Sunteți pe pagina 1din 11

Analiza pietei produsului

CIOCOLATA

MUTU CEZARA
DRAGAN MIHAELA
GRUPA 1318
CUPRINS

1. Produsul:
a. Scurt istoric al produsului la nivel mondial si national;
b. Gama sortimentala existenta pe piata produsului .
2. Analiza ofertei:
a. prezentarea principalilor ofertanti (producatori, importatori) prin prisma produselor
oferite;
b. volumul productiei, vanzarilor, importurilor sau exporturilor (2 indicatori);
c. evaluarea repartitiei vanzarilor pe ofertanti, precum si a cotelor de piata;
d. stabilirea elementelor care individualizeaza cele mai importante marci (se pot urmari
în acest scop spoturi TV, radio sau diferite anunturi publicitare);
3. Analiza cererii:
a. definirea unitatii de consum (cine consuma/utilizeaza produsul), a unitatilor de
cumparare (cine cumpara produsul), a unitatii de decizie (cine decide în privinta
marcii);
b. identificarea principalelor segmente de piata si analiza acestora (criterii socio-
demografice si psihografice);
c. stabilirea elementelor de natura cantitativa legate de consum/cumparare, locul de
cumparare si consum (frecventa cumpararii/consumului, cantitati, sortimente, marci);
d. Capacitatea pietei – numar de consumatori potentiali si efectivi;
e. Dezvoltarea pietei – extensiva, intensiva, mixta.
4. Distributie:
a. determinati tipurile de unitati comerciale prin care se realizeaza vanzarea catre
consumatori;
b. evaluarea modului de distributie pe diferite marci;
5. Pret:
a. Determinarea segmentelor de pret cu identificarea principalelor marci incluse in
fiecare segment;
6. Promovarea produsului:
a. identificarea modalitatilor prin care se face in prezent promovarea produselor
(publicitate, relatii publice, promovarea vanzarilor, forta de vanzare, marketing direct
etc.);
b. promovarea vanzarilor: reduceri temporare de pret, oferirea unei cantitati mai mari
din produs la acelasi pret, vanzari grupate, concursuri, participarea la
targuri/expozitii;
c. identificarea principalelor campanii publicitare desfasurate de competitori in
prezentul semestru scolar si analiza adaptarii mesajului la segmentul tinta vizat
7. Bibliografie
I.a. Scurt istoric al ciocolatei la nivel mondial si national

Ciocolata ete un produs alimentar obtinut dintr-un amestec de cacao, lapte si zahar si poate fi
servita sub forma de baton, tableta, bomboana cu diverse arome si umpluturi: crema de fructe, lapte,
mix de arahide.
In anii 1502-1503, primul explorator care a luat contact cu arborele de cacao din Lumea Noua a
fost Cristofor Columb, care a adus boabele de cacao in Europa.
In anul 1519, conchistadorul Herando Cortez a descoperit placerea imparatului Aztec
Montezuma de a bea o bautura preparate din seminte de cacao, insa pentru gustul europenilor,
aceasta era prea amara.Ca urmare, spaniolii au incercat diferit retete pentru a schimba gustul, cea
mai apreciata devenind ciocolata fierbinte cu vanilie si scortisoara.
Primul magazin de ciocolata din Londra, ,,Coffe Mill”, a fost deschis in anul 1657 de un
francez, ciocolata fiind considerate atunci o bautura pentru clasa de elita.
In 1765 ciocolata a ajuns in SUA datorita irlandezului John Hanan care importa boabe de
cacao din India de Vest.Impreuna cu dr James Baker, in anul 1780 au construit o fabrica de
ciocolata, unde a luat nastere faimoasa ciocolata Baker’s.
Istoria ciocolatei romanesti a inceput in urma cu mai bine de 120 de ani, cand au fost puse
bazele primei fabrici de ciocolata de pe teritoriul Romaniei de astazi: fabrica Kandia Timisoara.
1890
Kandia Dulce are o traditie in fabricarea de dulciuri pe gustul romanilor datand din 1890.
Atunci a fost produsa prima ciocolata cu lapte pe teritoriul Romaniei de astazi, in cadrul societatii
Kandia Timisoara.
1948
In urma nationalizarii, ia nastere Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti, prin
alaturarea mai multor fabrici producatoare de ciocolata si produse zaharoase.
1964
Datorita traditiei mostenite de la companiile nationalizate in 1948, Intreprinderea de produse
zaharoase Bucuresti introduce in piata produse unice. In 1964 lanseaza primul baton de ciocolata
din Romania, sub brandul ROM si in 1979 prima prajitura ambalata din tara, sub brandul Magura.
’80-’90
Compania cunoaste momente de glorie. Angajatii companiei povestesc si astazi cu mandrie si
nostalgie cum la portile fabricii erau cozi de masini care asteptau sa incarce bunatati pentru intreaga
tara.
1991
Pe 19 februarie 1991, prin transformarea Intreprinderii de produse zaharoase Bucuresti ia
nastere compania Excelent Bucuresti.
1996
Excelent Bucuresti lanseaza tabletele cu crema, Laura.
1997
Excelent Bucuresti devine companie cu capital integral privat. La acea vreme, activitatea
Excelent Bucuresti ia amploare, dovada fiind faptul ca producea cea mai diversificata gama de
dulciuri din tara.
2003
In 2003, Excelent Bucuresti preia 60% din capitalul Kandia Timisoara, companie infiintata
in anul 1890 ca atelier de zaharicale si privatizata in 1998 si care a bucurat generatii de romani
prin ciocolata fina si inovatii de produs surprinzatoare. In 2003 este relansat brandul Kandia,
printr-o memorabila si impresionanta campanie de comunicare care a spart tiparele sociale ale
momentului.
2004
Excelent Bucuresti si Kandia Timisoara fuzioneaza prin absorbtie, noua companie numindu-
se Kandia-Excelent.
2005
In 2005, Kandia-Excelent a initiat un program major de modernizare, creand noi linii de
productie la cele mai inalte standarde si extinzandu-si capacitatea de productie.
2007
Datorita traditiei acumulate si a performantelor inregistrate, in 2007 Kandia-Excelent a
devenit parte a grupului Cadbury-Schweppes, cel mai mare producator de dulciuri la nivel
mondial, devenind astfel Cadbury Romania. In acelasi an Kandia-Excelent achizitioneaza de la
Kraft Romania, brandul de dropsuri si jeleuri Silvana, lansat in 1994 si brandul de bomboane
gumate moi si jeleuri Sugus, lansat in 1998.
2010
Kraft Foods vinde Cadbury Romania fondului de investitii Oryxa Capital, dupa ce grupul
global Cadbury a fost achizitionat la nivel mondial de Kraft Foods. Compania de dulciuri
adopta numele Kandia Dulce, capitalizand pe valorile asociate acestui nume: traditie, dulciuri
romanesti, explorarea noilor gusturi ale romanilor.
2012
Kandia Dulce achizitioneaza compania locala Supreme Chocolat, adaugandu-si in portofoliu
brandurile Anidor, Ulpio, Primola si Novatini si devenind astfel cel mai mare producator de
dulciuri din Romania.
Deci putem spune ca si noi romanii avem o istorie impresionanta a ciocolatei despre care putem sa
vorbim.

b. Gama sortimentala a ciocolatei existenta pe piata

In prezent, ciocolata este produsa in mii de forme si sortimente. Ceea ce a inceput prin a fi o


bautura iute si amara folosita in procesiuni religioase a ajuns cel mai iubit produs dulce.
Desi o plac, romanii consuma putina ciocolata, in special sub forma de tablete (70% din piata),
considerate energizante. Batoanele si pralinele se multumesc cu cote de piata minore, de 20% si
respectiv 10%.Alegerile pe care le are la dispozitie consumatorul roman de tablete de ciocolata sunt
asadar destul de limitate in materie de branduri (3-4 in fiecare segment). Dar preferintele de consum
par sa fie influentate in primul rand de ingredientele ciocolatei, domeniu in care optiunile sunt mult
mai numeroase, atat la nivel de brand cat si la nivel de segment de piata:
ciocolata alba, ciocolata cu lapte sau amaruie, ciocolata cu diferite ingrediente (alune, stafide,
arahide) sau creme (cappuccino, caramel, iaurt, capsuni, brandy, rom,piersici,cirese).
Ciocolata alba este ciocolata produsa din unt de cacao, zahar, lapte, vanilie si alte arome. Nu
contine alte ingrediente pe baza de cacao si de aceea are o culoare apropiata de alb.
Ciocolata cu lapte contine 20-35% substanta uscata de cacao (masa de cacao si unt de cacao) si
peste 12% substanta uscata de lapte.
Ciocolata amaruie este o ciocolata dulce cu un continut ridicat de substanta de cacao si fara sau
maxim 10% continut de lapte.
Ciocolata extra amaruie contine intre 55 si 85% substanta uscata de cacao. Cu cat este mai
ridicat continutul de cacao, cu atat cantitatea de zahar este mai mica, ceea ce ii confera un gust
intens si foarte amarui. Este cea mai pura ciocolata si de aceea este tot mai preferata de iubitorii de
ciocolata.

II. Analiza ofertei


a. Prezentarea principalilor ofertanti

In acest moment, exista aproximativ 70 de ofertanti care activeaza pe piata ciocolatei din
Romania, cu 90 de marci. Dintre acestia, doar trei – patru producatori si marci domina piata pe
fiecare dintre segmentele care o compun.
Potrivit analizei realizate de KeysFin, pe segmentul de productie, în 2020, Kandia Dulce SA
a devenit principalul jucător din piată, cu o cifră de afaceri de 141 milioane lei (22,3% din
productie), urmat de:
 HEIDI CHOCOLAT SA (88,8 milioane lei)
 RAP CONFECTIONERY SRL (66 milioane de lei)
 MUELLER & PRIETENII (32,5 milioane lei)
 MARCO POLO VE SRL (aproape 20 de milioane lei)

b. Volumul productiei, vanzarilor, importurilor/exporturilor

Topul producătorilor de ciocolată din Romania. Cifra de afaceri a comerciantilor de


ciocolată din tara noastră a avansat cu 11%, atingand un maximum istoric de 4,1 miliarde de lei în
2020. Chiar dacă pofta de dulce a romanilor este în crestere, productia locală a scăzut în anul
pandemiei cu aproape 1 miliard, ajungand la 640 de milioane de lei. Per ansamblu, piata de
ciocolată (productie si comert) s-a diminuat cu 10,7% fată de maximul istoric din 2019, ajungand la
4,8 miliarde de lei în 2020.
Numărul de angajati a scăzut cu 18% fată de 2019, la 6,3 mii de salariati, ceea ce a însemnat
si o scădere a cheltuielilor cu personalul de aproape 20%, la 338 milioane de lei în 2020.
Numărul de companii s-a redus cu 1% fată de 2019, la 774 în 2020. Dintre acestea, 406 au avut
profit, 274 au avut pierdere, restul încheind anul 2020 cu un rezultat net nul.
Per ansamblu, rezultatul net al pietei de ciocolată a scăzut cu 11% fată de 2019, ajungand la
194,6 milioane de lei în 2020.
Produsele sub forma de tablete se vand in continuare cel mai bine, acestea detinand 64% din
totalul pietei, ca volum, si 58%, ca valoare. Ciocolata care are lapte in continut domina acest
segment, cu peste aprox. 13 mii de tone vandute anual, urmata la mare distanta de ciocolata alba.
Daca ne referim la tabletele cu diferite umpluturi, se pare ca oferta, in concordanta cu gusturile
romanilor, se indreapta preponderent spre cremele de cappuccino, capsuni, visine, brandy si
caramel, in timp ce crema de lamaie detine o pondere nesemnificativa in topul vanzarilor (0,1
tone/an).

c. Evaluarea repartitiei vanzarilor pe ofertanti

Pe sub-segmentul comert, în 2020, NESTLE ROMANIA SRL conduce clasamentul cu afaceri


de 933 milioane lei (22,6% din comert), urmată de FERRERO ROMANIA SRL (880 milioane lei),
ALMIRA TRADE SRL (166,6 milioane lei), PFEIFER & LANGEN ROMANIA SRL (166
milioane lei) si ROSHEN ONE SRL (123 milioane lei).
d. Stabilirea elementelor care individualizeaza cele mai importante marci

,, Poiana” este un brand solid, puternic intiparit in mintea consumatorilor prin aceeasi
imagine: ciocolata fina, de calitate superioara, destinata intregii familii la un pret bun. Loganul
ciocolatei a devenit ,, Delicios de ciocolata”.
,, Milka” reprezintă una dintre cele mai cunoscute mărci de ciocolată la nivel internaţional
şi naţional, fiind uşor de recunoscut prin ambalajul mov şi simbolul văcuţei. Este marca de ciocolată
cu cea mai rapidă ascensiune, ce a ajuns în poziţie de top pe segmentul de tablete, precum şi la
nivelul pieţei de ciocolată.
,,Heidi” este reprezentata prin ceea ce ei numesc ,,Valorile Heidi”:intelepciunea inspirată a
naturii, gustul grăitor al ingredientelor naturale, pasiunea si talentul mestesugit, cărările nebătute ale
curiozitătii si frumusetea absolută a stării de bine, regasind toate aceste elemente in gama
sortimentala de ciocolata artizanala, praline artizanale, figurine din ciocolata, felicitari si cadouri
personalizate din ciocolata, precum si oferta corporate/B2B cu produse pentru angajati sau
parteneri.
,,Kinder” a little a lot, subliniaza prin mesajul sau importanta jocului, bucuria de a petrece
timp de calitate in familie, entuziasmul descoperirii unei mici surprize sau o experienta antrenanta
conceputa pentru dezvoltarea copiilor prin activitati de familie.
,,Merci” pentru ca multumesc se poate spune oricui, in orice moment si reprezinta felul
fiecaruia de a-si exprima recunostinta.

III. Analiza cererii

a. Definirea unitatii de consum, cumparare si decizie

Ciocolata este consumata de diferite persoane, atat de individ, cat si de familie. Persoanele care
apreciaza cel mai bine calitatile ciocolatei sunt femeile, ele sunt cumparatorul principal, fie pentru
consum propriu, pentru copii, familie sau pentru a fi oferita cadou. Exista foarte multe persoane
care cumpara si consuma in exces ciocolata, desi acest lucru nu este tocmai indicat.
De obicei cumpărătorii de ciocolată sunt efectiv şi consumatorii acestora; există cazuri în care
părinţii cumpără pentru copii aceste produse astfel , părinţii fiind cumpărătorii iar copiii,
consumatorii.
Datele extrase din studiile realizate de principalii jucatori releva cateva obiceiuri de cumparare,
pe diferite categorii de produse. Consumatorii de batoane de ciocolata sunt cu preponderenta copiii
si tinerii, in mod deosebit persoanele cu varsta cuprinsa intre 6-19 ani. In Romania, procentul cel
mai mare de cumparatori provine din mediul urban, consumatorul decide sa achizitioneze produsul
in cea mai mare parte la punctul de vanzare si sa-l consume de obicei in afara casei, pe drum sau la
scoala / birou. „Rezultatele studiilor despre obiceiurile de consum indica o preferinta din ce in ce
mai mare pentru consumul „din mers“. Tinerii, din lipsa de timp, au tendinta de a inlocui mesele
traditionale cu produse care pot fi consumate rapid la birou, pe strada s.a.”
Copiii sunt cei mai mari consumatori de ciocolata acestia intervin in procesul decizional de
cumparare. Ei pot fi initiatori si utilizatori in timp ce rolul de decident, influentator si cumparator sa
revina adultului. De foarte multe ori un simplu „vreau ciocolata” sau punerea directa in cos,
determina adultii sa cumpere acest produs. Promotiile la ciocolata atrag cel mai repede copiii si
determina cresterea consumului numai pentru a „castiga excursia in Alpi” – Milka. In reclamele
pentru adulti se au in vedere alte aspecte cum ar fi finetea, calitatile afrodisiace, savurarea unei
tablete intr-o companie placuta – Kandia, Anidor.
Procesul decizional de efectuare a cumpararii poate dura cateva secunde, decizia fiind luata chiar
in magazin avand caracter spontan, datorita promotiilor, vanzatorilor sau simplei observari a
produsului. Pentru a influenta cumpararea sortimentelor de ciocolata, in magazine sunt prezenti
promoteri care fie dau mai multe informatii despre produs, fie pun la dispozitia comsumatorilor
produsul pentru a fi gustat.

b. Identificarea principalelor segmente de piata

Piata ciocolatei este segmentata dupa criteriul geografic, demografic dar si a capacitatii de
cumparare.
Segmentarea în funcţie de zona de rezidenţă a relevat că există diferenţe semnificative în
ceea ce priveşte mărcile de ciocolată preferate. Dacă în Bucureşti, Muntenia şi Moldova un procent
mai ridicat de persoane au menţionat mărcile Kinder şi Snickers, în Banat creşte ponderea celor care
au menţionat spontan marca Primola, iar în Dobrogea un procent mai ridicat comparativ cu celelalte
regiuni menţionează marca Kinder.
Consumtorii precauti (29%), barbati si femei 45-55 ani, familisti, cu copii, sunt consumatori
ocazionali de dulciuri, incearca sa limiteze consumul de ciocolata sau consuma ciocolata cu
continut redus de calorii si modereaza consumul de ciocolata al copiilor.
Consumatorii conservatori (26%), 19-35 ani, in special muncitori, considera ca dulciurile sunt
doar un dersert si au loialitate scazuta fata de sortimente si brand-uri.
Consumatorii nonconformisti (45%), 16-30 ani, din mediul urban, studenti sau persoane active,
cu venit mediu si ridicat pentru care dulciurile reprezinta o placere si un substitute pentru mancare
in acelasi timp; ei consuma tablete, batoane, napolitane, in special cele acoperite, stiu exact ce brand
vor sa cumpere.
Structura pietei poate fi facuta si dpdv al capacitatii de cumparare: veniturile mici ii determina
pe consumatorii segmentului economic sa fie preocupati de bugetul acordat traiului zilnic, decizia
de cumparare fiind influentata de pret. Persoanele ce pot fi incluse in acest segment sunt
predominant femei, cu varste cuprinse intre 20-25 de ani si peste 60 de ani si provin din mediul
rural, ele echizitioneaza ciocolata in special chioscuri, magazine alimentare, cofetarii.
Segmentul mediu este egal repartizat pe toate cetegoriile de varsta, consumatorii sunt persoane
casatorite, cu studii si venituri medii, nesofisticati iar valorile care ii motiveaza sunt sigutanta,
stabilitate, prietenie.Ciocolata este un prilej de bucurie, distractie, celebrarea intalnirii cu
prietenii.Sunt cumparatori chibzuiti si rationali, restrictiile bugetare ii determina sa gaseasca un
compromise intre pret si calitate.Marcile care intrunec aceste calitati pe piata romaneasca sunt
Kandia, Poiana, Primola.Acest segment isi face cumparaturile in supermarketuri, hypermarketuri,
dar si magazinele alimentare si chioscuri.
Segmentul premium este atent si rafinat, cumpara calitati premium de ciocolata, fiecare insotita
de o poveste si un ambalaj, existand ciocolata artizanala personificata pentru diverse momente sau
evenimente.
c. Stabilirea elementelor de natura cantitativa legate de
consum/cumparare, locul de cumparare si consum

„Consumul de ciocolată în Romania este relativ scăzut comparativ cu cel de pe alte piete,
ridicandu-se la circa 2,2-2,5 kilograme per capita. Comparativ, în Austria sau Germania consumul
este de aproximativ 8 kilograme pe cap de locuitor, iar în Polonia este de 5 kilograme. Există însă
potential de crestere. Oamenii vor să încerce produse diversificate, mai multe arome si retete, nu
doar ciocolată realizată industrial“, declarau, recent, reprezentantii unui jucător din piată.
În plus, datele statistice arată că ciocolata cu lapte este preferata a 77% dintre romani, restul de
aproximativ 30% fiind împărtiti între ciocolata simplă si cea cu creme de diverse sortimente.
Ciocolata alba reprezintă numai 7,4% din totalul vanzărilor.
Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în 2020, un român a consumat în medie 206
g de ciocolată bomboane, rahat și alte produse zaharoase per lună, cu 3% mai mult decât în 2019.
La sfârșitul primului semestru din 2021 (ultimele date disponibile de la INS), consumul mediu lunar
a fost de 208 g de persoană, după ce în primul trimestru ajunsese la 224 g. În 2016 un român
consuma lunar în medie, 157 de grame de ciocolată, bomboane, rahat și alte produse zaharoase, față
de 206 grame în 2020.
Consumatorii ramani prefera din ce in ce mai mult produse de o calitate
superioara, fiind dispusi sa plateasca mai mult pentru aceasta. De asemenea, gusturile sunt din ce in
ce mai rafnate si piata trebuie sa tina pasul cu aceasta tendinta, atat in cazul ciocolatei, cat si in
cazul altor categorii de produse.Consumul de ciocolata cu continut de ingrediente naturale a inceput
sa castige teren.
Dezvoltarea pietei este un mixta, femeile sunt mai stabile in tendintele de consum fata de barbati,
pentru categoria de varsta 25-40 ani, femeile au declarant ca nivelul consumului de ciocolata este
mai redus dar se orienteaza catre un brand de o calitate superioara.pecialistii declara faptul ca
gusturile romanilor in materie de ciocolata au devenit mai raffinate in ultimii anu, tocmai de aceea
companiile producatoare incerca sa aduca pe piata noi tipuri de ciocolata, chiar si in editie limitata
sau produse sezoniere.
Barbatii prefera intr-o masura mai mare batoanele (50,1%), in timp ce femeile opteaza mai
degraba pentru tablete (54%).Consumatorii de batoane si napolitana sunt, in mediue, mai tineri
decat consumatoriii de tablete.
Sute de mii de romani au în meniul zilnic gustările dulci si sărate, iar o parte dintre acestia se
servesc cu mai multe portii pe zi. Din cercetarea iSense reiese că unul din sase romani locuitori în
urban consumă ciocolată cel putin o dată pe zi – acesta fiind tipul de snack dulce cu cea mai ridicată
frecventă medie de consum. Ciocolata este „regina” snackurilor – peste două treimi dintre
consumatori mănancă cel putin o dată pe săptămană 
În procesul de cumpărare, importantă este locaţia magazinului, cât de aproape este de casă, dar şi
politica de cel mai bun pret, produsele fiind disponibile in minimarketuri, hypermarketuri si
cash&carry cu preturi diferite, variind chiar si cu 10%.
Efectuarea cumpararii in cazul ciocolatei, procesul decizional poate dura cateva secunde, decizia
fiind luata chiar in magazin avand caracter spontan, datorita promotiilor, vanzatorilor sau simplei
observari a produsului. Pentru a influenta cumpararea sortimentelor de ciocolata, in magazine sunt
prezenti promoteri care fie dau mai multe informatii despre produs, fie pun la dispozitia
comsumatorilor produsul pentru a fi gustat.
d.Dezvoltarea pietei – extensiva, intensiva, mixta

Avand in vedere situatia economica si politica din ultimii ani, la nivel mondial, dar si faptul
ca ciocolata, desi face parte din categoria alimentelor de baza a devenit un produs ,,de lux”, o
crestere extensiva este dificil de realizat.Existenta multor sortimente pe piata ingreuneaza
producatorii/distribuitorii sa in identificarea unor clienti potentiali.
Cu toate acestea, politica adoptata de producatorii de ciocolata este aceea de a surprinde cu
produse sezoniere, produse cu editie limitata sau asocierea lor cu anumite evenimente/ocazii
speciale din timpul anului.

IV. Distributie

a. Tipurile de unitati comerciale prin care se realizeaza vanzarea


catre consumatori
Produsele din ciocolata se comercializeaza in toate tipurile de unitati comerciale,
hypermarketuri, supermarketuri, mahazine de cartier, chioscuri.
Tendinta magazinelor specializate in productia de ciocolata premium este in crestere, cu
comenzi prependerent online si livrare directa catre consumator:Leonidas, Bonjour Choco, Choc O
Lait Romania.

b. Evaluarea modului de distributie pe diferite marci

Deoarece ciocolata face face parte din categoria bunurilor de larg consum, alegerea
optima a distributiei este reprezentata de distributia intensiva, concentrata pe zona Bucuresti
si a marilor orase, restul zonelor apeland la distribuitori regionali.
In ceea ce priveste tipul de canal de distributie folosit de marca Milka, se utilizeaza
canalul indirect scurt (producator-vanzator-consumator), acest prezentand numeroase
avantaje, asigurind numeroase avantaje si un grad mare de informare in legatura cu procesul
de distributie si rectia cumparatorului final.

V. Pret

a. Determinarea segmentelor de pret cu identificarea


principalelor marci incluse in fiecare segment

Segmentul inferior de ciocolata are continut redus de cacao, nu are mentionat


cuvantul ,,ciocolata” pe ambalaj, doar stilul scrisului si culori calde: Laura, Africana.
Segmentul mediu cuprinde ciocolatele cu un continut mai ridicat de cacao (28-55%):Kandia,
Poiana, Primola.
Segmentul superior este caracterizat de calitate (continut ridicat de cacao), rafinament, o gama
mult mai larga de sortimente si un pret mai ridicat: Milka, Poiana Senzatii, Heidi, Anidor.Aceste
branduri au pe spatele tabletei mici povestioare cu privire la origine si dezvoltare, in limba romana
sau in combinatie cu franceza sau engleza.
Paletele cromatice sunt mai sobre si contin auriu, aducand un plus de eleganta, numele sub-
brandurilor sunt bine evidentiate grafic si combina ingredientele cu asocieri sensitive: Seduction
Maccacino, Saveur Amaretto, tablete cu ,,Portocala irezistibila” si ,,Menta racoritoare”-Poiana.

VI. Promovarea produsului:

Cel mai folosit canal de promovare este televiziunea, peste 98% din publicitatea din mass-
media fiind alocată acestui mediu, oferindu-le informaţii despre acesta şi posibilitatea de a-l
vizualiza. Spoturile TV sunt difuzate în special la staţiile Pro TV, Acasă, Antena1, Realitatea TV,
Kanal D, Hallmark, B1 TV, Pro Cinema, NationalGeographic, TVR1, TVR2, Prima TV.
Fiecare producător pentru promovarea vânzărilor recurge la diferite metode precum: reduceri
temoporare de preţ, oferirea unei cantităţi mai mari din produs la acelaşi preţ, vânzări grupate,
concursuri, oferirea de mostre din respectivul produs etc.
Interesul politicilor de marketing la nivel de magazin şi a merchandisingului este de a-l face pe
client să cumpere cât mai mult. Merchandisingul urmăreşte influenţarea comportamentului de
cumpărare. Claritatea raftului este importantă. Un client pus în faţa unui raft cu produse de diferite
dimensiuni şi culori este un client pierdut. Fiecare produs trebuie să aibă locul lui, să nu-l facă pe
cumpărător să caute printre mormane de alte produse. Acest lucru se întâmplă mai ales în cazul
bărbaţilor care, în general, fac cumpărături din necesitate.
Publicitatea trebuie facuta in mod inten in perioadele de sarbatoare, studiile aratand ca cele mai
mari vanzari de dulciuri sunt de Sf. Valentin, Pastele si perioada Craciunului.Circa 40% din
vanzarile anuale in Europa sunt obtinute in ultimul trimestru al anului..In celelalte perioade,
vanzarile sunt usor in declin iar firmele producatoare organizeaza diferite concursuri cu premii: ,,Cu
Milka mergi la ski in Alpi”, ,,Gusta viata bucata cu bucata”, ,,Alege Poiana, fa-ti ziua mai
frumoasa”.

a. Identificarea principalelor campanii publicitare desfasurate


de competitori in prezentul semestru scolar si analiza
adaptarii mesajului la segmentul tinta vizat

Milka: Daruieste celor care daruiesc din suflet-produse de ciocolata sub forma de figurine cu
specificul perioadei, se adreseaza tuturor categoriilor de cumparatori, in aceasta perioada pot fi
oferite cadou.

Poiana: Pregateste prajituri cu aroma de sarbatoare inspirate din atelierele Poiana-segmentul


vizat sunt gospodinele, mame si bunici care pregatesc acasa dulciuri dupa retete traditionale, oferind
momente placute petrecute in familie.
Heidi: Savureaza ciocolata cu gust de vacanta-figurine vesele de ciocolata, sub forma de
cadouri pentru copii indeamna la cioco-aventura din Austria.

Ferrero: Creator de clipe magice-momente unice petrecuta alaturi de cei dragi intr-o atmosfera
festiva, campania se adreseaza unui segment superior de cumparatori.

VII. Bibliografie

www.ferrero.com
www.facultate.regielive.ro
www.kinder.ro
www.nestle.ro
www.standard.ro
www.revista-piata.ro
www.zf.ro
www.kraftfoodscompany.com
www.iqads.ro
www.kandia-excelent.ro
www.romautentic.ro

S-ar putea să vă placă și