IMPACTUL ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC In teorie, reeta obinerii unui OMG este cat se poate de simpla.

Se ia o planta, un animal , creia i se grefeaz una sau mai multe gene aparinnd altei plante, care insa poseda acele caracteristici sau funcii pe care vrem sa i le transmitem "cobaiului". Lucrul este posibil deoarece, de la microbi, trecnd prin vegetale, si pana la animale, toate fiinele vii utilizeaz acelai limbaj genetic. In practica insa, un organism transgenic nu se obine chiar ata de uor. Pentru un pepene, de pilda, sunt necesare cel puin sase luni de munca. Iar pentru o vaca sau orice alt mamifer, in funcie de ritmul de reproducere a animalului, procesul poate dura de la unu la cativa ani. Pe de alta parte, atunci cnd se introduce o gena noua intr-un organism, aceasta se poate prinde oriunde, chiar si la nivelul unei gene care codifica producerea unei proteine vitale pentru respectivul organism, ceea ce inseamna, practic, ratarea tentativei. In medie, pentru o capra, de pilda, e nevoie de manipularea a 500-1000 de embrioni, pentru a putea spera ca se obine o singura capra viabila, fara anomalii si totodat purttoare a caracterului dorit. De mai bine de 15 ani, o echipa de cercettori australieni se incapataneaza sa obtina, prin manipulri genetice, primul trandafir albastru. Ei au reuit sa obtina gena responsabila de culoarea albastra a petuniilor, pe care nu aveau decar, sa o introduc in codul genetic al trandafirului pentru a obine prima floare albastra. In ciuda eforturilor depuse, cercettorii nu au reuit sa culeag trandafirul albastru si asta nu din vina petuniei. Asta deoarece ei au reuit sa grefeze aceeai gena bleu la garoafe, iar varietile transgenice astfel obinute, una mov si una indigo, au primit numele de "Moondust (pulberea Lunii) si Moonshadow (umbra Lunii). Motivul refuzului trandafirului de a deveni albastru avea sa fie gsit la nivelul celulelor petalelor, in interiorul vacuolei. Secretul culorii oricrei plante cu flori se afla in miezul celulei, acolo unde se gsesc antocienii (pigmeni responsabili de coloritul petalelor). Dintre cei 250 de pigmeni recenzai in natura, la flori au fost reperai mai ales trei: pelargonidina (pentru rosu-oranj), cianidina (pentru roz-magenta) si delfinidina (pentru bleu-violet). Combinai in fel si chip, dar si cu alte substane organice din celule, aceti antocieni confer petalelor tentele lor roz, oranj, rou, bleu, sau violet. Neputand sintetiza delfinidii, trandafirii, la fel ca garoafele sau crizantemele, nu sunt niciodat bleu in natura. De aici si imposibilitatea de a obine, prin ncruciare intre diverse varieti sau prin manipulare genetica, exemplare de culoare albastra. Prin grefarea genei de petunie, specialitii sperau sa-l confere trandafirului tocmai acele instrumente moleculare absolut necesare sintezei pigmentului. De aceea au recurs la petunie, care dispunea de enzimele dorite pentru producerea delfinidinei si cianidinei, din combinarea lor rezultnd culori care merg spre violet, trecnd prin magenta, dar nu si oranj, cci aceasta planta nu poate sintetiza pelargonidina. In 1987, cercettorii germani au gsit soluia: prin grefarea unei gene de porumb, care programeaz enzima necesara producerii pelargonidinei, ei au obinut o petunie rosu-caramizie, prima planta cu floare transgenica. Se prea ca de acum inainte totul va merge de la sine. Nu aveau altceva de fcut dect sa procedeze la fel si cu trandafirul. Din pcate, tentativa lor sa soldat cu un eec. Cci lucrul pe care nu-l cunoteau pana atunci - delfin id inele sunt foarte sensibile la mediul din care fac parte. Daca acesta e bazic, ele raman albastre. Daca insa e prea acid, culoarea vireaz spre rou. Ori, se pare ca vacuolele trandafirilor (deci chiar locurile de stocare a pigmentilor ) sunt att de acide, incat delfinidinele se nroesc instantaneu. Cu toate acestea, cercettorii australieni nu se dau batuti. Ei spera ca, intr-o buna zi, imposibila "floare albastra" va deveni o realitate, spre delectarea iubitorilor de flori din intreaga lume.

Reticena europenilor fa de aceste plante este una fals din punct de vedere tiinific, singura explicaie plauzibil innd de imposibilitatea acestora de a valorifica eficient actuala abunden alimentar. DE CE SE PRODUC ORGANISME MODIFICATE GENETIC OMG se produc si se comercializeaz pentru a aduce avantaje productorului si consumatorului de alimente obinute din OMG. Avantajele nseamnau: preturi mai mici .beneficii mai mari privind durabilitatea si/sau valoarea nutritiva. Obiectivul iniial a fost acela de protejare a culturilor, prin crearea rezistentei mpotriva bolilor si duntorilor la plante (insecte si virusuri), sau prin crearea unei mai bune tolerante la ierbicidele utilizate n agricultura. Rezistenta mpotriva insectelor s-a obinut prin ncorporarea n planta utilizata ca materie prima pentru alimente, a unei gene ce induce producerea unei toxine, gena prelevat de la un microorganism (Bacillus thuringiensis - BT). Aceasta toxina este utilizata de mult timp ca un insecticid convenional n agricultura, fiind netoxic pentru consumul uman. Culturile MG care produc permanent aceasta toxina,s-au dovedit a avea nevoie de cantiti mult mai mici de alte insecticide, folosite pentru situaii specifice, cnd presiunea unor populaii mari de duntori este mare. Ce este un OMG? Un organism modificat genetic a crui identitate genetica (ADN) a fost alterata nu prin reproducere si/sau recombinare naturala, ci prin introducerea unei gene modificate sau a unei gene luate de la o alta varietate sau alte specii. Rezistenta mpotriva virusurilor seobine prin introducerea de gene de la anumite virusuri care provoac bolile plantelor. Creterea rezistentei mpotriva virusurilor face plantele mai puin vulnerabile la boli cauzate de acestea, mrind astfel productivitatea. Toleranta la ierbicide se obine prin introducerea unei gene de la o bacterie care manifesta rezistenta la unele ierbicide. n situaii n care a fost imperativa utilizarea ierbicidelor, cantitile necesare de ierbicid au fost mult mai mici. CUM SE DETERMINA RISCUL POTENIAL AL OMG SI AL ALIMENTELOR DIN OMG PENTRU SNTATEA OMULUI? Prin evaluarea siguranei alimentelor obinute din OMG se au n vedere: (a) efectele directe asupra sntii (toxicitate), (b) tendinele de a provoca reacii alergice (alergenicitate); (c) componentele specifice care ar putea avea proprieti nutriionale sau toxice; (d) stabilitatea genelor inserate; (e) efectele nutriionale asociate modificrii genetice; (f) orice efecte nedorite ce ar putea rezulta prin transferul genetic. CARE SUNT PRINCIPALELE PROBLEME DE INTERES PENTRU SNTATEA OMULUI LEGATE DE OMG? In urma discuiilor teoretice care au acoperit o arie larga de aspecte, cele trei puncte principale de dezbatere sunt alergencitatea, transferul genetic si transferul natural al genelor transferate artificial, la celelalte culturi. - Alergenicitatea: nu au fost evideniate efecte alergice legate de alimentele noi (MG)

comercializate pana n prezent - Transferul de gene din alimentele noi (MG) n organismul uman sau la bacterii aflate n intestinul uman: daca este posibil si, daca da, materialul genetic transferat poate afecta sntatea oamenilor? Acest subiect este important ndeosebi pentru genele care induc rezistenta la substane chimice, n acest caz, la antibiotice, daca transferul de gene ar fi posibil. Cu bate ca probabilitatea acestui transfer este foarte mica, experii Fondului pentru Alimentaie si Agricultura -FAO si experii OMS au recomandat neutilizarea proceselor de transfer al genelor de rezistenta la antibiotice la noile OMG. -Transferul natural n culturi si amestecarea seminelor provenite din culturile naturale, cu cele dn transfer genetic, ar putea afecte sigurana alrnentebr. Acest risc este real si a fost demonstrat atunci cnd, urme de orez aprobat a fi utilizat doar pentru nutreuri, au fost decelate n produsele de orez pentru consum uman, obinute din culturi care nu fuseser modificate genetic n mod voluntar, n SUA. S-au adoptat strategii naionale pentru reducerea mixrii, prin separarea clara a perimetrelorr cu culturi {OMG si culturi convenionale). In acest moment se pun la punct la nivel mondial detaliile pentru: monitorizarea post punere pe piaa a OMG si alrnentebr noi din OMG, supravegherea continua a siguranei alrnentebr obinute din OMG. CUM SE DERULEAZAO ANALIZA A RISCULUI PENTRU MEDIU? Analizele de risc acoper att un anumit OMG, ct si mediul care l gzduiete. Procesul de analiza a riscului include evaluarea caracteristicilor OMG, efectele si stabilitatea sa n mediu, combinate cu caracteristicile ecologice ale mediului n care va fi introdus acest OMG. Analiza are n vedere si efectele neateptate, ce ar putea rezulta n urma procesului de inserie genetica. CE PROBLEME PRIVIND OMG PREOCUPA N LEGTURA CU MEDIUL? - abilitatea OMG de a scap" si, eventual, de a introduce gene noi n populaiile slbatice, naturale; - persistenta genei n mediu, dup recoltarea culturilor de plante MG; -susceptibilitatea organismelor ne-tinta (ex_: insecte care nu sunt duntoare) la proprietile produsului modificat genetic; - stabilitatea genelor; - reducerea nedorita a gamei de alte plante, cu impact asupra biodiversitatii; - utilizarea crescut a substanelor chimice n agricultura. Aspectele de sigurana a mediului legate de OMG variaz n funcie de condiiile locale. Investigaiile au avut n vedere: - efectele negative poteniale asupra insectelor utile sau o inducere mai rapida a rezistentei unor insecte; - potenialul de a genera noi patogeni ai plantelor; -consecinele potenial negative asupra biodiversitatii si vieii slbatice; - scderea practicilor foarte importante de ratare a culturilor, - transferul rezistentei sau tolerantei crescute artificial la ierbicide de la OMG la alte plante, duntoare.

ALIMENTELE NOI, OBINUTE DIN OMG SUNT SIGURE? Obinerea de OMG diferite presupune utilizarea de gene diferite inserate si tehnici diferite de transfer genetic. Alimentele obinute difer ntre ele si sigurana lor se analizeaz de la caz la caz, fara a putea emite generaliti despre sigurana tuturor alimentelor din OMG. Alimentele noi din OMG care se comercializeaz n prezent pe piaa mondiala au trecut faza analizelor de risc si nu prezint riscuri pentru sntatea populaiei. Nu exista nregistrate pn n prezent informaii din care sa fi rezultat efecte negative asupra sntii omului, ca urmare a consumului de alimente din OMG, informaii provenind din foarte multe tari. Analiza

continua a riscului, bazata pe principiile Codex Alimentarius si, acolo unde este cazul, monitorizarea post punere pe piaa, trebuie sa stea la baza evalurii siguranei alimentelor obinute din OMG. CUM ESTE REGLEMENTATA LA NIVEL NATIONAL PROBLEMA OMG SI A ALIMENTELOR OMG, N LUME? Modurile n care autoritile naionale au reglementat aceasta problema sunt diferite. n unele tari problema nu este acoperita cu reglementari. Tarile care au elaborat o legislaie se concentreaz mai ales pe analiza riscurilor pentru sntatea consumatorilor. Tarile care au legislaie pentru alimente OMG acoper si OMG, n general, avnd n vedere att sntatea, problemele de mediu, ct si problema practica de control si de comer (posibilitile de testare si cerinele privind etichetarea). Este evident ca aceasta problema este n evoluie continua. ROMNIA - a adoptat legislaia UE n materie de OMG: Hotrrea 256/2006 privind hrana pentru animale si alimentele modificate genetic-transpune Regulamentul 1829/2003 privind hrana pentru animale si alimentele modificate genetic, Hotrrea 173/2006 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale obinute din organisme modificate genetic - transpune Regulamentul 1830/2003 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale, obinute din organisme modificate genetic. CE TIPURI DE ALIMENTE DIN OMG SE COMERCIALIZEAZ N PREZENT PE PLAN INTERNATIONAL? Pe piaa se afla acum toate cele trei tipuri de OMG pentru nfiinare de culturi de plante: - rezistente la atacurile insectelor; - rezistente la infeciile virale; - cu toleranta crescut la ierbicide. Toate genele utilizate pentru aceste modificri provin de la microorganisme. CE SE NTMPLA CND ALIMENTE OBINUTE DIN OMG SUNT COMERCIALIZATE INTERNATIONAL? Exista deja un numr de reglementari internaionale, dar se lucreaz la elaborarea de protocoale pentru OMG. Comisia Codex Alimentarius este un organism mixt OMS / FAO responsabil pentru elaborarea standardelor, codurilor de practica, ghidurilor si recomandrilor care constituie Codex Alimentarius = codul internaional al alimentului. Codex a elaborate n 2003 - 2004 si principiile pentru analiza riscurilor pentru om al alimentelor obinute din OMG. Principiile Codex sunt menionate, n mod special, n Acordul Sanitar si FitoSanitar (SPS)al Organizaiei Mondiale a Comerului (WTO) si pot fi utilizate ca referina n disputele internaionale ce se pot ivi. Cnd au fost fcut primele teste OMG? In 1986, cu puin peste 40 de ani de la descoperirea ADN-ului si prima cercetare genetica. Testele au avut loc in Marea Britanie, pentru obinerea de tutun rezistent la ierbicide. Au mai fost fcute si alte teste de atunci, dar numai dup 1992 au fost extinse. Protocolul de Biosecuritate de la Cartagena (CPB), un tratat pentru mediu, reglementeaz circulaia transfrontaliera a OMG vii (LMOs). Elementul esenial al Protocolului de Biosecuritate (CPB) este cerina ca exportatorii sa solicite acordul importatorilor, nainte ca primul transport de OMG vii care urmeaz a fi eliberate" n mediu, sa fie pregtit pentru livrare. UE a elaborat reglementari privind OMG si alimentele produse din OMG, transpuse deja n legislaia romneasca.

PRODUSELE OBINUTE DIN OMG DE PE PIAA INTERNAIONALA AU FOST SUPUSE UNEI ANALIZE A RISCULUI? Toate produsele obinute din OMG aflate pe piaa internaionala au fost supuse unor analize a riscului. Analizele efectuate au fost foarte riguroase, au respectat principiile de baza privind sntatea umana si mediul si nu au pus n evidenta riscuri pentru sntatea omului. EFECTUL ALIMENTAIEI CU OMG Modul de alimentaie sa schimbat treptat de-a lungul anilor. Daca bunicii notri consumau cu precdere alimente produse in propria gospodrie in cadrul unei economii rurale, tehnologiile au impus pe o piaa libera alimente care solicita din partea consumatorilor informare si educare in vederea unei alegeri corecte. Una din provocrile noului mileniu sunt alimentele obinute din organisme modificate genetic (OMG) care au la baza folosirea biotehnologiilor, alimente care inainte de a aprea pe piaa sunt tratate cu radiaii ionizante pentru distrugerea microorganismelor, care le-ar putea altera, alimente care conin aditivi si stabilizatori pentru a fi conservate corespunztor sau alimente tratate cu hormoni. Folosirea biotehnologiilor de ultima ora are un impact asupra tiinei si mediului, atrgnd dup sine implicaii economico-sodale si etice. Astfel, problema producerii plantelor si a alimentelor cu ajutorul biotehnologiilor a fcut numeroase grupuri si organizaii sa critice public aceasta problema, sa boicoteze diverse produse, refuznd categoric comercializarea acestora pe piaa. Cert este fa ptu I ca prod ucerea acestor alimenteaajunsun adevrat "cleai al lui Ahile" pentru toi factorii de decizie implicai: de la cercetare si pana la interesul marilor companii de a controla piaa de desfacere a produselor alimentare, punnd adesea consumatorul in dificultatea de a alege alimentele cele mai potrivite pentru sntatea sa. De mai bine de 50 de ani, agricultura americana a devenit mai productiva datorita folosirii pe scara larga a ngrmintelor chimice si a pesticidelor, a noilor metode de cretere a plantelor si a animalelor, precum si datorita aplicrii unor metode inovative de mecanizare. SUA dein topul tarilor unde se cultiva cea mai mare suprafaa de plante modificate genetic: 30 de milioane de hectare. Evident ca preul acestui succes consta in poluarea apelor, srcirea solului de substane nutritive si impactul negativ asupra insectelor si pasrilor. Acest tip de agricultura a avut impact negativ la nivelul comunitilor rurale, a adus pe piaa fructe si legume ce conin reziduuri de pesticide si in anumite cazuri a creat o anumita cultura de consum a fructelor si legumelor care au un aspect atrgtor, dar nu au gust. Ins, agricultura organica este una dintre reaciile la metodele folosite in agricultura moderna. Agricultura ecologica protejeaz mediul, eliminnd utilizarea pe cat posibil a ngrmintelor chimice si a pesticidelor, protejnd solul. Impactul noilor metode de a face agricultura ecologica s-a resimit, astfel ca in jur de patru procente din alimentele produse in Statele Unite sunt de origine organica (Nutrition Action/ Health letter- november2001). Dei alimentele organice sunt mai scumpe dect cele convenionale - acest lucru se intampla de piaa Uniunii Europene, deoarece in Romnia aceste aspecte nu sunt clar puse in atenia opiniei publice de ctre autoritile competente - nu intotdeauna aplicarea metodelor organice este sigura pentru protejarea mediului si pentru obinerea alimentelor conform standardelor de comercializare cerute de piaa europeana - forma, culoare, gust. Pe de alta parte ingineria genetica are potenialul de a creste productivitatea per hectar, de a proteja resursele de apa si biodiversitatea, dar aceste aspecte ale avantajelor aplicrii ambelor tipuri de agricultura au ridicat controverse att in lumea tiinifica, cat si in rndul fermierilor. Ins cultivarea plantelor modificate genetic are si elementele sale pozitive, pentru ca reduce folosirea de insecticide toxice, ceea ce duce la protecia resurselor de apa si a eroziunii solului. Se vor putea produce in viitor plante care sa fie rezistente la inundaii sau care pot creste in soluri saraturoase sau srace in substane nutritive?

Unii dintre consumatori privesc cu scepticism folosirea biotehnologiilor argumentnd ca acest tip de culturi ridica probleme ecologice, iar alimentele obinute pot fi toxice sau provoca alergii. O alta tema in discuie este aceea ca acest tip de tehnologii vor ajuta doar marii femieri si companiile care produc semine, ca guvernul nu reglementeaz producerea alimentelor modificate genetic si ca mutarea unei gene dintr-un organism in celalalt are implicaii etice. Daca, de exemplu, porumbul cu care este hrnita o vaca este modificat genetic, un lactovegetarian poate consuma cu ncredere laptele? Dar friptura obinut din came de vita creia ia fost transferata o gena de la un porc poate sa fie consumata de o persoana de origine turca sau evreiasca? O realitate care nu poate fi negata este cultivarea acestor culturi in tarile in tranziie sau tarile in curs de dezvoltare. Acest fapt are ca si consecina promovarea unor tehnologii noi, dar si cucerirea de noi piee in contextul unui cadrul legislativ inca neconturat si a unei lipse de informarea consumatorilor fata de ceea ce se numete novei food. Fara indoiala, cuIturile de plante modificate genetic rid ica probleme diferite din punctul de vedere al securitii alimentare, coninutului si valorii nutriionale fata de cele produse de agricultura convenionala sau ecologica. Care sunt tarile principale productoare de OMG? SUA (63% din producia globala), Argentina (21%), Marea Britanie (6%) si Brazilia (4%). In 2003, aria totala in lume unde cresc culturi modificate genetic a fost estimata la 67,7 milioane hectare. Printre riscurile poteniale ale alimentelor modificate genetic asupra sntii se numra invadarea celulelor umane de ctre genele transgene coninute de alimentele modificate genetic; modificri la nivelul metabolismului (degradarea compuilor sintetizai pana la substane nocive sau sinteza de compui toxici pentru organism, diverse efecte alergice si rezistenta la antibiotice declanata de prezenta genelor marker pentru rezistenta la antibotice in produsele modificate genetic. Principala reglementare se refera la necesitatea etichetrii alimentelor modificate genetic care conin cel puin 1 la suta ingredient modificat genetic. Nu s-a reuit insa etichetarea derivatelor din produse modificate genetic in situaia in care modificarea genetica nu poate fi detectata. Este cazul uleiului provenit din soia modificata genetic, dar care nu conine ADN sau proteine detectabile. n alte tari europene, precum Germania, s-a introdus n 1998 etichetarea negativa, ceea ce indica faptul ca alimentul este obinut fara ajutorul ingineriei genetice. n Romnia exista Ordonana de urgenta 49/2000 care se refera la regimul de testare, utilizare si comercializarea organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne si a produselor rezultate din acestea, dar ea nu face nici o referire la etichetarea alimentelor modificate genetic. Pe piaa romaneasca exista un singur caz de etichetare negativa -cel al mlaiului produs de fabrica Titan. Astfel, consumatorul roman nu tie daca se comercializeaz alimente modificate genetic pe piaa romaneasca; in acelai timp Ordonana 49/2000 recomanda eliminarea de pe piaa a produselor modificate genetic, care conin gene marker de rezistenta la antibiotice, pana in anul 2002 (numai pentru productori interni). CULTURA OMG Pentru obinerea unui organism modificat genetic (OMG), snt necesare parcurgerea mai multor etape: izolarea i multiplicarea genei de interes; introducerea sa, prin vectori, n celula-gazd; selectarea celulelor-gazd care au integrat transgena n genomul lor; obinerea unui nou organism care conine ADN modificat sau recombinat; verificarea transmiterii ereditare a caracterului nou transferat, la descendeni. Plantele transgenice se obin prin regenerarea de plante ntregi, pornind de la plantulele obinute prin cultivarea n vitro a celulelor-gazd care au integrat transgena n genomul lor. Urmeaz apoi cultura plantelor transgenice n sere sau camere de aclimatizare iar, n final, cultura experimental n cmp. Cea mai utilizat tehnic pentru multiplicarea unei gene este tehnica PCR (Polymerase Chain

Reaction), prin care o secven de nucleotide este amplificat, cu ajutorul ADN-polimerazei care catalizeaz reacia. Dup fiecare ciclu de reacie, se dubleaz cantitatea de ADN sintetizat n ciclul anterior. Pentru a putea strbate membranele biologice, gena de interes trebuie s fie integrat ntr-un vector molecular, cel mai adesea, un plasmid. Este necesar apoi, o gen-marker pentru selectarea celulelor care au integrat transgena n genomul lor. Genele-marker cele mai utilizate codific rezistena la un anumit antibiotic. Pentru ca transgena s se poat exprima n genomul celulei-gazd, trebuie s i se asocieze un promotor. De exemplu, dac dorim ca o gen bacterian s se exprime ntr-o plant, trebuie s - i asociem un promotor vegetal. Prima plant modificat genetic a fost o specie de tutun transgenic obinut via Agrobacterium tumefadens, la care a fost transferat caracterul de rezisten la un antibiotic, experiment realizat n 1983, n Belgia. S-au pus la punct i alte metode, directe, pentru transferul genelor n celulele plantelor: microinjecia celular, electroporarea membranelor celulare, modificarea protoplastelor, metoda biolistics, care const n mpucarea direct a ADN-ului n celule, "proiectilele" fiind microparticule de tungsten nvelite n genele de interes; metode, pe ct de directe, pe att de agresive. Principalele cinci specii de plante modificate genetic, din punct de vedere al suprafeei cultivate n lume snt: soia (36,5%), porumbul (12,4%), bumbacul (6,8%), rapia (3%). rile n care cultura plantelor transgenice ocup un loc important snt S.U.A., Argentina, Canada, China. i n Romnia exist suprafee, dar mici, cultivate cu astfel de plante, ncepnd din 1999. Actualmente, se cultiv n Romnia o specie de soia tolerant la erbicide (Duca M. i colab). Rezistena la un anumit erbicid se obine n urma transferului genei Bar, codificatoarea unei enzime de origine bacterian care, inserat n genomul plantei, determin detoxifierea acestuia. Rezistena este specific, adic, se obine rezsten fa de un anumit erbicid, care este livrat, mpreun cu seminele transgenice, de ctre compania productoare, n beneficiul acesteia. In curnd, vor aprea pe pia: cartof tolerant la erbicidul glifosat, cartof rezistent la virusuri, la man, cartof cu coninut ridicat de amidon, gru rezistent la boli foliare, porumb cu coninut ridicat de ulei, orez cu coninut ridicat n provitamina A- toate obinute prin modificri genetice. Cartoful rezistent le gndacul de Colorado este deja comercializat. Rezistena la insectele duntoare sa obinut, n 1987, cnd au fost create plante transgenice prin transferul unei gene de la microorganismul Bacillus thuringiensis, gen care codific proteina Bt, de unde i denumirea generic de cereale Bt. n celulele plantelor modificate, se sintetizeaz o protoxin inactiv care, dup ingerarea ei de ctre larvele sensibile, devine activ n sucul gastric al insectei, determinnd moartea ei prin blocajul la nivelul receptorilor specifici din membrana epiteliului intestinal. De fapt, adevrul este c sa mers ceva mai departe. naintea transgenezei, protoxin a fost modificat pentru a codifica proteina activ, chiar nainte ca ea s ajung n sucul digestiv al duntorului. Cu alte cuvinte, OMG-ul conine o toxin mult mai rapid eficace, chiar naintea ajungerii ei n tubul digestiv al insectei. Venim deja in contact in mod curent cu OMG? 18 OMG au fost deja autorizate in Uniunea Europeana: varieti de porumb, rapita, soia, cicoare si vaccinuri. Cat privete ingredientele din hrana animala si umana, 15 OMG pot fi vndute in UE si 21 ateapt aprobarea. O trstur comun a tuturor soiurilor de plante modificate, aparinnd generaiei a doua de biotehnologii, o reprezint faptul c acestea au inserate n genomul lor i o secven de gene menit s inhibe germinaia oricror semine salvate dup strngerea recoltei. i aceasta deoarece companiile productoare au observat c un procent nsemnat de fermieri (20-30% dintre cultivatorii de soia i un mare numr de cultivatori de gru) se rentorc pe piaa seminelor odat la 4-5 ani. Lucru care, cum era i firesc, trebuia remediat, deoarece marile companii nu doresc s-i transfere o parte din profit fermierilor. Cu alte cuvinte, exist un conflict de interese ntre companiile productoare i fermieri, iar noi, consumatorii, sntem undeva la mijloc i tot noi

sntem cei care avem de suferit de pe urma acestei paranoia a tiinei, cu implicaii majore economice i uriae interese financiare. INTRODUCEREA PLANTELOR MODIFICATE GENETIC IN AGRICULTURA Care sunt argumentele in favoarea introducerii plantelor modificate genetic in agricultura? Motivele pentru care sau fcut unele cercetri in ingineria genetica si s-au introdus plantele MG in agricultura: - reducerea consumului de pesticide reducnd astfel poluarea mediului; - creterea produciei prin diminuarea pierderilor cauzate de boli, duntori, bacterii; - mbuntirea calitii; - reducerea costurilor de produtie prin renunarea la unele tratamente scumpe; - interese economice (acestea sunt evidente si se deduc din avantajele pe care plantele MG le ofer) si politice (interesele economice implica si interese politice); Rezultate ale ingineriei genetice: plante rezistente la seceta si duntori; cereale cu un coninut crescut de proteine; cereale fara gluten; orez cu un coninut ridicat de vitamina A; semine de rapita cu acizi grai care pot fi utilizai in regimuri dietetice; plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena); bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; tomate cu coacere in timpul transportului; cantitate crescut de lecitina (prezenta, in mod obinuit, in glbenuul de ou si soia) din soia si care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse alimentare; chimozina modificata genetic (in mod obinuit, chimozina este o enzima extrasa din stomacul vieilor), care este utilizata in producia de brnzeturi; fitaza obinut din OMG (elibereaz fosforul care este legat ca fitat nedigerabil) si care este utilizata in alimente de origine vegetala pentru dieta pasrilor si porcilor; vitamine si arome alimentare. Cum pot intra in Europa culturile modificate genetic? Datorita Directivei 2001/18/EC care a creat o procedura de autorizare bazata pe o evaluare caz-pe caz a riscurilor asupra sntii animale si umane si asupra mediului Un organism modificat genetic e orice organism, plant sau animal, produs prin adugarea de material genetic (ADN) de la o specie la o alta, n scopul transferrii unor caliti. Pn acum au fost modificate genetic porumbul, cartoful, soia tolerant la glifosfati roiile cu coacere ntrziat Definiia unanim acceptat este c un organism modificat genetic este "o fiin" ce posed un patrimoniu genetic modificat prin tehnici de inginerie genetica ce permit adugarea, eliminarea sau modificarea unor elemente genetice". Altfel, i pomii fructiferi altoii ar putea fi considerai ca fiind "modificai genetic". Directivele Uniunii Europene precizeaz i tehnicile prin care se obin astfel de "fiine", pe care le numim OMG. Una dintre ele se numete "fuziunea celular", de pild. Ideea central este c OMG se obin prin metode non-naturale, n laborator. Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selecionarea acelor specii, vegetale sau animale, pe care Ie-a socotit a rspunde cel mai bine nevoilor sale de subzistenta. Dar numai in ultimele doua decenii, odat cu formidabilul avans al geneticii, el a reuit sa obtina, prin manipulri specifice, mai intai in laborator, apoi si pe terenuri e de cultura, organisme cu alte caracteristici dect cele "naturale". Acestea sunt denumite OMG, adic organisme genetic modificate.