Poema tânărului

Într-o zi un tânăr căzu în dragoste,

Iubi o gingașă fată din cartierul său,
Se confesă în noaptea de lumină,
Se plânse unei misterioase fete de lângă lacul ce oglindea luna plină.
În altă zi tânărul își mărturisi dragostea:
-Scumpă și gingașă fire, o biată inimă îmi bate,
De restul lumii mă dezic,
Un dor adânc în piept mă doare
Și am să cad de pe picioare
Altă salvare nu o găsesc.
În fiecare zi mi-e dor de tine
Și n-are cine să-mi aline
Tristețea ochilor căprui.
În ochii tăi am cunoscut
Care-mi-e rostul în viață
Sufletul tău îl țin de-al meu aproape,
Dar depărtarea ta- e cea mai grea singurătate.
-Dar, vai! Fata nu a răspuns acestei chemări.
Căci ea iubea un al băiat
Tânărul se chinuia noapte de noapte, sorbind-o din ochi,
Adânc s-a strecurat o amăgire
A-șa că într-un târziu tânărul începu să-și pună întrebări
De are rost să meargă împotriva soartei ce vrea să îi despartă
Și într-un foarte târziu îi făcu o propunere fetei pe care o găsi din nou la lac:
Păstrează-mă mereu în ochii tăi
Să fiu mereu cu tine
Nu e nevoie să-mi vorbești
Doar ține-mă lângă tine
Azi te iubesc mai mult ca ieri
Și mai puțin ca mâine. (Banda Beatricie)
 DIAGRAMA VENN

Personaje: Chiuveta, steaua galbenă, Personaje principale: Cătălina (fată de împărat),

strecurătoarea de supa, gaura din perdea. luceafărul(Hyperion), Demiurg.
Opera Poema chiuvetei evidențiază trăsăturile Luceafărul este un poem ce aparține
poeziei postmoderne. romantismului prin tematica abordată.
Tema poeziei este reprezentată Tema centrală a textului poetic îl
de iubirea imposibilă în care ipostaza de reprezintă condiția omului de geniu în raport cu
îndrăgostită este primită de o chiuvetă de universul, ipostaza iubirii și a cunoașterii.
bucătărie.
Motive literare centrale regăsim în poem motivul
Motive: motivul imposibilului, motivul nopții, nopții, al Luceafărului și al visului. De asemenea,
motivul stelei. întâlnim și alte motive literare ca luna, stelele,
codrul, marea și castelul.
Organizarea este astrofica (nu sunt formate
strofe), iar masura variabila, elemente specific Aspectele clasice din textul liric sunt reprezentate
postmoderniste. de simetrie, armonie și echilibru la nivel de
compoziție.
Limbajul artistic este unul marcat de ironie, în
care figura de stil dominantă Puritatea limbajului folosit în textul poetic este
este personificarea – “stea mică, nichelul meu te reprezentată de numeroasele cuvinte provenind din
doreşte, sifonul meu a bolborosit”. Obiectele din limba latină și utilizarea neologismelor (haos, ideal,
lumea cotidiană preiau trăsături umane și devin himeric, demon);
personaje în textul liric. Sunt utilizate expresii populare ce conferă un
Eul liric expune dragostea dintre două entități ce farmec specific limbajului eminescian (“De dorul
fac parte din lumi diferite într-o manieră lui și inima/Și sufletu-I să împle”);
specifică poeziei postomoderniste, într-o Muzicalitatea poeziei este conturată de încărcătura
notă ironică. cuvintelor (aliterația) și o prozodie impresionantă
Limbajul este unul ludic, în care se utilizează caracterizată de alternanța dintre rima feminină și
cea masculină, ritmul iambic și măsura de 7-8
construcții explicative ce nu indică nimic – “dar,
silabe
Asemănări
ce să mai vorbim,”, „cum se pricepe şi el”.
 Înînambele
Lirismul este unul subiectiv, poezii se observă un scenariul romantic al iubirii
care povestitorul Lirism obiectiv - firul narativ
(gaura din perdea) utilizeazăimposible dintre un muritor şi o fiinţă aparţinând
verbe și pronume
la persoana I singular. supraumanului. Tema poeziei “Poema
Lirism Chiuvetei”
subiectiv- pune în
expresivitatea limbajului,
evidență parodierea unor idei ale poemului
meditația din trecutul literar,
filozofică.
raportându-se la poemul Luceafărul prin conceptul iubirii dintre
două ființe incompatibile.
 Firul narativ este asemănător prin versurile:
„îi cade dragă fata”- „căzu în dragoste”
“Tu te coboară pe pământ”- “dă-te jos”
 Motivul dorinței către o stea;
 Cei doi îndrăgostiți ce aparțin unor lumi diferite;
 Imposibilitatea depășirii condiției existențiale;
 Împăcarea cu propria condiție la final;
 Prezența unui fir epic, narativitatea versurilor;
 Existența lirismului
 Apartenența operei la postmodernism
1. Una din principalele trăsături ale poeziei, care o face să se încadreze în curentul
postmodernismului esre parodierea unor teme grave, prin reformularea narațiunii unei opere
clasicizate, în cheie ironică. Astfel, Mircea Cărturescu face trimitere la poezia „Luceafărul” de
Mihai Eminescu- o poveste de dragoste dintre două ființe ce aparțin unor planuri diferite: teluric
și cosmic. La fel și Cărturescu, în poezia sa, prezintă dragostea chiuvetei de bucătărie pentru o
steluță pe care o zărește prin colțul geamului.
2. O altă trăsătură caracteristică pentru acest curent literar sunt elementele de prozodie specifice.
Poezia este alcătuită din două strofe cu rimă albă și măsură variabilă. Deasemenea, poetul
folosește și tehnica ingambamentului- procedeu de versificație constând în continuarea ideii
poetice în versul următor, fără a marca aceasta prin vreo pauză. Libertatea prozodică și
renunțarea la punctuație.
3. Poezia este inspirată din lumea citadină contemporană, ceea ce presupune că trasnmite un
adevăr actual pentru noi. Deși, dragostea este un sentiment firesc și frumos pe care fiecare
persoană dorește să-l simtă, nu întotdeauna, aceste sentimente sunt împărtășite. În acest caz ești
pus să faci o alegere în favoarea ta și să nu bați în ușsa care nu vrea să se deschidă pentru tine.
Astfel și chiuveta, realizând că dragostea sa față de stea nu este reciprocă, renunță și face o
propunere mușamalei, care l-a acceptat imediat.
4. O altă trăsătură este narativizarea poeziei. Această cuprinde un fir epic, care poate fi povestit
la persoana a III-a, având personaje centrale și indici spațio- temporali (îmtr-o zi, în altă zi etc)
5. Intertextualitatea- ca procedeu specific acestui curent. Cărturescu prin poezia sa face trimitere
prin diferite elemente la poemul eminescean Luceafărul. Similitudinile între aceste poeme
presupun: motivul dorinței către o stea, îndrăgosdtiți ce aparțin unor lumi diferite, prezența
firului epic, existența lirismului etc.