 Infanterie, generalul maior cdt. Diviziei, Weinknecht, a plănuit
să afle dacă s-au mai găsit alte
Weinknecht, i-a ordonat «…să să părăsească zona Tătărani,
morminte ale soldaţilor din acea

52 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


IN MEMORIAM

TĂTĂRANI

TANACU
HUȘI

unitate în zona Huşi. În mai 2012, 150) în preajma localităţii Tanacu, localnicilor, au fost îngropaţi în
Crucea Roşie a răspuns că nu sunt judeţul Vaslui. Nu este exclus ca afara cimitirului soldaţi nemţi, în
informaţii noi disponibile despre în acest grup de militari care s-a spatele grădinii săteanului Gică
MCW şi că, de fapt, 65 de soldaţi predat trupelor sovietice să fi Moroşanu.
din unitatea 179 radio-comunicaţii fost şi locotenentul Max Carl von Şi la Olteneşti, câţiva săteni îşi
au fost daţi dispăruţi în zona Huşi Wogau. Groapa comună cu militarii amintesc cum au fost îngropaţi
în august 1944, dar nu s-au găsit germani se află în câmp deschis, soldaţi nemţi pe şesul Olteneştiului,
morminte. în partea de sud-est a comunei în lozie, după calea ferată.
Tanacu, la o distanţă nu prea Ceva mai departe, dar tot în
* mare de localitatea Tătărani, Huşi, această zonă, la Târzii, au fost
amintită mai sus. Până acum nu s-a îngropaţi – în râpă la Prisecaru
În paginile revistei noastre încercat identificarea celor care au şi chiar în grădina unuia dintre
(România eroică nr. 36/2009) au fost îngropaţi aici, în vara anului veteranii de război (Ciobotaru
fost prezentate împrejurările în 1944, de câţiva săteni, la ordinul Constantin) – câţiva militari nemţi.
care trupele sovietice au ucis, în primarului comunei Tanacu. n
august 1944, circa 200 de militari La Cordeni, localitate situată Dumitru ROMAN
germani (după alte surse, circa în aceeaşi zonă, potrivit spuselor

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 53


STROFE

Colonelul Slavă Eroilor


în retragere
Slavă, slavă vouă,
Marilor eroi,
Lacrimile rouă

Nicolae
Cadă peste voi!

Astăzi pe morminte
Vă depunem flori,

Dărăbanţ Pe crucile sfinte,


Cele trei culori.

Sufletele voastre
S-a născut în anul 1932, în mod mai special.” Şi a ales versul. Aşezate-n Cer
comuna Mateiaş. Absolvent al Şcolii Acum, când a trecut pragul Lumnează astre
Militare de Ofiţeri Intendenţă şi celor 80 de ani, aş spune şi eu, Care nu mai pier,
Finanţe, promoţia 1 martie 1953, parafrazându-i versul: Soarele
a fost trecut în rezervă, în 1979, pe apune prin alt răsărit! Ca să amintească
motivul că ar fi “duşman al poporului Viaţă lungă, domnule colonel! Celor ce mai sunt
şi slugă a imperialismului american” (D.R.) O lege cerească
(formulare din dosarul de acuzaţie). Vie pe pământ,
De-a lungul anilor s-a afirmat
ca un poet şi un publicist de mare
sensibilitate. Este autorul a 27 de
volume de poezie patriotică, lirică şi
Eroului Lege care spune,
Lucru-adeverit:
“Soarele apune
satirico-umoristică.
În prezent este vicepreşedinte al
Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor
necunoscut La alt răsărit!”.

Aşa, voi, eroii,


“Regina Maria”, filiala Braşov. Este Mereu din crucea ta de brad, Cei care v-aţi dus,
membru al Societăţii de Ştiinţe Trei lacrimi de răşină cad, Veţi răsări voii
Istorice, al Societăţii Scriitorilor Pe iarba cea de pe mormânt, Tatălui de Sus.
Militari, precum şi membru de Formând cu ea câte-un cuvânt,
onoare al ASTREI şi al Societăţii O literă ori un simbol. Pentru voi, eroii,
Literare “Mileniul 3” din Roşiorii de Bunul Dumnezeu
Vede. Dar jertfa ta nu-i doar obol, Ne dă stropii ploii
În anul 2002 a fost decorat cu Că ai căzut dar n-ai murit, Şi-apoi curcubeu.
Ordinul “Crucea Memoriei” de către Cu gloria te-ai contopit,
fraţii noştri de dincolo de Prut pentru Cu seva Ţării şi-al ei lut, Curcubeul care
faptul că i-a susţinut, prin scrierile Căci vitejeşte te-ai bătut E stăpân pe nori,
sale, în conflictul transnistrean din Cu duşmanii invadatori. Proiectând în zare
1991-1992. Cele trei culori.
Este Cetăţean de Onoare al Tu eşti eroul de sub flori,
Braşovului (2009). Apărătorul Sfintei hume, Slavă, slavă vouă,
“Slăvirea eroilor şi omagierea Din ţara cu un vechi renume, De-a pururi eroi,
celor care au luptat cu arma în mână Purtat prin veacuri de-un ecou Lacrimile rouă
– mărturiseşte Nicolae Dărăbanţ - eu Şi Sfântul nume de EROU! Cadă peste voi!
am socotit că e bine să le fac într-un

54 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


VITRINA CU CĂRŢI
Din mareea de cărţi pe care editurile de tot felul ni le aruncă la mal sunt Ordinele catolice au fost nevoite
şi cărţi de citit. Din cele primite la redacţie, prin bunăvoinţa autorilor şi a să se retragă din zonele masiv
populate de români. Ele au dăinuit,
prietenilor lor, vă semnalăm câteva, în speranţa că v-ar putea interesa.
până la reformă, în cetăţile şi în
Rubrică realizată de general de bg. (rez.) Grigore Buciu preajma cetăţilor etnicilor germani
îndeosebi, şi a celor maghiari.
Un istoric uitat: încercare de colonizare catolică a Aşa se explică transformarea
impunătoarei biserici catolice
populaţiei româneşti. Aceasta a
Ioachim Miloia fost o punere în aplicare a ordinului din Cărăvan în biserică ortodoxă,
papal, ca politică rezultată în urma adaptată, cât s-a putut, la stilul
La Timişoara, în Editura marii schisme religioase din 1053, bizantin.
Eurostampa, a apărut o excelentă de convertire forţată a tuturor Istoricul Miloia susţine că
lucrare*, care îşi propune să „schismaticilor” ortodocşi. locuitorii din Cărăvan s-au mutat
omagieze personalitatea omului Căvăranul a fost un puternic în masă, când localitatea lor a
de cultură bănăţean, în latura sa centru politico-administrativ, în decăzut, şi s-au amestecat cu cei
istorică, Ioachim Miloia. Cartea mijlocul unei populaţii româneşti din Sebeş, dând denumirea de
nu este o monografie dedicată care îşi păstra organizarea şi Caransebeş aşezării de la vărsarea
unei personalităţi, chiar dacă sunt conducătorii până la un anumit în Timiş a râului Sebeş. Această
numeroase date biografice şi o listă nivel (juzi, cneji, bani) în proporţie denumire o deosebeşte de Sebeşul
foarte bogată de lucrări, studii şi majoritară, faţă de elementul săsesc de lângă Alba Iulia, aşezat
articole, precum şi una selectivă cu maghiar sau săsesc care era şi el la vărsarea în Mureş a celuilalt râu
articole despre istoricul omagiat. prezent. Sebeş, care izvorăşte din Munţii
Este o privire critică a autorului, Cu certitudine, catolicizarea s-a Parângului.
sau mai exact o evaluare şi Ioachim Miloia a fost un
reevaluare a interpretărilor lui personaj complex, istoric de mare
Ioachim Miloia, asupra datelor perspectivă, cu intuiţii şi ipoteze
istorice rezultate din descoperirea apreciate de Daicoviciu şi Iorga, un
ruinelor bisericii medievale din talentat istoric de artă şi un literat
Căvăran (judeţul Caraş-Severin), în promiţător. Soarta neîndurătoare
1930, coroborate cu documente l-a ucis în 1940, pe la patruzeci
din arhivele Banatului şi din lucrări de ani, în plin elan creativ, după
ale unor istorici maghiari de marcă, o muncă asiduă de organizare a
de la Budapesta. arhivelor Banatului şi de director al
Istoria localităţii Căvăran, Muzeului Banatului.
respectiv a bisericii de secol XIII, O mare şi incontestabilă
a bisericii române din Lipova şi a personalitate a istoriografiei
cetăţii Şoimuşului, de peste Mureş, româneşti, din păcate puţin
de care s-a ocupat în mod special cunoscută în lumea nespecialiştilor,
Miloia, sunt aproape suficiente care începe seria dispariţiilor
pentru a induce un adevăr valabil ireparabile din perioada 1940-
pentru întregul Ardeal din acele izbit de o rezistenţă deosebită şi în 1945. Am în vedere cel puţin
timpuri. cele din urmă n-a reuşit, decât în două talente al căror potenţial
Biserica cetate din Căvăran rândul marii nobilimi. creator şi cultural a fost curmat de
a fost construită în stil gotic de Românii au înţeles foarte război: Ion Şugariu – un potenţial
către călugării catolici ai unuia devreme, istoric vorbind, că continuator al ideilor lui George
dintre ordinele benedictine sau identitatea lor naţională se Călinescu, al cărui asistent a fost,
ioanit, nu se poate determina cu confundă cu cea ortodoxă, ceea şi sublocotenentul Mihai Oprea,
precizie. Aceasta ne vorbeşte că în ce demonstrează un instinct care a căzut în Tatra, cu creionul în
Banat şi în întreaga Transilvanie, de conservare şi rezistenţă mână, în timp ce-şi scria jurnalul,
prin extensie, a existat o puternică extraordinar în istorie. ale cărui calităţi literare prezentau

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 55


VITRINA CU CĂRŢI
un mare prozator. sub moto-ul inspirat, scris ca o viteză nemaiîntâlnită în epocă,
Întâmplător sau nu, avem în cugetare despre existenţă, chiar animat şi motivat de un singur
faţă trei spirite sacrificate, din de Mihai Viteazul: „A muri e un scop: reducerea puterii imperiului
trei provincii româneşti: Ioachim lucru comun pentru toţi, dar a muri de la sud de Dunăre.
Miloia, din Banat (Feredia, Timiş), glorios nu le e dat decât la puţini şi Având o gândire extrem de
Ion Şugariu, din Ardeal (Băiţa, la cei mai valoroşi”. mobilă, ce făcea mutările pe tabla
Maramureş) şi Mihai Oprea, din Poate că informaţiile scrise în de şah a unui război aproape
Moldova (Bălţăteşti, Neamţ). dreptul anului de naştere, cu care total, voievodul cunoştea bine
Dar poporul român are resurse începe firesc lucrarea, ne sugerează firea caselor domnitoare şi
nebănuite. Autorul volumului de ideea de a judeca ambiţia slăbiciunile conducătorilor, încât
faţă, distinsul profesor Tiberiu politică a lui Mihai Viteazul şi prin să ştie că nu-i nicio ruşine să faci
Ciobanu, este un continuator cu prisma zestrei subliminale sau compromisuri pentru a profita
autoritate al lui Ioachim Miloia, subconştiente pe care o primeşte politic şi economic spre binele
publicând până în prezent peste 23 prin rădăcină. Prin tată era fiu de poporului tău. Stăpânitor al artei
de cărţi de istorie, şi un foarte activ domn muntean, iar prin mamă, războiului, ştia cum se mişcă
animator al mişcării culturale din chiar dacă nelegitim, se trăgea din adversarul, ce are bun şi cât de slab
Banat. Şi fiindcă este atât de legat este, doar îi cunoştea pe turci de
de istoria neamului şi de păstrarea la ei de acasă, Mihai s-a mişcat în
memoriei noastre colective, teatrul de operaţii, care s-a întins
profesorul universitar Tiberiu de la Adrianopol până la Guruslău,
Ciobanu este şi preşedintele filialei nu concomitent ce-i drept, cu
Timiş a Asociaţiei Naţionale Cultul o rapiditate ce ne aminteşte de
Eroilor „Regina Maria”. Alexandru cel Mare.
_____________ Cartea are trei părţi distincte,
*Tiberiu Ciobanu, Istoria medievală a dar care se completează reciproc:
Banatului reflectată în opera lui Ioachim Miloia, o istorie în date a lui Mihai Viteazul;
Editura Eurostampa, Timişoara, 2012.
o prezentare a familiei lui Mihai;
un tabel genealogic care-l arată ca
Despre viaţa şi fiind al 9-lea descendent voievodal
din Basarab I Întemeietorul; un
moartea lui Mihai glosar foarte util pentru omul
Viteazul modern care n-a ştiut sau a
pierdut sensul vechilor termeni.
Cantacuzini, împăraţii bizantini din Acest glosar face ca lucrarea să
Otilia Breban ne propune o
Constantinopol. În acest context, fie accesibilă tuturor, indiferent
carte* care vine din aceeaşi arie
aspiraţia iniţială de a-i disloca pe de nivelul de pregătire, devenind,
de benefică influenţă a lui Tiberiu
turci din Peninsula Balcanică şi astfel, un instrument de lucru util
Ciobanu. Autoarea, fascinată de
a reface vechiul imperiu, nu ni ce facilitează mai buna înţelegere
figura emblematică, şi cam prea
se mai pare atât de nebunească. a cărţii. De altfel, intenţia didactică
mult batjocorită în ultimii ani,
Sub această descendenţă, nici se simte în întreaga lucrare, fericit
a lui Mihai Viteazul, scoate un
patriarhului de la Ohrida, şi el grec completată cu multă ilustraţie,
volum foarte practic, un fel de
din familia Paleologilor bizantini, lucru explicabil, având în vedere că
enciclopedie în date despre viaţa şi
nu i se părea. Din acest motiv el Otilia Breban este, înainte de orice,
acţiunile marelui voievod. Lucrarea
a încurajat popoarele balcanice profesoară.
este prilejuită de omagierea
pe care le păstorea în credinţa Trebuie însă să mai adaug ceva.
domnului primei uniri, la împlinirea
ortodoxă să-l sprijine şi să i se Puţină lume ştie că în Bucureşti,
a 410 ani de la uciderea lui,
alăture. Din datele cărţii, care nu în Regie-Crângaşi, există un palat,
nedreaptă şi interesată, la Câmpia
pot fi altele decât cele ale istoriei, ascuns vederii, ce-i drept, de
Turzii.
reiese că Mihai Domnul s-a mişcat clădirile anoste ale unor cămine
Otilia Breban îşi pune lucrarea
fizic, politic şi diplomatic cu o studenţeşti, care iniţial a fost casa

56 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


VITRINA CU CĂRŢI
fortificată, probabil o culă, ce a memoria. În memoria colectivă
 Dr. Florian Tucă, dr. Eugen
aparţinut Doamnei Stanca, soţia sunt îngropate, spune el, Siteanu, Laurenţiu Domnişoru,
lui Mihai Viteazul. Era în centrul osemintele înaintaşilor noştri şi Neagoe Basarab – strălucit gânditor
unei mari moşii, cu vedere spre ale celor ce s-au lipit de locurile politico-militar, Editura...., 2012
lacurile formate de coturile joase noastre şi n-au mai plecat. El începe O carte despre domnitorul
ale Dâmboviţei. După îndiguirea însă în intenţia de a-l omagia pe renascentist de la Curtea de Argeş,
făcută de Domnitorul Cuza, Geo Bogza, care a scris Cartea un renascentist înveşmântat în
straiele fastuoase ale vechii curţi
totul s-a drenat, iar în perioada Oltului, ca şi cum ar fi făcut statuia
imperiale
interbelică pe fundul fostului lac s-a unui râu. din Bizanţ,
construit Stadionul Tineretului din se adaugă
Regie. Ultimii proprietari ai moşiei bogatei
şi palatului au fost boierii Văcăreşti, bibliografii
respectiv inginerul de origine generate de
scoţiană Grant, care a construit „Învăţăturile...”.
Titlul cărţii
podul de fier peste căile ferate, ce-i
este oarecum
poartă numele. Soţia lui, Zoe Grant, restrictiv,
era din familia Văcărescu şi a adus deoarece
moşia şi palatul ca zestre. problema
_______________ ca atare este tratată doar într-un
*Otilia Breban, Drumul către nemurire, singur capitol, din cinci. Explicaţia
Editura Eurostampa, 2012 ar consta, poate, în gradele militare
pe care le au autorii cărţii. Am
înţeles că voievodul, care nu a avut
Mircea cel Bătrân o experienţă bogată de război, el
implicându-se în cei nouă ani de
domnie doar în două lupte interne
Preşedintele Filialei Vâlcea a Dar numele lui Mircea Voievod pentru tron, a sintetizat tradiţia
Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor își are umbrele la Cozia, mănăstire militară acumulată până la el. Ar
„Regina Maria” ne propune o rezulta acest lucru şi din următorul
păstorită de arhimandritul Gamaliil
antologie de texte şi un studiu citat: „mai întâi să orânduieşti sau
Vaida, timp de 41 de ani (1959- să întocmeşti o strajă, care, după
introductiv despre domnitorul 2000) şi pe care şi eu am avut obicei, să meargă înainte; apoi după
Mircea cel Bătrân*. Desigur, plăcerea să-l cunosc în pridvorul ea, a doua strajă şi după aceasta
autorul îi spune „cel Mare”, cum casei mele de la Cozia. A scris o oastea cea mare”.
a fost impus la un moment dat mulţime de cărţi despre mănăstire Neagoe Basarab a fost un
istoricilor, însă „cel Bătrân” nu este şi voievod. constructor, mănăstirea bizantină
deloc peiorativ, deoarece casele cu aer italian, de la Curtea de
Cele mai multe pagini de
domnitoare ce i-au urmat i-au spus Argeş, stând mărturie, dar nu
semnături vin dintr-o culegere numai biserici şi curţi domneşti, ci
aşa, pentru a-l deosebi de voievozii „Mircea cel Mare – Scutul Europei”, constructor al unui mod de viaţă,
cu acelaşi nume, el fiind cel dintâi apărută sub îngrijirea lui Dan la nivelul curţii şi aristocraţiei
în capul listei. Zamfirescu. Alte semnături muntene, şi al unei gândiri despre
Autorul ne propune o culegere sunt pagini alese: Fănuş Neagu, care am fi putut vorbi mai mult,
de texte semnate de-a lungul Alexandru V. Diţă (cele mai multe dacă autorii ar fi integrat-o în
vremii, de diferiţi autori, voind a-l epocă. El a avut şansa unei domnii
pagini), Virgil Joiţa, Niculae de pace, netulburată de conflicte
surprinde în complexitatea sa, Şerbănescu, Mihai Eminescu, Petre cu turcii. Chiar dacă la Istanbul era
pe marele voievod, pornind de Eugen. un sultan cam aspru, după cum îl
la Olt şi, fireşte, de la mănăstirea- În încheiere aş vrea să indică numele Selim I cel Aspru,
necropolă domnească, Cozia. semnalez două lucruri. O poezie acesta a fost dublat de viziri cu
Sunt inserate pagini semnate rară (ca apariţie) a lui Eminescu, altfel de vederi şi simpatii, dacă ne
de Ion Caraion, care prin 1980 gândim la Mustafa Paşa, care era
„Rugăciune”, adresată fecioarei
scria că România are trei coloane fiul prinţului Herţegovinei. Ca să
Maria, de către cei care-i locuim nu mai vorbim că a urmat Soliman
vertebrale: Carpaţii, apele şi grădina, şi care se potriveşte atât

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 57


VITRINA CU CĂRŢI
de bine zilelor noastre: „Crăiasă un militar în rezervă cu grad de
Magnificul, renascentist şi el, în
alegându-te/îngenunchem colonel, absolvent al Academiei
limitele culturii otomane, fireşte, dar
mare constructor. rugându-te,/înalţă-ne, ne mântuie/ Tehnice Militare. Dacă adăugăm şi
Cartea celor trei autori are atât din valul ce ne bântuie;/fii scut de faptul că este preşedintele Filialei
de multe citate din „Învăţăturile întărire/ şi zid de mântuire.”/... Judeţene a Asociaţiei Naţionale
lui Neagoe Basarab către fiul său Există o aserţiune a lui Virgil Cultul Eroilor „Regina Maria”, fişa lui
Teodosie”, încât cititorul nu mai Joiţa, prin care se susţine că Mircea de personalitate este completă.
trebuie să apeleze la original, dacă cel Bătrân nu a semnat nicio Seria acestei enciclopedii a
vrea să ştie despre ce este vorba.
Capitulaţie cu turcii, prin care îşi fost începută în 1972, de Ionel
 Judeţul Vâlcea, Lista eroilor închina parţial ţara, în schimbul Maftei, şi a reuşit să ajungă la al
primului război mondial, CCI „Pr. unor avantaje. Se spune că aceste doisprezecelea volum, rămânând
Dumitru Bălaşa”, 2013. O lucrare „Capitulaţii” sunt un mit inventat o operă deosebită. Volumul V
editată într-o formă nouă, de în 1772, de Dionisie Fotino, ca a obţinut premiul Academiei
profesorul Eugen Petrescu, sub argument al dreptului istoric în Române. La cel de-al VIII-lea a
egida Asociaţiei Naţionale Cultul apărarea dezideratelor politice, la colaborat şi Ioan Timofte, ca apoi
Eroilor „Regina Maria”, Filiala
judeţeană
sfârşitul războiului ruso-turc din să preia singur sarcina pentru
„Matei 1768-1774. volumele următoare.
Basarab”, Eu nu sunt istoric, dar cred Este cum nu se poate mai
Vâlcea. Autorii că aceste „Capitulaţii” au existat,
primei liste ceea ce nu afectează în niciun fel
apărute în măreţia marelui domnitor.
1979 sunt Dacă ele ar fi fost doar o
Corneliu
Tamaş, Petre invenţie târzie, aromânii ce locuiau
Bardaşu, nordul Greciei până în Albania
Sergiu n-ar fi avut cum să le invoce în
Purece, Horia apărarea drepturilor lor pământeşti
Nestorescu-Bălceşti. Listele sunt (administraţie proprie, limbă,
întocmite pe oraşe şi comune religie, justiţie) adică autonomie,
(unităţi administrative la acea dată)
când ei făceau parte din Imperiul
şi completate cu date actualizate în
2012, doar pentru Perişani-Băiaşu, Otoman. Turcii le-au respectat
prin strădania preotului Dorin până spre sfârşitul secolului al XVIII-
Potcorel. lea, când deosebita lor capitală,
Este o lucrare utilă pentru Moscopole, a fost rasă de pe faţa
administraţiile locale, chemate pământului, ei pierzându-şi şi
de autor (îngrijitorul ediţiei) s-o privilegiile. îmbucurător că ofiţerii continuă
completeze dacă au alte date şi mai o veche tradiţie românească,
_____________
ales să consulte Nota editorului, *Călin T. Matei, Mircea cel Mare, Editura implicându-se în acţiuni culturale
unde sunt precizaţi paşii legali ce Offsetcolor, Rm. Vâlcea, 2012
trebuie urmaţi pentru ridicarea non-militare dar de o mare
de monumente comemorative de importanţă civică. Este locul de
război, conform legii în vigoare.
O enciclopedie amintit că primele monografii
ale oraşului Bucureşti au avut ca
 Cartea lui Enoh, Editura Herald,
Bucureşti, 2012. Volumul pe care îl
a Iaşului autori nume de militari. Printre
primii care şi-au dat seama de
propun în continuare este un capitol
Autorul acestei adevărate valorile minunate ale folclorului
din scrierile sacre antice, pe care
exegeţii din vechime l-au exclus din enciclopedii în care se regăsesc românesc au fost tot militari, şi au
vechiul testament, pentru caracterul personalităţile ultimei jumătăţi cules şi întocmit culegeri de basme
său apocaliptic. Din acest motiv, dar de secol douăzeci şi ale primului şi poveşti româneşti, care altfel,
şi din alte considerente, cartea lui deceniu din acest secol – ce au poate, s-ar fi uitat.
Enoh are legătură cu creştinismul făcut ca cetatea culturii care este Cine mai ştie astăzi că scriitorii
şi cu siguranţă ea a fost cunoscută Nicolae Bălcescu, Grigore
Iaşul să-şi păstreze luminile, este

58 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


VITRINA CU CĂRŢI
Alexandrescu, Vasile Cârlova, pentru spirit, fiindcă ne putem da
şi a circulat
Gheorghe Brăescu, Jean Bart, Saşa seama cum arată cel ce a lăsat o cumva în
Pană etc. au fost ofiţeri ai armatei urmă luminoasă după el. timpul lui
române. Este o carte de informare Isus şi pe
Cartea lui Ioan Timofte, ce directă foarte utilă, mai ales pentru vremea
presupune un imens travaliu de generaţiile viitoare, dacă vor mai scrierii
documentare, nu este o simplă fi interesate de trecutul lor şi de evangheliilor
de către
listă, ci o prezentare succintă strămoşii spirituali. apostoli.
de date biografice şi mai pe ______________________
Ioan Timofte, Personalităţi ieşene, vol. XII, Cei
larg a activităţii în domeniul în Editura PIM, Iaşi, 2012. interesaţi
care a activat şi s-a remarcat. La de scripturi,
fiecare „articol” este şi o listă de pot afla că
referiri din articole şi cărţi despre Dialoguri paralele Enoh a fost
tatăl lui Noe,
personalitatea prezentată, astfel
încât, cel interesat poate să-şi facă
şi paradoxale şi că naşterea acestuia i-a produs
mari îndoieli, deoarece era blond şi
o imagine destul de completă cu totul altfel decât ceilalţi evrei din
Gheorghe Boblea vine cu o
şi corectă. Volumul de faţă are familie şi din tribul său. Seamănă
carte de pamflete*, unele dintre
articole ce se referă la o sută de oarecum cu Isus, căci şi Noe este
ele apărute în presă, altele însă văd un mântuitor, dar al fiinţelor vii,
personalităţi, în ordine alfabetică,
lumina tiparului pentru prima dată concrete, de pe pământ.
ce se adaugă celor 1300 cuprinse în
în acest volum. Jurnalist, scriitor şi
volumele I – XI.
expert în relaţii publice, Gheorghe  Ion C. Gociu, Maia, Societatea
Sunt oameni proveniţi din toate Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2012.
Boblea este ofiţer în rezervă,
profesiile, cu studii superioare, care Ne aflăm în faţa unui roman, poate
provenit din rândul Ministerului
au contribuit într-un fel sau altul insuficient realizat stilistic, dar
Afacerilor Interne. Spirit critic,
la menţinerea climatului cultural, îndrăzneţ şi fluid, pe o temă foarte
autorul nu poate rămâne indiferent delicată: soarta ţiganilor şi evreilor
fie prin creaţie proprie, fie prin
la viaţa cotidiană, la multele în timpul exilului în Transnistria.
influenţă directă şi implicare în
probleme naţionale şi politice Sentimentul frustrării,
acţiuni de tot felul.
pe care le-am trăit în ultimii ani, mizeria de nedescris, foamea,
Nu sunt deci oameni în deznădejdea, moartea cotidiană,
de multe ori uimiţi, de multe
exclusivitate născuţi în oraşul Iaşi toate amestecate într-un creuzet al
ori scârbiţi şi mai totdeauna
şi împrejurimi, ci în toată ţara, adaptării impus cu voie şi fără voie
neînţelegând acţiunile şi atitudinile
oameni pe care viaţa i-a fixat o de supravieţuire.
celor care conduc ţara. Acest Anecdotica este cu certitudine
perioadă în capitala Moldovei,
lucru se exprimă în multe tablete de factură romantică, înconjurată
sau pur şi simplu au fost adoptaţi
ce constituie fiecare o parte, de o anumită
fiindcă au lăsat o urmă adâncă în
fără răspuns şi partener, a unor mistică
cultura oraşului, cum este pictorul a tainei
dialoguri paralele şi paradoxale
Sabin Bălaşa. Acesta este ieşean şi castei
purtate într-o republică portocalie,
doar prin minunata frescă mitico- închise.
în care zeii nu pot fi decât de mâna
suprarealistă din holul mare al Personajele,
a doua, înfrăţiţi cu lupii, rechinii şi cel puţin cele
Universităţii din Iaşi.
hienele. principale,
Spiritul enciclopedic al acestei
România este văzută, chiar dacă idealizate
întreprinderi culturale este dat de
în context european, ca o pradă din într-un fel
diversitatea profilelor profesionale: sau altul,
care, pe negândite şi pe nevăzute,
medici, economişti, scriitori, artişti îşi străbat
muşcă unii şi alţii şi din interior, şi
plastici, actori, ingineri, arhitecţi întinderea
din exterior. Haitele sunt înfrăţite
etc., mai toţi profesori, deci lideri spaţială şi condiţia umană,
pentru că trăim în era ticăloşilor şi a ajungând ca evoluţie şi înţelegere,
de opinie într-un mediu cultural
autismului perfect, ne face autorul cu viaţă şi moarte, iubire, trădare
efervescent. Fiecare articol are la
să înţelegem. şi îndoială, până în zilele noastre.
început şi o fotografie a subiectului De aceea, deşi de proporţii reduse,
Într-un stil anecdotic, veninos,
tratat, ceea ce este foarte bine

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 59


VITRINA CU CĂRŢI
cinic, cronicarul diurn al nopţilor din foc pentru dumneavoastră,
chiar dacă urmează şi un volum doi,
este un fel de saga. noastre naţionale şi-a pierdut când v-am sprijinit împotriva
Am simţit în atmosfera descrisă speranţa în mai bine, şi-a diminuat adversarilor dumneavoastră, aşa că
în satul din vestul Râmnicului Vâlcea optimismul şi nu mai crede că o acum haideţi să ne fiţi recunoscător
autenticul atât de caracteristic al boală gravă cronicizată, precum şi să ne daţi autonomia”, căci
Gorjului, din lumea ţărănească, cea prin care trec românii, mai are Legea educaţiei, „o condiţie pentru
nefalsificat încă de atacul şanse de vindecare. Nu-i scapă rămânerea UDMR la guvernare”
modernităţii devastatoare.
aproape nimic din ceea ce ne (Marko Bela, vicepremier al
 Constantin Ardeleanu, Stihie doare: politică, biserică, iredentism, României) şi nu-i aşa este unul din
peste stihuri consacrate. Parodii, paşii mărunţi pentru autonomie
Societatea Scriitorilor Militari, teritorială etnică, şi ea pas cu pas,
Bucureşti, 2012. O carte semnată până, probabil, va cuprinde tot
de un prolific creator literar, care-şi Ardealul, căci unde sunt doi etnici
confruntă scrierile în cenaclul literar maghiari într-o localitate, e musai
al militarilor. O carte excelentă, a
unui poet foarte bun, cu un simţ să fie autonomie.
al umorului suculent şi autentic, Dar n-aș vrea să speculez eu
dovedit, de altfel, în multe dintre pe textele autorului şi să divaghez
scrierile sale în proză. nepermis. Vă las dumneavoastră
Acest plăcerea de a-i citi cartea şi de
lucru se a descoperi, în politica paşilor
vede şi din
mărunţi adoptată de la unguri, câtă
titlul ales,
care este o obidă, câtă lehamite şi dezamăgire
autoironie stau acumulate în sufletul
despre românilor.
propria sa _________________
*Gheorghe Boblea, Postul de observaţie nr.
încercare. 221, Societatea Scriitorilor Militari, Bucureşti,
Stihia sau
2012.
stafia ce se
abate asupra cultură malformată, patriotism
unor creatori
consacraţi ai
pervertit etc. Noaptea generalilor
Desigur, problema atacului la
literaturii române, adică menţionaţi
în compendii şi dicţionare, este integritatea naţională nu putea lipsi O carte extrem de interesantă*
una de bună factură, de bun gust şi din economia unei cărţi scrise de şi bănuiesc incomodă pentru cei
rafinament. un colonel aparţinând sistemului care cred că imaginea armatei
De regulă, îți trebuie mult talent de siguranţă internă. Îl deranjează trebuie păstrată în lumină, ocolind
şi îndrăzneală să iei în răspăr poezii „steagul secuiesc” ce flutură cu cu grijă zonele ei umbroase.
semnate de Eminescu, Blandiana, ostentaţie peste un ţinut imaginar
Ioan Alexandru, Păunescu, Beniuc, Preşedintele Asociaţiei
şi care, în esenţă, se doreşte a Naţionale Cultul Eroilor „Regina
Carianopol etc. Autorul le are pe
toate acestea, iar ceea ce ne oferă flutura peste toată maghiarimea Maria”, filiala Constanţa, un
pornind de la textul „clasic” este o românească. De cele mai multe personaj onest şi bine intenţionat,
altă poezie, o altă abordare, ca şi ori, moto-ul aşezat sub titluri ne propune o trecere în revistă
cum el ar fi fost celălalt, sau mai rezumă, prin gura politicienilor bine documentată, despre
exact aceeaşi temă, dar privită din care au rostit respective cuvinte, condamnările generalilor din
cealaltă parte a lumii. Iată o mostră: tema şi problematica tabletei. E
„Sara-i pe deal, zbuciumu-n piept Armata României. După cum
se prăvale,/ De la păscut se-ntoarce
suficient să cităm ce-a zis Tökès se poate vedea, evită să scrie
cireada agale,/Susură pârâul un lied către Băsescu, într-o anumită „generali condamnaţi egal
toată valea;/Iubito, lâng-un alun, împrejurare, ca să înţelegem vinovaţi”, deoarece ştie ca şi
aţine-mi tu calea.”/ întregul demers autonomist şi noi toţi că unele sentinţe, de-a
Avem nevoie, după atâtea atitudinea noastră, adică a unora lungul istoriei, sunt discutabile,
abordări grave, aproape zi de zi, şi dintre noi: „Noi am scos castanele ele fiind pronunţate, uneori, pe

60 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


VITRINA CU CĂRŢI
criterii politice, ideologice etc. acest fel sunt la capitolul politic,
carte de carte să ne mai şi amuzăm,
Deci, cartea nu trebuie percepută deşi conform regulamentelor
cu hâtrii Tazlăului, chiar şi noi cei
ca fiind îndreptată împotriva militare şi legilor implicarea politică care ne ocupăm de mormintele
generalilor, nici măcar împotriva a fost mereu interzisă. Totuşi, eroilor. Şi ei au râs cât au trăit, chiar
celor condamnaţi. Aş spune, o condamnare dură pentru un şi atunci când erau departe, pe
mai degrabă, să fie luată ca un român, şi consecinţele ei dure, front. Altfel n-ar fi rezistat şi n-ar fi
vaccin menit să prevină eventuale sunt cam mult, chiar şi pentru un putut muri senini pentru patria lor.
îmbolnăviri morale în viitor. general. Problema este că, dacă
 Eugen Burghelea, Edenul
Seria generalilor cu probleme un general, care reprezintă elita
efemerului, Editura Mega, Cluj-
începe cu acel faimos şi armatei, nu se poate exprima, nu- Napoca, 2012. O carte de versuri
şi poate spune dezacordul cu o mică şi densă prin care fostul
problemă gravă naţională, atunci redactor şef al Observatorului
cine s-o facă? Desigur, nu mă militar ne propune să ne gândim
gândesc la arena publică, şi nici la prin versurile
divizarea armatei. sale că
trecutul din
Dar, în mare măsură, şi noi atinge
condamnările pentru participarea eternitatea
la revoluţie sunt discutabile multe din grădina
dintre ele, dacă nu s-a ţinut cont Raiului şi că
de puterea autoritară de atunci, într-un fel sau
de contextul special şi de confuzia altul putem să
generală. Oricât s-ar strădui fim mai puţin
încrâncenaţi.
oamenii legii să demonstreze Sau poate
că generalul Stănculescu dădea mai fericiţi,
ordine la Timişoara, când acolo dacă nu îndrăznesc prea mult.
comanda generalul Guşă, ca şef al Este o nostalgie a aşteptării, un
Marelui Stat Major şi prim locţiitor sentiment al însingurării treptate,
al ministrului, ceea ce Stănculescu odată cu vârsta, acceptat cu
controversat Candiano Popescu, duioşie şi înţelegere: „Eu zi de zi
nu era, şi în starea de alarmă în care
tânjesc la nori,/La umbra lor ce mă-
autorul republicii de la Ploieşti, era judeţul, Bălan era comandantul nconjoară,/Tot aşteptând ploi cu
cel implicat în complotul ce l-a suprem , iar generalul Ioan Coman scrisori,/ Din arşiţa de astăvară.”/
detronat pe Cuza, şi care a ajuns autoritatea militară politică de Are, desigur, şi alte accente,
aghiotant al lui Carol I, cu grad la eşalonul superior, ultim, este cum este cel legat de memoria lui
de general. O remarcă totuşi, a greu de crezut. El era autoritatea Adrian Păunescu: „Unite peste Prut,
fost un patriot convins, dovedit ce vindea armamente pe valută prinos,/Suflete triste de români,/Cu
prin acţiunile din Ardealul apăsat lumânări aprinse-n mâini,/Tăceau
şi asigura înzestrarea armatei. Cel
solemn, plângând duios.”
de xenofobia maghiară şi pe mult putea avea relaţii excelente Cu alte cuvinte, sub multe
câmpurile de luptă din Bulgaria. cu cei de la securitate, faţă de care uniforme militare bate o inimă ce
Autorul îşi împarte materialul ceilalţi generali aveau reţineri. încearcă să prindă din zbor măsura
în mai multe capitole: condamnaţi Dar mai bine să las cititorului armoniei. Iar aceasta este încă o
şi ajunşi generali; generali dreptul să judece şi să aprecieze. dovadă că şi noi, militarii, ne tragem
condamnaţi pentru corupţie; Oricum, este o carte îndrăzneaţă ca din acelaşi neam care a rezistat
asprimilor istoriei simţind artistic,
condamnaţi pentru trădare problematică, în condiţiile în care creştineşte şi de multe ori tragic,
de patrie; condamnaţi pentru obiceiul societăţii este de-a nu-i eternitatea care s-a născut la sat.
evenimentele din decembrie 1989. păstra în memorie pe cei care i-au Aceasta mă face să sper şi să cred
Peste tot, cel puţin din făcut probleme. n că indiferent cât de greu îi este
punctul meu de vedere, sunt şi neamului meu acum şi poate mâine,
sentinţe care n-au avut în vedere __________________ tot va veni o vreme când va urca din
*Remus Macovei, Condamnările generalilor, văile durerii pe dealul luminat de un
cu celeritate dreptatea şi buna Editura Dacoromana, 2012.
soare mai prielnic.
credinţă. Cele mai multe situaţii de

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 61


CALENDAR

Calendar 2013
“România Eroică”
12 ianuarie. 135 de ani de Argeş - 9 mai 1923, Bucureşti).
la atacul de la Smârdan (1878). 16 mai. 60 de ani de la moartea
Trupele române ocupă, după generalului Nicolae Rădescu (30
un atac fulgerător, localitatea
Smârdan, punct important al
sistemului de apărare a Vidinului.

bătălia Stalingradului. În luptele


de la Cotul Donului, din Stepa
calmucă şi Stalingrad, armata
română a suferit pierderi de peste
155000 de morţi şi dispăruţi.
6 martie. 5 ani de la semnarea, martie 1874, Călimăneşti-16 mai
Lupta a rămas celebră şi datorită
la Bucureşti, a „Acordului între 1953).
tabloului Atacul de la Smârdan,
Guvernul României şi Guvernul 17 mai. 90 de ani de la
realizat de pictorul Nicolae
Republicii Ungare privind regimul ceremonia de reînhumare a Eroului
Grigorescu, participant la Războiul
juridic al mormintelor române de Necunoscut (1923). În prezenţa
de Independenţă.
război din Republica Ungară şi familiei Regale, a membrilor
17 ianuarie.
al mormintelor ungare de război Guvernului, a corpurilor legiuitoare,
185 de ani de
din România“ (2008). Pe teritoriul în Parcul Carol din Bucureşti
la naşterea
Ungariei sunt înhumaţi peste se oficiază serviciul divin, iar la
generalului
13.000 de militari români în 479 miezul zilei sirena Arsenalului
Alexandru Cernat
de cimitire, dintre care cel mai Armatei şi clopotele bisericilor
(17 ianuarie
important ca mărime este cel de la vestesc coborârea în lăcaşul de
1828, Galaţi - 8
Ostffyasszonyfa (4.718 militari). Pe veci a Ostaşului Necunoscut. Timp
decembrie 1893,
teritoriul României sunt înhumaţi de două minute, orice activitate
Bucureşti).
6.199 de militari unguri şi austro- publică este întreruptă. Mormântul
19 ianuarie.
ungari, cel mai mare cimitir fiind Eroului Necunoscut este, în fapt,
135 de ani de la
cel de la Miercurea Ciuc (1.012 o simplă criptă, acoperită cu o
naşterea generalului Ioan Sichitiu
militari). lespede de piatră decorată cu
(19 ianuarie 1878-29 aprilie 1952).
9 mai. sculpturi florale. Pe lespede este
Moare în închisoarea de la Aiud.
90 de ani de încrustat unul dintre cele mai
30 ianuarie. 120 de ani de
la moartea frumoase epitafuri scrise vreodată
la naşterea generalului Dimitrie
generalului pe o piatră de mormânt: „Aici
Petrescu Tocineanu (30 ianuarie
Constantin doarme fericit întru Domnul Ostaşul
1893-11 februarie 1943), căzut pe
Christescu (2 Necunoscut, săvârşit din viaţă în
câmpul de luptă, pe Frontul de Est.
decembrie jertfa pentru unitatea neamului
2 februarie. 70 de ani de la
1866, Pădureţi, românesc. Pe oasele lui odihneşte

62 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013


CALENDAR
pământul României întregite. 1916- împotriva căzuţi pe aceste locuri în vara
1919”. Textul aparţine istoricului trupelor anului 1917 (1928).
Nicolae Iorga. Ansamblul funerar sovietice din 16 iunie. 100 de ani de la
a fost executat în 1927 după Basarabia. izbucnirea celui de-al doilea război
planurile sculptorului Emil Willy Generalul a balcanic, conflict în care este
Becker. În noaptea de 22 spre protestat pe angajată şi România (1913).
23 decembrie 1958, Mormântul lângă înaltul 21 iunie. 70 de ani de la
Eroului Necunoscut este strămutat comandament moartea generalului Alexandru
la Mausoleul din Mărăşeşti. În 26 german Gorski (25 ianuarie 1875, Ismail - 21
octombrie 1991 este readus şi împotriva iunie 1943, Bucureşti).
reînhumat cu onoruri militare în măsurilor umilitoare ale ofiţerilor 18 iulie. 75 de ani de la moartea
vechiul loc din Parcul Carol. germani faţă de militarii români. reginei Maria a României (29
22 mai. Pe 8 august 1941 a primit ordin octombrie 1875-18 iulie 1938).
120 de să atace în direcţia Odesa. Îşi dă Supranumită „mama răniților”,
ani de la demisia din armată, opunându-se pentru atitudinea curajoasă şi
moartea în acest fel deciziei mareşalului Ion caritabilă din anii Războiului de
generalului Antonescu de a continua războiul Reîntregire (1916-1918), Regina
Ioan Emanoil dincolo de Nistru. Înlocuitorul său Maria s-a
Florescu (7 la comanda Armatei, generalul implicat
august 1819, Iosif Iacobici, va demisiona şi el în cu toată
Râmnicu martie 1942, din aceleaşi motive. pasiunea,
Vâlcea - 22 Arestat în 1948, a fost ucis în acelaşi după război,
mai 1893, an în timpul anchetei de la Jilava. în acţiunile
Franţa). A fost înhumat la Bellu. 10 iunie. 85 de ani de la de cinstire
25 mai. (foto) 65 de ani de semnarea „Actului comemorativ” a memoriei
la moartea generalului Nicolae pentru construirea în satul Mărăşti, eroilor
Ciupercă (20 apr. 1882 - 25 mai Vrancea, a complexului omagial căzuţi pe
1948). În 1941 era comandantul de monumente, „Câmpul istoric câmpurile
Armatei a IV-a care a intrat în luptă Mărăşti”, în memoria ostaşilor de
luptă, organizate de Societatea
Mormintele Eroilor Căzuţi în
• 1 februarie. Ziua Intendenţei Militare • 25 iulie. Ziua Radiolocaţiei
• 23 februarie. Ziua Hidrografilor Militari • 26 iulie. Ziua Arhivelor Militare Război, devenită mai târziu
• 28 februarie. Ziua Apărării Civile • 1 august. Ziua Tanchiştilor Aşezământul Naţional „Regina
• 1 martie. Ziua Automobiliştilor Militari; • 15 august. Ziua Marinei Române Maria” pentru Cultul Eroilor.
Ziua Forţelor pentru Operaţii Speciale • 21 august. Ziua Medicinei Militare 21 iulie. 175 ani de la naşterea
• 3 aprilie. Ziua Jandarmeriei Române • 4 septembrie. Ziua Informaticienilor pictorului Nicolae Grigorescu (15
• 23 aprilie. Ziua Forţelor Terestre Militari mai 1838- 21 iulie 1907, Câmpina).
• 25 aprilie. Ziua Justiţiei Militare • 4 septembrie. Ziua Topografilor Militari 1 august. 70 de ani de la
• 29 aprilie. Ziua Veteranilor de Război • 19 septembrie. Ziua Artileriei şi Rachetelor
• 30 aprilie. Ziua Infanteriei Române; Ziua Antiaeriene bombardamentele americane
Logisticii Militare • 1 octombrie. Ziua Scafandrilor Militari asupra Ploieştiului şi Câmpinei
• 15 mai. Ziua Trupelor de Apărare NBC; Ziua • 25 octombrie. Ziua Armatei Române (1943). În urma raidului au
Poliţiei Militare • 30 octombrie. Ziua relaţiilor Publice murit 120 de oameni, iar 335
• 20 mai. Ziua Financiarilor Militari Militare au fost răniţi. Din cele 162 de
• 31 mai. Ziua Armei Geniului • 3 noiembrie. Ziua Vânătorilor de Munte avioane inamice ajunse deasupra
• 10 iunie. Ziua Paraşutiştilor Militari • 10 noiembrie. Ziua Artileriei
Ploieştilor, 41 au fost doborâte
• 18 iunie. Ziua Constructorilor Militari • 12 noiembrie. Ziua Statului Major General;
• 1 iulie. Ziua Muzicilor Militare Ziua Geodezilor Militari; Ziua Cercetaşilor de artileria antiaeriană română şi
• 14 iulie. Ziua Transmisioniştilor militari Militari germană, 88 s-au întors la bază, din
• 15 iulie. Ziua Submariniştilor Militari • 16 noiembrie. Ziua Transporturilor Militare care 55 cu avarii. 147 de aviatori
• 20 iulie. Ziua Forţelor Aeriene • 29 noiembrie. Ziua Infanteriei Marine americani au murit în acţiune, iar
• 23 iulie. Ziua Presei Militare 116 au fost luaţi prizonieri.

România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013 63


CALENDAR
15 14 septembrie. 85 de ani de Averescu. Născut
august. 145 la inaugurarea monumentului la 9 martie 1859,
de ani de „Crucea Eroilor” de pe Vârful la Ismail. Mort la 3
la naşterea Caraiman, Munţii Bucegi (1928). octombrie 1938 la
generalului Construit între anii 1926-1928, Bucureşti.
Traian din iniţiativa Reginei Maria, 8 octombrie.
Moşoiu (2 monumentul este dedicat eroilor 135 de ani de la
iulie 1868, căzuţi în Războiul pentru Întregirea intrarea triumfală,
Tohanu Neamului Românesc (1916-1919). în Bucureşti, pe Podul Mogoşoaiei
Nou - 15 18 septembrie. 75 de ani (Calea Victoriei) a trupelor
august 1932, de la sfinţirea Mausoleului de la române victorioase în Războiul de
Bucureşti). Mărăşeşti (1938), ridicat în memoria Independenţă (1877-1878). Intrarea
27 ostaşilor căzuţi în luptele pentru armatei române în Bucureşti a avut
august. 70 reîntregirea neamului românesc. loc prin şoseaua Kiseleff, unde s-a
de ani de ridicat un Arc de Triumf pe care erau
la moartea înscrise localităţile unde au avut
mareşa­lului loc luptele cele mai grele: Griviţa,
Constantin Opanez, Plevna, Rahova, Arcer-
Prezan (27 Palanca, Lom Palanca, Smârdan,
ianuarie Vidin. Numele unor străzi principale
1861, din Bucureşti au fost schimbate
Butimanu, astfel: Podul Mogoşoaiei în Calea
Snagov - 27 august 1943, Victoriei; str. Craiovei în Calea
Bucureşti). Rahovei; str. Germană – str. Smârdan;
5 septembrie. 75 de ani de la Calea Griviţei; Calea Dorobanţilor,
moartea generalului Gheorghe Calea Plevnei.
Mărdărescu (4 august 1866 - 5 În cripte şi în gropi comune se află 28 noiembrie.
septembrie 1938). osemintele a 6000 de eroi. Arhitecţi: 150 de ani de
13 septembrie. 165 de ani de George Cristinel şi Constantin la naşterea
la lupta din Dealul Spirii. La 13 Pomponiu. Construit în două etape generalului Eremia
septembrie (1922-1924; 1926-1938). Grigorescu (28
1848, trupele 30 septembrie. 10 ani de la noiembrie 1863,
otomane adoptarea Legii nr. 379 privind Tg. Bujor-21 iulie
comandate regimul mormintelor şi operelor 1919, Bucureşti).
de Fuad comemorative de război (2003), 18 decembrie. 90 de ani de la
Paşa intră în în baza căreia se înfiinţează inaugurarea oficială a Muzeului
Bucureşti. Oficiul Naţional pentru Cultul Militar Naţional în Parcul Carol din
În memoria Eroilor – organ de specialitate al Bucureşti (1923). Închis temporar
pompierilor administraţiei publice centrale, în 1942, va fi redeschis la 9 mai
comandaţi de cu personalitate juridică, în 1957, sub numele Muzeul Militar
locotenentul subordinea Guvernului (ulterior, Central, într-o clădire de pe Bd.
Pavel a Ministerului Apărării Naţionale). Nicolae Bălcescu. În 1959 este
Zăgănescu, Totodată, „se proclamă Ziua Eroilor mutat în fostul local al Şcolii
care au sărbătoare naţională a poporului militare de infanterie din Dealul
înfruntat trupele otomane venite român cea de-a patruzecea zi Spirii, de unde va fi mutat, în 1985,
să înăbuşe revoluţia din Ţara de la Sfintele Paşti, Ziua Înălţării în fosta cazarmă a Regimentului 21
Românească, a fost dezvelit, Domnului Iisus Hristos, potrivit infanterie, unde funcţionează şi în
în 1901, Monumentul Eroilor tradiţiei româneşti”. prezent. n
Pompieri, creaţie a sculptorului 3 octombrie. 75 de ani de la
Wladimir Hegel. moartea mareşalului Alexandru Colonel (rez.) Alexandru Popovici

64 România Eroică nr. 1 (46) - Serie nouă 2013

S-ar putea să vă placă și