Examenul la disciplina Management va avea următoarea structură:

- 23 de întrebări grilă teoretice – 7,66 pct. (unele dintre grile vor fi dintre cele de
antrenament). Fiecare grilă corectă va fi evaluată cu 0,33 pct.
- 2 aplicații – o aplicație complexă (utilitate globală, regula minimizării
regretelor) – 1 pct.; o aplicație cu o metodă decizională simplă (regulile
optimistă, pesimistă, proporționalității) – 0,33 pct. Aplicațiile vor fi
asemănătoare cu cele de antrenament.
- 1 punct din oficiu.
Nota finală se va calcula astfel: 60% Nota la examen + 40% Nota la evaluarea pe
parcurs.

Tematică pentru examen:

U4:
4.1. Componentele organizării structurale
4.3. Structura organizatorică a întreprinderii
4.5. Procesul de delegare a autorității
U5
5.1. Natura şi calitatea informaţiei. Tipologia informaţiilor
5.3. Comunicarea managerială
U6
6.1. Decizia: elemente, tipuri de decizie
6.3. Structura procesului decizional
U7
7.1. Abordarea unipersonală a deciziilor (doar metoda utilității globale, regulile pesimistă,
optimistă, proporționalității, regula minimizării regretelor)
7.3. Abordarea în grup a deciziilor (p. 86-88, fără metode de abordare în grup a deciziilor)
U8
8.1. Metode generale de management (doar Managementul prin obiective și managementul
prin excepții)
8.3. Tehnici de management (doar Tehnica Brainstorming și variantele sale)
U9
9.1. Manager versus lider. Stil de management
9.2. Cultura organizațională – definiție, componență

GRILE TEORETICE DE ANTRENAMENT ( O PARTE SE VOR REGĂSI LA

EXAMEN)

1. Care dintre elementele următoare se regăsește în partea de identificare a

postului, din cadrul unei fișe de post:
a) nivelul de studii;
b) experiența de lucru necesară (vechimea în specialitatea cerută de post);
c) condițiile de lucru;
d) poziția din COR;
e) indicatorii de evaluare a performanțelor individuale.

2. Relațiile formale (reglementate) sunt legături:

a) care se manifestă în cazul fenomenului de pasarelă;
b) de informare;
c) prevăzute în regulamente sau acte normative;
 d) care apar spontan între compartimentele de muncă;
e) care se manifestă în cazul fenomenului de scurtcircuitare.

3. Totalitatea posturilor de muncă ce prezintă aceleași caracteristici principale

(competențe, responsabilități) alcătuiesc:
a) o linie ierarhică;
b) o funcţie;
c) un nivel ierarhic;
d) o filială;
e) un grup informal.

4. Sfera de autoritate reprezintă:

a) gradul de îndeplinire a sarcinilor de către manager;
b) numărul de persoane sau de compartimente subordonate nemijlocit de către un
manager;
c) cantitatea de muncă pe care trebuie să o depună un manager;
d) numărul de sarcini incluse într-o fişă de post;
e) limitele în care titularii de posturi de muncă pot acţiona pentru îndeplinirea
obiectivelor individuale.

5. Ordonarea compartimentelor și funcțiilor de conducere faţă de vârful piramidei

ierarhice a întreprinderii defineşte:
a) nivelul ierarhic;
b) piramida ierarhică;
c) linia ierarhică;
d) filiera ierarhică;
e) organigrama.

6. Fenomenul de pasarelă apare atunci când:

a) un compartiment funcțional transmite recomandările sale direct unui compartiment
de nivel ierarhic inferior, aflat pe o altă linie ierarhică, și nu prin intermediul
compartimentului ierarhic situat pe același nivel;
b) un compartiment funcțional transmite recomandările sale direct executanților de la
baza structurii organizatorice;
c) un compartiment funcțional transmite recomandările sale direct șefului;
d) un compartiment funcțional transmite recomandările sale direct unui compartiment
situat la același nivel ierarhic aflat pe o altă linie ierarhică;
e) un compartiment funcțional transmite recomandările sale direct consiliului de
administrație.

7. Gradul sporit de delegare a autorității este specific:

a) piramidelor ierarhice înalte;
b) piramidelor ierarhice aplatisate;
c) ambelor tipuri de piramide ierarhice;
d) relațiilor de autoritate funcțională;
e) relațiilor informale.

8. Care dintre următoarele afirmații privind delegarea autorității este FALSĂ:

a) oferă un antrenament excelent și testează potențialii manageri;
b) extinde capacitatea și capabilitatea managerului;
 c) oferă o cale de a introduce specializarea în management;
d) este un fenomen negativ în cadrul unei organizații;
e) din considerente diferite foarte mulți manageri evită să delege.

9. NU reprezintă avantaje ale structurii organizatorice de tip ierarhic:

a) responsabilitățile fiecărui angajat sunt precizate cu claritate;
b) permite comunicații rapide atât în sens ascendent cât și descendent;
c) asigură deplină unitate de management;
d) conferă coerență întreprinderii în toate activitățile desfășurare;
e) comunicarea între compartimentele situate pe același nivel ierarhic este foarte bună.

10. În fișa postului pentru managerul de resurse umane de la SC BETA SA se

regăsește formularea: ”Răspunde de calitatea și precizia evaluărilor psihologice ale
angajaților”. O astfel de formulare corespunde:
a) unui obiectiv al postului;
b) unei sarcini a postului;
c) unei responsabilități a postului;
d) unei competențe a postului;
e) unui criteriu de evaluare a postului.

11. „În fișa postului pentru managerul de resurse umane de la SC BETA SA se

regăsește formularea: ”Propune măsuri de recompensare sau sancționare a personalului
din subordine în conformitate cu legislația in vigoare si politicile firmei.”. O astfel de
formulare corespunde:
a) unui obiectiv al postului;
b) unei sarcini a postului;
c) unei responsabilități;
d) unei competențe;
e) unui criteriu de evaluare a postului.

Răspunsurile la întrebările 1-11 pot fi identificate prin parcurgerea Unității de învățare 4.

ORGANIZAREA STRUCTURALĂ A ÎNTREPRINDERII

12. Deficiența sistemului informațional caracterizată prin modificarea parțială

sau totală a conținutului sau mesajului unei informații in mod intenționat, se numește:
a) filtraj;
b) distorsiune;
c) sabotaj:
d) redundanță;
e) supraîncărcarea circuitului informațional.

13. Calități ale informației pertinente:

C1. Completitudine
C2. Fiabilitate
C3. Actualitate
Modalități de asigurare:
M1. Respectarea limitelor de timp în procesul de utilizare
M2. Preluarea din surse de încredere
M3. Obținerea prin procesarea exclusiv informatizată a datelor
Care dintre următoarele asocieri este corectă:
 a) C1 se asigură prin M3;
b) C1 se asigură prin M2;
c) C2 se asigură prin M1;
d) C2 se asigură prin M2;
e) C3 se asigură prin M3.

14. În ultimul timp domnul Andrei Banu, șeful compartimentului Financiar,

răspunde la întrebările subordonaților prin mișcări ale capului (de la stânga la dreapta
și de sus în jos). Aceasta înseamnă că domnul Andrei Banu agreează forma de
comunicare:
a) directă;
b) indirectă;
c) de sus în jos;
d) încrucișată;
e) nonverbală.

15. Domnul Victor Dacălu, directorul de producție al SC TOP_INDUSTRIAL SA,

într-o convorbire telefonică cu domnul George Cazacu, directorul de resurse umane, îi
transmite mai multe informații cu privire la programarea orientativă a concediilor de
odihnă ale salariaților din subordinea sa pentru anul următor. În acest caz, informațiile
transmise sunt:
a) exogene;
b) endogene;
c) imperative;
d) finale;
e) audiovizuale.

16. Care dintre următoarele elemente NU fac parte din sistemul informațional al
unei organizații:
a) data;
b) informația;
c) sfera de autoritate;
d) fluxul informațional;
e) circuitul informațional.

17. Care dintre următoarele afirmații este FALSĂ cu privire la un feedback

eficient?
a) nu implică judecăți de valoare (nu este o critică sau o laudă);
b) trebuie să fie direcționat către o acțiune, nu către o persoană;
c) trebuie să fie direcționat către o persoană, nu către o acțiune;
d) este realist;
e) determină îmbunătățiri în organizație.

18. Să fii asertiv înseamnă:

a) să nu-ți contrazici interlocutorul;
b) să spui ceea ce gândești și simți cât mai liber;
c) să spui ceea gândești și simți și ceea ce ți-ar plăcea să se întâmple;
d) să asculți activ; să spui ceea gândești și simți; să exprimi clar propriile așteptări;
e) să te limitezi în comunicare la aspectele profesionale.
Răspunsurile la întrebările 12-18 pot fi identificate prin parcurgerea Unității de
învățare 5 SISTEMUL INFORMAȚIONAL ȘI COMUNICAREA MANAGERIALĂ
19. Gruparea deciziilor în decizii tactice (programate), decizii strategice
(neprogramate) şi decizii curente (semiprogramate) se realizează în funcţie de:
a) fazele procesului de management;
b) frecvenţa cu care sunt luate;
c) orizontul de timp pentru care se adoptă;
d) posibilitatea de prevedere;
e) numărul de persoane care participă la elaborarea şi fundamentarea lor.

20. Domnul Krath Biro, Directorul economic al S.C. PROMOB-S.A., în reuniunea

avută cu subordonaţii săi, a fost de părere că “… decizia deja abordată a fost posibilă
deoarece am ştiut să înlăturăm improvizaţia şi rutina, dar şi datorită încadrării în perioada
optimă de operaţionalizare”. Analizaţi opinia directorului economic şi recunoaşteţi la care
cerinţe de raţionalitate a deciziei s-a referit directorul economic:
a) fundamentarea ştiinţifică şi oportunitatea;
b) oportunitatea şi conţinutul complet;
c) claritatea, concizia şi caracterul necontradictoriu;
d) împuternicirea şi fundamentarea ştiinţifică;
e) conţinut complet.

21. Gruparea deciziilor în: decizii anticipate şi decizii imprevizibile se

efectuează în raport de:
a) frecvenţa cu care sunt luate;
b) fazele procesului de management;
c) orizontul de timp pentru care se adoptă;
d) gradul de cunoaştere a mediului ambiant;
e) posibilitatea de prevedere.

22. Relaţia dintre decident şi mediu reprezintă:

a) un element al deciziei;
b) un element al structurii organizatorice;
c) gradul de pregătire al decidentului în domeniul managementului;
d) contactele decidentului cu mediul de afaceri şi natura relaţiilor existente;
e) compatibilitatea între deciziile întreprinderii şi modul de manifestare al concurenței.

23. Cerința ca o decizie să fie fundamentată ştiinţific se referă la:

a) adoptarea ei de către un colectiv de specialişti;
b) apelarea la consultanţi externi, specialişti în domeniul respectiv;
c) încadrarea în perioada optimă de elaborare şi operaţionalizare;
d) utilizarea unui instrumentar ştiinţific adecvat, în conformitate cu realităţile din
întreprindere;
e) necesitatea unei informări complete.

24. Cerinţa ca o decizie să fie împuternicită se referă la faptul că:

a) este adoptată de cel în ale cărui sarcini este înscrisă în mod expres;
b) este însoţită de un act scris;
c) este rezultată în urma delegării de autoritate;
d) urmează o anumită cale ierarhică;
e) este adoptată la nivelul managementului de vârf.
Răspunsurile la întrebările 19-24 pot fi identificate prin parcurgerea Unității de
învățare 6 PROCESUL DECIZIONAL ÎN ÎNTREPRINDERE – ELEMENTE,
TIPOLOGIE, STRUCTURĂ
25. Directorul general al S.C. ROMAN- S.A., în reuniunea cu alți patru manageri
– specialiști recunoscuți în domeniul lor de activitate – aprecia: Decizia privind
elaborarea direcțiilor strategice de dezvoltare a societății ne-a adus satisfacții profesionale.
În plus, constat că am luat decizia prin consens. Analizați opțiunile de răspuns și
recunoașteți cerințele impuse de abordarea deciziilor în grup:
a) legitimitatea și calitatea deciziei;
b) calitatea deciziei și oportunitatea;
c) noutatea și oportunitatea deciziei;
d) capacitatea de informare şi legitimitatea;
e) problema moralului și legitimitatea.

26. Ioana, Maria, Cristian și Gabriel lucrează împreună de trei luni pentru a
elabora un plan de marketing pentru lansarea unei noi linii de produse a companiei la
care sunt angajați. La început, au existat numeroase tensiuni între membrii grupului și
un conflict ceva mai serios între Maria și Cristian. Ioana, managerul acestui proiect, a
propus și a impus câteva reguli de lucru. De asemenea, membrii grupului au convenit
asupra unor reguli informale pe care să le respecte la întâlnirile grupului lor, legate în
special de modul de comunicare. Ca urmare, conflictele au dispărut treptat și grupul
lucrează acum foarte bine. Se poate spune că planul de marketing se scrie ”de la sine”.
În ce fază de evoluție se află acest grup, responsabil cu adoptarea deciziilor de
marketing privind lansare noii linii de produse?
a) formare
b) furtună
c) normare
d) performanță
e) suspendare/desființare

27. În momentul de faţă, atitudinea dominantă a membrilor boardului decizional faţă

de directorul general este cea de împotrivire. Grupul nu mai poate fi controlat întrucât
stările conflictuale s-au amplificat iar opiniile membrilor sunt polarizate. Lipsind coeziunea
de grup, există un risc evident de spargere a acestuia în subgrupuri. În ce etapă de evoluţie a
grupului decizional se încadrează această situație?
a) furtuna;
b) formarea;
c) pregătirea luării deciziei;
d) normarea;
e) performanţa.

Răspunsurile la întrebările 25-27 pot fi identificate prin parcurgerea Unității de

învățare 7 PROCESUL DECIZIONAL ÎN ÎNTREPRINDERE – METODE DE
ABORDARE A DECIZIILOR.

28. În concepția metodei managementului prin obiective, abordarea

corespunzătoare a subsistemului informațional al întreprinderii urmărește:
a) conceperea de posturi de muncă şi funcţii în concordanţă cu obiectivele stabilite;
b) trecerea întregului subsistem pe baza principiului abaterilor semnificative;
c) luarea deciziilor cu caracter profilactic;
d) crearea suportului logistic;
 e) perfecţionarea subsistemului operaţional.

29. Un grup de studenţi de la F. E. A. A. a efectuat în vara anului 2022 un stagiu de

practică de trei săptămâni la S.C. PROMOB S.A. La sfârşitul acestui stagiu domnul
Marian Popescu, managerul general al societăţii, a organizat o reuniune cu studenţii
practicanţi, solicitându-le să formuleze câteva propuneri pentru perfecţionarea
activităţii de resurse umane din întreprindere. Reuniunea a fost programată la ora 9,00,
în Sala de consiliu a întreprinderii. După o scurtă prezentare a principalelor probleme
cu care se confruntă societatea în ceea ce priveşte resursele umane (fluctuaţia
personalului, lipsa de motivare), dl. Popescu i-a invitat pe studenţi să-şi formuleze
propriile puncte de vedere. Toate ideile au fost notate de un angajat de la Biroul de
Resurse Umane. Reuniunea a durat aproximativ 45 de minute. Ce tehnică de
management a fost folosită de domnul Marin Popescu ?
a) matricea descoperirilor;
b) Little;
c) ochiul proaspăt;
d) Philips 66;
e) Gordon.

30. Dacă nivelul de realizare al activităţii A este A3, abaterea este obiect de
preocupare:

a) exclusiv pentru managerul M2;

b) exclusiv pentru managerul M3;
c) exclusiv pentru managerul M1;
d) pentru managerii M2 şi M3;
e) pentru managerii M3, M2, M1 şi M0.

31. Echipa de handbal STAR Craiova s-a „salvat” cu greu de la retrogradare în

sezonul 2021/2022. Pentru sezonul 2022/2023, conducerea echipei a fixat ca obiectiv
cucerirea titlului, în condiţiile în care, la echipă, nu au intervenit schimbări majore. În
acest caz a fost ignorat caracterul:
a) exact şi fără ambiguitate;
b) măsurabil;
c) concis;
d) realist;
e) flexibil, pe care trebuie să îl respecte un obiectiv eficient.

32. Unul dintre obiectivele regăsite pe site-ul firmei S.C. START S.A. este:
”Creștere cu 25% a cifrei de afaceri în perioada următoare”. Se poate spune că obiectivul
nu este:
a) specific;
 b) măsurabil;
c) accesibil;
d) relevant;
e) delimitat în timp.

33. Care dintre formulările de mai jos poate fi considerată un obiectiv SMART
pentru o firmă:
a) revenirea firmei la performanțele financiare anterioare pandemiei COVID-19;
b) creșterea cu 5% a vânzărilor;
c) îmbunătățirea imaginii brandului;
d) oferirea celui mai bun raport preț-calitate pentru clienți;
e) creșterea cu 3% a cifrei de afaceri în 2023 comparativ cu 2022, prin lansarea unui
nou produs.

34. Firma SC OPTIM SRL și-a fixat pentru anul 2023 printre obiective:
”Creșterea cifrei de afaceri din tranzacțiile comerciale cu clienți persoane juridice, în
condițiile dezvoltării capacităților de o oferi servicii de mentenanță post-vânzare”. Se poate
spune că obiectivul NU este:
a) specific;
b) măsurabil;
c) accesibil;
d) relevant;
e) delimitat în timp.

Răspunsurile la întrebările 28-34 pot fi identificate prin parcurgerea Unității de

învățare 8 METODE ŞI TEHNICI DE MANAGEMENT.

35. Cultura organizațională:

a) este un sistem de valori, prezumţii, credinţe şi norme împărtăşite de membrii unei
organizaţii;
b) apare ca o sumă aritmetică de culturi individuale ale angajaţilor;
c) este preferabilă ignorarea ei de către manager;
d) defineşte modul de viaţă şi stilul de muncă al managerului;
e) sprijină întotdeauna performanţa întreprinderii.

36. La S.C. PROMOB S.A. la pensionarea fiecărui salariat se organizează o

festivitate la care participă toţi salariaţii şi în cadrul căreia persoana pensionată
primeşte o scrisoare de apreciere din partea acţionarilor şi, ca o glumă, un baston. În ce
categorie de elemente ale culturii organizaţionale se încadrează aceste activităţi:
a) simboluri;
b) mituri;
c) semne;
d) ritualuri;
e) fapte şi lucruri imaginare.

37. Care dintre următoarele acțiuni NU este specifică liderilor?

a) au o orientare prioritară către sarcini nu spre oameni;
b) au o orientare pe termen lung;
c) au o abordare bazată pe încredere, nu pe control;
d) au în primul rând o autoritate informală;
 e) au în general un mod de reacție proactiv, nu reactiv.

38. Stilul de management permisiv se caracterizează prin:

a) refuzul oricăror sugestii din partea subordonaților;
b) evitarea oricărei intervenții în organizarea și antrenarea grupului;
c) consultarea/implicarea subordonaților în realizarea sarcinilor;
d) determină frustrare și/sau apatie în rândul subordonaților;
e) este eficient, indiferent de condiții.

39. Marian Dragu este supervizorul unei echipe de vânzări. În activitatea sa de

conducere el încurajează frecvent angajații să-și exprime liber opiniile și ține cont de ele
în formularea obiectivelor echipei, le apreciază acțiunile creative și stimulează
colaborarea. Atmosfera în echipă este bună și angajații sunt foarte implicați în
realizarea obiectivelor companiei.
În funcție de modul de manifestare a autorității manageriale, se poate spune că
Marian Dragu are un stil de management:
a) autoritar;
b) democrat;
c) permisiv;
d) manipulativ;
e) expresiv.

40. Reprezintă elementele ”cele mai vizibile” ale unei culturi organizaționale:
a) semnele;
b) atitudinea față de concurență;
c) miturile
d) tabuurile
e) percepțiile salariaților cu privire la structura puterii în organizație

Răspunsurile la întrebările 35-40 pot fi identificate prin parcurgerea Unității de

învățare 9 LEADERSHIP ȘI CULTURĂ ORGANIZAȚIONALĂ

Obs: Grilele au un singur răspuns corect.

Grilele pot fi accesat ca test online la: https://www.flexiquiz.com/SC/N/158f45cb-

4725-4979-8bf3-d4c37efac25d

GRILE APLICATIVE DE ANTRENAMENT

1. O firmă dorește să achiziționeze un nou utilaj de producție. Pe piață sunt

identificați trei furnizori pentru acest tip de utilaj: ALPHA (F1), BETA (F2) și GAMA
(F3). Criteriile după care se va adopta decizia de cumpărare sunt: C 1 - prețul de
achiziție; C2 – garanția acordată de producător; C3 - durata de recuperare a investiției.
Criteriile au aceeași importanță (nu se vor folosi coeficienți de importanță în calcule).
Particularitățile celor trei utilaje, în funcție de criteriile de comparație stabilite, sunt
sintetizate în următorul tabel:

C1 (mii lei) C2 (ani) C3 (ani)

F1 600 8 6
 F2 1.200 10 9
F3 800 6 5
Să se determine ordinea de preferință a variantelor decizionale folosind metoda
utilității globale.

2. O întreprindere producătoare de cherestea cercetează posibilitatea de

dezvoltare a capacității de producție prin retehnologizare. În acest sens, analizează
patru proiecte de cercetare (P1, P2, P3 și P4). Condițiile de desfășurare a cercetării sunt:
favorabile (F), medii (M) și nefavorabile (N). Nivelul previzionat al producției anuale
(m3), în cazul stărilor condițiilor obiective (scenariilor posibile) este:
Proiectul de P1 P2 P3 P4
cercetare
Starea
condițiilor obiective
F 9 500 12 500 12 000 9 000
M 11 000 12 000 13 000 11 000
N 10 500 11 500 10 000 12 000

Să se determine ordinea de preferință a variantelor decizionale folosind regula

minimizării regretelor.

3. Managerul unei firme analizează un studiu de piață în vederea introducerii în

fabricație a unui nou produs dintre cele trei testate (P1-P3). În studiul de piață s-au
avut în vedere trei stări ale condițiilor obiective (scenariile S A, SB, SC). Estimările asupra
cifrei de afaceri anuale (exprimată în euro), pentru fiecare dintre cele trei produse
testate, sunt redate în următoarea matrice:

Starea cond. SA SB SC
obiective
Sortimente
P1 9000 5500 5000
P2 5500 4000 9500
P3 6000 8000 7000

Determinați produsul pe care îl va alege managerul, folosind: regula optimistă;

regula pesimistă; regula proporționalității.