Sunteți pe pagina 1din 174

SOCIETATEA DE ANALIZE FEMINISTE – AnA

INSTITUTUL NA IONAL DE CERCETARE TIIN IFIC


ÎN DOMENIUL MUNCII I PROTEC IEI SOCIALE
– I.N.C.S.M.P.S. BUCURE TI –

Moto:
“... ceea ce pentru unii este o problem de convie uire, pentru al ii este
una de supravie uire ...” (respondent cheie, studiu de caz Medgidia)

- Bucure ti -
2008
Not :
În general în con inutul lucr rii a fost utilizat terminologia agreat la nivel european i
anume „persoan cu dizabilit i” i „persoan de etnie roma”. Totu i, pe parcursul
lucr rii de fa sunt utiliza i i termenii de „persoan cu handicap” i „ igan”, în scopul
cit rii exacte fie a actelor legislative consultate, fie a persoanelor intervievate pentru
realizarea studiilor de caz. De asemenea, termenii de „persoan cu handicap” i „ igan”
au fost utiliza i i în construc ia chestionarului i a ghidurilor de interviu, i prin urmare
i în prezentarea grafic i/sau tabelar a rezultatelor, ei fiind mult mai
accesibili/cunoscu i la nivelul tuturor categoriilor de responden i inclu i în cercetare.

Proiect realizat sub auspiciile


2
ANULUI EGALIT II DE ANSE PENTRU TO I

Beneficiar: AGEN IA NA IONAL PENTRU EGALITATE DE


ANSE ÎNTRE FEMEI I B RBA I

Colectivul de realizare:

AnA: Dr. Laura Grünberg – Coordonatoare de proiect


Drd. Ioana Borza
INCSMPS: Drd. Ana Maria Zamfir
Drd. Cristina Mocanu (Coordonatoare volum)
Dr. Speran a Pîrciog
Dr. Gabriela Predo anu
Rezumat: Drd. Mihai Ungureanu

E antionare i culegerea datelor de anchet :


CENTRUL DE SOCIOLOGIE URBAN I REGIONAL CURS SRL
Echipa de proiect din partea CURS SRL: Dr. Dorel Abraham
Scg. Ionela ufaru

Coperta: Mihaela Râbu

3
4
CUPRINS

Despre autoare (7)

CUVÂNT ÎNAINTE
Un prim pas c tre o abordare nediscriminatorie a fenomenului
discrimin rii în România (9)

PRINCIPALELE REZULTATE ALE CERCET RII (12)

CAPITOLUL 1
Conceptul de discriminare multipl . Defri ri conceptuale (27)
1.1. Discriminarea multipl ca discriminare uni-axial (30)
1.2. Discriminarea multipl ca discriminare adi ional (36)
1.3. Discriminarea multipl ca discriminare intersec ional (41)

CAPITOLUL 2
Cadrul institu ional din România i discriminarea multipl (45)

CAPITOLUL 3
Toleran i intoleran în România. Credin e, stereotipuri i grupuri
sociale (49)
3.1. Credin e i stereotipuri de gen (50)
3.2. Credin e i stereotipuri etnice (52)
3.3. Credin e i stereotipuri legate de vârst (55)
3.4. Credin e i stereotipuri privind persoanele cu dizabilit i (57)
3.5. Credin e i stereotipuri privind persoanele de alt religie (58)
3.6. Credin e i stereotipuri privind homosexualitatea (59)

CAPITOLUL 4
Defavorizare i discriminare în România (61)
4. 1. Defavorizare perceput (61)
4.1.1. Defavorizare pe criteriu de gen (61)
4.1.2. Defavorizare pe criterii etnice (65)
4.1.3. Defavorizare pe criteriu de vârst (68)
4.1.4. Defavorizarea persoanelor cu dizabilit i (70)
4.1.5. Defavorizare pe criterii religioase (71)
4.1.6. Defavorizare cauzat de orientarea sexual (72)

4.2. Discriminare (multipl ) perceput (72)


4.2.1. Discriminare perceput în locurile publice (73)
4.2.2. Discriminare perceput în coli (75)
4.2.3. Discriminare perceput în rela ia cu autorit ile locale (77)
4.2.4. Discriminare perceput în spitale (79)

5
4.2.5. Discriminare perceput pe pia a muncii (81)
4.2.6. Câteva concluzii (98)

4.3. Discriminare subiectiv (99)

CAPITOLUL 5
Prevenirea i combaterea discrimin rii. Institu ii responsabile. (110)
5.1. Atitudini i m suri afirmative (110)
5.2. Institu ii responsabile în prevenirea i combaterea discrimin rii (116)

CAPITOLUL 6
Mecanisme comunitare i institu ionale de prevenire i combatere a
discrimin rii i a efectelor acesteia (122)
6.1. Studii de caz comunitare i institu ionale (122)
6.1.1. Discriminare indirect i egalitate de tratament. Studiu de caz
realizat pe un e antion de angajatori i reprezentan i ai
organiza iilor sindicale i patronale (122)
6.1.2. Discriminare multipl la intersec ia dintre etnie i credin
religioas . Studiu de caz asupra mecanismelor de reducere a
excluziunii sociale la nivelul unei comunit i de romi
musulmani din Medgidia (134)
6.1.3. Discriminare multipl la intersec ia dintre dizabilitate i etnie.
Studiu de caz asupra mecanismelor de prevenire i combatere a
discrimin rii în rândul unui grup int de persoane cu
dizabilit i intelectuale din Timi oara (137)

6.2. Concluzii i recomand ri privind prevenirea i combaterea discrimin rii în


general i a discrimin rii multiple în special (139)
6.2.1. Scurte concluzii cu privire la fenomenul discrimin rii multiple
în România (139)
6.2.2. Set de concluzii i recomand ri cu privire la prevenirea i
combaterea discrimin rii în general i a discrimin rii multiple
în special (141)

EXECUTIVE SUMMARY (145)

Anexa metodologic (161)

Referin e bibliografice (171)

6
Despre autoare

Laura Gr nberg

Este doctor în sociologie cu specializare pe sociologia genului, membr fondatoare a


Societ ii de Analize Feministe AnA, coordonatoare de programe la Centrul UNESCO
pentru Înv mânt Superior i profesoar asociat la programul de masterat „Gen i
integrare european ” din cadrul SNSPA. A investit energie, timp i suflet în mi carea de
femei din România i sper ca impasul de acum al ONG-urilor, inclusiv al celor de
femei, s fie unul tranzitoriu…cum tranzitorie sper s fie i problema discrimin rii
multiple în România!

Ioana Borza

Licen iat în tiin e politice (2001), Facultatea de tiin e Politice i Administrative,


Universitatea Babe -Bolyai din Cluj. Studii de masterat i doctorat la Facultatea de
tiin e Politice, coala Na ional de tiin e Politice i Administrative, Bucure ti.
Colaboratoare AnA din 2003 la diverse proiecte, cercet ri i studii, printre care
Integrare vs. Separare. Pentru un activism prietenos la gen (2004) i Cartea Neagr a
egalit ii de anse între femei i b rba i în România (2006). Experien de peste patru
ani în diverse cercet ri cu tematici sociale i politice, majoritatea având i o component
de gen. Experien de munc în cadrul Consiliului Na ional pentru Combaterea
Discrimin rii, a Institutului Na ional de Cercetare tiin ific în domeniul Muncii i
Protec iei Sociale, i a Parlamentului European, Comisia pentru Drepturile Femeilor i
Egalitate de anse.

Cristina Mocanu

Absolvent a Facult ii de Sociologie, Psihologie i Asisten Social , Universitatea din


Bucure ti (1998), ulterior a Masteratului de Gen i Politici Publice, SNSPA (2004) i în
prezent doctorand în tiin e Politice din anul 2005 la aceea i institu ie (SNSPA).
Lucreaz ca cercet toare (CS III) la Institutul Na ional de Cercetare tiin ific în
domeniul Muncii i Protec iei Sociale, având ca domenii de interes i specializare: gen i
ocupare, gen i securitate social , discriminare, munc nedeclarat i inser ia pe pia a
muncii. Este co-autoare a unor publica ii precum Raportul Dezvolt rii Umane -
România, 2007, Sistemul de Indicatori ai Protec iei Sociale din România, 2007 (Lucrare
ap rut sub egida Editurii “Revista Român de Statistic ”), Cele mai bune practici
privind combaterea i prevenirea muncii f r forme legale, 2004 i urm re te s
introduc dimensiunea de gen în toate tematicile pe care le abordeaz , precum i s
dezvolte tematici i metodologii sensibile la dimensiunea de gen.

7
Ana Maria Zamfir

Absolvent din 2001 a Facult ii de Sociologie i Asisten Social , Universitatea din


Bucure ti, specializarea Sociologie, a urmat programul de masterat „Politici Sociale ale
Dezvolt rii”, fiind în prezent înscris , în cadrul aceleia i facult i, la programul de studii
doctorale - domeniul Sociologie. În prezent, lucreaz ca cercet toare (CS III) la
Institutul Na ional de Cercetare tiin ific în domeniul Muncii i Protec iei Sociale,
având ca domenii de expertiz : pia a muncii i grupurile vulnerabile, stratificarea
social , politici sociale, discriminare i segmentarea pie ei muncii. Este co-autoare a
unor publica ii precum Raportul Dezvolt rii Umane - România, 2007, Sistemul de
Indicatori ai Protec iei Sociale din România, 2007 (Lucrare ap rut sub egida Editurii
“Revista Român de Statistic ”), Cele mai bune practici privind combaterea i
prevenirea muncii f r forme legale, 2004.

Speran a Pîrciog

Absolvent a Facult ii de Planificare i Cibernetic Economic – magna cum laudae,


promo ia 1987, din cadrul Academiei de Studii Economice Bucure ti, a ob inut titlul de
doctor in management în cadrul aceleia i institu ii în anul 1998. În prezent, este Director
tiin ific la Institutul Na ional de Cercetare tiin ific în domeniul Muncii i Protec iei
Sociale, pre edint a Consiliului tiin ific i CS I, fiind angajat în activitatea de
cercetare în domeniul socio-economic din anul 1991. Printre domeniile de interes se
num r pia a muncii i excluziune social , egalitate de anse, inser ia absolven ilor pe
pia a muncii, dezvoltare regional , s r cie, fiind coordonatoarea publica iilor Evolu ia
ocupa iilor pe pia a for ei de munc în perspectiva anului 2010, 2006 i Decalaje
regionale privind inovarea i dezvoltarea capitalului uman în România, 2008 i co-autor
a numeroase publica ii printre care Reforma sistemelor de securitate social din
România în contextul ader rii la Uniunea European . Securitate în diversitate, 2006 i
Paradoxul omajului în rândul tinerilor români în contextul ader rii la Uniunea
European , 2008.

Gabriela Predo anu

Absolvent a Facult ii de Planificare i Cibernetic Economic din cadrul Academiei de


Studii Economice Bucure ti în 1983, a ob inut titlul de doctor in management în cadrul
aceleia i institu ii în anul 1995. În prezent, este CS I la Institutul Na ional de Cercetare
tiin ific în domeniul Muncii i Protec iei Sociale, fiind angajat în activit i de
cercetare socio-economic de 23 de ani. Principalele teme de interes i expertiz includ
egalitatea de anse, justi ia social , dezvoltarea social i migra ia, fiind coautor a unor
publica ii precum Economia României in perioada de tranzi ie la economia de pia ,
1990 i Cine suntem noi? Despre identitatea femeilor din România modern , 1996.

8
CUVÂNT ÎNAINTE
Un prim pas c tre o abordare nediscriminatorie a fenomenului
discrimin rii în România

Laura Grünberg

Conceptul de discriminare este un concept dinamic, a c rui semnifica ie


i mod de abordare, atât la nivel de teorie cât i de politici, a evoluat în
mod firesc în timp. În ultimii ani a intrat în circuitul de idei conceptul de
discriminare multipl – în jurul c ruia a fost construit i acest studiu
na ional.

Cercet ri, studii i sondaje despre discriminare exist la nivel european


i na ional. În România este activ la acest moment “Coali ia împotriva
discrimin rii”; organiza ii de femei rome au f cut înc din 2006
presiuni pentru introducerea în legisla ie a conceptului de discriminare
multipl i institu ii precum ANES sau CNCD, explicit sau implicit,
abordeaz problematica discrimin rii multiple în activit ile specifice.
Terenul era deci preg tit pentru un salt de abordare teoretic i practic
a discrimin rii, pentru o propunere de rafinare a conceptului, pentru
ob inerea de informa ii concrete, la nivel na ional, privind situa iile de
discriminare multipl i modul în care indivizii i institu iile se
raporteaz la astfel de situa ii. Acesta este contextul în care proiectul de
fa a fost ini iat de c tre Agen ia Na ional pentru Egalitatea de anse
între Femei i B rba i i realizat de c tre Societatea de Analize
Feministe AnA în parteneriat cu Institutul Na ional de Cercetare
tiin ific în domeniul Muncii i Protec iei Sociale.

De cele mai multe ori discriminarea multipl este abordat în sens de


discriminare uniaxial . Recunoa tem c exist caracteristici diferite ale
oamenilor în func ie de care poate ap rea un tratament diferen iat i
uneori nedrept. Experiment m discriminarea pe motive diferite dar
consider m mai curând c fiecare motiv apare în situa ii diferite - uneori
e ti discriminat ca femeie, alteori pentru c e ti de alt etnie, e ti prea
tân r sau ai vreun handicap. Astfel facem politici, propunem legi,
implement m programe pentru grupuri distincte: femei, romi, b trâni,
persoane cu dizabilit i, etc.

Via a este îns un pic mai complicat i mai nuan at decât atât, lucru pe
care îl percepem la nivelul sim ului comun. Sim im deseori c o anume
9
identitate din melanjul de identit i care suntem este cea care ne pune
într-o anume situa ie i c folosirea unui unic criteriu de etichetare i de
(pre)judecat , de abordarea unilateral a fiec rui motiv de discriminare,
omogenizarea fiec rui sub grup de dragul coeren ei unor programe poate
fi problematic . Este un context în care întreb ri de tipul: De ce s ne
ocup m de “drepturile femeilor” când tim ce multe diferen e sunt între
noi dincolo de asem n rile existente? devin legitime.

O încercare de a ie i din impas este s vorbim de discriminare


adi ional în care al tur m dou sau mai multe tipuri de discriminare
bazate pe diverse criterii. În acest spirit au propus i au reu it
organiza iile de femei rome s introduc conceptul de discriminare
multipl în legisla ia noastr , lucru absolut l udabil i necesar, fiind
evident c , în ceea ce le prive te, ca femei dar i ca persoane de etnie
rom sunt expuse la discrimin ri specifice.

i totu i, nu suntem în întregime suma fiec rei identit i a noastre luate


în parte. Mai era nevoie de un pas în rafinarea conceptului de
discriminarea multipl – i anume conceptualizarea lui în sens de
discriminare intersec ional : o discriminare care nu reprezint
al turarea a dou surse de discriminare ci este rezultatul unei sinergii a
acestora. Femeile rome de exemplu reprezint , în aceast interpretare,
un grup specific c ruia legile anti-discriminare trebuie s i se adreseze
ca atare. Acela i lucru este valabil pentru femeile în vârst sau cele de
alt orientare sexual .

Este de fapt abordarea cea mai apropiat de felul nostru de a fi i de a ne


rela iona, c ci suntem cu to ii o combina ie de identit i, nu o sum .
Suntem un melanj complicat si miraculos, o intersec ie de identit i
inseparabile care ne pozi ioneaz diferit în diverse contexte în societate.

Oferim în consecin acest raport na ional privind discriminarea


multipl în România. Sper m s fie de folos multora, s fac valuri, s
fie analizat, criticat, îmbun t it. Sper m ca institu iile existente
(ANES, CNCD, judec toriile, ONG-urile, institutele de cercetare, etc.)
s continue s dezbat subiectul pentru a g si formule viabile de
introducere i folosire a acestei accep iuni moderne privind
discriminarea în România. Consider m c ANES, “comanditarul” i
beneficiarul principal al acestui studiu, ar putea, utilizând concluziile
lui, s î i extind aria de competen e i la alte dimensiuni ale inegalit ii,
p strând desigur problematica de gen ca pilon central.

10
Desigur discriminarea multipl se manifest la nivel individual,
organiza ional, institu ional dar i la nivel cultural. Din acest punct de
vedere va fi nevoie de strategii complementare de abordare, nu doar de
solu ii legislative sau juridice. Miza pe termen lung a efortului nostru
este ca institu ii sociale majore precum educa ia, media, economia,
s n tatea, politica s accepte i s internalizeze aceast “nou ” abordare
a discrimin rii redefinindu- i în consecin discursurile i practicile
specifice.

În numele Societ ii de Analize Feministe AnA i a Institutul Na ional


de Cercetare tiin ific în domeniul Muncii i Protec iei Sociale dorim
s mul umim Agen iei Na ionale pentru Egalitate de anse între Femei
i B rba i pentru ini iativa de a investi într-un asemenea tip de cercetare.
Este o dovad de viziune, ceea ce, pentru o institu ie care se ocup de
strategia na ional în domeniul egalit ii de anse, este îmbucur tor i
reconfortant. Mul umim de asemenea Centrului de Sociologie Urban i
regional CURS care a colaborat cu noi, fiind un garant al
profesionalismului demersului nostru.

Pentru o abordare nediscriminatorie a discrimin rii în România, sper m


ca acest tip de studii s fie continuate în viitor. Acest lucru ar fi în
beneficiul în primul rând al celor, nu pu ini, care sunt victime ale
discrimin rii multiple în România de azi.

11
PRINCIPALELE REZULTATE ALE CERCET RII

Mihai Ungureanu

Obiectivul general al acestui proiect a vizat cre terea gradului de


cunoa tere cu privire la fenomenul „discrimin rii multiple”, fiind
proiectat i aplicat în acest scop o metodologie inovativ , complex ,
care a însumat atât abord ri cantitative cât i calitative. Unul dintre
obiectivele specifice ale studiului a fost acela dedicat „clarific rilor”
conceptuale cu privire la discriminarea multipl . Astfel, aceasta poate fi
tratat din dou perspective: a) discriminarea multipl ca discriminare
adi ional care sufer îns de „p catul” abord rii uni-axiale i b)
discriminarea multipl ca discriminare intersec ional . Prima abordare
recunoa te c exist caracteristici diferite ale indivizilor în func ie de
care poate avea loc un tratament diferen iat i nedrept. Prin definirea
discrimin rii multiple ca i intersec ie a unor caracteristici sau/ i
identit i plas m de fapt persoana sau grupul de persoane într-un context
social special, iar formele de discriminare sunt specifice contextului.

I. Discriminare perceput

I.1. Discriminare perceput în spa ii publice, coli, în rela ia cu


autorit ile locale, în spitale i policlinici

În privin a discrimin rii percepute în spa iile publice, rezultatele pun în


eviden faptul c femeile roma (5,8 pe o scal de la 1 la 10, unde 1
reprezint discriminare minim iar 10 discriminare maxim ), femeile
cu dizabilit i (5,8), i femeile s race (5,7), sunt cele mai afectate de
tratamente diferen iate/discriminatorii în locuri precum restaurantele,
parcurile sau chiar pe strad . Valorile înregistrate sunt semnificativ mai
mari decât cele înregistrate de femei în general (3,4) ceea ce arat c
aceste sub-categorii de femei sunt supuse tratamentului diferen iat i pe
baza apartenen ei lor la alte grupuri care sunt int a discrimin rii
precum etnia rom , persoanele cu dizabilit i sau persoanele s race.

12
Grafic 1. Discriminarea perceput în locurile publice pentru ... (valori medii pe
o scal de la 1 la 10, unde 1 reprezint discriminare minim , iar 10 discriminare
maxim )

femei sarace 5.7

persoane sarace 5.6

femei cu handicap 5.8

persoane cu handicap 5.6

femei rome 5.8

romi 5.5

femei 3.4

1 2 3 4 5 6 7

În privin a discrimin rii percepute în coli, de i caracterizat de o


valoare mai mic , discriminarea fetelor (2,6 pe o scala de la 1 la 10,
unde 1 reprezint discriminare minim iar 10 discriminare maxim )
este u or superioar celei suferite de b ie i (2,1), punând în eviden
posibilitatea existen ei unor acte sporadice de discriminare de gen în
colile din România. Pentru celelalte categorii investigate, discriminarea
perceput este caracterizat de valori mai mari care dep esc mijlocul
scalei (5). Astfel, fetele cu dizabilit i sunt supuse unui risc foarte ridicat
de discriminare în coli (5,6), fiind urmate de copiii cu dizabilit i (5,4),
fetele roma i fetele provenind din familii s race (5,2).

Grafic 2. Discriminarea perceput în coli pentru ... (pe o scal de la 1 la 10,


unde 1 reprezint discriminarea minim , iar 10 discriminarea maxim )

13
fetele cu handicap 5.6

copiii cu handicap 5.4

fetele din familii sarace 5.2

copiii din familii sarace 5.1

fetele roma 5.2

romii 5.0

fetele 2.6

baietii 2.1

0 1 2 3 4 5 6

În privin a discrimin rii percepute în rela ia cu autorit ile locale,


valorile discrimin rii percepute pun în eviden faptul c discriminarea
în rela ia cu autorit ile este perceput ca având o intensitate/frecven
de dou ori mai mare pentru categoriile defavorizate decât pentru orice
alt individ din România. (2,7 pe o scal de la 1 la 10, unde 1 reprezint
discriminare minim iar 10 discriminare maxim ). Astfel, femeile
s race se constituie în grupul asociat ce cea mai ridicat valoare a
discrimin rii percepute (5,4). Alte sub-grupuri caracterizate de o
percep ie ridicat a discrimin rii sunt vârstnicii cu dizabilit i (5,3),
femeile roma (5,3) i persoanele s race (5,3).

Grafic 3. Discriminarea perceput în rela ia cu autorit ile locale, pentru ... (pe
o scal de la 1 la 10, unde 1 reprezint discriminarea minim , iar 10
discriminarea maxim )

femei sarace 5.4

persoane sarace 5.3

varstnici cu handicap 5.3

persoane cu handicap 4.7

femeile rome 5.3

romii 5.1

romanii 2.7

0 1 2 3 4 5 6

Grafic 4. Discriminarea perceput în spitale i policlinici, pentru ... (pe o scal


de la 1 la 10, unde 1 reprezint discriminarea minim , iar 10 discriminarea
maxim )

14
copii infectati cu HIV/SIDA 5.6

persoane infectate cu HIV/SIDA 5.7

femei sarace 6.1

persoane sarace 6.1

varstnici cu handicap 5.7

persoane cu handicap 5.4

femei varstnice 5.7

persoane varstnice 5.4

femei rome 5.9

romi 5.6

romani 3.3

0 1 2 3 4 5 6 7

În privin a discrimin rii percepute în spitale i policlinici, aceasta


atinge valori ridicate pentru persoanele s race i pentru femeile s race
(6,1 pe o scal de la 1 la 10, unde 1 reprezint discriminare minim iar
10 discriminare maxim ), precum i pentru femeile roma (5,9). De
asemenea, se remarc valorile înalte ale discrimin rii percepute în
spitale mai ales pentru persoane infectate cu HIV/SIDA, femei vârstnice
i vârstnici cu dizabilit i (5,7).

I.2. Discriminarea perceput pe pia a muncii

În privin a discrimin rii percepute la angajare, trebuie subliniat c


aceasta reprezint un determinant major al marginaliz rii i excluziunii
sociale. Pentru persoanele aflate în afara pie ei muncii, refuzarea
accesului la un loc de munc echivaleaz cu cre terea vulnerabilit ii în
fa a s r ciei i excluziunii. Percep iile indivizilor arat c handicapul
(85,8%), vârsta înaintat (79,7%) i etnia roma (77%) sunt principalele
trei criterii de „responsabile” de discriminarea la angajare. Toate
celelalte criterii introduse în analiz sunt men ionate de mai pu in de
jum tate dintre subiec i, ceea ce ne poate conduce la concluzia existen ei
unei inciden e mai ridicate a actelor de discriminare la angajare
îndreptate împotriva romilor, vârstnicilor i persoanelor cu dizabilit i.

Grafic 5. Percep iile indivizilor cu privire la existen a discrimin rii la angajare,


pe criterii de discriminare (%)

15
alta religie 26.5 73.5

varsta redusa 46.8 53.2

gen 46.9 53.1

alta etnie 49.8 50.2

etnia roma 77.7 22.3

varsta inaintata 79.7 20.3

handicap 85.8 14.2

0% 20% 40% 60% 80% 100%


percepe discriminare nu percepe discriminare

În privin a intersect rii genului cu etnia, rezultatele cercet rii


eviden iaz faptul c femeile de alt etnie se percep ca fiind mai
vulnerabile în fa a discrimin rii la angajare decât femeile majoritare. Se
remarc ponderea mare a r spunsurilor „nu tiu” în rândul subiec ilor de
etnie roma i, în special, în rândul femeilor roma, semnificând un nivel
redus de con tientizare i în elegere a problematicii
discrimin rii/discrimin rii multiple.

Grafic 6. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor de diferite etnii la întrebarea


„Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre dou persoane cu
acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai degrab ?” (%)

Total 47.8 43.1 6.3 0.7


2.0
alta 50.0 37.5 12.5

6.3
rom 31.3 37.5 25.0
1.1 1.1
maghiar 41.9 55.9
2.1
roman 48.7 42.0 6.5 0.8

0% 20% 40% 60% 80% 100%


o persoana de etnie romana o persoana de alta etnie la fel de probabil NS NR

Grafic 7. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor de etnie maghiar , femei i


b rba i, la întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre
dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai
degrab ?” (%)

16
Total 41.9 1.1 55.9 1.1

feminin 45.8 52.1 2.1

masculin 37.8 2.2 60.0

0% 20% 40% 60% 80% 100%

o persoana de etnie romana o persoana de alta etnie la fel de probabil NS NR

Prezen a unui/unei handicap/dizabilitate se dovede te a fi cel mai


important criteriu de discriminare la angajare. În plus, se remarc faptul
c intersec ia etniei cu handicapul conduce la adâncirea gradului de
defavorizare a persoanelor cu dizabilit i, atât în cazul romilor, cât i în
cel al maghiarilor.

Grafic 8. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor cu dizabilit i i de diferite etnii la


întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre dou
persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai
degrab ?” (%)

roma 85.7 14.3

maghiar 100.0

roman 70.6 17.6 11.8

0% 20% 40% 60% 80% 100%

o persoana fara handicap o persoana cu handicap la fel de probabil NS

În privin a intersec iei dintre gen i vârst , percep iile responden ilor
arat c b rba ii tineri se percep discrimina i i se simt mai vulnerabili
decât femeile tinere la angajare/intrate pe pia a muncii. Astfel, dintre
subiec ii de sex masculin cu vârsta sub 25 de ani care cred c exist
tratament diferen iat, cei mai mul i cred c angajatorii ar alege pentru un
loc de munc mai degrab femei tinere (22,2%) decât b rba i tineri
(15,9%). Distribu ia r spunsurilor responden ilor vârstnici, pe sexe,
arat c diferen ele înregistrate între sexe sunt relativ mici, îns ele pun

17
în eviden faptul c b rba ii (77,9%) se percep u or mai defavoriza i
decât femeile (75,7%) pe criteriul vârstei înaintate.

Grafic 9. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor cu vârsta sub 25 de ani, femei i


b rba i, la întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre
dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai
degrab ?” (%)

Total 32.0 8.8 56.0 2.4 0.8

feminin 30.6 6.5 61.3 1.6

masculin 33.3 11.1 50.8 3.2 1.6

0% 20% 40% 60% 80% 100%

o persoana peste 25 ani o persoana sub 25 ani la fel de probabil NS NR

Grafic 10. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor cu vârsta peste 50 de ani, femei
i b rba i, la întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare
dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege
mai degrab ?” (%)
1.9
Total 76.8 14.8 5.3 1.3

2.6
feminin 75.7 17.4 3.0 1.3

1.2
masculin 77.9 12.3 7.4 1.2

0% 20% 40% 60% 80% 100%


o persoana sub 50 ani o persoana peste 50 ani la fel de probabil NS NR

Analizând intersec ia genului cu statutul parental, se constat c femeile


cu copii reprezint , în mod clar, un grup vulnerabil la angajare. Astfel,
dintre persoanele care au copii, b rba ii sunt avantaja i la angajare, în
detrimentul femeilor din aceea i categorie.

Tabel 1. Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre dou


persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai degrab ?
(%)
…un b rbat 35,2 …un b rbat tân r 21,2 …un b rbat cu copii 26,9
…o femeie 11,7 …o femeie tân r 15,0 …o femeie cu copii 7,3
…la fel de probabil 47,2 …la fel de probabil 58,9 …la fel de probabil 56,5

18
…NS 4,9 …NS 4,3 …NS 8,4
…NR 1,1 …NR 0,7 …NR 0,9

În privin a discrimin rii la locul de munc , percep iile popula iei pun în
eviden faptul c cei mai defavoriza i la promovare sau în accesul la
formare profesional sunt vârstnicii (76,2%) i romii (70,7%). Vârsta
redus , apartenen a la alt etnie i genul sunt percepute ca fiind criterii
de discriminare la locul de munc doar de aproximativ 40% dintre
responden i.

La intersec ia vârstei cu genul, se constat faptul c femeile tinere sunt


discriminate în accesul la promovare i la formare profesional ,
comparativ cu b rba ii tineri. Dac la angajare, rezultatele indic o
defavorizare a b rba ilor tineri, la locul de munc femeile tinere sunt
mai discriminate pe criteriul de vârstei.

Grafic 11. Percep iile indivizilor cu privire la existen a discrimin rii la locul de
munc , pe criterii de discriminare (%)

gen 37.1 62.9

alta etnie 41.2 58.8

varsta redusa 44.7 55.3

etnia roma 70.7 29.3

varsta inaintata 76.2 23.8

0% 20% 40% 60% 80% 100%

percepe discriminare nu percepe discriminare

Grafic 12. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor cu vârsta sub 25 de ani, femei i
b rba i, la întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru promovare sau
formare profesional dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i
calificare, pe cine ar alege mai degrab ?” (%)

19
Total 28.0 15.2 53.6 3.2

feminin 30.6 12.9 53.2 3.2

masculin 25.4 17.5 54.0 3.2

0% 20% 40% 60% 80% 100%


o persoana cu varsta peste 25 de ani o persoana cu varsta sub 25 de ani
la fel de probabil NS

Grafic 13. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor cu vârsta peste 50 de ani, femei
i b rba i, la întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru promovare
sau formare profesional dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i
calificare, pe cine ar alege mai degrab ?” (%)

Total 70.5 2.7 19.0 6.5 1.3

feminin 72.6 3.5 19.6 3.5 0.9

masculin 68.4 2.0 18.4 9.4 1.6

0% 20% 40% 60% 80% 100%

o persoana sub 50 ani O persoana peste 50 ani la fel de probabil NS NR

Similar, femeile vârstnice sunt percepute ca fiind mai discriminate decât


b rba ii din aceea i categorie de vârst la locul de munc . A adar, dac
la angajare b rba ii tineri i b rba ii vârstnici se constituie în categorii
vulnerabile/expuse unui risc crescut de discriminare, la locul de munc
cele mai vulnerabile categorii se dovedesc a fi tocmai femeile tinere i
cele vârstnice.

La intersec ia etniei cu genul, responden ii sunt de p rere c


discriminarea în rândul femeilor rome este mai accentuat /frecvent
comparativ cu b rba ii de aceea i etnie. A adar, femeile rome se
desprind ca o categorie cu risc major de discriminare în majoritatea
sferelor vie ii sociale.

Grafic 14. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor de etnie roma, femei i b rba i,
la întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru promovare sau formare
profesional dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe
cine ar alege mai degrab ?” (%)

20
Total 68.8 12.5 18.8

feminin 100

masculin 58.3 16.7 25

0% 20% 40% 60% 80% 100%

o persoana de etnie romana o persoana de etnie roma la fel de probabil NS

De asemenea, intersectarea genului cu statutul parental pune în eviden


defavorizarea femeilor care au copii în raport cu b rba ii din aceea i
categorie în privin a accesului lor la promovare i la programe de
formare profesional .

Tabel 2. Dac un patron ar trebui s aleag pentru promovare sau formare


profesional dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i performan e,
pe cine ar alege mai degrab ?., (%)
…un b rbat 29,6 …un b rbat cu copii 26,6
…o femeie 8,9 …o femeie cu copii 4,7
…la fel de probabil 55,6 …la fel de probabil 60,0
…NS 5,2 …NS 8,0
…NR 0,7 …NR 0,8

II. Discriminare subiectiv

16.9% din popula ia investigat s-a sim it cel pu in o dat în ultimii 3


ani trata i/e diferit discrimina i/te, principalele criterii invocate ca baz
a discrimin rii fiind etnia, vârsta si s r cia.

Grafic 15. În ultimii 3 ani v-a i sim it tratat diferit, discriminat ? (%)

21
50%
41.9%
40%
31.2%
30% 25.8%
23.3%
17.5% 18.2%
20% 16.6% 17.2% 16.9%
15.1%
16.9%
13.6%

10%

0%
masculin

roman

roma

Total
maghiar

< 25 ani

26-40 ani

41-50 ani
feminin

> 50 de
certificat

certificat

ani
fara
sex cuhandicap etnie varsta

Not : restul pân la 100% reprezint ponderea r spunsului „nu” în categoria


respectiv

Grafic 16. Care au fost motivele pentru care v-a i sim it discriminat( ) (%)
40

29.4
30
26.4
23.9

20
13.9

10 8.5
5.5
3.0
1.5
0
sexul religia etnia handicapul varsta saracia alt motiv NS/NR

Inciden a discrimin rii subiective cre te semnificativ în rândul


popula iei de etnie roma unde 41,9% dintre subiec i declar c au fost în
ultimii 3 ani victime ale discrimin rii sau tratamentului diferen iat. La
mare distan , se g sesc persoanele de etnie maghiar care s-au
considerat discriminate în propor ie de 17,5%. De asemenea, distribu ia
r spunsurilor reliefeaz diferen e semnificative pe grupe de vârst .
Astfel, 31,2% dintre responden ii cu vârsta sub 25 de ani consider c au
fost victimele tratamentului diferen iat/discrimin rii în ultimii 3 ani.
Al turi de aceast categorie a tinerilor care se desprinde ca i grup
major de risc, tot cu cote ridicate ale inciden ei discrimin rii subiective,
se g sesc persoanele cu vârsta între 41-50 de ani.

Deosebit de important pentru problematica analizat este faptul c


10,9% dintre cei care s-au sim it, cel pu in o dat , afla i în situa ie de
22
tratament diferen iat/discriminare în ultimii 3 ani con tientizeaz chiar
dou criterii ca baz a discrimin rii/tratamentului la care au fost supu i.
Dominant îns ca cel de al doilea criteriu în rândul celor care
con tientizeaz dou sau mai multe criterii de discriminare este
„categoria social ” opera ionalizat în studiul nostru ca „s r cie”. De
fapt, discriminarea multipl , a a cum este ea perceput de indivizii în
cauz , a avut loc la intersec ia între etnie i s r cie, precum i la
intersec ia între vârst i s r cie.

Grafic 17. Unde anume a i fost tratat diferit, discriminat? (%)


25
21.4
20.4 19.9
20
14.9
15 12.9
10.0 10.4
9.0
10
5.0
5 2.0

NS/NR
la locul de munca,promovare
la Politie,Tribunal
magazine,cluburi,restaurante

la Primarie,Prefectura,Agentia
la scoala

la interviu

spital,policlinica

altundeva
pe strada,in parcuri

Ocupare
in

Domeniile în care se manifest , cu prec dere, tratamentele diferen iate


sunt în rela ia cu autorit ile, în locurile publice i la locul de munc .
Mai mult decât atât, 32% dintre victimele tratamentului
diferen iat/discrimin rii evit s mai mearg în acele locuri în care au
fost pu i în situa ii de discriminare, locuri precum institu iile
autorit ilor centrale i locale, spitale i policlinici. Astfel, putem
concluziona c discriminarea i tratamentul diferen iat pot conduce chiar
la auto-excluziune i auto-marginalizare. În privin a locurilor în care au
fost experimentate situa iile de discriminare, cei mai mul i dintre
responden i indic locul de munca (21,4% ). Într-o m sur u or mai
mic , discriminarea a fost experimentat pe strad i în parcuri (20,4%),
la Prim rie, Prefectur , Agen ia de Ocupare (19,9%) i la spital sau
policlinic (14,9%).

Ponderea victimelor discrimin rii care s-au adresat autorit ilor


competente este foarte mica, coagulând doar 10% dintre persoanele care
au experimentat situa ii de discriminare în ultimii 3 ani. De i num rul de
cazuri este foarte mic, men ion m faptul c Poli ia i Avocatul
reprezint institu iile accesate cu prec dere în cazul experiment rii unui
tratament diferen iat/discriminatoriu.
23
Grafic 18. V-a i adresat autorit ilor competente pentru a cere ajutorul? (%)
10%

90%
da nu

Grafic 19. Cui a i povestit incidentul? (% din total persoane care în ultimii 3 ani
s-au sim it tratate diferit/discriminate)
60
49.8

40
31.8

20 13.9
10.4
6.0 5.0
0.5
0

NS,NR
parinti

prieteni

cunostinte,colgi

alta

politie
sot,sotie,partener

De altfel, pentru cele mai multe victime, experien a tratamentului


diferen iat nu este f cut public , fiind p strat preponderent în spa iul
domestic/personal. Astfel, experien ele de discriminare sunt împ rt ite
fie partenerului/so ului (49.8%), fie prietenilor (31,85) sau p rin ilor
(13.9%). Putem spune c experien ele de discriminare sunt tr ire ca o
„ru ine”, ca o „umilire”, motiv pentru care ele ajung, cu greu, s
dep easc sfera privat .

Doar jum tate din popula ie (49%) tie c exist mecanisme legale i
institu ionale de interven ie împotriva discrimin rii, în timp ce cealalt
jum tate se împarte omogen între cei care sunt convin i ca un astfel de
cadru legal nu exist (24%) i cei care nu tiu daca exist sau nu astfel
de legi (26%).

Grafic 20. Exist legi care s -i pedepseasc pe cei care discrimineaz ? (%)
24
1%

26%

49%

24%

da nu NS NR

Persoanele care nu sunt con tiente de existen a unui cadru legal de


combatere a discrimin rii provin, cu prec dere, din rândul femeilor,
persoanelor cu vârsta peste 50 de ani i persoanelor de etnie roma, adic
tocmai din rândul acelor categorii caracterizate de un risc crescut de
discriminare.

Grafic 21. Distribu ia r spunsurilor afirmative la întrebarea „Exist legi care s -


i pedepseasc pe cei care discrimineaz ?”, dup sex, vârst i etnie (%)
70%
58.2%
60% 55.7% 56.0% 55.0%
49.7% 49.3%
50% 43.7% 45.2% 43.8%
39.8%
40%

30%

20%

10%

0%
< 25 de ani

26-40 ani

41-50 ani

> 50 ani

Total
maghiar
feminin

roman

roma
masculin

De altfel, cu cât scade nivelul de educa ie, cu atât scade i gradul de


cunoa tere a mecanismelor legale de suport a victimelor discrimin rii,
atingând nivele minime în rândul popula iei f r coal (17,6%) sau cu
coal primar (26,1%). Astfel, indivizii cu nivel redus de educa ie se
constituie într-un grup extrem de vulnerabil, mai ales pe pia a muncii,
unde discriminarea la angajare poate fi foarte u or mascat în spatele
argumentului unui nivel de educa ie nesatisf c tor a candidatului.
Dezvoltarea unor campanii de con tientizare a dreptului la egalitate de
anse, campanii adecvate specificului grupurilor int trebuie s devin o
prioritate. Mai mult decât atât, 43,2% dintre indivizii intervieva i nu ar

25
ti cui s se adreseze în cazul unei experien e de discriminare. De altfel,
ponderea r spunsurilor „nu tiu/nu r spund” cre te îngrijor tor atât în
rândul etnicilor maghiari, dar mai ales în rândul romilor.

Grafic 22. Distribu ia r spunsurilor afirmative la întrebarea „Exist legi care s -


i pedepseasc pe cei care discrimineaz ?”, dup nivel de educa ie (%)
80%
68.4%
70%
60% 52.2% 51.5% 49.3%
47.8%
50% 44.4%
40.0%
40%
30% 26.1%
17.6%
20%
10%
0%

NR
gimnaziu

liceu

universitare

Total
profesionala,
fara scoala

primara

scoala post-
scoala

liceala
meserii
scoala

studii
arte si

Grafic 23. Cui v-a i adresa dac a i fi victima unui act de discriminare? (%)
50
43.2

40

30 25.8

20 16.9

9.2 10.8
10 5.2 5.2
2.9 2.0 2.1 3.4

0
ANES

ANPH
ONG
CNCD

NS,NR
Sindicatele

Nationala a

alta
Inspectia Muncii

Poporului
Avocatul

Consumatorului

Agentia

Romilor
Protectia

Scurte concluzii
În locurile publice, dar i în privin a accesului la servicii publice
(educa ie, servicii de s n tate i în rela ia cu autorit ile locale),
categoriile cele mai vulnerabile în fa a actelor de discriminare sunt
reprezentate de femeile roma, femeile vârstnice i femeile s race.
Între aceste domenii, cel mai puternic perceput , la nivelul
con tiin ei colective, este discriminarea care are loc în spitale i
policlinici.

26
În privin a pie ei muncii, se identific multiple sub-grupuri sociale
vulnerabile în fa a actelor de discriminare. Astfel, la intersec ia
dintre vârst i gen, putem formula urm toarele concluzii: b rba ii
tineri i b rba ii vârstnici sunt mai expu i discrimin rii la angajare
decât femeile din acelea i categorii de vârst , în vreme ce femeile
tinere i femeile vârstnice au risc mai mare de discriminare la
locul de munc , respectiv la promovare i acces la formare
profesional . Trebuie remarcat i categoria femeilor cu copii care
sufer forme specifice de discriminare, atât la angajare, cât i la
locul de munc . De asemenea, la intersec ia genului cu etnia, se
constat c femeile de alt etnie decât popula ia majoritar sunt
caracterizate de un risc mai crescut de discriminare pe pia a
muncii comparativ cu b rba ii din acela i grup etnic sau cu
femeile în general. Mai trebuie spus c intersec ia identit ii roma
cu majoritatea dimensiunilor analizate conduce la cre terea
semnificativ a riscului de discriminare, fie c este vorba despre
un criteriu asociat cu inciden mare a actelor de discriminare
(dizabilitatea) sau cu inciden perceput mai mic (religia).

Aproximativ o esime din popula ia investigat s-a sim it cel pu in


o dat , în ultimii 3 ani, în situa ie de tratament diferit/discriminare.
Principalele criterii invocate ca baz a discrimin rii sunt etnia,
vârsta i s r cia. Doar o zecime dintre victimele auto-identificate
ale discrimin rii s-au adresat institu iilor abilitate. De altfel,
gradul de cunoa tere a mecanismelor legale/institu ionale ce
vizeaz prevenirea i combaterea discrimin rii este mai degrab
redus la nivelul popula iei României. De asemenea, se constat c
femeile, romii i vârstnicii sunt con tien i într-o mai mica m sura
de existen a unui cadru legal privind discriminarea. În plus, cu cât
scade nivelul de educa ie, cu atât scade i gradul de cunoa tere a
mecanismelor legale de suport, atingând nivele minime în rândul
popula iei f r coal sau cu coal primar .

27
CAPITOLUL 1
Conceptul de discriminare multipl . Defri ri conceptuale

Ioana Borza
Laura Grünberg

Conform celui mai recent Euro-Barometru privind discriminarea în


Uniunea European 1 o mare parte din europeni consider c
discriminarea este r spândit în ara lor, în special cea bazat pe
originea etnic (2 europeni din 3) dar i cea bazat pe dizabilit i,
orientare sexual , gen sau orientare religioas . Dar în situa iile
concrete de via , fiecare individ este un cumul de identit i pe care e
greu s le separe la modul absolut. Nu e ti niciodat DOAR
femeie/b rbat, DOAR maghiar sau rom, DOAR licen iat sau DOAR
ateu. E ti mai multe lucruri simultan i asta î i marcheaz permanent
via a - felul de a fi, op iunile profesionale i personale, modul în care te
percept cei din jur, a tept rile societ ii de la tine, oportunit ile sau din
contr barierele, etc.

Pentru fiecare dintre noi identitatea nu este în cele mai multe cazuri ceva
unic definit. Am fost fiecare dintre noi, de multe ori, în situa ii în care
faptul de a fi femeie sau b rbat, definit la modul absolut i unic, nu a
reprezentat atât de mult cât faptul c eram femei sau b rba i de o anume
vârst , etnie, orientare sexual , credin religioas de un anume nivel de
educa ie. Pu i în fa a unei situa ii de dezavantaj i discriminare, de multe
ori nu am tiut exact c rui “motiv” i se datoreaz în întregime acel
tratament: doar fiindc suntem femeie (sau, mai rar, b rbat), pentru c
avem o credin religioas diferit de cea a majorit ii, pentru c suntem
Roma, emigrant( ), suferim de o anume dizabilitate sau pentru c nu
mai suntem tineri/e sau avem mul i copii? Probabil c , în multe situa ii,
am intuit c respectivul tip de comportament se poate datora multiplelor
noastre identit i, unei anume combina ii care, într-un anume moment i
context social, nu este poate combina ia cea agreat , acceptat ,
valorizat de respectiva societate.

Ca indivizi, nu facem ierarhii i nu punem priorit i între identit ile


noastre. Nu e ti în primul rând femeie i apoi românc sau pensionar
a a cum nu e ti în primul rând emigrant i apoi b rbat. Ce facem îns

1
Special Eurobarometer 263. Discrimination in the European Union, www.ue.com

28
atunci când legea, prin aplicarea i func ionarea ei, limiteaz i
restric ioneaz identitatea, for ând identificarea cu UNA, cea esen ial ”
i “definitorie” ? Ce facem atunci când suntem puse i pu i în fa a
alegerii:
“ ...vorbi i maghiara, ca urmare sunte i de etnie maghiar i sus ine i
revendic rile comunit ii maghiare. A, nu sunte i maghiar , dar vorbi i
maghiar , deci nu sunte i românc . Deci ce sunte i?”

Exemplul din acest dialog imaginar încearc s aduc în discu ie, într-un
mod familiar, problema definirii identit ii rela ionat la conceptul de
discriminare multipl i modalit ile prin care aceasta poate fi
recunoscut , abordat , discutat , dar mai ales cum anume este ea
perceput ca i “criteriu” de discriminare. Identitatea noastr social
este multipl . Este mult mai probabil ca i discriminarea s fie
multidimensional i nu uni-axial . Caracterul multiplu al discrimin rii
nu este dat doar de existen a i recunoa terea legal a diferitelor criterii
ale discrimin rii – defini ie a discrimin rii multiple deja formulat i
utilizat în practica judiciar a unor state (dar criticat ca fiind
“esen ialist ” i limitativ în aplicare i incluziune). Caracterul multiplu
este dat mai ales de intersec ia multiplelor identit i care coexist la un
moment dat pentru o persoan . Abordarea intersec ional este diferit
de o conceptualizare adi ional a discrimin rii multiple. Pentru a ilustra
vom aduce în prim plan exemplul formulat de Kimberle Crenshaw:
“Femeile de culoare pot avea experien e ale discrimin rii care se pot
dovedi a fi, în acela i timp, asem n toare cu experien ele femeilor albe
sau ale b rba ilor de culoare. Experien ele discrimin rii suferite de
femeile de culoare pot fi asem n toare cu experien ele discrimin rii
femeilor albe; alte ori, experien ele discrimin rii rasiale nu au
dimensiune de gen. Dar, de cele mai multe ori, femeile de culoare
tr iesc experien e ale unei discrimin ri multiple, duble sau adi ionale
fiindc acestea sunt efectele cumulate ale experien elor discrimin rii
rasiale, completate de discriminarea de gen. În alte situa ii, femeile de
culoare sunt supuse discrimin rii exact pentru c sunt femei de culoare,
fapt care nu înseamn suma discrimin rilor rasiale i ad ugarea celor de
gen, ci o form tipic i distinct de discriminare.” (Crenshaw, 1993, p.
385) . Pentru a face acest exerci iu cât mai apropiat contextului social în
care tr im, încerca i s gândi i situa iile pentru urm toarele persoane:
- femeile care au peste 40 de ani i au probleme în accesul pe
pia a muncii;
- tinerii care sufer de o boal cronica necontagioas , sunt
infecta i cu HIV/SIDA i au mari dificult i în accesul la
educa ie i preg tire profesional i la servicii de s n tate;

29
- fetele tinere de etnie rom care au probleme în accesul la
educa ie i pia a for ei de munc , la servicii de s n tate i
îngrijire;
- femeile în vârst , de peste 60 de ani, v duve i/sau singure, cu o
surs de venit foarte mic în accesul la unele forme de servicii
de s n tate.

Aceast list nu este exhaustiv . În România, se poate vorbi în acest


moment de discriminarea multipl la care sunt supu i diverse categorii
de oameni. Eviden a empiric exist în concluziile studiilor realizate
pân acum în România în ceea ce prive te fenomenul discrimin rii, al
intoleran ei, al sondajelor de opinie în ceea ce prive te percep ia
popula iei fa de acest fenomen i categoriile de persoane care sunt cele
mai vulnerabile acestui fenomen.2

Experien ele acestor persoane pot trece neobservate dac conceptul de


discriminare multipl nu este acceptat. Plasarea unidimensional a
oric rei persoane din aceast categorie în “criteriile” discrimin rii
exclude forme de experien e discriminatorii i las astfel de categorii de
persoane în afara protec ie legii anti-discrimin rii i egalit ii de anse.
Femeile sufer forme specifice de discriminare --- h r uirea sexual ,
violen a --- dar nu toate femeile au probleme i sunt obstruc ionate în
accesul pe pia a muncii. Dac la aceast identitate social includem
identit i precum etnia, na ionalitatea, vârsta, categoria social se
creeaz categorii specifice care au o inciden foarte mare în a suferi o
anumit form de discriminare. La fel în problematica tinerilor. Accesul
la educa ie al tinerilor este recunoscut i asigurat în România, dar
anumite grupuri sociale de tineri din anumite etnii, din anumite medii
sociale, cu anumite suferin e sunt supuse unor forme de discriminare în
ceea ce prive te accesul la educa ie, s n tate, locuri de munc , etc.

Importan a semnifica iei conceptului de discriminare multipl reiese în


momentul analizei cazuisticii i a deciziilor institu iilor/instan elor în
astfel de cauze. Acest concept se dezvolt i dobânde te o aplica ie
practic în cele mai multe cazuri în viziunea utilizat de o instan sau
de institu ia abilitat s decid în cazurile de discriminare.

2
Vezi studiul realizat de CNCD în decembrie 2005, Percep ii i atitudini fa de
fenomenul de discriminare; de asemenea, vezi Raportul realizat de Open Society
Institute din Budapesta privind accesul la educa ie pentru copii de etnie Roma, Acces
egal la educa ie de calitate pentru romi, Raport de Monitorizare. România, 2007
30
1. 1. Discriminarea multipl ca discriminare uni-axial

Definirea conceptului de discriminare multipl din perspectiva


adi ional determin , în i prin practica juridic aplicat , o abordare
„simplist ” i uni-axial : recunoa tem c exist caracteristici diferite ale
oamenilor/cet enilor în func ie de care poate avea loc un tratament
diferen iat i nedrept, dar de i aceste caracteristici se întrunesc într-un
cumul, fiecare este tratat distinct i separat. „Simplificarea” sau
abordarea uni-axial a criteriilor care pot determina un act sau
comportament discriminator se datoreaz în cea mai mare parte exact
acestei practici juridice de a stabili fiecare criteriu în parte, separat.
Datorit modelului legislativ de definire a discrimin rii, care trateaz
baza discrimin rii în categorii separate, al turarea unei serii de criterii
poate fi numit discriminare multipl .

Strategia Guvernului României adoptat în 2006 ca “Strategia


Na ional pentru Implementarea Anului European al Egalit ii de anse
pentru To i – anul 2007” prezint seria criteriilor care se pot constitui ca
i baze ale unui comportament discriminatoriu, completate de institu iile
na ionale responsabile pentru a lua m suri în acele arii i de strategiile
care pot fi dezvoltate pentru a combate formele de discriminare
specifice fiec rei categorii în parte. Caracterul multiplu al discrimin rii
reiese din multitudinea criteriilor, care, din p cate, nu sunt complete sau
în concordan cu prevederile legisla iei din România. Abordarea din
cadrul Strategiei este realizat tocmai din perspectiva uni-axial în ceea
ce prive te posibilele criterii ale discrimin rii, prin aceea c
delimiteaz strict i artificial multiplele identit i ale posibilelor victime
ale discrimin rii i încurajeaz tratarea lor separat , în regimuri
legislative diferite, formulând probleme identificate i men ionând
institu ii care se ocup separat de problematica:
- egalit ii de anse între femei i b rba i – echivalentul
discrimin rilor pe criteriul de gen;
- orient rii sexuale;
- discrimin rii în func ie de vârsta unei persoane;
- persoanelor cu dizabilit i;
- discrimin rii pe criteriul etniei – datorit men ion rii Agen iei
Na ionale pentru Romi, presupunem c etnie i discriminarea pe
criteriul etnic este echivalent cu problemele etniei roma;
- discrimin rii pe criteriul apartenen ei la o religie, cult religios,
sau credin .

31
Aceast strategie exclude alte caracteristici prezente i men ionate în
Legea 324/2006 care completeaz O.G. nr.137/2000 privind prevenirea
i sanc ionarea tuturor formelor de discriminare:

“Art. 2 - (1) Potrivit prezentei ordonan e, prin discriminare se în elege


orice deosebire, excludere, restric ie sau preferin , pe baz de ras ,
na ionalitate, etnie, limb , religie, categorie social , convingeri, sex,
orientare sexual , vârst , handicap, boal cronic necontagioas ,
infectare HIV, apartenen la o categorie defavorizat , precum i orice
alt criteriu care are ca scop sau efect retragerea, înl turarea
recunoa terii, folosin ei sau exercit rii, în condi ii de egalitate, a
drepturilor omului i a libert ilor fundamentale sau a drepturilor
recunoscute de lege, în domeniul public, economic, social si cultural sau
în orice alt domeniu al vie ii publice.”

Categorii precum rasa, na ionalitatea, limba, convingeri, boal cronica


necontagioas , infectare HIV, categorie social i apartenen a la o
categorie defavorizat sunt criterii nemen ionate în cadrul acestei
Strategii. Nu sunt men ionate de fapt nici institu ii care se ocup de
aceste probleme i nici legisla ie prin care discriminarea pe astfel de
criterii este sanc ionat . Este astfel de discutat cum putem vorbi i
ac iona în cadrul Anul Egalit ii de anse pentru To i care, prin strategia
lui, exclude din start numite categorii.3

Limitarea strategiei egalit ii de anse la anumite categorii poate fi


perceput ca o limit a construc iei institu ionale, a viziunii asupra ceea
ce reprezint discriminarea în România. Pe de alt parte, viziunea uni-
axial asupra discrimin rii multiple este cea mai r spândit form de a
gândi conceptul de discriminare multipl , oferind posibilit i multiple
construirii unui caz de discriminare. Criteriu în func ie de care se
formuleaz plângerea de discriminare determin un tratament legislativ
diferen iat, protec ie legislativ diferen iat , gravitatea faptei i
sanc iunile care pot fi aplicate. Genul social reprezint în sine un criteriu
aparte în zona legisla iei anti-discriminare i este tratat în anumite
situa ii separat, dat fiind formele specifice de discriminare la care sunt
supuse unele femei. Dezvoltarea legisla iei tratamentului egal între
femei i b rba i a determinat formularea discrimin rii de gen având ca

3
Conceptele de na ionalitate i etnie sunt diferit aplicate în cazuistica CNCD, de multe
ori na ionalitate fiind aplicat cet enilor români de etnie maghiar , iar etnia cet enilor
români de etnie roma. În plus, criteriul limb i religie sau credin religioas , în foarte
multe situa ii este aproape imposibil de diferen iat de categoria etnie. Dar aici e deja o
alt discu ie asupra modului în care legisla ia anti-discriminare func ioneaz i î i
define te aria de aplicare.
32
termen de compara iei situa iile în care se afl b rba ii. Includerea unui
nou criteriu în aceast form de compara ie creeaz un dezechilibru între
p r ile comparate i duce la înc lcarea principiului tratamentului egal. În
cadrul aplic rii legisla iei anti-discriminare, baza de compara ie între
p r i reprezint principalul motiv pentru care diversele criterii care pot
sta la baza comportamentului discriminatoriu sunt tratate separat i se
argumenteaz pentru tratarea lor separat .4

Categoriile enumerate în Strategia Na ional corespund în totalitate


criteriilor enun ate i stabilite prin legisla ia de la nivelul Uniunii
Europene, prin cele trei Directive din aria combaterii discrimin rii i
promov rii principiului egalit ii de anse:
- Directiva Consiliului 2000/43/CE, denumit i Directiva
Egalit ii Rasiale, cu privire la implementarea principiului
tratamentului egal între persoane indiferent de originea rasial
sau etnic
- Directiva Consiliului 2000/78/CE, denumit i Directiva
Egalit ii la Angajare, de creare a unui cadru general în favoarea
tratamentului egal privind ocuparea for ei de munc i condi ii
de munc
- Directiva Consiliului 2004/113/CE, denumit i Directiva
Egalit ii de Tratament, privind crearea unui cadru pentru
combaterea discrimin rii de gen în ceea ce prive te accesul i
furnizarea de bunuri i servicii (vezi anexe).

Consider m c prin enumerarea acelora i criterii în cadrul Strategiei


Na ionale ca cele enumerate în cadrul directivelor europene reprezint o
limitare a ariei de protec ie a acestei strategii comparativ cu aria de
protec ie oferit de cadrul legislativ din România. În viitor este nevoie
de o mai mare armonizare între legisla ia na ional , care în acest
moment este mult mai bun i mai larg , i care r spunde unor nevoi i
realit i existente în România i legisla ia comunitar care nu acoper
unele aspecte relevante pentru România. Faptul c exist situa ii
sesizate de pres i prezente în cazuistica CNCD5 de persoane
contaminate cu HIV/SIDA supuse unor forme de excludere, restric ie (în
special tinerii i accesul lor la educa ie) constituie un argument în plus

4
O argumentare puternic în acest sens este dezvoltat de M.H.S. Gijzen în Selected
Issues in Equal Treatment Law: A Multi-Layered comprison of Europeanm English and
Dutch Law, Intersentia, 2006
5
Vezi: Combaterea discrimin rii în România: un pas spre egalitate i diversitate,
CNCD, Bucure ti, 2006; cazuistica prezentat i în Raportul de activitate al CNCD în
2006, pp. 15- 16
33
c nu putem considera c exist în mod real o Strategie Na ional a
Egalit ii de anse pentru To i.

La nivelul legisla iei Uniunii Europene, mai exact în cadrul Directivelor


i aplicarea acestora, în analizele exper ilor în problematica
discrimin rii, conceptul de discriminare multipl apare foarte des legat
de problematica femeilor din cadrul comunit ilor de emigran i care
sufer forme specifice de discriminare, care trebuie recunoscute i
penalizate.

Odat cu dezvoltarea cadrului legislativ european în problematica


discrimin rii i aplicarea legisla iei în statele membre, în discutarea
conceptului de discriminare multipl a intervenit discu ia legat de
intersec ia altor criterii de discriminare, a altor forme de discriminare i
ierarhie dintre acestea în aplicarea legii. Se discut despre o "ierarhie a
inegalit ilor" care stabile te grade diferite de protec ie i acoperire a
diverselor criterii ale discrimin rii; mai mult se vorbe te despre criterii
de discriminare conflictuale c rora, într-o form sau alta, li se ofer
protec ie sau întâietate. Exist dou exemple utilizate pentru aceast
practic : libertatea religioas vs. drepturile femeilor de a fi tratate egal
cu b rba ii i drepturile persoanelor de o anumit orientare sexual vs.
drepturi la religie/credin . Inclusiv la nivelul deciziilor cur ilor din
diverse state membre ale Uniunii Europene dezbaterile de acest tip sunt
înc aprige.

Aceste exemple au fost evocate cu scopul de a atrage aten ia asupra


dificult ii tran rii unei defini ii clare a conceptului de discriminare
multipl . Ca orice defini ie legat de conceptul de discriminare tinde s
dobândeasc caracteristicile sociale dintr-o ar . Nu exist r spuns
universal înc pentru acest concept.

În prezent, la nivelul legisla iei Uniunii Europene se discut despre o


armonizare a acestor dou directive, Directiva Egalit ii Rasiale i
Directiva Egalit ii la Angajare, pentru ca scopul acestor directive,
criteriile pe care le acoper , sanc iunile prev zute i responsabilitatea pe
care statele membre le au în aplicarea lor s fie uniform .6 Se încearc
de asemenea eliminarea criticii existen ei unei "ierarhii a inegalit ilor"
la nivelul legisla iei europene.7

6
Textul celor doua Directive poate fi accesat direct la
http://www.cncd.org.ro/legislatie/pagina-1/
7
Aceast discu ie a avut loc în cadrul seminarului dedicat problematicii egalit ii de
anse pentru to i, seminar organizat de c tre Parlamentul European, 11 - 12 octombrie,
Bruxelles. Rezumatul discu iilor poate fi consultat la
34
Printr-o astfel de uniformizare nu se rezolv alte probleme aflate în
discu ie, legate de conceptul de discriminare multipl .
i) Pe de-o parte exist înc problema separ rii celor dou tematici
i func ionarea lor în mod separat. Problematica egalit ii de
tratament între femei i b rba i, formele de discriminare la care
sunt supuse femeile, reprezint cadrul institu ional, legal,
inclusiv cultural separat de problematica general a
discrimin rii i a egalit ii de anse. Exist încerc ri de a
încruci a sau de a realiza o leg tur între cele dou sfere, dar i
în aceast situa ie apar diverse probleme.
ii) Pe de alt parte, exist mecanismul de “gender mainstreaming”
care î i propune s includ dimensiunea de gen în cât mai multe
politici i programe ale Uniunii Europene, astfel încât
abordarea problematici de discriminare s fie sau s devin
sensibil la perspectiva de gen.
iii) Exist de asemenea i perspectiva
intersec ional /intersec ionalit ii dezvoltat de teoria feminist
i aplicat , a a cum rezult i din studiul de fa . Separarea între
zone continu s existe i s fie sus inut , f r îns a exista
„obliga ia” reciprocit ii, a inerii cont de c tre fiecare a
perspectivei celeilalte.

În plus, discu ia despre conceptul de discriminare multipl se complic


în momentul în care alte criterii se suprapun: dizabilitate i vârst ,
orientare sexual i religie, vârst , gen i na ionalitate. Dup cum
declara i Pre edintele CNCD în interviul acordat pentru acesta
cercetare, utilizarea acestui concept depinde foarte mult de abilitatea
avocatului, cel care formuleaz cazul i cunoa te foarte bine legisla ia,
pentru a o putea invoca i în plus dezvolta un caz solid i cu anse de
câ tig. În momentul de fa , din p cate, nu doar în România, cazuistica
problematicii discrimin rii multiple este slab dezvoltat i greu de
aplicat.8

http://ec.europa.eu/employment_social/eyeq/index.cfm?page_id=340, în mod special


discu iile din cadrul Workshop-ului nr. 3
8
Ultimul studiu realizat în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene a fost comandat
de c tre Comisia Europeana în cadrul ac iunilor Anului Egalit ii de anse pentru To i,
„Tackling Multiple Discrimination. Practices, policies and laws” cercetare realizat de
c tre Danish Institute for Human Rights, septembrie 2007. În cadrul studiului s-a
încercat o prezentare a cazurilor de discriminare multipl i modalit ile de abordare
institu ional a acestora în cadrul unor state din Europa.
35
Probleme ale func ion rii unidimensionare/uni-axiale a legisla iei
anti-discriminare

O critic adus legisla iei anti-discriminare este aceea c ar promova un


tip de gândire esen ialist în ceea ce prive te identitatea persoanelor.
Conform acestei critici, legisla ia anti-discriminare pleac de la premisa
c tratamentul diferen iat al unor persoane/cet eni care au sau se
recunosc în acelea i caracteristici (indiferent de altele care le pot defini),
este un tratament nejustificat. Într-o astfel de interpretare a legii anti-
discrimin rii, experien ele tuturor femeilor sunt asem n toare în raport
cu grupul de referin , cel a b rba ilor. Într-o astfel de situa ie nu se ine
seama de multitudinea altor tr s turi sau identit i care sunt, sau pot fi,
semnificative pentru identitatea femeilor i care, în acela i timp, au o
anumit importan în a determina un tratament diferen iat i/sau injust.
Aceast critic este legat atât de viziunea simplist a discrimin rii,
fiindc utilizeaz o ax unic a raportului de compara iei în justificarea
tratamentului, cât i discriminarea multipl în eleas ca discriminare
adi ional : practicile rasiste c rora anumite categorii de femei le pot
deveni victime reprezint a alt form de discriminare care se adaug la
tratamentele discriminatorii la care sunt supuse ca urmare a sexismului.
Ceea ce îi lipse te acestei abord ri este includerea pozi iei conform
c reia, anumite categorii de femei sufer forme specifice de
discriminare tocmai pentru c se afl în pozi iile de intersec ie ale unor
structuri de putere care ac ioneaz diferen iat: rasismul i sexismul, i,
ca urmare, experien ele lor de discriminare sunt tipice, aparte, diferite de
alte experien e ale altor femei.

Un alt tip de critic adresat perspectivei uni-axiale a legisla iei anti-


discriminare este legat de faptul c , în adresarea unei situa ii de
tratament diferen iat nejustificat, se încearc identificarea UNICULUI
criteriu în func ie de care practicile, comportamentele au fost diferite i
injuste. Se creeaz astfel delimit ri artificiale i se promoveaz un
tratamentul distinct al diverselor caracteristici sau identit i care pot
reprezenta motive ale discrimin rii. Analizarea separat i diferen iat a
fiec rui motiv de discriminare diminueaz ansele recunoa terii i
formul rii discrimin rii multiple ca i intersec ie i, inclusiv,
descurajeaz victimele unor astfel de tratamente.

O alt critic fa de practica uni-dimensional a legisla iei anti-


discriminare este aceea c datorit omogenit ii cu care trateaz
persoanele „înscrise” într-un anumit tip de categorie care poate fi supus
discrimin rii, nu permite exprimarea practicilor discriminatorii
structurale care pot s apar fa de anumite categorii de persoane

36
incluse în aceast categorie. Mai exact, pentru c presupune faptul c
majoritatea popula iei dintr-o etnie minoritar este supus aceluia i tip
de discriminare, nu mai permite exprimarea formelor de discriminare la
care sunt supuse tinerele fete din acea etnie.

1.2. Discriminarea multipl ca discriminare adi ional

În România, în acest moment prin modul în care conceptul de


discriminare multipl a fost definit în lege i aplicat în cazuistic putem
s sus inem c vorbim despre discriminarea multipl ca i discriminare
adi ional . Conceptul de discriminare multipl nu apare formulat în
legea ini ial privind prevenirea i sanc ionarea tuturor formelor de
discriminare, i anume în Ordonan a Guvernului nr. 137/2000, dar a fost
introdus în una dintre desele modific ri i complet ri aduse acestei legi,
prin Ordonan a nr.77/2003 i a fost definit astfel:

“Art. 2 - (4): Orice deosebire, excludere, restric ie sau preferin bazat


pe dou sau mai multe criterii prev zute la alin. (1) constituie
circumstan agravant la stabilirea r spunderii contraven ionale dac
una sau mai multe dintre componentele acesteia nu intr sub inciden a
legii penale.” În Ordonan a 77/2003 publicat în M. Of. Nr. 619/30
august 2003.

La acel moment, criteriile discrimin rii erau urm toarele:


"Art. 2. - (1) Potrivit prezentei ordonan e, prin discriminare se în elege
orice deosebire, excludere, restric ie sau preferin , pe baz de ras ,
na ionalitate, etnie, limb , religie, categorie social , convingeri, gen,
orientare sexual , vârst , dizabilitate, boal cronic necontagioas ,
infectarea HIV ori apartenen la o categorie defavorizat care are ca
scop sau efect restrângerea ori înl turarea recunoa terii, folosin ei sau
exercit rii, în condi ii de egalitate, a drepturilor omului i a libert ilor
fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic,
economic, social i cultural sau în orice alte domenii ale vie ii publice.”
în Ordonan a 77/2003 publicat în M. Of. Nr. 619/30 august 2003.

Ca urmare a modific rilor legislative aduse legii i problematicii


combaterii i prevenirii discrimin rii, în 2007, lista posibilelor criterii
care pot sta la baza faptelor de discriminare este deschis :

“Art. 2. - (1) Potrivit prezentei ordonan e, prin discriminare se în elege


orice deosebire, excludere, restric ie sau preferin a, pe baza de rasa,

37
na ionalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex,
orientare sexual , vârst , handicap, boal cronic necontagioas ,
infectare HIV, apartenen la o categorie defavorizat , precum i orice
alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înl turarea
recunoa terii, folosin ei sau exercit rii, în condi ii de egalitate, a
drepturilor omului i a libert ilor fundamentale sau a drepturilor
recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social i cultural sau
în orice alte domenii ale vie ii publice." în Legea 324/14 iulie 2006,
publicat în M.Of. Nr. 626 din 20 iulie 2006.

Conform legisla iei anti-discrimin rii din România, problematica


discrimin rii multiple poate fi introdus ca i practic i recunoscut pe
dou c i:
- prin constatarea a dou sau mai multe criterii care au stat la baza
actelor de discriminare;
- prin recunoa terea unui nou criteriu al discrimin rii: intersec ia
acestor criterii deja enumerate i recunoscute.

În func ie de perspectiva adoptat în cazuistic , conceptul de


discriminare multipl dobânde te o defini ie sau alta.

Din practica i cazuistica CNCD i din pozi iile sau declara iile
Pre edintelui CNCD, domnul Asztalos Csaba la diverse întâlniri publice
pe parcursul anului 2006, când o serie de organiza ii neguvernamentale
reprezentând interesele femeilor Roma solicitau introducerea
conceptului de discriminare multipl în legisla ia, pozi ia CNCD fa de
aceast problem este urm toarea: nu este nevoie de introducerea unui
concept nou în legisla ie fiindc , în primul rând el este definit prin
legisla ie, iar în al doilea rând, exist o anumit practic aplicat în
astfel de cazuri, când agentul care investigheaz cazul sau situa ia
urm re te s identifice criteriile în func ie de care ac iunea de
discriminare s-a realizat. În plus, reprezentan ii organiza iilor
neguvernamentale care au dreptul s sus in victimele discrimin rii, s
le reprezinte în instan i s formuleze plângerea, pot invoca mai multe
criterii care au stat la baza actelor de discriminare. Dup ce
investigheaz cazul i se pot stabilii faptele, dac se constat c
persoana, fizic sau juridic , împotriva c reia s-a depus plângerea este
autorul faptei de discriminare i se întrunesc mai multe criterii, amenda
sau contraven ia este dublat , triplat . Faptele de discriminare se
cerceteaz separat pentru fiecare criteriu depus. De aceea este
important ca persoana care se consider c a suferit un act de
discriminare s formuleze plângerea în func ie de astfel de criterii.

38
Activitatea de lobby a organiza iilor de femei Rome se pare c a avut
succes la nivelul Agen iei Na ionale pentru Egalitatea de anse între
Femei i B rba i.9 Odat cu modific rile aduse Legii 202/2002 privind
Egalitatea de anse între Femei i B rba i, noua legea nr. 340/2006 care
modific i completeaz Legii 202/2002 privind egalitatea de anse între
femei i b rba i completeaz defini ia discrimin rii prin recunoa terea
discrimin rii multiple:
“Art. 4
a) prin discriminare direct se în elege situa ia în care o persoan este tratat mai pu in
favorabil, pe criterii de sex, decât este, a fost sau ar fi tratat alt persoan într-o situa ie
comparabil ;
b) prin discriminare indirect se în elege situa ia în care o dispozi ie, un criteriu sau o
practic , aparent neutr , ar dezavantaja în special persoanele de un anumit sex în raport
cu persoanele de alt sex, cu excep ia cazului în care aceast dispozi ie, acest criteriu sau
aceast practic este justificat obiectiv de un scop legitim, iar mijloacele de atingere ale
acestui scop sunt corespunz toare i necesare;
c) prin h r uire se în elege situa ia în care se manifest un comportament nedorit, legat
de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnit ii persoanei în cauz i
crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor;
d) prin h r uire sexual se în elege situa ia în care se manifest un comportament nedorit
cu conota ie sexual , exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect
lezarea demnit ii unei persoane i, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil,
degradant, umilitor sau jignitor;
e) prin ac iuni pozitive se în elege acele ac iuni speciale care sunt întreprinse temporar
pentru a accelera realizarea în fapt a egalit ii de anse între femei i b rba i i care nu
sunt considerate ac iuni de discriminare;
g) prin discriminare bazat pe criteriul de sex se în elege discriminarea direct i
discriminarea indirect , h r uirea i h r uirea sexual a unei persoane de c tre o alt
persoan la locul de munc sau în alt loc în care aceasta î i desf oar activitatea;
h) prin discriminare multipl se în elege orice fapt de discriminare bazat pe dou
sau mai multe criterii de discriminare."

Îns ceea ce a l sat nel murit aceast defini ie a discrimin rii multiple
este modalitatea în care faptele de discriminare vor fi abordate, revenind
la problema prezentat de cazuistica CNCD: fiecare posibil criteriu al
faptelor de discriminare care poate fi identificat în cadrul unei situa ii
specifice este investigat în mod separat sau se recunoa te existen a unei
suprapuneri/intersect ri care creeaz o situa ie special i este tratat ca
atare?

9
Suportul pentru aceast afirma ie este prezen a autoarei la o serie de întâlniri
desf urate de c tre organiza iile femeilor Roma în Bucure ti, la începutul anului 2006
pentru a ob ine recunoa terea juridic a conceptului de discriminare multipl . În aceast
"lupt " pentru recunoa tere, CNCD î i asum "paternitatea" reu itei legislative. Dovada
o face citarea membrilor Colegiului Director al CNCD, în fapt Pre edintele CNCD,
domnul Asztalos Csaba i doamna Macoveanu Corina în cadrul recentului studiu
Tackling Multiple Discrimination. Practices, policies and laws, publicat de Comisia
European în noiembrie 2007, pg. 34
39
inem s subliniem importan a existen ei definirii discrimin rii multiple
în cadrul legii, i în acela i timp faptul c un nou concept legislative
dobânde te consisten prin tratamentul aplicat în cazurile de
discriminare multipl . Enumerarea unei serii de criterii care au stat la
baza unui comportament discriminatoriu este important , iar
amplitudinea faptei prin sanc ionarea ei mai drastic semnific
diferen ierea, dar e nevoie ca în astfel de situa ii ca atât intersec ia
criteriilor cât i contextul special în care persoana respectiv se afl s
fie recunoscute, fapt care face ca acea situa ie s fie tratat în mod
distinct i egal cu orice alt criteriu unic de discriminare.

Pe lâng acestea, o alt serie de întreb ri legate de situa iile de


discriminare multipl pot fi formulate:
- cui se adreseaz petentul?
- cine are dreptul s constate i s sanc ioneze astfel de forme de
discriminare?
- este discriminarea multipl o problematic circumscris doar
problemei egalit ii de anse între femei i b rba i?

R spunsul la prima întrebare poate veni simplu: inclusiv în astfel de


cazuri, persoana care se simte discriminat se poate adresa direct
instan elor, poate formula cazul i depune plângere la Consiliul Na ional
pentru Combaterea Discrimin rii, se poate adresa unei organiza ii
neguvernamentale care are dreptul s reprezinte astfel de cazuri în
instan . Cel mai important aspect este modul în care plângerea este
formulat i abilit ile avocatului care reprezint i ap r cazul în
instan .

Ultima întrebare - dac discriminare multipl este o problematic


circumscris doar problemei egalit ii de anse între femei i b rba i - a
provocat discu ii aprinse în ceea ce prive te conceptul de discriminare
multipl . Dintr-o perspectiv feminist se consider c discriminarea pe
baz de sex va exista întotdeauna, i, ca urmare, nu trebuie abandonat
sau "pierdut " în problematica discrimin rii. Discriminarea în func ie de
sex este o chestiune separat , dar ea nu trebuie s piard din vedere
diversitatea formelor de putere i inegalitate care determin i alte forme
de discriminare. Aceast perspectiv este acceptat i sus inut i de cei
care discut despre discriminare rasial , xenofobie, agism, homofobie,
etc., fiindc men ine clar o anumit delimitare a competen elor,
expertizei i resurselor. Pe de alt parte, exist temerea c o dat
adoptat o perspectiv de integrare a problematicii de gen în celelalte
forme de discriminare, esen a se pierde i discriminarea împotriva
femeilor va fi ignorat sau tratat superficial.

40
La nivelul legisla iei europene, lucrurile înc nu sunt clare, diverse
perspective fiind sus inute. Comisia European în cuprinsul C r ii Verde
în privin a egalit ii i nediscrimin rii în cadrul unei Europe l rgite
subliniaz însemn tatea adopt rii Articolului 13 din cadrul Tratatului de
Baz , men ionând rolul pe care acest articol l-a adus prin faptul c
“recunoa te necesitatea dezvolt rii unei abord ri coerente i
integratoare a luptei împotriva discrimin rii. Acest tip de abordare a
unei politici în privin a egalit ii i a nediscrimin rii se va bucura pe
deplin de rezultatele eforturile colective de combatere a discrimin rii i
va beneficia de transferurile de experien e i bune practici realizabile
între diversele zone i criterii ale discrimin rii. Astfel se va constitui o
baz mult mai eficient pentru rezolvarea situa iilor de discriminare
multipl . Va favoriza dezvoltarea unor abord ri comune în privin a
legisla iei i a politicilor nediscrimin rii pe diverse baze, mergând pân
la a dezvolta defini ii comune ale discrimin rii”.10 Ca urmare,
problematica i abordarea discrimin rii multiple la nivelul politicilor
Uniunii Europene se va realiza pornind de la experien a dobândit deja
în diversele zone ale combaterii discrimin rii, mai ales a discrimin ri pe
criteriu de gen, i se va încerca o dezvoltare comun a problemelor
ridicate de diversele forme de discriminare bazate pe diverse criterii.
Discriminarea multipl în zona legisla iei egalit ii de tratament între
femei i b rba i este reprezentat de problematica femeilor imigrante, a
celor care provin din comunit ile minoritare, a femeilor de etnie Roma.
În zona legisla iei anti-discriminare, care este tratat în mod separat de
problematica egalit ii de anse între femei i b rba i11, discu ia devine
mult mai complicat fiindc exist deja mai multe criterii care pot fi i
au fost "sensibilizate" la gen, precum zona drepturilor femeilor cu
dizabilit i sau problematica tinerilor, i, mai recent, problema
persoanelor în vârst .

10
Cartea Verde COM (2004) 379 final, p. 5
11
Este vorba despre legisla ia i cazuistica european reglementat de cele dou
Directive anti-discriminare, cazuistic care are tratament diferit în practica i deciziile
Cur ii Europene de Justi ie. Vroiam s vorbesc despre faptul c în cadrul legisla iei
egalit ii de anse între femei i b rba i s-a realizat o încruci are cu alte tipuri de
inegalit i pentru a atrage aten ia asupra diverselor situa ii în care femeile se afl , i c ,
în cealalt zon , referindu-m la problematica discrimin rii pe criteriu de vârst sau a
dizabilit ilor dimensiunea de gen a problematicii este recunoscut i se discut despre
ea în cadrul discursului. În realitate discursurile se suprapun, doar c depinde de cine din
ce punct de vedere prive te.
41
1. 3. Discriminarea multipl ca discriminare intersec ional

Conceptualizarea discrimin rii multiple ca i intersec ie între dou sau


mai multe criterii care determin o situa ie separat i distinct în sine
asupra situa iei de discriminare este cea mai complex perspectiv , greu
de încorporat în sistemul juridic. Din perspectiva noastr acest tip de
abordare lipse te din cazuistica legisla iei anti-discriminare din
România. De aceea este nevoie de completarea perspectivei adi ionale a
conceptului de discriminare cu cea intersec ional i o mai mare
sensibilizare la posibilele intersec ii care pot determina cazuri/contexte
speciale ale discrimin rii.

Discutare problematicii discrimin rii multiple ca i intersec ie a ap rut


într-un context special, iar de atunci a dobândit încet amploare i
relevan . În momentul de fa , o serie de analize ale legisla iei anti-
discriminare la nivelul Uniunii Europene i al statelor membre
problematizeaz tematica discrimin rii multiple. Dezbaterea este abia la
început, iar definirea coerent a acestei realit i nu s-a realizat înc . În
abord rile teoretice realizate cu prec dere de c tre legi ti sau teoreticieni
ai dreptului/filosofiei dreptului12, exist un punct de vedere comun
asupra a ceea ce ar putea fi o definire a discrimin rii multiple:
reprezint acele forme de discriminare, directe, indirecte, care sunt
specifice unui grup din cadrul unei popula ii care întrune te simultan
mai multe caracteristici/identit i, i care, datorit acestei
întruniri/suprapuneri, sunt inte ale discrimin rii. Exemplul clasic
deja oferit începe cu argumenta ia lui Kimberle Crenshaw referitoare la
formele de discriminare specifice femeilor de culoare sau Afro-
Americane din S.U.A.:
“...discriminarea multipl nu reprezint al turarea a dou surse/categorii
de discriminare; dimpotriv , rezultatul discrimin rii multiple este o
sinergie a acestora. Astfel, dezavantajele pe care femeile de culoare le
tr iesc, le întâlnesc nu sunt deloc asem n toare cu dezavantajele tr ite
sau întâlnite de femeile albe sau de c tre b rba ii de culoare.
Dimpotriv . Femeile de culoare reprezint o categorie sau un grup
special i specific c reia legea anti-discrimin rii trebuie s i se
adreseze.”13

12
K Crenshaw, “Demarginalising the intersection of race and sex: A Black Feminist
Critique of Antidiscrimination Doctrin, Feminist Theory and Antiracist Politics” in
Weisberg, D.K (ed.) Feminist Legal Theory: Foundations, Temple University Press,
Philadelphia
13
idem
42
Acesta modalitate de definire a discrimin rii multiple a fost argumentat
prin necesitatea l rgirii conceptelor juridice, mai ales a conceptului de
discriminare pentru a putea cuprinde i categorii de persoane care altfel,
prin utilizarea modelului uni-dimensional i individual al discrimin rii,
nu ar fi putut fi incluse. Modalitatea uni-dimensional i individual de
definire a conceptului de discriminare, cea mai larg r spândit în
practica judiciar a cur ilor, este v zut de unii autori ca fiind mult prea
restrictiv , în sensul c nu permite dezvoltarea argument rii privind
existen a discrimin rii fa de grupurile care, datorit faptului c sunt
definite prin multiple caracteristici, sufer forme specifice de
discriminare. În exemplu evocat mai sus, faptul c nu sunt femei albe i
nici b rba i de culoare, ci femei de culoare, face ca ele s sufere o form
aparte de discriminare, altfel foarte greu de identificat.

Printr-o astfel de definire a conceptului de discriminare multipl se


deschid dou mari probleme aflate înc în dezbaterea teoretica: (i) Prima
se refer la tipurile de discriminare: unii autori au ridicat problema
"multiplicit ii discrimin rii multiple": dac accept m aceast
posibilitate, multitudinea combina iilor de caracteristici sociale
acceptate poate fi foarte mare, contraproductiv teoretic i practic.
Aceast multitudine reprezint un dezavantaj, mai ales din punct de
vedere legislativ, punându-se problema universalit ii legii: dac
accept m s fie create categorii aparte, nu mai discut m despre
universalitatea principiului i aplicarea acestuia; (ii) A doua problem se
refer la identit ile grupurilor, scindarea acestora sau viziunea multipl
asupra lor. Întreaga istorie a drepturilor minorit ilor se bazeaz pe
acceptarea unui concept unitar fa de ceea ce este minoritate: etnic , de
ras , de gen, orientare sexual , etc. Abordarea diversit ii identit ii
unui grup, mai ales a unui grup pentru care unitatea sa definitorie
reprezint un instrument puternic în promovarea i sus inerea
drepturilor, nu este u or de realizat. Este o discu ie dificil i delicat ,
mai ales din punctul de vedere al drepturilor. Dificultatea deriv din
problematica balans rii a dou drepturi universale: dreptul la
nondiscriminare a unui individ i dreptul la identitate i definire a
propriei culturi a unei comunit i. Principiul i practica combaterii
discrimin rii se bazeaz pe constatarea faptelor individuale, i mai pu in
pe practica dovedirii discrimin rilor i a tratamentului diferen iat
împotriva grupurilor, a unor comunit i. Vorbim în acest caz despre
discriminare indirect , care este mult mai dificil de probat i argumentat
comparativ cu cazurile de discriminare direct împotriva unei persoane.

Discriminarea multipl porne te de la premiza interpunerii sau


intersect rii unor caracteristici sociale, de statut, de aparen fizic , de

43
pozi ionare ideologic i politic , în fapt, foarte obi nuit i comun în
rela ionarea noastr – care creeaz /determin pozi ion ri sociale
specifice i care presupun experien e specifice ale discrimin rii.
Discriminarea, ca i ac iune, definit ca i “tratament diferen iat/diferit
care dezavantajeaz o persoan , un grup, în compara ie cu altele aflate
în situa ii similare/comparabile” este aceea i i dac utiliz m
conceptul/categoria de discriminare multipl . Excluderea, respingerea,
marginalizarea, tratamentul diferen iat se aplic , e practicat. Problema
definirii conceptului de discriminare multipl nu se g se te aici, la
nivelul practicilor care pot ap rea i nici a motivelor sau cauzelor care o
pot determina. Dificultatea apare în utilizarea eficient a defini ilor deja
existente i adaptarea acestora la realitate. Intersec iile axelor de putere
i inegalitate creeaz situa ii speciale pentru persoanele care se g sesc la
aceast intersec ie, dar cauze precum stereotipuri, ur , lips de
în elegere i empatie sunt prezente i în zona discrimin rii multiple.
Specificul acestei defini ii const exact în intersec ia dintre axe, situa ii.

Cum definim “intersec ia” i cum lucr m cu ea în cazurile de


discriminare?

Conceptul de intersec ie a fost i este des disecat în analizele feministe.


Un punct de vedere asumat teoretic este acela c , în cele mai multe
cazuri, diferen ele i implicit inegalit ile formulate într-o societate la un
moment dat istoric, într-un anumit context istoric, i-au urmat propriile
ni e i au urm rit agende proprii de afirmare i sus inere. De pu ine ori
s-au realizat alian e între mi c rile, grupurile, reprezentan ii acestora. Pe
de alt parte, formele de egalitate sau de non-discriminare, tratament
egal, pentru care diverse grupuri i grup ri militeaz sunt diferite.14
Bineîn eles c motivul sau scopul ultim al acestor mi c ri este egalitatea
de tratament i dobândirea tuturor drepturilor recunoscute într-o
societate; ceea ce le diferen iaz este plasarea în arii sau contexte
diferite ale acestor revendic ri. Pentru a exemplifica, un obiectiv
important în acest moment în zona drepturilor femeilor este aplicarea
principiului plat egal pentru munc de valoare egal când angaja ii
sunt femei i b rba i, drept care este foarte pu in revendicat în cadrul
mi c rii minorit ilor sexuale unde principalul obiectiv este
recunoa terea drepturilor civile precum c s toria, dreptul la adop ie, .a.

14
Pentru o discu ie elaborat asupra modului în care diversele grup ri pentru egalitate i-
au formulat strategii i au pus în discu ie drepturile vezi articolul lui Verloo, “Multiple
Inequalities, Intersectionality and the European Union” in European Journal of
Women’s Studies, vol. 13, nr.3, pp.211-228

44
Privind din aceast perspectiv , o aplicare unitar de politici sau o
încorporare a tuturor acestor forme într-un sigur bloc de ac iuni politice
poate sa duc la rezultate “nemul umitoare.”

Crearea acestor categorii nu se realizeaz a priori - st m în “turnul de


filde ” al cercet rii, lu m categoriile posibile care stau la baza
discrimin rii, le amestec m aleator, dou câte dou sau mai multe, dup
preferin , i “ob inem” discriminare multipl . Astfel de categorii se
creeaz în practica de zi cu zi, în rela ion rile, interac iunile cotidiene
din cadrul unei societ i. Credin a c femeile de peste 40 de ani au
probleme în men inerea i/sau reintegrarea pe pia a muncii, credin
sus inut de datele din sondajele de opinie realizate în România în
ultimii ani, dovede te existen a unui fenomen social. Dac dorim s ne
rafin m instrumentul de cercetare i implicit de observa ie i “spargem”
categoria "femei", poate reu im s vedem c doar o anumit categorie de
"femei", în func ie de educa ie, de zona reziden ial sau de etnie,
întâmpin mai des sau frecvent astfel de probleme.

45
CAPITOLUL 2
Cadrul institu ional din România i discriminarea multipl

Ioana Borza
Laura Grünberg

Cadrul institu ional din România este unul problematic pentru analizarea
i utilizarea conceptului de discriminare multipl . Primul motiv i cel
mai simplu pentru a sus ine o astfel de afirma ie este acela c zona
discrimin rii multiple este o zon “virgin ”, aproape deloc abordat în
cadrul cercet rilor i analizelor sociale.15 Conceptul este nou,
dobânde te de abia acum un în eles i o form . Unul dintre obiectivele
studiului de fa este exact acela de a identifica gradul de cunoa tere
i/sau familiarizare existent la nivelul popula iei din România cu acest
concept. Dup cum am mai precizat deja conceptul în sine dobânde te
caracteristici în func ie de situa ia unei anume societ i. Se pare c în
România în momentul de fa discu ia despre discriminare multipl se
pliaz mai ales pe zona discrimin rii femeilor, cu diverse alte
caracteristici sociale: femei de etnie Rom , femei cu vârst peste 40 de
ani, femei din mediu rural.16 Modul în care acest concept va evolua i ce
alte forme de discriminare vor mai fi problematizate în cadrul s u
depinde în primul rând de practicienii legii i de reprezentan ii
organiza iilor guvernamentale care cunosc legisla ia i pot formula
astfel de cazuri/plângeri/peti ii dar i de teoreticienii care vor trebui s
analizeze cu instrumente adecvate acest fenomen pentru a oferi cadre
teoretice i date empirice necesare acestora. Dintre institu iile existente
în România, doar Consiliul Na ional pentru Combaterea Discrimin rii
poate dezvolta i utiliza la acest moment acest concept prin practica
auto-sesiz rii i prin investiga iile pe care le realizeaz în cadrul

15
Autoarea face referin strict la conceptul de discriminare multipl , f r a lua în
considerare interpretarea sa ca i intersec ionalitate fiindc în aceast zon exist o serie
de lucr ri, mai ales în zona sociologiei i antropologiei, printre care i cercet rile Prof.
Dr. Eniko-Magyari Vincze de la Cluj.
16
Odat consultate Concluziile studiului comparativ la nivel european, Tackling
Multiple Discrimination. Practices, policies and laws, se pare c exist o tendin
comun de a focaliza discu ia despre discriminarea multipl înspre problematica
diverselor grupuri de femei; deci situa ia nu e tipic pentru România. i, dup cum
subliniaz i autoarea cercet rii comparative, aceasta nu înseamn ca nu exist alte
categorii de persoane care s fie mai expuse acestei forme de discriminare, ci c exist o
mai mare aten ie asupra acestui subiect, poate i datorit modului în care conceptul a fost
adus în discu ia academic i juridic . Vezi Tackling, p. 47
46
cazurilor sesizate. Agen ia Na ional pentru Egalitatea de anse între
Femei i B rba i din p cate nu poate decide în astfel de cazuri, aria ei de
func ionare restrângându-se la zona problematicii "egalit ii de anse
între femei i b rba i" concept care, dup cum am explicat anterior,
poate suferi îmbun t iri i rafin ri din partea altor forme sau axe ale
discrimin rii. În momentul de fa Agen ia poate doar primi plângeri i
sesiza CNCD-ul în leg tur cu astfel de cazuri. Colaborarea strâns între
aceste dou institu ii i leg turile care pot fi create cu organiza iile
neguvernamentale care activeaz în aceast zon i care au experien în
formularea de cazuri nu poate reprezenta decât o bun recomandare
pentru viitor.

Este de precizat de asemenea faptul c în momentul de fa în România,


la nivelul organiza iilor neguvernamentale s-a creat o Coali ie Anti-
Discriminare care încorporeaz organiza ii care reprezint diverse
grupuri: grupul etnicilor romi, grupul minorit ilor sexuale, grupul
persoanelor cu dizabilit i, fizice sau psihice, grupul care ridic
problematica discrimin rii de gen, grupul persoanelor afectate de
HIV/SIDA, i altele17. Aceast alian s-a creat cu scopul de a- i sus ine
reciproc cererile, peti iile, dar mai ales strategiile. Formând o
Coali ie/Alian , vocea reprezentan ilor grupurilor supuse discrimin rii
se face mult mai bine auzit . Au existat litigii i cereri în jurul c rora
Coali ia a func ionat bine, sus inându- i reciproc cauza: recunoa terea
c s toriilor între persoanele de acela i sex sau recunoa terea cuplurilor
homosexuale. De asemenea, Coali ia func ioneaz i la nivelul
consultan ei juridice acordate victimelor discrimin rii. Exist o
în elegere ca atunci când cineva li se adreseaz , persoana respectiv s
fie sus inut i îndrumat pentru a depune plângere sau sesizare la
Consiliul Na ional pentru Combaterea Discrimin rii pe criteriul pe care
ea/el îl consider relevant. i aici apare desigur problema deja
men ionat : “Victima” trebuie s aleag criteriul în func ie de care a fost
discriminat/ . Op iunea multiplei identit i i, ca urmare, multiplei
discrimin ri este astfel rar sau deloc întâlnit .

Depinde mult care dintre institu iile statului î i va asuma un rol


important în aceast problem . Dac ANES dore te s - i extind aria de
competen e i va creiona politici "sensibile" i la alte dimensiuni ale
inegalit ii: vârst , etnie, abilitate/dizabilitate, continuând s r mân

17
Din coali ie fac parte: Centrul de Resurse Juridice, Asocia ia ACCEPT, Centrul
Parteneriat pentru Egalitate, APADOR - CH, ROMANI CRISS, Liga Pro Europa,
UNOPA. site-ul coali iei este: http://www.antidiscriminare.ro/

47
axat pe problematica de gen, probabil vom remarca o mai mare
sensibilizare i a politicilor de gen spre diverse grupuri de femei. Dac
CNCD va dezvolta i mai mult aceast arie, fiindc deja exist unele
cazuri privind multiplicitatea criteriilor de discriminare, din practica de
pân acum, putem sus ine c vom asista la o ierarhizare a criteriilor
"inegalit ii", etnia având un rol preponderent, fiind secondat de
criteriile vârst , gen, i cel foarte vag definit de "categorie social ".
Dac cele dou institu ii vor colabora mai bine în acest domeniu atunci
to i cei implica i – victime ale discrimin rii multiple sau promotorii ai
drepturilor omului i reprezentan i ai organiza iilor guvernamentale i
neguvernamentale care se ocup cu acest subiect vor avea doar de
câ tigat.

Rolul acestei prefa ri teoretice a „Studiului Na ional privind


Discriminarea Multipl în România” a fost în primul rând o încercare de
a clarifica accep iunile de baz sub care circul conceptul de
discriminare multipl i diversitatea de forme pe care îl poate el dobândi
în func ie de pozi ia teoretic adoptat . În al doilea rând am încercat s
oferim i câteva recomand ri i sugestii pentru situa ia din România,
sugestii preliminare care trebuie corelate cu rezultatele concrete ale
cercet rii i analizate în detaliu de factorii de r spundere.

Dezbaterea pe tema discrimin rii multiple: ce este ea, cum trebuie ea


inclus în discursul teoretic i aplicat din România este de abia la
început. În viitor, în func ie de rolul asumat de diver i actori
institu ionali (Agen ie, Consiliu, celelalte Agen ii, judec torii, de
organiza iile neguvernamentale, cercet tori) dezbaterea va c p ta cu
siguran consistenta pe care o merit i va produce acele sugestii,
recomand ri, solu ii de care are nevoie cet eanul care se confrunt i cu
aceast form de discriminare.

Discriminarea, inclusiv cea multipl , se manifest la nivel individual,


organiza ional, institu ional dar i cultural18. Este deci nevoie de
strategii complementare de abordare a fenomenului. Desigur c rolul
CNCD sau ANES este important în tratarea fenomenului discrimin rii,
inclusiv a celei multiple, mai ales la nivel legislativ, juridic. Dar la fel de
important este i rolul institu iilor educa ionale, politice, economice sau
al mass-mediei în con tientizarea i informarea cet eanului cu privire
la ce este , cum se manifest , cum poate fi comb tut discriminarea
(multipl ). Cu alte cuvinte, dincolo de legisla ie, de cadre juridice
adecvate, politicile creionate pentru abordarea fenomenului de

18
Vezi (Nijole V. Benkraitis, Joe R. Feagin, 1986)
48
discriminare multipl trebuie s fie exhaustive-s ating acele institu ii
care pot, prin natura lor, produce schimb ri la nivel de mentalit i,
comportamente, atitudini. O coal mai sensibil -prin programele i
nivelul de preg tire al profesorilor-la problematica discrimin rii
multiple, o media mai atent cu discursul promovat pe aceast tem ,
institu ii economice con tiente de existen a acestui fenomen i institu ii
politice preocupate i de aceast problematic ar crea cadrul adecvat
pentru ca, în ciuda identit ilor multiple ale fiec ruia din noi, s ne
confrunt m cât mai rar, deloc dac se poate, cu discriminarea multipl .

49
CAPITOLUL 3
Toleran i intoleran în România. Credin e, stereotipuri i
grupuri sociale.

Ana Zamfir

Acest capitol î i propune s cerceteze specificul societ ii române ti în


ceea ce prive te nivelul s u de toleran , credin ele, stereotipurile i
atitudinile membrilor s i în raport cu diferitele grupuri minoritare sau cu
risc de discriminare. Leg tura care se stabile te între atitudini i
comportamente este cvasi-general acceptat de comunitatea
speciali tilor în domeniu, cu men iunea c aceast rela ie nu este
simpl , de tip mono-cauzal, ci mediat de o multitudine de factori. De
aceea, este important s afl m care sunt stereotipurile, atitudinile i
credin ele ce modeleaz comportamentele indivizilor în rela ie cu
diferitele grupuri sociale.

Credin ele indivizilor i stereotipurile pozitive sau negative în elese ca


„generaliz ri lipsite de fundament care se refer la to i membrii unui
grup social f r a lua în considerare diferen ele individuale din cadrul
grupului” (D.R. Schaefer, 1989, p.240) joac un rol important în
construc ia atitudinilor i a ac iunilor discriminatorii ce apar în spa iul
social. Credin ele i stereotipurile faciliteaz interpretarea realit ii
sociale, având, în primul rând, o valoare func ional . Totu i, în situa ii
de criz sau în situa ii de dezechilibru a raporturilor de putere între
indivizii/grupurile implicate, credin ele i stereotipurile pot avea
implica ii negative, conducând la reducerea egalit ii de anse, respectiv
la apari ia actelor de discriminare. De altfel, teoria identit ii sociale (H.
Tajfel, 1971) introduce distinc ia între ingroup i outgroup, respectiv
între grupul de apartenen i grupul reprezentat de „ceilal i”. Acest
proces de „categorizare” poate avea efecte negative din perspectiva
faptului c indivizii manifest tendin a de a favoriza propriul grup, în
defavoarea celorlal i (bias). De fapt, stereotipizarea reprezint opera ia
cognitiv care st la baza tratamentului discriminatoriu în cele mai
multe cazuri (Linville, Salovey i Fisher, 1986). Mecanismul psihologic
care se asociaz acestui proces este acela de „omogenizare” a outgroup-
ului ceea ce se refer la tendin a indivizilor de a-i percepe pe membrii
propriului grup mai pu in asem n tori între ei decât sunt percepu i
membrii outgroup-ului.

50
Mai mult decât atât, teoreticienii sunt preocupa i de a a-numitul
„pericol al stereotipiz rii” (en. stereotype threat ) care se refer tocmai
la impactul pe care stereotipurile îl pot avea asupra realit ii. Cercet ri
psihosociologice au pus în eviden faptul c performan ele subiec ilor
stereotipiza i scad în cazul în care stereotipurile negative sunt activate,
ceea ce conduce la instalarea unei situa ii de presiune social (B. Sebt i
J. Forster, 2004).

Revenind la rolul func ional al credin elor i stereotipurilor, respectiv


acela de a facilita procesarea informa iei primite din mediul
înconjur tor, se pune problema stereotipului care este activat în
momentul în care individul cu care intr m în contact apar ine mai multor
grupuri sociale care sunt stereotipizate în spa iul social. Speciali tii au
identificat existen a unei ierarhii la nivel cognitiv care face ca
stereotipurile dominante s fie activate, iar cele mai pu in dominante s
fie inhibate (G. V. Bodenhausen, 1988). Aceast ierarhie conduce, mai
degrab , la utilizarea unei imagini mentale („construct mental”, W.
Lippman, 1922) constituit din elemente ale stereotipurilor activate,
structura sa fiind determinat de intensitatea diferitelor stereotipuri
implicate. De aceea, ne propunem, în cele ce urmeaz , investigarea celor
mai importante stereotipuri i credin e care se identific la nivelul
mentalului colectiv în România pentru o mai bun în elegere a
mecanismelor explicative ale fenomenului discrimin rii i, mai cu
seam , a discrimin rii multiple.

3.1. Credin e i stereotipuri de gen

Stereotipurile i credin ele referitoare la femei i b rba i existente la


nivelul con tiin ei colective se afl în acord cu segregarea rolurilor de
gen care este înc puternic prezent în societatea româneasc . Astfel,
peste 40% dintre subiec ii investiga i sunt de acord c „b rba ii conduc
afacerile mai bine decât femeile”, iar o treime consider c „o femeie nu
poate avea, în acela i timp, i carier i familie”. Cel pu in pentru ace ti
subiec i, femeile sunt asociate, mai degrab , cu sfera familiei, respectiv
cu spa iul privat, în vreme ce b rba ii sunt asocia i cu via a profesional
i cu rolul de conduc tor. A a cum era de a teptat, credin a privitoare la
capacitatea superioar a b rba ilor de a conduce afacerile caracterizeaz
mai degrab subiec ii de sex masculin care împ rt esc aceast idee în
propor ie de peste 50% comparativ cu doar 35% dintre femei. Totu i,
chiar dac ponderea femeilor care resping aceast credin (60%) o
dep e te pe cea a b rba ilor (aproape 40%), trebuie re inut c mai mult

51
de o treime dintre responden ii de sex feminin reproduc acest stereotip.
De cealalt parte, credin a conform c reia o femeie nu poate avea i
carier i familie este împ rt it de o treime dintre subiec i,
înregistrându-se diferen e mai mici între femei i b rba i. În consecin ,
cel pu in o treime dintre indivizi împ rt esc credin e stereotipe cu
privire la participarea profesional a femeilor i b rba ilor, ceea ce poate
afecta egalitatea de anse de pe pia a muncii. De fapt, aceste rezultate
pun în eviden accesul redus al femeilor la posturile de conducere.

Grafic 24. În ce m sur sunte i de acord cu urm toarele afirma ii? (%)
8.1 5.5 6.7 6.7 5.5 6.0
100%

80%
38.7 50.0
60% 59.9 58.0 63.2 60.8

40%
53.2 43.3
20% 34.6 35.3 31.3 33.2
0%
masculin feminin Total masculin feminin Total

barbatii conduc afacerile mai bine decat o femeie nu poate avea si cariera si
femeile familie

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

Luând în considerare variabila educa ie, se constat varia ii importante


în ponderea indivizilor care împ rt esc credin a privitoare la
conducerea afacerilor. Astfel, peste jum tate dintre responden ii f r
studii medii consider c b rba ii conduc afacerile mai bine decât
femeile, 40% dintre cei cu studii medii i doar o treime dintre subiec ii
cu studii superioare. A adar, gradul de stereotipizare scade pe m sur ce
cre te nivelul de instruc ie, ceea ce semnific un nivel superior de
con tientizare i împ rt ire a valorilor egalit ii de anse în rândul
categoriilor mai educate. Cu privire la implicarea femeilor cu familie
(so ii i mame) în carier , educa ia nu determin varia ii semnificative
ceea ce indic un înalt nivel de stabilitate a credin ei la nivelul unei
treimi din popula ia României.

Intensitatea stereotipurilor de gen difer i în raport cu mediul de


reziden . Astfel, mediul rural este asociat cu un nivel superior de
stereotipizare prin faptul c aproape jum tate dintre subiec i consider
c b rba ii conduc afacerile mai bine decât femeile comparativ cu doar
39% din mediul urban. De asemenea, mai mul i subiec i din mediul rural
(36%) resping implicarea femeilor cu familie în carier comparativ cu
cei din mediul urban (31%). De altfel, aceste varia ii se afl în acord cu

52
modelul tradi ional al rolurilor de gen care este mai prezent în mediul
rural.

Grafic 25. În ce m sur sunte i de acord cu urm toarele afirma ii? (%)
100%
10.4 6.1 1.5 6.8 10.1 5.1 0.7 6.0

80%
35.2
53.8 64.7 49.8 66.9
56.0 61.6 60.7
60%

40%

54.4
20% 40.1 43.4
33.8 33.9 33.3 32.4 33.3

0%
fara studii studii medii studii Total fara studii studii medii studii Total
medii superioare medii superioare

barbatii conduc afacerile mai bine decat femeile o femeie nu poate avea si cariera si familie

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

Grafic 26. În ce m sur sunte i de acord cu urm toarele afirma ii? (%)
4.5 9.1 6.7 3.9 8.3 6.0
100%

80%

56.6 42.8 50.0


65.4 55.8 60.8
60%

40%

48.1 43.3
20% 38.9 35.9 33.2
30.7

0%
Urban Rural Total Urban Rural Total

barbatii conduc afacerile mai bine decat femeile o femeie nu poate avea si cariera si familie

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

3.2. Credin e i stereotipuri etnice

Dincolo de diversitatea stereotipurilor asociate diferitelor grupuri etnice,


exist credin e cu con inut pozitiv i negativ cu privire la (co)existen a
mai multor culturi/etnii într-o societate. De obicei, zonele multiculturale
sunt caracterizate de un nivel superior de toleran ce provine tocmai din
acest contact nemijlocit care exist între membrii diferitelor grupuri
etnice. Pu in peste jum tate din popula iei României împ rt e te
credin a conform c reia persoanele de alt etnie îmbog esc cultura

53
României, în vreme ce aproximativ o treime consider c mai multe
etnii sl besc unitatea rii. Incapacitatea exprim rii opiniei este prezent
la circa 15% dintre subiec i, dep ind rata de „nu tiu” i „non r spuns”
înregistrat pentru credin ele privitoare la femei i b rba i. Analizând
credin ele subiec ilor dup apartenen a lor etnic , se contat c românii,
din postura de majoritari, consider c persoanele de alt etnie au o
influen pozitiv la nivelul societ ii în propor ie de 50%, în vreme ce o
treime dintre ei cred în efectele negative ale multiculturalit ii. A a cum
era de a teptat, etnicii maghiari care reprezint cea mai numeroas
minoritate din România împ rt esc credin a influen ei pozitive în cea
mai mare pondere, iar pe cea cu con inut negativ în ponderea cea mai
redus . Acest rezultat este explicat pe de o parte prin tendin a fireasc a
indivizilor de a- i favoriza propriul grup (bias), dar i prin faptul c
dezbaterea public cu privire la drepturile minorit ii maghiare a luat
frecvent în calcul tema unit ii na ionale. De altfel, etnicii maghiari sunt
caracteriza i de cele mai mici rate de nu tiu/non-r spuns ceea ce indic
o opinie puternic coagulat . i etnicii roma au credin e bine cristalizate,
împ rt ind în pondere de 75% ideea influen ei pozitive a
multiculturalismului. Diferen ele existente între credin ele maghiarilor i
romilor comparativ cu cele ale minoritarilor de alte etnii se explic prin
faptul c ace tia din urm provin din grupuri minoritare mai pu in
numeroase i/sau dintre persoane care locuiesc temporar pe teritoriul
României. Ei fie sunt asimila i în mare m sur popula iei majoritare, fie
nu s-au constituit subiect al dezbaterilor publice pe teme etnice care s-au
desf urat în spa iul românesc.

Grafic 27. În ce m sur sunte i de acord cu urm toarele afirma ii? (%)
13.9 11.3 12.9 14.3 13.8 16.3 10.3 15.3 15.6
100%

7.2
80% 12.1 14.3 42.9
36.8 33.4
60% 50.2 52.1
76.3 68.5
40% 81.4 75.0 71.4
52.7 57.1
49.3
20% 33.5 32.4
13.4 16.1
0%
roman maghiar roma alta Total roman maghiar roma alta Total

persoanele de alta etnie imbogatesc cultura Romaniei mai multe etnii slabesc unitatea tarii

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

Valorizarea unui mediu multicultural cre te odat cu nivelul de educa ie.


Astfel, subiec ii cu studii superioare împ rt esc în cea mai mare

54
pondere credin a conform c reia persoanele de alt etnie îmbog esc
cultura României, fiind caracteriza i i de cea mai mic rat a
r spunsurilor „nu tiu” i „nu r spund”. La cel lalt pol, aproximativ un
sfert dintre subiec ii f r studii medii nu pot aproba sau respinge cele
dou afirma ii privitoare la acest subiect ceea ce indic lipsa unei opinii
cristalizate i penetrarea redus a campaniilor/mecanismelor de
promovare a valorilor diversit ii în rândul acestui grup int . Ceea ce se
remarc este faptul c intoleran a etnic caracterizeaz aproximativ o
treime dintre subiec i, indiferent de educa ia acestora. Cu alte cuvinte,
chiar dac ponderea celor care resping credin a cu con inut negativ
cre te odat cu nivelul de educa ie, ponderea celor care sunt de acord cu
ea nu înregistreaz varia ii semnificative. Totu i, se remarc faptul c
jude ele cu popula ie maghiar numeroas sunt caracterizate de cel mai
ridicat nivel de toleran . Din p cate, zona capitalei ca i pol important
de atrac ie pentru migra ia intern i, de ce nu, pentru imigra ie
înregistreaz o pondere a responden ilor care cred c „mai multe etnii
sl besc unitatea na ional ” superioar mediei na ionale.

Grafic 28. În ce m sur sunte i de acord cu urm toarele afirma ii? (%)
3.7
100%
11.6 7.4 13.8 12.6
21.1 15.6
26.8
80%
34.6
36.9 33.4
26.2 65.4
60% 53.1 52.1
44.0
40%

52.7 51.5 58.1 52.7


20% 34.3
29.2 30.9 32.4

0%
fara studii studii medii studii Total fara studii studii medii studii Total
medii superioare medii superioare

persoanele de alta etnie imbogatesc cultura Romaniei mai multe etnii slabesc unitatea tarii

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

65% dintre responden i consider c Poli ia ar trebui s aplice un


tratament diferen iat membrilor grupurilor etnice minoritare. A a cum
era de a teptat, cea mai mare pondere a subiec ilor care împ rt esc
aceast opinie caracterizeaz popula ia majoritar (70%), în vreme ce
etnicii maghiari aprob aceast idee în propor ie mai mic , de 44%.
Romii care se constituie în cea mai vulnerabil categorie în fa a
tratamentelor discriminatorii ale poli iei resping afirma ia în pondere de
75%.

Un nivel de educa ie ridicat determin o cre tere u oar a ponderii


subiec ilor care dezaprob practicile discriminatorii ale poli iei. Totu i,
indiferent de nivelul de educa ie, peste 60% dintre indivizi sunt
55
caracteriza i de lips de încredere fa de persoanele de alt etnie. În
condi iile în care încrederea reprezint elementul central al re elelor
sociale (R. D. Putnam, 1993), este îngrijor tor faptul c mai mult de
60% din popula ie nu prezint capacitatea de a dezvolta rela ii sociale
bazate pe încredere cu persoane de alt etnie.

Grafic 29. În ce m sur sunte i de acord cu afirma ia : „Poli ia trebuie s fie mai
atent cu persoanele de alt etnie care tr iesc în România” ? (%)

Total 65.5 29.1 5.4

alta 25 75

rom 12.5 75 12.5

maghiar 44.1 48.4 7.5

roman 69.0 25.9 5.1

0% 20% 40% 60% 80% 100%

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

Grafic 30. În ce m sur sunte i de acord cu afirma ia : „Poli ia trebuie s fie mai
atent cu persoanele de alt etnie care tr iesc în România” ? (%)

Total 65.5 29.1 5.4

studii superioare 62.5 32.4 5.1

studii medii 66.9 29.0 4.1

fara studii medii 63.8 28.2 8.1

0% 20% 40% 60% 80% 100%

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

3.3. Credin e i stereotipuri legate de vârst

Aproape 30% dintre responden i consider c vârstnicii nu sunt capabili


s munceasc , în vreme ce peste 40% cred c tinerii nu ar trebui s
ajung în pozi ii de decizie. Analiza pe grupe de vârst pune clar în
eviden tendin a indivizilor de a- i favoriza propriul grup de
apartenen . Astfel, responden ii cu vârsta sub 25 ani sunt caracteriza i,

56
în cea mai mare pondere, de credin e negative la adresa vârstnicilor,
respingând stereotipul negativ referitor la propriul grup. Aceste credin e
sunt explicate de procesul de înlocuire a for ei de munc care se refer la
intrarea tinerilor i ie irea vârstnicilor de pe pia a muncii i care
genereaz , printre tineri, coagularea unor atitudini negative fa de
vârstnici. Similar, subiec ii cu vârsta peste 50 de ani manifest cel mai
puternic stereotip negativ la adresa tinerilor, respingând imaginea
negativ a grupului de apartenen în pondere de peste 60%.

Grafic 31. În ce m sur sunte i de acord cu urm toarele afirma ii? (%)
4.8 2.1 4.0 3.3 3.2 4.6 9.1 6.5
100%

80%

56.8 51.3 44.9 49.7


68.4 67.4 62.4
60% 69.2

40%

44.1 46.0 43.8


20% 38.4 34.4
29.5 26.8 29.3

0%
sub 25 ani 26-49 ani peste 50 ani Total sub 25 ani 26-49 ani peste 50 ani Total

persoanele peste 50 ani nu mai sunt capabile sa tinerii nu au suficienta experienta pentru a ajunge pe
munceasca eficient pozitii de raspundere

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

Credin ele i stereotipurile legate de vârst sunt influen ate i de nivelul


de educa ie a indivizilor. Astfel, subiec ii cu nivel redus de colarizare
sunt caracteriza i, în pondere mai mare, de stereotipuri negative legate
de vârst , în vreme ce un nivel superior de educa ie se asociaz în mai
mic m sur cu gândirea stereotip .

Grafic 32. În ce m sur sunte i de acord cu urm toarele afirma ii? (%)
5.0 3.1 0.7 3.3 9.7 5.6 3.7 6.6
100%

80%
46.0 50.0 56.6 49.7
63.1 68.1 74.3 67.5
60%

40%

20% 44.3 44.4 39.7 43.7


31.9 28.8 29.2
25.0
0%
fara studii studii medii studii Total fara studii studii medii studii Total
medii superioare medii superioare

persoanele peste 50 ani nu mai sunt capabile sa tinerii nu au suficienta experienta pentru a
munceasca eficient ajunge pe pozitii de raspundere

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

57
3.4. Credin e i stereotipuri privind persoanele cu dizabilit i

Aproape jum tate din popula ia României con tientizeaz necesitatea


cre terii autonomiei persoanelor cu dizabilit i i a îmbun t irii
particip rii lor sociale. Cu alte cuvinte, respingând ideea
responsabilit ii exclusive a familiei, 48% dintre responden i sus in
mecanismele moderne de asisten specializat a persoanelor cu
dizabilit i i a familiilor acestora ce promoveaz integrarea lor social .
Totu i, 43% dintre subiec i r mân ata a i modelului „tradi ional” de
abordare a problematicii persoanelor cu dizabilit i care îi plaseaz pe
ace tia în grija familiei i care nu stimuleaz participarea lor social sau
cre terea autonomiei lor prin intermediul unor servicii specializate. A a
cum era de a teptat, subiec ii cu dizabilit i resping în pondere
semnificativ mai mare aceast credin , comparativ cu ceilal i indivizi
investiga i.

Grafic 33. În ce m sur sunte i de acord cu afirma ia : „Persoanele cu handicap


trebuie s fie în totalitate în grija familiei” ? (%)

Total 42.9 47.6 9.5

fara handicap 43.1 47.3 9.7

cu handicap 31.8 63.6 4.5

0% 20% 40% 60% 80% 100%

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

De altfel, cre terea nivelului de educa ie se asociaz cu orientarea c tre


principiile moderne ale particip rii i incluziunii sociale a tuturor
indivizilor i cu credin a c situa iile de dificultate trebuie gestionate i
prin intermediul sau cu ajutorul unor institu ii/organiza ii specializate în
acordarea de servicii sociale.

De asemenea, responden ii din mediul rural sunt mai apropia i de ideea


responsabilit ii exclusive a familiei. Acest fapt se explic prin
raportarea lor la un set de credin e i valori specifice modelului
tradi ional în care familia are func ii sporite în societate, precum i prin
penetrarea redus a serviciilor sociale oferite de institu iile statutului
i/sau ONG-uri în zonele rurale.

58
Grafic 34. În ce m sur sunte i de acord cu afirma ia : „Persoanele cu handicap
trebuie s fie în totalitate în grija familiei” ? (%)

Total 43.1 47.4 9.5

studii superioare 39.7 54.4 5.9

studii medii 43.9 47.6 8.5

fara studii medii 43.3 43.6 13.1

0% 20% 40% 60% 80% 100%

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

Grafic 35. În ce m sur sunte i de acord cu afirma ia : „Persoanele cu handicap


trebuie s fie în totalitate în grija familiei” ? (%)

Total 42.9 47.6 9.5

Rural 44.4 44.2 11.4

Urban 41.5 50.7 7.8

0% 20% 40% 60% 80% 100%

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

3.5. Credin e i stereotipuri privind persoanele de alt religie

87% dintre responden i manifest toleran fa de persoanele de alt


religie, în vreme ce 10% resping ideea libert ii practicilor religioase.
Exceptând categoria celor f r religie care este pu in numeroas , cea
mai puternic intoleran este prezent la subiec ii ortodoc i (11%) în
calitatea lor de grup majoritar al României. Faptul c celelalte categorii
de responden i manifest intoleran fa de practican ii altor religii în
pondere mai mic se explic prin statul lor de grupuri minoritare. Totu i,
se poate spune c ponderea celor intoleran i pe motive religioase este
destul de redus în România.

59
Grafic 36. În ce m sur sunte i de acord cu afirma ia : „Oricine este liber s î i
practice credin a religioas dup cum dore te” ? – distribu ia r spunsurilor dup
religia subiec ilor (%)

Total 87.0 9.9 3.1

nici o religie 50.0 50.0

alta 93.9 4.5 1.5

protestanta 86.2 3.4 10.3

romano-catolica 90.7 5.6 3.7

ortodoxa 86.4 10.7 3.0

0% 20% 40% 60% 80% 100%

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

Nivelul de educa ie determin varia ii minime ale toleran ei fa de


persoanele de alte religie. Cu alte cuvinte, ponderea subiec ilor care
manifest toleran fa de existen a altor culte religioase se men ine la
cote înalte, de aproximativ 87%, indiferent de nivelul de educa ie a
subiec ilor ceea ce indic existen a unui climat general de deschidere
fa de practicarea diferitelor credin e religioase.

Grafic 37. În ce m sur sunte i de acord cu afirma ia : „Oricine este liber s î i


practice credin a religioas dup cum dore te” ? – distribu ia r spunsurilor dup
nivelul de educa ie al subiec ilor (%)

Total 87.0 9.9 3.1

studii superioare 86.8 11.0 2.2

studii medii 86.3 10.6 3.1

fara studii medii 88.3 8.1 3.7

0% 20% 40% 60% 80% 100%

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

3.6. Credin e i stereotipuri privind homosexualitatea

Una dintre cele mai puternice credin e privitoare la homosexualitate i


anume c aceast este d un toare pentru societate caracterizeaz peste

60
60% din popula ia României ceea ce arat un nivel ridicat de intoleran
fa de membrii minorit ilor sexuale. Variabila educa ie influen eaz
semnificativ credin ele subiec ilor în sensul cre terii nivelului de
acceptare a persoanelor cu alt orientare sexual . A adar, categoriile mai
educate se dovedesc a fi cele mai tolerante i deschise la diversitate.

Grafic 38. În ce m sur sunte i de acord cu afirma ia: „Homosexualitatea este


periculoas pentru societate” ? (%)

Total 60.7 30.0 9.3

studii superioare 44.9 47.1 8.1

studii medii 61.1 29.9 9.0

fara studii medii 67.8 21.5 10.7

0% 20% 40% 60% 80% 100%

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

A a cum era de a teptat, se înregistreaz diferen e importante între cele


dou medii de reziden . Subiec ii din mediul rural care r mân mai
ata a i valorilor tradi ionale resping ideea homosexualit ii în pondere
de 70%. Mediul urban, purt tor al valorilor modernit ii printre care se
num r i diversitatea i toleran a, este caracterizat de o deschidere mai
mare în privin a peroanelor cu orientare sexual diferit de cea a
majorit ii.

Grafic 39. În ce m sur sunte i de acord cu afirma ia: „Homosexualitatea este


periculoas pentru societate” ? (%)

Total 60.7 30.0 9.3

Rural 70.0 21.3 8.7

Urban 52.1 38.0 9.9

0% 20% 40% 60% 80% 100%

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

61
CAPITOLUL 4
Defavorizare i discriminare în România

Ana Zamfir
Cristina Mocanu

Ast zi, dreptul la egalitate de anse reprezint un drept fundamental al


indivizilor i o valoare universal a societ ii moderne. Aceasta se refer
la respectarea drepturilor i la asigurarea accesului tuturor indivizilor la
diferitele oportunit i. Defavorizarea la care ne referim atunci când
vorbim despre grupurile defavorizate în societate este dat chiar de
accesul inegal al indivizilor la oportunit ile/ ansele din spa iul social,
fie c este vorba despre ocupare, educa ie sau acces la alte bunuri i
servicii. Astfel, situa iile de defavorizare în care se g sesc anumite
grupuri sociale au la baz 3 factori: capacitatea redus a membrilor
acestor grupuri de a accesa oportunit ile existente în spa iul social
(capital uman i social redus); lipsa acestor oportunit i în mediul în care
tr iesc indivizii; precum i refuzarea accesului la oportunit i. Aceast
ultim cauz se subsumeaz fenomenului de discriminare în eles ca
„tratament diferen iat, favorabil sau nefavorabil, al indivizilor care au
acelea i calit i, dar apar in anumitor grupuri sociale, etnice sau
religioase” (S. Chelcea, 1981, p.84). În aceste condi ii, capitolul de fa
î i propune s analizeze percep iile popula iei României cu privire la
existen a unor grupuri/sub-grupuri defavorizate i/sau discriminate în
ara noastr .

4.1. Defavorizare perceput

4.1.1. Defavorizare pe criteriu de gen

Percep ia situa iilor de „avantaj” sau „dezavantaj” în care se g sesc


diferitele grupuri sociale reprezint un indicator al probabilit ii pe care
o au membrii acestor grupuri de a beneficia de oportunit ile existente în
spa iul social. Mai mult decât atât, auto-percep ia pozi iei defavorizate a
grupului de apartenen poate determina apari ia unui fenomen de
descurajare pentru membrii anumitor grupuri. De altfel, exist situa ii în
care indivizi ce apar in unui grup defavorizat care este vizat de unele
m suri afirmative sunt considera i ca fiind avantaja i fa de restul
membrilor societ ii. De aceea, percep ia situa iilor de
62
avantaj/dezavantaj influen eaz atât comportamentul indivizilor în
privin a acces rii oportunit ilor existente în societate, cât i natura
rela iilor dintre membrii diferitelor grupuri sociale.

Faptul de a fi femeie este considerat un avantaj de 35% dintre subiec i i


un dezavantaj de 37%. Distribu ia omogen a r spunsurilor sugereaz c
femeile sunt percepute ca fiind avantajate în anumite situa ii i
dezavantajate în altele. Pe de alt parte, aceast distribu ie se afl într-o
oarecare contradic ie cu percep ia r spândit la nivelul a 80% dintre
responden i conform c reia a fi b rbat reprezint mai degrab un
avantaj. Mai mult decât atât, varia iile determinate de sexul
responden ilor nu sunt foarte mari, indicând o pondere u or mai mare a
responden ilor de sex feminin care consider c a fi femeie reprezint un
dezavantaj, pe fondul cre terii ratei de r spunsuri „nu tiu” i „nu
r spund” la nivelul responden ilor de sex masculin. Totu i, inconsisten a
r spunsurilor la cei doi itemi pune în eviden un nivel redus de
con tientizare a defavoriz rii pe criteriu de gen în România.

Grafic 40. În România, faptul c o persoan este b rbat, respectiv femeie este mai
degrab un avantaj sau un dezavantaj? (%)

Total 35.2 37.3 23.9 3.6


este femeie

feminin 35.3 39.3 22.4 2.9

masculin 35.1 34.9 25.6 4.4

Total 80 5.5 13.1 1.4


este barbat

feminin 81.8 4.7 12.6 0.9

masculin 78.0 6.4 13.7 1.9

0% 20% 40% 60% 80% 100%

mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

Este evident c situa iile de defavorizare afecteaz femeile i b rba ii în


mod diferit în func ie de vârsta acestora. Pe de alt parte, se tie c
percep iile indivizilor sunt influen ate/modelate de experien ele
personale, precum i de experien ele membrilor grupului de apartenen .
Responden ii tineri consider c femeile sunt mai degrab avantajate,
ceea ce se afl în acord cu faptul c ei percep în ponderea cea mai mare,
comparativ cu celelalte grupe de vârst , dezavantajele experimentate de
b rba i. Totu i, chiar i în cazul acestor subiec i, ponderea celor care
consider c femeile sunt dezavantajate este de dou ori mai mare decât
63
a celor care îi v d pe b rba i ca fiind defavoriza i. De altfel, pe m sur
ce cre te vârsta responden ilor, cre te i ponderea celor care consider
c femeile sunt dezavantajate. Pornind de la faptul c percep iile sunt
influen ate de experien ele individuale, se desprinde concluzia c dintre
b rba i, b rba ii tineri sunt cei mai dezavantaja i, îns ei sunt, în
continuare, mai pu in defavoriza i decât femeile. În cazul femeilor, cu
cât cre te vârsta acestora cre te i inciden a situa iilor de defavorizare
care afecteaz femeile adulte i, mai ales, femeile vârstnice.

Grafic 41. În România, faptul c o persoan este b rbat, respectiv femeie este
mai degrab un avantaj sau un dezavantaj? (%)

Total 80.0 5.5 13.1 1.4


este barbat

peste 50 ani 80.2 4.2 14.8 0.8

26-49 ani 81.0 5.8 11.1 2.1

sub 25 ani 76 9.6 13.6 0.8

Total 35.2 37.3 23.9 3.6


este femeie

peste 50 ani 28.1 42.0 27.8 2.1

26-49 ani 38.3 37.6 19.5 4.6

sub 25 ani 52 18.4 24 5.6

0% 20% 40% 60% 80% 100%

mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

Statutul marital al responden ilor determin varia ii semnificative la


nivelul percep iilor femeilor i b rba ilor asupra pozi iei dezavantajate a
femeilor. Astfel, femeile c s torite consider în pondere mai mare decât
celelalte categorii c a fi femeie reprezint un dezavantaj ceea ce arat
c , de fapt, femeile c s torite sunt mai expuse situa iilor de
defavorizare. Chiar i în cazul responden ilor de sex masculin, ponderea
cea mai mare a celor care percep dezavantajarea femeilor caracterizeaz
tot b rba ii c s tori i i b rba ii v duvi unde întâlnim un nivel de
con tientizare superior. Aceste rezultate arat c femeile c s torite se
confrunt cu forme specifice de defavorizare, în special pe pia a muncii,
forme explicate de existen a unui model tradi ional al segreg rii rolurilor
de gen. Responden ii nec s tori i i separa i (mai ales femeile) care
provin, în special, din grupele de vârst tinere consider , în ponderile
cele mai mari, c femeile sunt avantajate. Acest fapt înt re te percep ia
c femeile tinere sunt percepute ca fiind favorizate.

64
Grafic 42. În România, faptul c o persoan este femeie este mai degrab un
avantaj sau un dezavantaj? (%)
Total 35.3 39.3 22.4 2.9

vaduv 38.0 31.0 28.2 2.8

necasatorit 52.4 27.0 17.5 3.2

feminin
separat 100

divortat 31.6 36.8 28.9 2.6

casatorit,fara acte 30 45 15 10

casatorit,cu acte 32.3 43.3 21.9 2.5

Total 35.1 34.9 25.6 4.4

vaduv 22.6 58.1 19.4


masculin

necasatorit 43.9 20.7 31.7 3.7

divortat 47.4 21.1 26.3 5.3

casatorit,fara acte 35.7 35.7 21.4 7.1

casatorit,cu acte 33.4 37.0 24.8 4.8

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

Influen a statutului parental asupra percep iei defavoriz rii femeilor


completeaz imaginea oferit de varia iile induse de starea civil .
Femeile care au copii minori se percep defavorizate în pondere mai
mare decât cele f r copii minori. i b rba ii care au copii consider c
femeile sunt mai defavorizate. În mod evident, defavorizarea femeilor
este determinat i de statul lor parental. Rezultatele sus in ipoteza
conform c reia femeile care au copii se afl într-o pozi ie de dezavantaj,
mai ales în privin a accesului la oportunit ile de pe pia a muncii.

Grafic 43. În România, faptul c o persoan este femeie este mai degrab un
avantaj sau un dezavantaj? (%)

Total 35.3 39.3 22.4 2.9


feminin

fara copii minori 48.8 28 19.2 4

cu copii minori 31.4 42.7 23.3 2.6

Total 35.1 34.9 25.6 4.4


masculin

fara copii minori 40.9 24.2 29.5 5.3

cu copii minori 33.0 39.0 24.1 4.0

0% 20% 40% 60% 80% 100%


mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

65
4.1.2. Defavorizare pe criterii etnice

Maghiari sunt considera i avantaja i de 28% dintre responden i i


dezavantaja i de al i 29%, în vreme ce cei mai mul i subiec i nu pot
aprecia situa ia. A a cum era de a teptat, percep ia defavoriz rii
maghiarilor este mai r spândit în rândul responden ilor care apar in
acestei etnii (40%), precum i în rândul subiec ilor romi (34%) care la
rândul lor reprezint un alt grup aflat în pozi ia de minoritate. Un
fenomen interesant de subliniat este ponderea mare a popula iei
maghiare care se consider dezavantajat .

Analiza r spunsurilor dup nivelul de educa ie a responden ilor pune în


eviden cre terea gradului de con tientizare a situa iilor de defavorizare
a maghiarilor odat cre terea nivelului de educa ie. Astfel, pe m sur ce
cre te nivelul de educa ie, cre te i ponderea subiec ilor care consider
c maghiari sunt defavoriza i atingând un maxim de 34% pentru grupa
responden ilor cu studii superioare. Mai trebuie remarcat c aceast
cre tere are loc pe fondul reducerii ratei de r spunsuri „nu tiu” ceea ce
confirm ipoteza unei mai bune con tientiz ri la nivelul indivizilor mai
instrui i.

Grafic 44. În România, faptul c o persoan apar ine etniei maghiare este mai
degrab un avantaj sau un dezavantaj? – distribu ia r spunsurilor dup etnia
subiec ilor (%)

Total 28.4 29.3 39.2 3.0

alta 14.3 28.6 57.1

roma 31.5 33.9 34.7

maghiar 13.4 40.2 36.1 10.3

roman 29.9 28.9 38.6 2.6

0% 20% 40% 60% 80% 100%

mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

De altfel, distribu ia r spunsurilor subiec ilor de etnie maghiar dup


nivelul lor de educa ie arat c cei cu studii superioare consider c
maghiarii sunt dezavantaja i în pondere mult mai mare decât ceilal i
subiec i (73%).

66
Grafic 45. În România, faptul c o persoan apar ine etniei maghiare este mai
degrab un avantaj sau un dezavantaj? – distribu ia r spunsurilor dup nivelul
de educa ie al subiec ilor (%)

Total 28.4 29.3 39.2 3.0

studii superioare 33.8 33.8 30.1 2.2

studii medii 27.3 30.2 39.2 3.2

fara studii medii 28.2 25.5 43.3 3.0

0% 20% 40% 60% 80% 100%


mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

Grafic 46. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor de etnie maghiar la întrebarea :


„În România, faptul c o persoan apar ine etniei maghiare este mai degrab un
avantaj sau un dezavantaj?” – distribu ia r spunsurilor etnicilor maghiari dup
nivelul de educa ie al acestora (%)

Total 13.8 38.3 37.2 10.6

studii superioare 72.7 18.2 9.1

cu studii medii 15.8 31.6 43.9 8.8

f r studii medii 15.4 38.5 30.8 15.4

0% 20% 40% 60% 80% 100%


mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

Dac în privin a situa iei maghiarilor r spunsurilor subiec ilor cunosc o


distribu ie cât de cât omogen , defavorizarea romilor este perceput de
aproape 70% dintre responden i. Doar 13% nu pot r spunde la aceast
întrebare, comparativ cu o pondere de 40% pentru itemul corespunz tor
etniei maghiare. Responden ii roma î i percep situa ia ca fiind una de
dezavantaj în propor ie covâr itoare, respectiv 81%, iar cei de etnie
maghiar consider c romii sunt dezavantaja i în pondere chiar mai
mare, respectiv 83%. Explica iile provin din faptul c apartenen a la un
grup minoritar poate induce un „bias” similar celui care îi caracterizeaz
pe membrii grupului evaluat, precum i din faptul c percep iile
subiec ilor maghiari pot fi determinate de situa ia romilor maghiari care
se afl la intersec ia a dou criterii de discriminare.

67
Grafic 47. În România, faptul c o persoan este de etnie roma este mai degrab
un avantaj sau un dezavantaj? – distribu ia r spunsurilor dup etnia subiec ilor
(%)

Total 16.0 68.3 13.4 2.3

alta 14.3 42.9 28.6 14.3

roma 12.1 81.5 6.5

maghiar 4.1 83.5 7.2 5.2

roman 17.2 66.5 14.3 2.0

0% 20% 40% 60% 80% 100%


mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

Grafic 48. În România, faptul c o persoan este de etnie roma este mai degrab
un avantaj sau un dezavantaj? – distribu ia r spunsurilor dup nivelul de
educa ie al subiec ilor (%)

Total 16.0 68.3 13.4 2.3

studii superioare 13.2 75.7 9.6 1.5

studii medii 15.5 69.1 12.8 2.6

fara studii medii 18.1 63.4 16.4 2.0

0% 20% 40% 60% 80% 100%


mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

Grafic 49. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor de etnie roma la întrebarea : În


România, faptul c o persoan este de etnie roma este mai degrab un avantaj
sau un dezavantaj? – distribu ia r spunsurilor dup nivelul de educa ie al
subiec ilor (%)

Total 12.2 81.3 6.5

studii superioare 100.0

cu studii medii 12.5 79.2 8.3

f r studii medii 12.4 81.4 6.2

0% 20% 40% 60% 80% 100%

mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

68
Variabila educa ie determin varia ii cu privire gradul de con tientizare
i sensibilizare în raport cu problematica de fa . A a se face c trei
sferturi dintre subiec ii cu studii superioare sunt de p rere c romii sunt
dezavantaja i i doar 10% manifest lipsa opiniei.

To i romii cu studii superioare investiga i sunt de p rere c se afl într-o


pozi ie de dezavantaj ceea ce arat un nivel mai bun de cunoa tere i
în elegere a situa iei lor. Este foarte greu de spus dac ei sunt
defavoriza i mai frecvent decât ceilal i romi sau dac au o capacitate
superioar de a- i evalua propria situa ie.

4.1.3. Defavorizare pe criteriu de vârst

Percep ia defavoriz rii persoanelor cu vârsta peste 50 de ani întrune te


un consens semnificativ în rândul subiec ilor în sensul c responden ii
provenind din toate grupele de vârst consider în pondere de
aproximativ 80% c persoanele vârstnice sunt dezavantajate.
Precarizarea st rii de s n tate, capacitatea redus de a desf ura
activit i ce implic efort fizic, precum i existen a unor stereotipuri i
prejudec i cu privire la persoanele vârstnice îi „pun” pe reprezentan ii
acestei categorii de vârst într-o pozi ie de dezavantaj. A a cum era de
a teptat, tinerii se distan eaz cel mai mult de problematic printr-o rat
mai mare a r spunsurilor „nu tiu”.

Grafic 50. În România, faptul c o persoan are peste 50 de ani este mai
degrab un avantaj sau un dezavantaj? – distribu ia r spunsurilor dup vârsta
subiec ilor (%)

Total 8,0 81,7 9,1 1,2

peste 50 ani 8,6 81,6 9,3 0,4

26-49 ani 7,2 83,1 7,7 2,1

sub 25 ani 8 77,6 13,6 0,8

0% 20% 40% 60% 80% 100%


mai degraba un avantaj m ai degraba un dezavantaj NS NR

Analizând percep iile responden ilor pe sexe i grupe de vârst , se


contat c percep ia defavoriz rii vârstnicilor este u or mai r spândit în
rândul b rba ilor care se raporteaz , probabil, la accesul pe pia a muncii.
Având o vârst de pensionare mai mare decât femeile i presiunile unui
model tradi ional de segregare a rolurilor de gen, b rba ii ocup sau î i

69
caut un loc de munc pân la o vârst mai înaintat . Paradoxal,
percep ia defavoriz rii vârstnicilor este mai prezent în rândul
responden ilor de sex masculin din grupa de vârst adult care se
dovedesc a fi îngrijora i în leg tur cu viitorul lor. De altfel, majoritatea
subiec ilor de peste 50 de ani sunt deja pensionari a a c nu mai sunt
amenin a i de insecuritatea venitului. B rba ii de vârst adult care nu
mai pot beneficia de politicile generoase de pensionare anticipat î i
manifest îngrijorarea în leg tur cu viitorul lor pe o pia a muncii care
defavorizeaz persoanele cu vârsta peste 50 de ani.

Per total, peste 65% dintre responden i consider c a fi tân r reprezint


un avantaj în România, în vreme ce aproape un sfert sunt de p rere c
tinerii sunt dezavantaja i. Pe grupe de vârst , ponderea celor care îi v d
pe tineri dezavantaja i r mâne constant , îns inciden a percep iei
avantajelor cre te pe m sur ce vârsta subiec ilor scade. Cu alte cuvinte,
tinerii se percep avantaja i în mai mare m sur decât îi percep ceilal i,
iar acest lucru are loc pe fondul sc derii ratei de r spunsuri „nu tiu”.
De i majoritatea rezultatelor pun în eviden tendin a subiec ilor de a- i
accentua situa ia de defavorizare, tinerii manifest fenomenul invers, iar
acest lucru se explic tocmai prin faptul c ei valorizeaz mult tinere ea
i celelalte elemente asociate acestei vârste.

Grafic 51. În România, faptul c o persoan are peste 50 de ani este mai
degrab un avantaj sau un dezavantaj? (%)

Total 8,7 79,8 10,6 0,9

peste 50 ani 9,6 80,4 10,0


feminin

26-49 ani 8,2 80,9 9,3 1,6

sub 25 ani 8,1 72,6 17,7 1,6

Total 7,1 84,0 7,5 1,5

7,8 82,8 8,6 0,8


masculin

peste 50 ani

26-49 ani 5,7 86,2 5,2 2,9

sub 25 ani 7,9 82,5 9,5

0% 20% 40% 60% 80% 100%

mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

Mai mult decât atât, percep ia faptului c a fi tân r este avantajos le


caracterizeaz într-o m sur mai mare pe femei, comparativ cu b rba ii.
Aceast diferen se reg se te, în special, în rândul subiec ilor cu vârsta
sub 50 de ani.

70
Grafic 52. În România, faptul c o persoan are mai pu in de 25 de ani este mai
degrab un avantaj sau un dezavantaj? (%)

Total 65,8 22,7 10,6 0,9

peste 50 ani 64,1 22,6 13,1 0,2

26-49 ani 66,8 22,7 8,6 1,9

sub 25 ani 68,8 23,2 8

0% 20% 40% 60% 80% 100%


mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

Grafic 53. În România, faptul c o persoan are mai pu in de 25 de ani este mai
degrab un avantaj sau un dezavantaj? (%)
Total 66,7 21,1 11,5 0,7

peste 50 ani 63,5 22,2 14,3


feminin

26-49 ani 68,9 19,8 9,7 1,6

sub 25 ani 69,4 22,6 8,1

Total 64,9 24,5 9,6 1,0

11,9 0,4
masculin

peste 50 ani 64,8 23,0

26-49 ani 63,8 27,0 6,9 2,3


sub 25 ani 68,3 23,8 7,9

0% 20% 40% 60% 80% 100%


mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

4.1.4. Defavorizarea persoanelor cu dizabilit i

Persoanele cu dizabilit i sunt percepute ca suferind de un dezavantaj


puternic în societate. Ponderea foarte mare a subiec ilor care sunt de
aceast p rere semnific nu numai un deficit important de participare
social i acces la oportunit i pentru persoanele cu dizabilit i, ci i o
înalt inciden a actelor de discriminare îndreptate împotriva acestora.
Mai trebuie remarcat c în rândul responden ilor cu dizabilit i cre te
ponderea celor care apreciaz propria situa ie ca fiind avantajoas . Poate
fi vorba despre valorizarea presta iilor i beneficiilor sociale pe care le
primesc persoanele ce au certificat de handicap, tiut fiind faptul c
sistemul de acordare a acestora este/a fost deseori eludat. Oricum ar fi,
percep ia statutului defavorizat al persoanelor cu dizabilit i este
prezent la aproape 90% din popula ie.
71
Grafic 54. În România, faptul c o persoan are handicap este mai degrab un
avantaj sau un dezavantaj? (%)

Total 87.6 9.2 1.1


2.1
fara certificat de
87.5 9.4 1.1
handicap
2.0
cu certificat de
9.1 86.4 4.5
handicap

0% 20% 40% 60% 80% 100%


mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

4.1.5. Defavorizare pe criterii religioase

30% dintre responden i sunt de p rere c membrii minorit ilor


religioase sunt dezavantaja i în România, în vreme ce peste jum tate nu
o opinie format în aceast direc ie. Ponderea celor care percep situa ia
de dezavantaj scade pentru categoriile minoritare. Astfel, protestan ii
cred c persoanele de alt religie sunt defavoriza i în pondere de 27%,
iar romano-catolicii în propor ie de doar 22%. Mai mult decât atât,
protestan ii sunt caracteriza i de cea mai mare pondere a celor care
consider avantajoas apartenen a la o minoritate religioas , ceea ce
arat c ace ti responden i valorizeaz participarea lor la comunitatea
religioas din care fac parte.

Grafic 55. În România, faptul c o persoan are alt religie decât cea a
majorit ii este mai degrab un avantaj sau un dezavantaj? (%)

Total 14.7 29.7 51.0 4.7

nici o religie 75 25

alta 15.2 13.6 54.5 16.7

protestanta 24.1 27.6 44.8 3.4

romano-catolica 9.3 22.2 61.1 7.4

ortodoxa 14.8 31.0 50.5 3.7

0% 20% 40% 60% 80% 100%


mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

72
4.1.6. Defavorizare cauzat de orientarea sexual

Peste 70% dintre responden i sunt de p rere c minorit ile sexuale sunt
defavorizate în România, în vreme ce mai mult de 20% nu au o opinie
format în aceast direc ie. Exprimarea/recunoa terea identit ii sexuale
se asociaz , deseori, cu acte de discriminare ce subîntind situa ia de
defavorizare pe care o experimenteaz persoanele cu orientare sexual
diferit . Nivelul de con tientizare a inciden ei acestor acte este mai
ridicat în rândul subiec ilor din mediul urban unde exist , de altfel, i un
nivel mai ridicat de toleran .

Grafic 56. În România, faptul c o persoan este homosexual este mai degrab
un avantaj sau un dezavantaj? (%)

Total 2.0 72.3 23.8 1.8

Rural 2.2 67.5 28.0 2.2

Urban 1.9 76.7 19.9 1.5

0% 20% 40% 60% 80% 100%

mai degraba un avantaj mai degraba un dezavantaj NS NR

A adar, cel pu in la nivelul percep iilor popula iei din România,


grupurile defavorizate sunt reprezentate de persoanele cu dizabilit i,
vârstnicii, persoanele cu alt orientare sexual i romii. Membrii acestor
grupuri sunt percepu i ca având o pozi ie vulnerabil în societate,
inclusiv în fa a actelor de discriminare. Mai trebuie remarcat c aceste
grupuri sunt caracterizate de coeziune redus i/sau de incapacitate de a-
si promova i reprezenta interesele la nivelul diferitelor structuri de
decizie ceea ce cre te riscul lor de marginalizare social . Femeile,
persoanele de alt religie, etnicii maghiari i tinerii sunt asocia i cu
statutul de grup defavorizat într-o m sur mai mic decât celelalte
grupuri investigate.

4.2. Discriminare (multipl ) perceput

Una dintre cele mai uzitate modalit i de a estima inciden a discrimin rii
este m surarea discrimin rii percepute. Chiar dac aceasta nu se înscrie
în categoria metodelor „obiective”, evaluarea percep iilor popula iei cu
privire la existen a actelor de discriminare ofer informa ii pre ioase ce
73
pot fi folosite ca i indicatori proxy în procesul de m surare a
fenomenului discrimin rii. A adar, m surarea discrimin rii percepute,
al turi de cea a discrimin rii subiective (reprezentat de experien ele de
discriminare declarate de subiec i) reprezint op iuni metodologice
frecvent utilizate de comunitatea tiin ific în domeniu.

4.2.1. Discriminare perceput în locurile publice

Rezultatele arat faptul c femeile rome, femeile cu dizabilit i i


femeile s race sunt cele mai discriminate în spa iile publice. Valorile
înregistrate sunt semnificativ mai mari decât cele înregistrate de femei
în general care sunt expuse unor comportamente discriminatorii în locuri
precum restaurantele, parcurile sau chiar pe strad . Acest fapt arat c
aceste sub-categorii de femei sunt supuse tratamentului diferen iat i pe
baza apartenen ei lor la alte grupuri care sunt int a discrimin rii
precum etnia roma, persoanele cu dizabilit i sau persoanele s race.
Amplitudinea varian ei variabilelor reprezentate de discriminarea
perceput a diferitelor grupuri sociale este maxim (9) pentru toate
grupurile investigate. Cu alte cuvinte, exist atât subiec i care percep un
nivel minim de discriminare, cât i responden i care percep un nivel
maxim de discriminare existent în societatea româneasc . Analizând
coeficien ii de varia ie care indic gradul de consens între r spunsuri, se
constat c acolo unde se percepe un nivel mai mare de discriminare
exist i un consens mai ridicat între r spunsuri. Astfel, cea mai mic
discriminare perceput este cea îndreptat împotriva femeilor (3,4), îns
percep iile indivizilor variaz în propor ie foarte mare (coeficient de
varia ie de 75,8). Referitor la celelalte grupuri sociale pentru care
discriminarea perceput în locurile publice este mai ridicat (dep ind
valoarea de 5,5), percep iile indivizilor variaz într-o m sur mai mic
ceea ce arat o omogenitate mai mare a acestora. Trebuie s subliniem
faptul c valoarea coeficientului de varia ie poate reprezenta o m sur a
nivelului de încredere asociat discrimin rii percepute ca i indicator
proxy pentru inciden a actelor de discriminare.

Pentru evaluarea fenomenului discrimin rii multiple, este important s


vedem dac diferen ele care se stabilesc între discriminarea perceput a
femeilor i discriminarea perceput a diferitelor sub-categorii de femei
sunt semnificative din punct de vedere statistic. De asemenea, trebuie s
analiz m i semnifica ia statistic a diferen elor înregistrate între
discriminarea perceput a sub-categoriilor de femei i discriminarea
perceput a grupurile lor de apartenen (romii, persoanele cu
dizabilit i i persoanele s race).

74
Tabel 3. Indicatori ai dispersiei discrimin rii percepute în locurile publice
pentru .... (pe o scal de la 1 la 10, unde 1 reprezint discriminare minim , iar
10 discriminare maxim )
Coeficient
Amplitudinea de varia ie
variantei (val. (abatere
max. – val. Abatere standard/
Medie min.) standard medie*100)
femei 3,4 9 2,6 75,8
romi 5,5 9 2,9 52,3
femei rome 5,8 9 2,9 50,3
persoane cu handicap 5,6 9 2,9 52,2
femei cu handicap 5,8 9 3,0 51,2
persoane s race 5,6 9 2,9 51,4
femei s race 5,7 9 2,9 50,7

În primul rând, este necesar s evalu m rela iile care se stabilesc între
perechile de variabile analizate. F r excep ie, între variabile luate în
discu ie se stabilesc rela ii de corela ie semnificative din punct de vedere
statistic. În cazul discrimin rii percepute în locurile publice, rezultatele
pun în eviden corela ii medii între discriminarea suferit de femei i
cea a femeilor rome, între discriminarea femeilor i cea a femeilor cu
dizabilit i, precum i între cea a femeilor i cea îndreptat împotriva
femeilor s race (0,4). Concluzia este c femeile rome, femeile cu
dizabilit i i femeile s race sufer anumite forme specifice de
discriminare în spa iul public pentru c sunt femei. Mai mult decât atât,
corela iile care se stabilesc între discriminarea femeilor rome i cea a
romilor în general, între discriminarea femeilor cu dizabilit i i cea a
persoanelor cu dizabilit i, precum i între discriminarea femeilor s race
i cea a persoanelor s race sunt corela ii foarte puternice. Acest lucru
arat c apartenen a femeilor la aceste grupuri influen eaz de o manier
hot râtoare formele de discriminare îndreptat împotriva acestora. În
consecin , se poate spune c formele de discriminare suferite de aceste
sub-categorii de femei sunt explicate atât de apartenen a lor de gen, cât
i de apartenen a la grupurile romilor, persoanelor cu dizabilit i i
persoanelor s race, cu men iunea c aceast ultim dimensiune are o
putere explicativ mai mare. De fapt, rezultatele arat c femeile roma
sunt mai discriminate decât romii în general, femeile cu dizabilit i sunt
mai discriminate decât persoanele cu dizabilit i, iar femeile s race sunt
mai discriminate decât persoanele s race în locurile publice. Aplicarea
testului statistic de semnifica ie a pus în eviden faptul c exist
diferen e semnificative între toate perechile de variabile investigate. Se
poate concluziona c femeile rome sunt victime ale discrimin rii
multiple în locurile publice (pe strad , magazine, restaurante, baruri,

75
mijloace de transport în comun, etc.) cu men iunea c actele de
discriminare îndreptate împotriva lor sunt explicate în mai mare m sur
de apartenen a lor etnic , decât de cea de gen. Concluzii similare sunt
valabile pentru femeile cu dizabilit i i pentru femeile s race.

Tabel 4. Diferen ele înregistrate între discriminarea perceput în locurile


publice a......(pe o scal de la 1 la 10, unde 1 reprezint discriminare minim ,
iar 10 discriminare maxim )
Interval de testul de
Diferen a
Perechi de variabile Corela ie încredere 95% semnifica ie
medie
t
Min. Max.

femei - femei roma 0,4* -2,3 -2,5 -2,1 -22,4*


romi - femei roma 0,9* -0,2 -0,3 -0,1 -4,1*
persoane cu handicap –
femei cu handicap 0,9* -0,2 -0,3 -0,1 -5,9*
femei - femei cu
handicap 0,4* -2,3 -2,5 -2,2 -23,8*
persoane s race - femei
s race 0,9* -0,1 -0,2 0,0 -3,3**
femei - femei s race 0,4* -2,2 -2,4 -2,1 -22,8*
*p<0,001
** p<0,005

4.2.2. Discriminare perceput în coli

De i caracterizat de o valoare mic , discriminarea fetelor în coli este


u or superioar celei suferite de b ie i, ceea ce pune în eviden
existen a unor acte sporadice de discriminare de gen în colile din
România. Amplitudinea varian ei percep iilor în ceea ce prive te
discriminarea din coli atinge valoarea maxim semnificând
eterogenitatea acestora. Mai mult decât atât, nivelul redus al consensului
înregistrat la nivelul subiec ilor investiga i este pus în eviden i de
coeficien ii ridica i de varia ie, mai cu seam a celor înregistra i pentru
discriminarea b ie ilor i a fetelor. A adar, exist acte sporadice de
discriminare în coli îndreptate împotriva b ie ilor i, într-o m sur u or
mai mare, împotriva fetelor. Pentru celelalte categorii, discriminarea
perceput este caracterizat de valori mai mari, care dep esc mijlocul
scalei (5). Dup aceste rezultate, fetele cu dizabilit i sunt discriminate
în coli în cea mai mare m sur , fiind urmate de copiii cu dizabilit i,
fetele roma i fetele din familiile s race.

76
Tabel 5. Indicatori ai dispersiei discrimin rii percepute în coli pentru .... (pe o
scal de la 1 la 10, unde 1 reprezint discriminare minim , iar 10 discriminare
maxim )
Coeficient de
Amplitudinea varia ie
variantei (val. (abatere
max. – val. Abatere standard/
Medie min.) standard medie*100)
b ie i 2,1 9 2,0 94,5
fete 2,6 9 2,2 86,1
romi 5,0 9 2,9 57,2
fete roma 5,2 9 2,9 55,9
copii din familii
s race 5,1 9 2,8 54,6
fete din familii s race 5,2 9 2,8 53,7
copii cu handicap 5,4 9 2,9 53,5
fete cu handicap 5,6 9 2,9 52,7

Tabel 6. Diferen ele înregistrate între discriminarea perceput în coli a......(pe


o scal de la 1 la 10, unde 1 reprezint discriminare minim , iar 10 discriminare
maxim )
Interval de testul de
Diferen a încredere 95% semnifica ie
Perechi de variabile Corela ie
medie t
Min. Max.

b ie i - fete 0,8* -0,5 -0,6 -0,4 -10,7*


copii romi - fete roma 0,9* -0,1 -0,2 0,0 -3,4**
fete - fete roma 0,4* -2,5 -2,7 -2,4 -26,4*
fete - fete din familii
s race 0,4* -2,6 -2,8 -2,4 -28,5*
copii din familii
s race - fete din
familii s race 0,9* -0,1 -0,2 -0,1 -3,6*
copii cu handicap -
fete cu handicap 1,0* -0,1 -0,2 -0,1 -3,9*
fete - fete cu
handicap 0,4* -2,9 -3,1 -2,8 -30,6*
*p<0,001
** p<0,005

Analizând rela iile dintre variabilele reprezentate de discriminarea


perceput în coli a diferitelor grupuri, se constat existen a de corela ii
semnificative din punct de vedere statistic între toate perechile de
variabile investigate. Cele mai mari corela ii se reg sesc între
discriminarea copiilor romi i cea a fetelor roma, discriminarea copiilor
s raci i cea a fetelor s race, precum i copiilor cu dizabilit i i a fetelor
cu dizabilit i. Corela iile stabilite între discriminarea fetelor în general

77
i cea a diferitelor sub-categorii de fete are o intensitate medie ceea ce
arat c apartenen a de gen explic într-o oarecare m sur formele de
discriminare cu care se confrunt sub-categoriile analizate. Diferen ele
înregistrate între valorile variabilelor analizate în pereche sunt
semnificative din punct de vedere statistic, cu men iunea c diferen a
între discriminarea copiilor romi i discriminarea fetelor roma este
semnificativ la un nivel de încredere mai mic fa de celelalte diferen e.
A adar, fetele roma, fetele s race i fetele cu dizabilit i sunt afectate de
discriminare multipl , fiind mai discriminate decât copiii romi în
general, copiii s raci, respectiv copiii cu dizabilit i. De fapt,
discriminarea acestora este explicat , în primul rând, de apartenen a lor
la etnia romilor, grupul persoanelor cu dizabilit i, respectiv la cel al
persoanelor s race i, în al doilea rând de apartenen a lor de gen. Mai
trebuie spus c apartenen a copiilor la etnia romilor îi pozi ioneaz pe
ace tia într-o postur de risc crescut în fa discrimin rii în coal ,
indiferent de alte caracteristici socio-demografice ale acestora.

4.2.3. Discriminare perceput în rela ia cu autorit ile locale

Valorile discrimin rii percepute în rela ia cu autorit ile locale pun în


eviden faptul c femeile s race, vârstnicii cu dizabilit i i femeile
rome sunt cele mai afectate grupuri. A adar, i în rela ia cu autorit ile,
criteriile de discriminare sunt multiple: etnia rom , vârsta, situa ia
material , .a. De asemenea, amplitudinea maxim a varian ei
variabilelor analizate indic o diversitate mare a percep iilor. Mai mult
decât atât, cei mai mari coeficien i de varia ie se înregistreaz pentru
discriminarea românilor în general i cea a persoanelor cu dizabilit i.
De fapt, nivelul mai redus de discriminare perceput a acestor grupuri se
asociaz cu un nivel mai mic de consens între responden i. Acest fapt
arat c exist acte sporadice de discriminare ale lucr torilor din
institu iile autorit ii locale la adresa românilor în general. Celelalte
categorii investigate sunt caracterizate de valori de dou ori mai mari ale
discrimin rii percepute, ceea ce arat o inciden mai mare a actelor de
discriminare îndreptate împotriva lor.

Toate perechile de variabile sunt caracterizate de rela ii de corela ie


semnificative din punct de vedere statistic, îns cele mai puternice
corela ii sunt cele dintre discriminarea romilor i cea a femeilor roma,
precum i dintre discriminarea persoanelor s race i cea a femeilor
s race. Diferen ele statistic semnificative dintre discriminarea românilor
i cea a romilor, dintre discriminarea românilor i cea a persoanelor cu
dizabilit i, precum i dintre discriminarea românilor i cea a
persoanelor s race pun în eviden existen a discrimin rii pe criterii

78
etnice, a handicapului i a situa iei materiale. Mai mult decât atât,
diferen ele semnificative dintre discriminarea romilor i a femeilor
roma, discriminarea persoanelor cu dizabilit i i a vârstnicilor cu
dizabilit i, precum i dintre discriminarea persoanelor s race i a
femeilor s race indic existen a fenomenului discrimin rii multiple
pentru aceste sub-categorii. A adar, actele de discriminare care
afecteaz femeile roma, vârstnicii cu dizabilit i i femeile s race sunt
explicate, în principal, de apartenen a acestora la grupurile romilor,
persoanelor cu dizabilit i, respectiv a persoanelor s race.

Tabel 7. Indicatori ai dispersiei discrimin rii percepute în rela ia cu autorit ile


locale pentru .... (pe o scal de la 1 la 10, unde 1 reprezint discriminare
minim , iar 10 discriminare maxim )
Coeficient de
Amplitudinea varia ie
variantei (val. (abatere
max. – val. Abatere standard/
Medie min.) standard medie*100)
români 2,7 9 2,3 85,5
romi 5,1 9 2,9 57,1
femei rome 5,3 9 3,0 56,5
persoane cu handicap 4,7 9 3,0 63,8
vârstnici cu handicap 5,3 9 3,1 58,3
persoane s race 5,3 9 2,9 55,4
femei s race 5,4 9 3,0 54,7

Tabel 8. Diferen ele înregistrate între discriminarea perceput în rela ia cu


autorit ile locale a….(pe o scal de la 1 la 10, unde 1 reprezint discriminare
minim , iar 10 discriminare maxim )
Diferen a Interval de testul de
Perechi de variabile Corela ie medie încredere 95% semnifica ie
Min. Max. t
romani - romi 0,4* -2,4 -2,6 -2,2 -24,9*
romi - femei roma 0,9* -0,2 -0,3 -0,1 -4,4*
romani - persoane cu
handicap 0,4* -2,0 -2,2 -1,8 -20,3*
persoane cu handicap
- vârstnici cu
handicap 0,8* -0,6 -0,7 -0,5 -10,2*
romani - persoane
s race 0,4* -2,5 -2,7 -2,3 -26,5*
persoane s race -
femei s race 0,9* -0,1 -0,2 -0,1 -4,1*
*p<0,001

79
4.2.4. Discriminare perceput în spitale

Discriminarea perceput în spitale este mai mare decât cea din locurile
publice, din coli sau în rela ia cu autorit ile locale. Astfel,
discriminarea perceput în unit ile medicale atinge valori de 6,1 pentru
persoanele s race i 5,9 pentru femeile roma. Amplitudinea varian ei,
precum i coeficientul de varia ie indic diversitate mare a percep iilor,
mai cu seam pentru inciden a discrimin rii în rândul românilor în
general. Pentru toate celelalte grupuri, varia ia r spunsurilor m surat
prin coeficientul de varia ie se plaseaz în jurul pragului de 50, cu
excep ia discrimin rii percepute în rândul persoanelor cu HIV/SIDA
care cunoa te o dispersie mai mare valorilor. Se remarc , totu i, valorile
înalte ale discrimin rii percepute în spitale mai ales pentru categoriile
s race de popula ie.

Tabel 9. Indicatori ai dispersiei discrimin rii percepute în spitale pentru .... (pe
o scal de la 1 la 10 unde 1 reprezint discriminare minim , iar 10 discriminare
maxim )
Coeficient
Amplitudinea de varia ie
variantei (val. (abatere
max. – val. Abatere standard/
Medie min.) standard medie*100)
români 3,3 9 2,6 80,0
romi 5,6 9 2,9 51,7
femei roma 5,9 9 2,9 50,0
persoane vârstnice 5,4 9 2,8 51,6
femei vârstnice 5,7 9 2,9 51,0
persoane cu handicap 5,4 9 2,9 54,6
vârstnici cu handicap 5,7 9 3,0 53,1
persoane s race 6,1 9 2,9 47,1
femei s race 6,1 9 2,9 47,9
persoane infectate cu
HIV/SIDA 5,7 9 3,3 57,1
copii infecta i cu
HIV/SIDA 5,6 9 3,3 58,3

Analizând semnifica ia statistic a diferen elor dintre valorile perechilor


de variabile investigate, constat m c exist dou situa ii în care nu
putem trage concluzii cu privire la existen a unor acte de discriminare
multipl . Astfel, persoanele cu situa ie materiale precar nu sunt tratate
diferen iat în func ie de gen în spitale, neexistând diferen e
semnificative în aceast direc ie. De asemenea, discriminarea perceput
a copiilor infecta i cu HIV/SIDA nu difer semnificativ de discriminarea
persoanelor cu HIV/SIDA. Aceasta arat c starea material precar i
80
apartenen a la grupul persoanelor cu HIV/SIDA reprezint criterii de
discriminare „puternice” care aplatizeaz diferen ele intra-grupale în
privin a discrimin rii în spitale. Diferen ele semnificative înregistrate
între valorile discrimin rii românilor comparativ cu romii, persoanele cu
dizabilit i, persoanele s race, respectiv persoane infectate cu
HIV/SIDA indic existen a actelor de discriminare în spitale dup
criteriile apartenen ei la etnia rom , vârstei înaintate, situa iei materiale
precare i apartenen ei la grupul persoanelor cu HIV/SIDA. Mai mult
decât atât, i pentru celelalte perechi de variabile investigate, diferen ele
înregistrate sunt statistic semnificative, punând în eviden fenomenul
discrimin rii multiple în spitale care afecteaz : femeile roma, femeile
vârstnice i vârstnici cu dizabilit i. Mai trebuie subliniat c
discriminarea femeilor rome este explicat , în principal, de dimensiunea
etnic a identit ii lor. De asemenea, tratamentul diferen iat al femeilor
vârstnice este explicat, în cea mai mare m sur , de vârsta acestora, iar
discriminarea vârstnicilor cu dizabilit i are drept principal fundament
handicapul acestora.

Tabel 10. Diferen ele înregistrate între discriminarea perceput în spitale


a….(pe o scal de la 1 la 10, unde 1 reprezint discriminare minim , iar 10
discriminare maxim )
Diferen a Interval de testul de
Perechi de variabile Corela ie medie încredere 95% semnifica ie
Min. Max. t
romani - romi 0,5* -2,3 -2,5 -2,1 -25,2*
romi - femei rome 0,9* -0,3 -0,3 -0,2 -5,7*
romani - persoane
vârstnice 0,6* -2,2 -2,3 -2,0 -26,0*
persoane vârstnice -
femei vârstnice 0,9* -0,2 -0,3 -0,2 -6,1*
romani - persoane cu
handicap 0,5* -2,1 -2,3 -1,9 -23,1*
persoane cu handicap -
vârstnici cu handicap 0,9* -0,4 -0,4 -0,3 -8,5*
romani - persoane
s race 0,5* -2,8 -3,0 -2,6 -29,5*
persoane s race - femei
s race 0,9* 0,0 -0,1 0,0 -1,1
romani - persoane
infectate cu HIV/SIDA 0,4* -2,4 -2,6 -2,2 -19,7*
persoane infectate cu
HIV/SIDA - copii
infecta i cu HIV/SIDA 0,9* 0,0 -0,1 0,1 0,1
*p<0,001

81
Din analiza datelor, anumite criterii de discriminare se dovedesc a fi mai
„puternice” în raport cu altele, constituindu-se în dimensiuni de risc
major pentru indivizi. Astfel, criteriile asociate cu cel mai mare risc de
discriminare sunt: apartenen a la etnia roma, s r cia i handicapul. În
consecin , la intersec ia acestora cu dimensiunea de gen i/sau vârst se
identific sub-grupurile expuse i supuse discrimin rii multiple.

4.2.5 Discriminare perceput pe pia a muncii

Teoreticienii au pus în eviden tendin a dezavantajelor de a se cumula.


Astfel, defavorizarea sau refuzarea accesului la beneficii cuvenite într-
un anumit domeniu sl be te capacitatea indivizilor de participare
social , respectiv de accesare a oportunit ilor din alte domenii. A a
cum am v zut, situa ia material precar se constituie într-un criteriu cu
risc major de discriminare în spa iul public, inclusiv în privin a
accesului la servicii publice. În consecin , actele de discriminare de pe
pia a muncii care reduc accesul la un anume loc de munc , la anumite
ocupa ii, la promovare, venituri i/sau la formare profesional afecteaz
nu numai poten ialul de dezvoltare profesional a indivizilor, ci i
capacitatea lor de a beneficia de bunuri i servicii de calitate. De aceea,
efectele discrimin rii pe pia a muncii îi expun pe victimele acesteia la
acte de discriminare în alte sfere ale vie ii sociale. De asemenea,
discriminarea pe pia a muncii produce descurajarea i demotivarea
resurselor umane, afectând nu numai calitatea vie ii i performan a
profesional a indivizilor, dar i performan a economic a firmelor care
sub-utilizeaz capitalul uman disponibil.

Discriminare perceput la angajare

Discriminarea la angajare reprezint un determinant major al


marginaliz rii i excluziunii sociale, cu referire special la indivizii care
nu au loc de munc i se afl în c utarea unuia. În astfel de cazuri,
refuzarea accesului la un loc de munc echivaleaz cu cre terea riscului
de s r cie i a vulnerabilit ii în fa a excluziunii sociale.

Percep iile indivizilor arat c handicapul/dizabilitatea, vârsta înaintat


i etnia roma sunt principalele trei criterii de discriminare la angajare.
Toate celelalte criterii introduse în analiz sunt men ionate de mai pu in
de jum tate dintre subiec i, ceea ce arat o inciden mai ridicat a
actelor de discriminare la angajare îndreptate împotriva romilor,
vârstnicilor i persoanelor cu dizabilit i. Discriminarea pe motive
religioase este men ionat de cea mai mic pondere de responden i.

82
Grafic 57. Percep iile indivizilor cu privire la existen a discrimin rii la
angajare, pe criterii de discriminare (%)

alta religie 26.5 73.5

varsta redusa 46.8 53.2

gen 46.9 53.1

alta etnie 49.8 50.2

etnia roma 77.7 22.3

varsta inaintata 79.7 20.3

handicap 85.8 14.2

0% 20% 40% 60% 80% 100%


percepe discriminare nu percepe discriminare

Aproximativ 50% dintre responden i sunt de p rere c nu exist


discriminare de gen la angajare, în vreme ce 35% consider c dac un
patron ar trebui s aleag între dou persoane cu acela i nivel de
educa ie i calificare este mai probabil s aleag un b rbat. Doar 12%
sunt de p rere c b rba ii sunt discrimina i la angajare. Se remarc
faptul c sexul responden ilor nu influen eaz distribu ia r spunsurilor
ceea ce arat o stabilitate ridicat a percep iilor în rândul subiec ilor
investiga i. Pornind de la ideea c percep iile indivizilor cu privire la
manifestarea unui fenomen în societate sunt modelate de experien ele
lor personale, putem spune c varia iile induse de nivelul de educa ie a
responden ilor eviden iaz faptul c segmentele de popula ie mai slab
educate sunt mai expuse/vulnerabile în fa a tratamentului diferen iat la
angajare. Astfel, odat cu nivelul de instruc ie, cre te i ponderea celor
care consider c nu exist tratament diferen iat pe criterii de gen la
angajare. De asemenea, persoanele din mediul rural sunt mai expuse
discrimin rii de gen la angajare, iar acest fapt este pus în eviden de
ponderea mai mic a responden ilor din aceste zone care consider c
este la fel de probabil ca un angajator s aleag o femeie sau un b rbat
pentru angajare.

Fenomenul de discriminare multipl la angajare întâlnit la intersec ia


dintre gen i vârst , precum i gen i statut parental este pus în eviden
de diferen ele înregistrate între distribu iile r spunsurilor la itemii
specifici. Rezultatele arat c tinerii, i mai ales femeile tinere, sunt mai
pu in expuse discrimin rii de gen. Pe de alt parte, analizând intersec ia
genului cu statutul parental, se constat c femeile cu copii reprezint , în

83
mod clar, un grup vulnerabil în fa a discrimin rii la angajare. Astfel,
distribu ia r spunsurilor arat c angajatorii favorizeaz , mai degrab ,
b rba ii cu copii în detrimentul femeilor cu copii. A adar, dac femeile
tinere par mai pu in expuse discrimin rii decât femeile în general, cele
cu copii sunt caracterizate de un risc superior de tratament diferen iat la
angajare.

Grafic 58. Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre dou
persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai degrab ?
(%)

Total 35.2 11.7 47.3 4.8 1.1

studii superioare 33.1 8.8 55.1 2.9

studii medii 34.8 12.1 47.1 4.8 1.2

fara studii medii 36.9 12.1 44.0 5.7 1.3

0% 20% 40% 60% 80% 100%


un barbat o femeie la fel de probabil NS NR

Distribu ia r spunsurilor dup sexul subiec ilor i grupa de vârst arat


c b rba ii tineri se consider discrimina i la angajare. Astfel, dintre
subiec ii de sex masculin cu vârsta sub 25 de ani care cred c exist
tratament diferen iat, cei mai mul i consider c angajatorii aleg mai
degrab femei tinere decât b rba i tineri cu acela i nivel de calificare.
De cealalt parte, responden ii de sex feminin din aceea i grup de
vârst care percep existen a unor acte de discriminare se distribuie
echilibrat între cele dou direc ii de discriminare. Este dificil de evaluat
în ce m sur percep iile b rba ilor tineri reflect realitatea. Totu i, luând
în considerare i r spunsurile femeilor tinere, trebuie s constat m c
discriminarea de gen pare a avea o inciden mai sc zut la tineri decât
la alte grupe de vârst i c afecteaz atât femeile, cât i b rba ii.
Situa iile în care femeile tinere sunt favorizate pot fi explicate de
dezvoltarea semnificativ a sectorului serviciilor care determin un
necesar important de for de munc pentru lucrul cu
publicul/clien ii/beneficiarii.

Dup cum am mai spus, femeile cu copii sunt tratate diferit, la angajare,
fa de femeile tinere. De fapt, categoria femeilor tinere este asociat cu
caracteristici de genul: f r obliga ii familiale, disponibilitate la program
prelungit, disponibilitate la deplas ri în interes de serviciu i, nu în
ultimul rând, atractivitate. Aceste elemente, în cazul în care ele sunt
84
valorizate de angajatori, determin defavorizarea femeilor cu copii.
Distribu ia r spunsurilor dup sexul i statul parental al responden ilor
indic faptul c percep ia discrimin rii femeilor cu copii este mai
r spândit în rândul subiec ilor care au copii. A adar, se poate spune c
statutul parental adânce te discriminarea de gen în România.

Tabel 11. Discriminare multipl la angajare. Intersec ia genului cu vârsta i a


genului cu statutul parental
Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre dou persoane cu
acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai degrab ?..., (%)
…un b rbat 35,2 …un b rbat tân r 21,2 …un b rbat cu copii 26,9
…o femeie 11,7 …o femeie tân r 15,0 …o femeie cu copii 7,3
…la fel de …la fel de
probabil 47,2 probabil 58,9 …la fel de probabil 56,5
…N 4,9 …NS 4,3 …NS 8,4
…NR 1,1 …NR 0,7 …NR 0,9

Grafic 59. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor cu vârsta de pân în 25 de ani,


femei i b rba i, la întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru
angajare dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine
ar alege mai degrab ?” (%)

feminin 19.4 19.4 58.1 3.2

masculin 15.9 22.2 58.7 3.2

0% 20% 40% 60% 80% 100%


un barbat tanar o femeie tanara la fel de probabil NS NR

Grafic 60. Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre dou
persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai
degrab ?, (%)

Total 25.5 8.4 56.6 8.9 0.5


feminin

fara copii 23.2 10.4 54.4 12.0

cu copii 26.2 7.8 57.3 8.0 0.7

Total 28.5 6.0 56.3 7.9 1.2


masculin

fara copii 25.0 9.8 53.8 9.1 2.3

cu copii 29.8 4.6 57.3 7.4 0.9

0% 20% 40% 60% 80% 100%

un barbat cu copii o femeie cu copii la fel de probabil NS NR

85
A a cum am v zut, vârsta înaintat se num r printre cele mai frecvente
criterii de discriminare la angajare. Mai mult de trei sferturi dintre
responden i consider c exist tratament diferen iat al vârstnicilor în
sensul defavoriz rii lor. Analizând distribu ia r spunsurilor pe grupe de
vârst , se constat sc derea ponderii responden ilor care cred c nu
exist discriminare de vârst la angajare odat cu cre terea în vârst .
Concomitent, se înregistreaz cre terea ratei r spunsurilor de „nu tiu”
care semnific o stare de pasivitate în leg tur cu subiectul ce îi
caracterizeaz , de fapt, pe acei responden i care sunt inactivi din punct
de vedere economic. Pentru c nu au acces la anumite locuri de munc
din cauza lipsei lor de experien , responden ii tineri consider c
vârstnicii sunt favoriza i în pondere mai mare decât celelalte grupe de
vârst . Totu i, propor ia celor care sunt de p rere c lucr torii vârstnici
sunt discrimina i la angajare este foarte mare, indiferent de vârsta
subiec ilor.

Grafic 61. Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre dou
persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai
degrab ?, (%)
3.9
Total 77.9 1.8 15.5 0.9

5.3
peste 50 ani 76.8 1.9 14.8 1.3
3.0
26-49 ani 79.1 1.4 15.8 0.7

1.6
sub 25 ani 77.6 3.2 17.6

0% 20% 40% 60% 80% 100%


o persoana sub 50 ani o persoana peste 50 ani la fel de probabil NS NR

Distribu ia r spunsurilor responden ilor vârstnici, pe sexe, cu privire la


discriminarea perceput a vârstnicilor la angajare ne ajut s cercet m
specificul intersec iei dintre vârst i gen. Se constat c diferen ele
înregistrate între sexe sunt relativ mici, îns ele pun în eviden faptul c
b rba ii vârstnici se consider mai defavoriza i decât femeile din aceea i
categorie de vârst . De altfel, b rba ii activeaz mai mult în sectoare
economice unde necesarul de munc fizic în condi ii de munc dificile
este mai mare, fiind cunoscut faptul c vârsta erodeaz poten ialul de
munc fizic . Femeile sunt majoritare în domenii în care înaintarea în
vârst nu are implica ii la fel de importante la nivelul capacit ii de
munc . În consecin , b rba ii vârstnici se percep mai discrimina i pe
criteriul vârstei decât sunt femeile la angajare. Din acest motiv, b rba ii
vârstnici pot fi considera i un grup cu risc de discriminare multipl .

86
Grafic 62. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor cu vârsta peste 50 de ani, femei
i b rba i, la întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare
dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege
mai degrab ?” (%)
1.9
Total 76.8 14.8 5.3 1.3

2.6
feminin 75.7 17.4 3.0 1.3

1.2
masculin 77.9 12.3 7.4 1.2

0% 20% 40% 60% 80% 100%


o persoana sub 50 ani o persoana peste 50 ani la fel de probabil NS NR

De cealalt parte, discriminarea tinerilor la angajare este perceput de


aproximativ jum tate dintre subiec i. Dintre ace tia, cei mai mul i sunt
de p rere c tinerii sunt defavoriza i în favoarea persoanelor cu vârsta
peste 25 de ani. Analizând distribu ia r spunsurilor subiec ilor pe grupe
de vârst , se constat c percep ia discrimin rii tinerilor este prezent în
mai mic m sur la subiec ii cu vârsta sub 25 de ani. De altfel, la
celelalte grupe de vârst cre te atât ponderea subiec ilor care percep
defavorizarea tinerilor, cât i a celor ce percep favorizarea lor. În
consecin , se poate trage concluzia c tinerii sunt, mai degrab ,
discrimina i negativ la angajare, îns inciden a acestor situa ii nu este la
fel de mare ca în cazul vârstnicilor.

Grafic 63. Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre dou
persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai
degrab ?, (%)
Total 35.3 11.5 48.0 4.4 0.9

peste 50 ani 36.7 11.4 45.6 5.3 1.1

26-49 ani 34.8 12.3 48.3 3.9 0.7

sub 25 ani 32.0 8.8 56.0 2.4 0.8

0% 20% 40% 60% 80% 100%

o persoana peste 25 ani o persoana sub 25 ani la fel de probabil NS NR

87
Analizând r spunsurile subiec ilor cu vârsta pân în 25 de ani, pe sexe,
se contat c b rba ii se percep mai expu i discrimin rii pe criteriul
vârstei decât femeile. A adar, la intersec ia celor dou dimensiuni,
b rba ii tineri se simt mai discrimina i pe criteriu de gen decât femeile
de aceea i vârst , precum i pe criteriu de vârst . A adar, se poate trage
concluzia c b rba ii tineri se constituie într-o categorie defavorizat la
angajare, cu referire special la sectorul serviciilor unde ponderea
lucr torilor tineri este mai mare i unde sunt preferate femeile.
“De regul pe pia a muncii, anun urile de munc fac discriminare de gen i de vârst ,
fiind frecvent combinate cu criteriul de etnie” (respondent cheie - studiu de caz
Bucure ti)

Intersec ia dintre gen i etnie arat c apartenen a la alte etnii cre te


riscul discrimin rii de gen. Femeile minoritare din punct de vedere etnic
se g sesc în pozi ii mai vulnerabile decât restul femeilor ceea ce face ca
ele s reprezinte categorii cu risc de discriminare multipl la angajare.
Grafic 64. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor cu vârsta sub 25 de ani, femei i
b rba i, la întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre
dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai
degrab ?” (%)

Total 32.0 8.8 56.0 2.4 0.8

feminin 30.6 6.5 61.3 1.6

masculin 33.3 11.1 50.8 3.2 1.6

0% 20% 40% 60% 80% 100%

o persoana peste 25 ani o persoana sub 25 ani la fel de probabil NS NR

Grafic 65. Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre dou
persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai degrab ?
(%)
Total 35.2 11.7 47.1 4.9 1.1

alta 25.0 25.0 25.0 25.0

rom 37.5 6.3 43.8 12.5

maghiar 58.1 5.4 32.3 4.3

roman 33.0 12.3 48.9 4.6 1.2

0% 20% 40% 60% 80% 100%


un barbat o femeie la fel de probabil NS NR

88
De altfel, discriminarea persoanelor de alt etnie la angajare este
perceput de aproximativ jum tate dintre responden i care consider c
ace tia sunt defavoriza i la angajare în raport cu etnicii majoritari.
Subiec ii de etnie maghiar men ioneaz existen a discrimin rii etnice în
pondere mai mic decât românii, ceea ce arat c exist discriminare
etnic orientat împotriva maghiarilor, îns inciden a ei este mai sc zut
decât cea perceput la nivelul popula iei. Totu i, 42% dintre maghiari
percep existen a unui tratament diferen iat la angajare. Responden ii
romi se remarc prin ponderea mare a r spunsurilor „nu tiu” ce arat o
anumit incapacitate de a evalua astfel de situa ii. A adar, se poate
spune c exist cazuri de discriminare etnic la angajare, iar etnicii
maghiari sunt discrimina i la angajare în m sur mai mic decât
persoanele de alt etnie. Acest rezultat se coreleaz cu faptul c distan a
social fa de maghiari este cea mai redus , comparativ cu celelalte
grupuri etnice.
Grafic 66. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor de diferite etnii la întrebarea
„Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre dou persoane cu
acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai degrab ?” (%)

Total 47.8 43.1 6.3 0.7


2.0
alta 50.0 37.5 12.5

6.3
rom 31.3 37.5 25.0
1.1 1.1
maghiar 41.9 55.9
2.1
roman 48.7 42.0 6.5 0.8

0% 20% 40% 60% 80% 100%


o persoana de etnie romana o persoana de alta etnie la fel de probabil NS NR

Grafic 67. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor de etnie maghiar , femei i


b rba i, la întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre
dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai
degrab ?” (%)

Total 41.9 1.1 55.9 1.1

feminin 45.8 52.1 2.1

masculin 37.8 2.2 60.0

0% 20% 40% 60% 80% 100%

o persoana de etnie romana o persoana de alta etnie la fel de probabil NS NR

89
Analizând r spunsurile subiec ilor de etnie maghiar , pe sexe, se
constat c nivelul perceput al discrimin rii etnice la angajare este mai
mare în rândul femeilor care par a fi mai expuse acestui fenomen.
Aceste rezultate confirm concluzia conform c reia femeile minoritare
din punct de vedere etnic sunt mai vulnerabile în fa a actelor de
discriminare la angajare.
Discriminarea romilor la angajare este perceput de mai bine de trei
sferturi dintre subiec i. Romii sunt, în continuare, caracteriza i de o rat
mare a r spunsurilor de „nu tiu” ce semnific , de fapt, slaba
con tientizare a fenomenului discrimin rii i a efectelor sale. De altfel,
celelalte grupuri minoritare percep discriminarea romilor la angajare în
propor ie mai mare decât popula ia majoritar , semn c sunt mai
sensibile la statutul de minoritar i la implica iile sale. Distribu ia
r spunsurilor subiec ilor romi pe sexe nu pune, în mod direct, în
eviden un grad de vulnerabilitate în fa a discrimin rii la angajare mai
ridicat în cazul femeilor pentru c ele coaguleaz o pondere mult mai
mare a r spunsurilor „nu tiu”. De fapt, pe fondul unui model puternic
tradi ional, femeile rome nu sunt caracterizate de un comportament activ
de c utare a unui loc de munc ceea ce face ca ele s nu fie con tiente
i/sau expuse, în aceea i m sur , actelor de discriminare la angajare.
Intersec ia dintre etnie i religie pune în eviden vulnerabilitatea mai
mare a grupului romilor musulmani în fa a discrimin rii la angajare.
Romii cu religie majoritar se percep discrimina i în propor ie de peste
75%, în vreme romii romano-catolici i cei cu alte religii care sunt, în
principal, musulmani se consider chiar mai expu i discrimin rii la
angajare. Mai trebuie remarcat c romii protestan i sunt caracteriza i de
un risc mai redus de discriminare gra ie mecanismelor de suport
existente la nivelul comunit ii religioase.
Grafic 68. Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre dou
persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai degrab ?
(%)
Total 76.7 1.0 15.1 6.2 1.0

alta 75.0 12.5 12.5

rom 62.5 12.5 25.0

maghiar 87.1 11.8 1.1

roman 75.9 1.1 15.5 6.4 1.1

0% 20% 40% 60% 80% 100%


o persoana de etnie romana o persoana de etnie roma la fel de probabil NS NR

90
Grafic 69. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor de etnie roma i de diferite
religii la întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre
dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai
degrab ?” (%)

alta 90 10

protestanta 33.3 22.2 44.4

romano-catolica 100

ortodoxa 76 1 15 6 2

0% 20% 40% 60% 80% 100%


o persoana de etnie romana o persoana de etnie roma la fel de probabil NS NR

De altfel, discriminarea pe criterii religioase este perceput de o pondere


mic de responden i ceea ce arat o inciden redus a sa, cel pu in cu
privire la categoriile religioase care nu sunt asociate cu un stereotip
negativ puternic a a cum sunt practican ii Yoga i martorii lui Iehova.
Totu i, la intersec ia apartenen ei religioase cu etnia roma se contureaz
dou grupuri cu nivel mai ridicat de vulnerabilitate: romii musulmani
sau romii turco-t tari, respectiv romii romano-catolici sau romii
maghiari. Aceste sub-categorii nu sunt asumate/integrate de comunitatea
etnicilor turco-t tari, nici de cea a maghiarilor fiind expu i
marginaliz rii i tratamentului diferen iat în mai mare m sur .

Handicapul/dizabilitatea se dovede te a fi cel mai important criteriu de


discriminare la angajare. Ponderea celor care percep discriminarea
persoanelor cu dizabilit i la angajare este u or mai mare în rândul
persoanelor f r dizabilit i decât în rândul celor cu dizabilit i ceea ce
arat o anumit deschidere i sensibilizare a popula iei majoritare fa de
aceast problematic . Oricum, persoanele cu dizabilit i „reclam ”
acest fenomen în propor ie de 80%, constituindu-se în categoria cea mai
discriminat la angajare.

Distribu ia r spunsurilor subiec ilor cu dizabilit i, dup etnie, pune în


eviden nivelul mai ridicat de vulnerabilitate a persoanelor cu
dizabilit i care sunt minoritare etnic în fa a actelor de discriminare.
A adar, intersectarea handicapului cu etnia determin adâncirea gradului
de defavorizare a persoanelor cu dizabilit i.

91
Grafic 70. Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre dou
persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai degrab ?
(%)

Total 85.2 0.9 7.9 5.1 0.8

fara handicap 85.2 1.0 7.8 5.1 0.9

cu handicap 80.0 13.3 6.7

0% 20% 40% 60% 80% 100%


o persoana fara handicap o persoana cu handicap la fel de probabil NS NR

“A putea spune c atunci când o persoan cu dizabilit i merge la un interviu, dac la


acela i interviu vin persoane s n toase, din start persoana cu handicap, indiferent de ce
handicap ar avea, pleac cu un dezavantaj. Chiar dac vorbim de un job pe care
persoana cu handicap îl poate realiza în acelea i condi ii, dac la acela i job merge o
persoan f r handicap i una cu handicap, cel cu dizabilit i nu are nici o ans . Asta
i pentru c exist mentalitatea asta în România s fie angajat cineva care e bun la
toate” (respondent cheie - studiu de caz Timi )

Grafic 71. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor cu dizabilit i i de diferite


religii la întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru angajare dintre
dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe cine ar alege mai
degrab ?” (%)

roma 85.7 14.3

maghiar 100.0

roman 70.6 17.6 11.8

0% 20% 40% 60% 80% 100%

o persoana fara handicap o persoana cu handicap la fel de probabil NS

Discriminare perceput la locul de munc

Percep iile indivizilor privind inciden a discrimin rii la locul de munc


pun în eviden faptul c cei mai defavoriza i la promovare sau în
accesul la formare profesional sunt vârstnicii i etnicii romi. Peste 70%
dintre subiec i percep existen a actelor de discriminare la locul de
92
munc îndreptate împotriva acestora, în vreme ce vârsta redus ,
apartenen a la alt etnie i genul sunt considerate criterii de discriminare
la locul de munc de aproximativ 40% dintre responden i.

Grafic 72. Percep iile indivizilor cu privire la existen a discrimin rii la locul de
munc , pe criterii de discriminare (%)

gen 37.1 62.9

alta etnie 41.2 58.8

varsta redusa 44.7 55.3

etnia roma 70.7 29.3

varsta inaintata 76.2 23.8

0% 20% 40% 60% 80% 100%

percepe discriminare nu percepe discriminare

Grafic 73. Dac un patron ar trebui s aleag pentru promovare sau formare
profesional dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe
cine ar alege mai degrab ? (%)

Total 28.5 8.5 57.4 5.0 0.5

feminin 29.5 9.3 57.2 3.6 0.4

masculin 27.4 7.7 57.6 6.7 0.6

0% 20% 40% 60% 80% 100%


un barbat o femeie la fel de probabil NS NR

De fapt, discriminarea de gen la locul de munc este perceput de


aproximativ 37% dintre responden i, majoritatea dintre ei considerând
c b rba ii sunt favoriza i la promovare i în accesul la formare
profesional . Femeile percep existen a discrimin rii de gen în propor ie
u or mai mare decât b rba ii, îns diferen a nu este semnificativ . Mai
trebuie remarcat c femeile sunt mai discriminate în raport cu
promovarea i accesul la formare profesional decât sunt la angajare.
Dup cum se tie, perioada regimului comunist a condus la atragerea
masiv a femeilor pe pia a muncii, fenomen ce nu a fost asociat i cu
remodelarea rolurilor de gen, respectiv cu redistribuirea sarcinilor
familiale. În consecin , femeile nu au la fel de mult timp i efort de

93
investit în via a profesional , ceea ce explic parte din inciden a
perceput mai mare a discrimin rii femeilor la locul de munc fa de
cea la angajare.

Intersectarea genului cu statutul parental aduce în lumin defavorizarea


la locul de munc a femeilor cu copii care, de i este slab con tientizat ,
arat c existen a „obliga iilor familiale” determin discriminarea
femeilor la locul de munc .

Tabel 12. Discriminare perceput la locul de munc . Intersec ia genului cu


statutul parental
Dac un patron ar trebui s aleag pentru promovare sau pentru formare
profesional dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i cu acelea i
performan e, pe cine ar alege mai degrab ?..., (%)
…un b rbat 29,6 …un b rbat cu copii 26,6
…o femeie 8,9 …o femeie cu copii 4,7
…la fel de probabil 55,6 …la fel de probabil 60,0
…N 5,2 …NS 8,0
…NR 0,7 …NR 0,8

Distribu ia r spunsurilor dup etnia subiec ilor arat c statutul de


minoritar etnic adânce te riscul discrimin rii de gen, mai ales pentru
femeile maghiare, nu numai la angajare, ci i în privin a promov rii i a
accesului la formare profesional .

Grafic 74. Dac un patron ar trebui s aleag pentru promovare sau formare
profesional dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe
cine ar alege mai degrab ? (%)

alta 28.6 57.1 14.3

roma 40.3 9.7 40.3 8.1 1.6

maghiar 41.2 5.2 48.5 5.2

roman 27.4 9.1 58.1 4.8 0.6

0% 20% 40% 60% 80% 100%


un barbat o femeie la fel de probabil NS NR

Discriminarea tinerilor la locul de munc este perceput de aproape


jum tate dintre responden i. Diferen ele ap rute pe grupe de vârst nu
sunt foarte mari, îns ele pun în eviden faptul c tinerii nu se percep la
fel de discrimina i precum îi v d ceilal i. Totu i, indiferent de vârst ,
aproximativ 30% dintre responden i consider c tinerii sunt

94
discrimina i în situa ii de promovare i acces la formare profesional în
favoarea persoanelor cu vârst mai ridicat .

Grafic 75. Dac un patron ar trebui s aleag pentru promovare sau formare
profesional dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe
cine ar alege mai degrab ? (%)

Total 30.9 13.8 49.0 5.7 0.6

peste 50 ani 32.9 13.5 45.1 7.6 0.8

26-49 ani 29.5 13.7 52.0 4.4 0.5

sub 25 ani 28 15.2 53.6 3.2

0% 20% 40% 60% 80% 100%


o persoana peste 25 de ani o persoana sub 25 de ani
la fel de probabil NS
NR

Analizând distribu ia r spunsurilor subiec ilor cu vârsta sub 25 de ani în


func ie de sexul acestora, se constat faptul c femeile tinere se percep
ca fiind mai dezavantajate pe criteriul vârstei decât b rba ii tineri. Dac
la angajare, rezultatele indic defavorizarea b rba ilor tineri, la locul de
munc femeile tinere sunt mai discriminate. A adar, genul i vârsta se
intersecteaz generând forme specifice de defavorizare ce afecteaz
diferitele subgrupuri.

Grafic 76. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor cu vârsta sub 25 de ani, femei i
b rba i, la întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru promovare sau
formare profesional dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i
calificare, pe cine ar alege mai degrab ?” (%)

Total 28.0 15.2 53.6 3.2

feminin 30.6 12.9 53.2 3.2

masculin 25.4 17.5 54.0 3.2

0% 20% 40% 60% 80% 100%


o persoana cu varsta peste 25 de ani o persoana cu varsta sub 25 de ani
la fel de probabil NS

95
A a cum am mai spus, discriminarea vârstnicilor la locul de munc este
cel mai puternic perceput . Aproape trei sferturi din popula ia
investigat consider c persoanele cu vârsta peste 50 de ani sunt
defavorizate în favoarea celor mai tineri la promovare sau în privin a
accesului la programe de formare profesional . Aceast percep ie este
mai r spândit în rândul tinerilor i a popula iei de vârst adult .
Vârstnicii „reclam ” existen a unor acte de discriminare care îi afecteaz
la locul de munc în propor ie de aproximativ 70%.

Grafic 77. Dac un patron ar trebui s aleag pentru promovare sau formare
profesional dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe
cine ar alege mai degrab ? (%)
Total 73.6 2.6 18.0 5.0 0.8

peste 50 ani 70.5 2.7 19.0 6.5 1.3

3.9
26-49 ani 75.9 2.1 17.6 0.5

sub 25 ani 77.6 4.0 15.2 3.2

0% 20% 40% 60% 80% 100%


o persoana sub 50 ani o persoana peste 50 ani la fel de probabil NS NR

R spunsurile subiec ilor cu vârsta peste 50 de ani, în dimensiune de gen,


pun în eviden faptul c femeile vârstnice sunt asociate cu un risc mai
mare de discriminare de vârst decât b rba ii. În consecin , la
intersec ia dintre vârst i gen, atât femeile tinere, cât i femeile
vârstnice sunt mai discriminate la locul de munc decât b rba ii din
acelea i categorii de vârst . De cealalt parte, b rba ii tineri i cei
vârstnici au risc mai mare de discriminare la angajare.

„La vârsta de 48 de ani am fost disponibilizat , de i din punct de vedere profesional


eram apreciat la serviciu. Am fost pus pe listele cu disponibiliza i pentru c nu eram
între in tor de familie – eram c s torit i nu aveam copii minori între inere. În plus, nu
mai aveam mult i m puteam pensiona anticipat i, deci sc pam de omaj. Am fost
disponibilizat în locul altei persoane cu probleme. Am fost nedrept it de eful meu
direct de atunci. El a întocmit listele cu disponibiliza i. S-a consultat i cu liderul de
sindicat care îi proteja pe cei cu situa ie social dificil . Cunosc mai multe cazuri de
genul meu. Selec ia se f cea inând cont i de criterii profesionale i de utilitatea
posturilor, dar aveau prioritatea persoanele cu situa ie familiar deosebit . Dup
câteva luni, cei de la întreprindere m-au chemat înapoi pentru c î i d duser seama c
aveau nevoie de mine i c le r m sese munca neacoperit . Dup ce au restructurat
activitatea, m-au reangajat la vechiul meu loc de munc .” (Virginia, 56 de ani, victima
a discrimin rii multiple – studiu de caz Bucure ti)

96
“Femeile roma reprezint un subgrup care poate constitui subiectul unor discrimin ri
multiple dac lu m criteriul de gen i de apartenen etnic . În general, criteriul care
apare cel mai frecvent la discriminarea multipl este cel de gen, iar cuplul de criterii
care apare cel mai frecvent în practic , mai ales în raporturile de munc , include genul
i vârsta.” (respondent cheie - studiu de caz Bucure ti)

Grafic 78. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor cu vârsta peste 50 de ani, femei
i b rba i, la întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru promovare
sau formare profesional dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i
calificare, pe cine ar alege mai degrab ?” (%)

Total 70.5 2.7 19.0 6.5 1.3

feminin 72.6 3.5 19.6 3.5 0.9

masculin 68.4 2.0 18.4 9.4 1.6

0% 20% 40% 60% 80% 100%

o persoana sub 50 ani O persoana peste 50 ani la fel de probabil NS NR

Grafic 79. Dac un patron ar trebui s aleag pentru promovare sau formare
profesional dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe
cine ar alege mai degrab ? (%)

Total 40.3 1.0 50.7 7.3 0.7

alta 37.5 50.0 12.5

rom 37.5 37.5 25.0

maghiar 38.7 60.2 1.1

roman 40.5 1.1 50.0 7.6 0.8

0% 20% 40% 60% 80% 100%


o persoana de etnie romana o persoana de alta etnie
la fel de probabil NS
NR

Aproximativ 40% dintre responden i percep existen a actelor de


discriminare etnic în accesul la promovare i formare profesional .
Patern-ul de distribu ie a rezultatelor dup etnia responden ilor este
asem n tor cu cel înregistrat pentru discriminarea perceput la angajare,
cu men iunea c în cazul discrimin rii la locul de munc , ponderea
subiec ilor care percep existen a discrimin rii este mai mare. În
consecin , discriminarea persoanelor de alt etnie este mai accentuat
în privin a accesului la promovare i formare profesional , decât în cea a
accesului la un loc de munc . Mai mult decât atât, percep ia
97
discrimin rii etnice la locul de munc variaz mai pu in în raport cu
etnia subiec ilor decât variaz discriminarea perceput la angajare ceea
ce arat un nivel mai ridicat de con tientizare la nivelul popula iei
majoritare.

Mai mult decât atât, la intersec ia dintre gen i etnie, se identific sub-
grupul femeilor maghiare care percep discriminarea etnic la locul de
munc în pondere mai mare decât b rba ii cu aceea i identitate etnic .
Acest fapt confirm vulnerabilitatea mai ridicat a femeilor de alt etnie
decât cea majoritar , comparativ cu b rba ii din acela i grup etnic.

Grafic 80. Distribu ia r spunsurilor etnicilor maghiari, femei i b rba i, la


întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru promovare sau formare
profesional dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe
cine ar alege mai degrab ?” (%)

Total 38.7 60.2 1.1

feminin 43.8 56.3

masculin 33.3 64.4 2.2

0% 20% 40% 60% 80% 100%

o persoana de etnie romana o persoana de alta etnie la fel de probabil NS NR

Grafic 81. Dac un patron ar trebui s aleag pentru promovare sau formare
profesional dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe
cine ar alege mai degrab ? (%)

Total 69,7 1,1 21,9 6,7 0,6

alta 87,5 12,5

rom 68,8 12,5 18,8

maghiar 77,4 21,5 1,1

roman 68,8 1,2 22,3 7,0 0,7

0% 20% 40% 60% 80% 100%


o persoana de etnie romana o persoana de etnie roma
la fel de probabil NS
NR

Discriminarea etnic îndreptat împotriva romilor este mai accentuat


fa de cea orientat împotriva persoanelor de alte etnii, ceea ce

98
coreleaz cu existen a unui stereotip negativ mult mai puternic asociat
etnicilor romi. Se remarc faptul c etnicii romi sunt caracteriza i, din
nou, de cea mai mare pondere de r spunsuri „nu tiu”, în vreme ce
subiec ii de etnie maghiar înregistreaz cele mai pu ine astfel de
r spunsuri. Putem considera c aceast discrepan reprezint o m sur
a diferen ei de informare i con tientizare între cele dou grupuri
minoritare cu privire la problematica discrimin rii.

Analizând distribu ia r spunsurilor etnicilor romi, pe sexe, se constat o


percep ie a discrimin rii etnice mai accentuat în rândul femeilor rome
comparativ cu b rba ii. A adar, la intersec ia dintre gen i etnie, femeile
rome se desprind ca o categorie cu risc major de discriminare în
majoritatea sferelor vie ii sociale.

Grafic 82. Distribu ia r spunsurilor subiec ilor de etnie roma, femei i b rba i,
la întrebarea „Dac un patron ar trebui s aleag pentru promovare sau formare
profesional dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i calificare, pe
cine ar alege mai degrab ?” (%)

Total 68.8 12.5 18.8

feminin 100

masculin 58.3 16.7 25

0% 20% 40% 60% 80% 100%

o persoana de etnie romana o persoana de etnie roma la fel de probabil NS

4.2.6. Câteva concluzii

Pornind de la ideea c percep iile indivizilor sunt modelate de


experien ele personale i de cele ale membrilor grupului lor de referin ,
consider m c discriminarea perceput poate reprezenta un proxy
important al inciden ei actelor de discriminare în spa iul social
românesc. Analizarea acestor percep ii la intersec ia mai multor criterii
de discriminare ne ofer posibilitatea identific rii unor sub-grupuri
sociale cu risc crescut de discriminare i care, cel mai frecvent, se
asociaz cu forme specifice de discriminare pu in vizibile prin abordarea
unidimensional a fenomenului discrimin rii.

Astfel, în locurile publice, dar i în privin a accesului la serviciile


publice (educa ie, servicii de s n tate i în rela ia cu autorit ile locale)
categoriile cele mai vulnerabile la discriminare sunt reprezentate de
femeile roma, femeile vârstnice i femeile s race. Dintre acestea,
99
discriminarea din spitale i policlinici este cea mai puternic perceput de
subiec ii investiga i.

Referitor la pia a muncii, se identific multiple sub-grupuri sociale


vulnerabile în fa a actelor de discriminare. Astfel, la intersec ia dintre
vârst i gen, putem formula urm toarele concluzii: b rba ii tineri i
b rba ii vârstnici sunt mai expu i decât femeile discrimin rii la angajare,
în vreme ce femeile tinere i femeile vârstnice au risc mai mare de
discriminare la locul de munc , respectiv la promovare i acces la
formare profesional . Trebuie remarcat i categoria femeilor cu copii
care sufer forme specifice de discriminare, atât la angajare, cât i la
locul de munc , forme înc pu in con tientizate în rândul responden ilor.
De asemenea, la intersec ia genului cu etnia, se constat c femeile care
au alt etnie decât popula ia majoritar sunt caracterizate de un risc mai
crescut de discriminare pe pia a muncii comparativ cu b rba ii din
acela i grup etnic sau cu femeile în general. Mai trebuie spus c
intersec ia identit ii roma cu majoritatea dimensiunilor analizate
conduce la cre terea semnificativ a riscului de discriminare.

“Dup ce convingeam cu greu angajatorul s angajeze o persoan cu dizabilit i,


mergeam la locul de munc ...dar când vedea ca e de etnie rom spunea: “f r igani”.
(respondent cheie - studiu de caz Timi )

De asemenea, exist o leg tur direct între inciden a perceput a


discrimin rii pe diferitele criterii i percep ia situa iei de defavorizare în
care se afl anumite grupuri. Dincolo de faptul c reprezint o validare a
rezultatelor, acest fapt pune în eviden o bun capacitate a indivizilor
de a în elege pozi ia vulnerabil a membrilor grupurilor defavorizate în
fa a actelor de discriminare, precum i implica iile acestor acte asupra
bun st rii individuale.

4.3. Discriminare subiectiv

Discriminarea subiectiv const în atribuirea de c tre subiec i a


existen ei unui act de discriminare la baza/originea unei experien e
frustrante. Discriminarea subiectiv ine exclusiv de reprezent rile
indivizilor, de ceea ce consider ei a fi preferen ial sau diferen iat, de
felul în care ei percep i î i reprezint motiva iile i interesele celorlal i.
Pe de alt parte nu trebuie s uit m c ine de mecanismele noastre de
protec ie s atribuim e ecuri ale noastre tratamentului diferen iat i
inechitabil al altor persoane i nu lipsei noastre de cuno tin e,
competen e sau abilit i. Totu i, percep ia indivizilor asupra situa iilor în
100
care simt c au fost discrimina i este o m sur utilizat fie ca proxy a
discrimin rii, al turi de discriminarea perceput , fie ca m sur a
gradului de con tientizare a discrimin rii indirecte în domenii în care
aceasta e mai probabil s se întâmple. De exemplu, probabilitatea ca
angajatorii s recunoasc la un interviu c nu vor s angajeze un anume
candidat pentru ca este de fapt femeie tân r , c s torit dar f r copii
este foarte redus , invocând mult mai probabil criterii care in de
vechimea, de experien a în munc sau de caracteristicile activit ii ce
urmeaz a fi prestate.

16.9% din popula ia investigat reclam inciden a unor tratamente


diferen iate, discriminatorii în ultimii 3 ani. Comparativ cu rezultatele
Studiului realizat de Centrul de Sociologie Urban i Regional CURS
la comanda CNCD în 2005 „Percep ii i atitudini fa de fenomenul de
discriminare”, ponderea celor care reclam acte de discriminare cre te
de la 9% in 2005 la 16.9% în 200719. inând cont de diferen ele de
opera ionalizare, totu i diferen a este semnificativ i conduce la
concluzia cre terii gradului de con tientizare în rândul popula iei a
inciden ei comportamentelor cu con inut discriminativ.

Grafic 83. În ultimii 3 ani v-a i sim it tratat diferit, discriminat ? (%)
0%
17%

83%
da nu NR

Cine sunt cei care se percep discrimina i sau trata i diferen iat i care
sunt motivele pentru care cred ei c au fost prejudicia i? Nu se poate
spune îns c femeile se simt în mai mare m sur discriminate decât
b rba ii, ceea ce contrazice aparent multiplele teoretiz ri f cute pe
seama discrimin rii femeilor. F r doar i poate exist i forme de

19
Variabila este opera ionalizat diferit, în sondajul CURS se reclam memoria
indivizilor cu privire la experien e de discriminare i/sau tratament diferen iat în ultimii
2 ani, pe când în ancheta noastr se reclam memoria ultimilor 3 ani.
101
discriminare specifice b rba ilor, forme aflate la intersec ia altor criterii
de discriminare (i.e. vârst , etnie, handicap, etc.) i care determin în
fond diferen e nesemnificative între ponderea femeilor i b rba ilor care
se percep discrimina i. Inciden a actelor de discriminare, a a cum au fost
ele percepute de indivizi, este mai mare f r doar i poate în rândul
persoanelor care de in „certificat de handicapat” comparativ cu cei care
sunt considera i în deplin tatea abilit ilor fizice i psihice.

Inciden a discrimin rii subiective cre te îns semnificativ în rândul


popula iei de etnie roma, unde cca. 42% din indivizii afla i în e antion
declar c au fost în ultimii 3 ani victime ale discrimin rii sau
tratamentului diferen iat. La mare distan , pe locul secund se afl
persoanele de etnie maghiar (17,5%). Distribu ia pe vârste a
r spunsurilor indivizilor reliefeaz diferen ele semnificative între
grupele de vârst definite de autoare. Am ales s avem ca i categorie
distinct grupa de vârst 26-40 de ani, perioad în care este cel mai
probabil ca atât femeile, cât i b rba ii s aib în îngrijire copii minori.
A a cum am v zut, grupul femeilor cu copii se desprinde ca un grup de
risc, la nivelul c ruia exist percep ia unei discrimin ri mai accentuate.
31.2% din responden ii cu vârste sub 25 de ani consider c au fost
victimele tratamentului diferen iat/discrimin rii în ultimii 3 ani, iar
al turi de aceast grup de risc, tot cu cote ridicate ale inciden ei
discrimin rii subiective, se afl persoanele cu vârste între 41-50 de ani.

Grafic 84. În ultimii 3 ani v-a i sim it tratat diferit, discriminat ? (%)
50%
41.9%
40%
31.2%
30% 25.8%
23.3%
17.5% 18.2%
20% 16.6% 17.2% 16.9% 16.9%
15.1%
13.6%

10%

0%
masculin

roman

roma

Total
maghiar

< 25 ani

26-40 ani

41-50 ani
feminin

> 50 de
certificat

certificat

ani
fara
cu

sex handicap etnie varsta

Not : restul pân la 100% reprezint ponderea r spunsului „nu” în categoria


respectiv

Etnia, vârsta i s r cia conduc în rândul motivelor/criteriilor pe baza


c rora persoanele s-au perceput discriminate. Deosebit de important

102
pentru problematica analizat este faptul c 10,9% din cei care s-au
perceput în cel pu in o situa ie de tratament diferen iat/discriminare în
ultimii 3 ani con tientizeaz chiar dou criterii ca baz a
discrimin rii/tratamentului la care au fost supu i. Dominant îns ca cel
de al doilea criteriu în rândul celor care con tientizeaz dou sau mai
multe criterii de discriminare este „categoria social ” opera ionalizat în
studiul nostru ca „s r cie”. Mai mult decât atât, discriminarea multipl ,
a a cum este ea perceput de indivizii în cauz s-a realizat fie la
intersec ia între etnie i s r cie, fie la intersec ia între vârst i s r cie.

Grafic 85. Care au fost motivele pentru care v-a i sim it discriminat( ) (%)

40

29.4
30
26.4
23.9

20
13.9

10 8.5
5.5
3.0
1.5
0
sexul religia etnia handicapul varsta saracia alt motiv NS/NR

Experien ele de discriminare percepute i/sau con tientizate de indivizi


vin s completeze, s înt reasc i sa nuan eze rezultatele capitolului
dedicat discrimin rii percepute. Astfel, este mult mai probabil ca
indivizii s se simt discrimina i în spa iile publice (pe strad , în parcuri,
în magazine, cluburi i restaurante), în rela ia cu autorit ile locale
(prim rie, prefectur , organisme descentralizate ale ANOFM i CNPAS,
poli ie, prefectur ) i la locul de munc . O minoritate a responden ilor
no tri s-au sim it trata i diferit la angajare, la spitale i policlinici sau la
coal . Acesta nu este neap rat o m sur a inciden ei discrimin rii, a a
cum am mai spus, ci mai degrab a gradului de con tientizare a
anumitor forme de discriminare, fie directe, fie indirecte.

“Se c uta o femeie de serviciu. Aveam o fat care ar fi putut s fac jobul acesta, chiar
dac avea handicap. Îns când am mers la discu ii, ni s-a spus c , de fapt ,condi ia
obligatorie este s aib bacalaureatul. La ce ai nevoie de bacalaureat pentru a fi o
femeie de serviciu…era clar un criteriu pus de ei tocmai pentru a reduce ansele celor
care chiar au nevoie s beneficieze de aceast politic de anse egale.” (respondent
cheie - studiu de caz Timi )

103
Analizând distribu ia domeniilor în care responden ii s-au sim it
discrimina i în func ie de criteriul de baz declarat putem identifica
forme ale discrimin rii (ne-am oprit doar la acele criterii percepute de
discriminare pentru care am avut un num r minim de 30 de cazuri).
Persoanele de etnie roma tr iesc cu prec dere experien ele discrimin rii
i tratamentului diferen iat în rela ia cu autorit ile locale (40,7%) i în
spa iile publice (42,3%). În cele ce urmeaz vom vedea i formele pe
care le-a luat efectiv acest tratament diferen iat, discriminatoriu.

Atunci când vorbim de vârst ca i criteriu identificat de manifestare a


unui comportament preferen ial sau discriminatoriu, trebuie s avem în
vedere atât vârstnicii, cât i tinerii. Astfel, persoanele în vârst identific
acest criteriu drept baz a comportamentelor discriminatorii în raport cu
accesul la serviciile de s n tate, pe când tinerii se simt în cea mai mare
m sur defavoriza i la angajare i la locul de munc .

Grafic 86. Unde anume a i fost tratat diferit, discriminat? (%)


25
20.4 21.4
19.9
20
14.9
15 12.9
10.0 10.4
10 9.0
5.0
5 2.0

NS/NR
la locul de munca,promovare
la Politie,Tribunal
magazine,cluburi,restaurante

la Primarie,Prefectura,Agentia
la scoala

la interviu

spital,policlinica

altundeva
pe strada,in parcuri

Ocupare
in

Persoanele care identific drept criteriu de discriminare s r cia tr iesc


experien e frustrante în accesul la serviciile de s n tate (46.4%), în
spa iile publice (75%) i nu în ultimul rând în rela ia cu autorit ile i
institu iile locale (32.1%).

În ce a constat îns acest tratament diferen iat, discriminatoriu? În


61.2% din cazuri tratamentul diferen ia a însemnat în fapt violen
verbal (jigniri, ipete, remarci, comentarii discriminatorii), în 34,8%
într-o calitate mult redus a serviciului primit – „nu am primit aten ia
cuvenit ”, iar în 24.4% din cazuri indivizii au sim it c au fost
prejudicia i de un drept care le revenea de fapt. Pentru a nuan a analiza

104
noastr i pentru a identifica forme de manifestare a discrimin rii vom
analiza specificul tratamentului diferen iat, atât în func ie de criteriul
perceput de discriminare, cât i în func ie de locul/domeniul în care s-a
produs.

“Un b iat tân r cu handicap, beneficiar de al nostru, a fost b tut într-o sear în ora , a
fost g sit într-o stare aproape de com pe malul Beg i de c tre Poli ia Comunitar i a
fost dus la spitalul jude ean unde a fost catalogat ca boschetar i tratat ca atare. Adic
nu s-a comunicat poli iei c s-a g sit o persoan necunoscut acolo, mama îl c uta în
disperare de zile întregi, deja erau anchete peste anchete, am dat to i declara ii aici, s-a
verificat ultima prezen la noi, când el era la terapie intensiv f r ca cineva din
spitalul jude ean s fac vreo sesizare....B iatul a murit dup o lun i ceva de
spitalizare, a fost g sit întâmpl tor de o vecin de-a mamei care- i vizita tat l ce era i
el la terapie intensiv , acea vecin a gre it salonul i l-a v zut pe b iatul nostru în pat i
a sunat-o pe mama sa s o întrebe ce e cu fiul s u i astfel, dintr-o pur întâmplare, i-a
g sit b iatul care era cu febr foarte mare, f cuse pneumonie. Am trimis scrisori de
protest la spital i mai sus dar pân acum n-am primit r spuns. Întrebarea este ce se
întâmpla dac murea înainte ca aceast întâmplare s ne fac s -l g sim, adic ce
f ceau cu corpul lui. Un caz care s-a terminat tragic. Nu pot s spun dac ar fi tr it sau
ar fi murit, îns ca i procedur , ca i u urin cu care s-a tratat : « Aaa, e al
nim nui! ».” (respondent cheie - studiu de caz Timi )

Astfel, persoanele care identific etnia drept criteriu de discriminare


calific drept tratament diferen iat violen a verbal sub forma jignirilor
în spa iul public i atât violen a verbal , cât i calitatea sc zut a
serviciilor primite în rela ia cu autorit ile i institu iile locale. În rândul
persoanelor vârstnice, tratamentul diferen ia a constat în cea mai mare
m sur în jigniri, remarci i comentarii discriminatorii, precum i în
calitatea sc zut a serviciilor s n tate accesate. Tinerii îns
con tientizeaz drept comportamente discriminatorii experien ele pe
care le au a angajare, dar i la locul de munc , prin neprimirea unor
drepturi considerate meritate (ex. salarii, promovare, etc.).

“Au fost ni te interviuri la Cernavod , am depus cerere i m-au chemat la testul scris
care era gril . S-au afi at rezultatele i aveam procentaj 80% - ceilal i candida i erau
un pic mai jos fa de mine. Apoi m-au programat la interviu unde nu au fost întreb ri
axate pe meserie, ci despre via în general. Doar un coleg singur a fost acceptat. De
fapt cam vroiau b rba i, f r obliga ii i sub 30 de ani. Au intrat într-un ciclu de patru
ani de instruire.” (Angela, 27 de ani, inginer, victim a discrimin rii multiple - studiu
de caz Constan a)

Intersectându-se în mare m sur cu etnia i cu vârsta înaintat , s r cia


conduce, a a cum percep subiec ii situa iile pe care le tr iesc, în cea mai
mare m sur la o calitate redus a serviciilor prestate lor, calitate redus
asociat îns i cu violen verbal .

105
“În mare parte exist i un limbaj i comportament discriminatoriu la adresa acestor
categorii de persoane în diferite domenii: în special în cele de munc , servicii de
s n tate, servicii publice, dar a remarca raportarea cet enilor la aceste categorii de
persoane printr-un comportament i un limbaj discriminator” (respondent cheie, studiu
de caz Bucure ti)

Grafic 87. Cum anume s-a manifestat tratamentul diferen iat?


40 36,3 34,8

30
24,9 24,4

20

8,5 10,0
10
3,0 4,0
0,5 2,0
0

violenta fizica
jigniri

dat afara din locul

altele

NR
nu a fost angajat
nu a primit atentia

nu a primit ceea ce
amenintati,intimidari
remarci,comentarii
discriminatorii

unde se afla

cuvenita

merita
Doar o minoritate de 10% a victimelor unui tratament perceput ca
preferen ial sau discriminatoriu s-au adresat autorit ilor competente
pentru a cere ajutorul. De i num rul de cazuri este foarte mic, totu i
men ion m faptul c Poli ia i Avocatul sunt autorit ile accesate cu
prec dere în cazul perceperii unui tratament diferen iat, discriminatoriu.

Grafic 88. V-a i adresat autorit ilor competente pentru a cere ajutorul? (%)

10%

90%
da nu

Cea mai mare parte a responden ilor care nu s-au adresat unei autorit i
competente sunt cei descuraja i, neîncrez tori în eficien a mecanismelor
legale i institu ionale existente. Mai mult decât atât, tratamentul

106
diferen iat, discriminarea se produc de cele mai multe ori asupra unor
persoane aflate în nevoie, iar dreptul ac ion rii ulterioare în justi ie pare
mai degrab costisitor ca timp, efort i resurse financiare.

M-am confruntat cu o situa ie de discriminare la angajare, astfel c , în cadrul


interviului de angajare am fost întrebat direct i f r menajamente dac i când am de
gând s m c s toresc („ave i de gând s v c s tori i în curând?”) i dac da, când
am de gând s am un copil („pl nui i a avea un copil în viitorul apropiat?”). Acel
moment a determinat o stare de disconfort psihic, m-am blocat i nu am putut reac iona
imediat.. Consider c am fost discriminat pentru c eram femeie, pentru c exista
posibilitatea de a avea copii ( i în acest caz angajatorul ar fi fost afectat)... În situa ia în
care m aflam (c utarea unui loc de munc ) am încercat s maschez cât mai bine
blocajul în care m aruncase întrebarea i bineîn eles c r spunsul meu a fost cel
dezirabil – respectiv c nu am de gând s m c s toresc în curând i nici s fac un
copil. NU am apelat la nicio institu ie i nu am c utat „s fac dreptate” deoarece eram
mult prea presat de nevoia de a m angaja, încât nu îmi permiteam s m focalizez pe
alte chestiuni. (Laura, 31 de ani, sociolog, victim a discrimin rii multiple - studiu de
caz Bucure ti)

Grafic 89. De ce nu a i f cut nici un demers? (%)


70
60,2
60

50

40

30

20 16,6 16,6
9,9 11,0 11,6 12,2
10 2,8 5,0
1,7
0
rezolvam ceva

am rezolvat

NS/NR
evenimentului

incredere in

rusine de cei
am considerat

prea mult timp

nu am vrut sa

unde sa ma

m-am temut
acord atentie

nu am stiut

de posibile
nu cred ca
adresez

institutii
ca nu este

mi-a fost
important

singur
nu am

urmari

din jur
si efort

“Referitor la locul de munc a fost o situa ie... Am avut un ef c ruia nu-i convenea
când se angajeaz femeile... Ca femeie te solicita, te icana mult; b rba ilor le d dea ce
aveau de f cut i îi l sa în pace. Când ne-am angajat atunci eram dou fete i un b iat.
A pornit de la început pe ideea c n-au femeile ce c uta în meseria asta i a f cut tot
posibilul ca s scape de noi. El ar fi vrut s vin o mul ime de ingineri tineri din care el
s sorteze i s aleag , dar din p cate au fost trei locuri i trei in i i n-a avut de unde
alege. Colegul în ’98 a intrat în concediu de cre tere a copilului pân în 2000 i dup
2000 a plecat în alt parte, pentru c în 2000 a fost un moment crucial la noi acolo: o
privatizare nereu it , erau greve. Fata cealalt , a fost in ’98 un moment de
disponibilizare i a profitat de moment i a pus-o pe list pentru c a f cut ni te
reclama ii la director, de i toat lumea tia cum se poart el cu oamenii din subordine.
El i-a spus: “stai i tu i suport c n-are curaj s te dea afar , s spun c nu are
nevoie de oameni sau pe criterii de incompeten ”. Deja plecaser mul i oameni de la
el. Eu am stat i am suportat.” (Doina, 37 de ani, inginer, victim a discrimin rii
multiple - studiu de caz Constan a)

107
Mai mult decât atât 25.4% dintre cei care s-au perceput discrimina i în
anumite situa ii de via spun c nu exist legi, mecanisme prin care cel
care discrimineaz s fie sanc ionat, i o alt pondere important de
33,3% spun c nu tiu de existen a acelor mecanisme. F r doar i poate
datele sunt îngrijor toare, gradul de cunoa tere a acelor mecanisme prin
care anumite drepturi sunt garantate i respectate este mai sc zut în
rândul celor care se percep discrimina i.

Tabel 13. Intersec ia între discriminare subiectiv i gradul de cunoa tere al


mecanismelor legale existente
In ultimii 3 ani v-a i sim it tratat
diferit, discriminat?
da nu NR Total
da 40,6% 51,4% 49,3%
Exista legi care sa
nu 25,4% 23,8% 46,2% 24,3%
pedepseasc pe cel care
discrimineaz ? NS 33,3% 24,1% 53,8% 25,7%
NR 0,7% 0,7% 0,7%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Experien ele de tratament diferen iat pe care persoanele le tr iesc r mân


îns în marea lor majoritate în spa iul familiei, fiind împ rt ite fie
partenerului/so ului (49.8%), fie p rin ilor (13.9%). Putem astfel spune
c experien ele de discriminare sunt tr ire ca o „ru ine”, ca o „umilire”,
motiv pentru care ele ajung cu greu s dep easc sfera privat . Mai
mult decât atât, autoarea acestei sec iuni consider c violen a verbal ca
manifestare a unui tratament diferen iat a intrat atât de adânc în „rutina”
vie ii de zi cu zi, înso indu-ne, lovindu-ne de ea pe strad , în parcuri, în
magazine, în restaurante i în contactul de neevitat cu autorit ile i
institu iile locale, încât ea nu mai este considerat important sau
suficient pentru a accesa mecanismele legale de remaniere.

De i tratat aparent ca neimportant de c tre indivizi în ansamblul vie ii


lor, care pot fi totu i consecin ele unei experien e de discriminare tr ite.
32% dintre cei care sau perceput trata i diferen iat în ultimii 3 ani spun
c exist locuri în care refuz s mai mearg tocmai pentru a evita
situa iile umilitoare de discriminare. Dac avem totu i în vedere
segmentele sociale din care ace tia provin, i anume cele mai expuse
riscului discrimin rii, fie ea uniaxial , fie multipl i excluziunii sociale,
precum i faptul c printre locurile evitate se afl tocmai autorit ile i
institu iile locale, putem atrage un semnal de alarm , acest
comportament de evitare traducându-se de fapt în ultim instan în
auto-marginalizare i auto-excluziune.

108
Grafic 90. Cui a i povestit incidentul? (%)
60
49.8

40
31.8

20 13.9
10.4
6.0 5.0
0.5
0

NS,NR
parinti

prieteni

cunostinte,colgi

alta

politie
sot,sotie,partener

Grafic 91. Exist locuri în care evita i s merge i pentru c v sim i i tratat/
diferit/discriminat/
3%

32%

65%

da nu NS/NR

“De multe ori, aceste situa ii de marginalizare se multiplic . Un caz îl pot înrola i colo,
i colo, de multe ori...” (respondent cheie - studiu de caz Timi )
“Chiar i comunitatea romilor este foarte divizat . De aceea încerc rile de a face
edin e comune cu ei e ueaz , î i disput între ei problemele lor. Exist i romi
maghiari. Sunt foarte mul i veni i din Ardeal care vorbesc ungure te. Ei nu î i asum
identitatea de rom, ci se declar maghiari. Iar persoanele de etnie maghiar îi
consider igani. Degeaba avem programe pentru romi dac ei nu se declar romi. Eu
cum s -i cuprind în programul de întrajutorare sau în programul special pentru romi,
c ci nu am voie decât pe baza declara iei lui.” (respondent cheie - studiu de caz Timi )

109
Cine discrimineaz ?

Profilul celor care discrimineaz cel mai frecvent are urm toarele
caracteristici: b rbat român de vârst medie în pozi ii de func ionar
public (28.9% din cazuri), ef i/sau coleg (23.8%), personal medical
(18,4%), dar i bodyguard, secretar , etc. ...

“Am avut situa ia în care s-a vorbit cu responsabilul de resurse umane al unei
companii, a mers colega noastr la respectiva companie cu cei doi beneficiari ai no tri
care aveau handicap i erau de etnie rom , îns portarul nu i-a l sat s intre, i-a
înjurat pe to i trei, nu le-a dat voie s sune. Adic nu a vrut s sune de la poart la
interfon. M-a sunat pe mine colega mea plângând disperat pentru c a fost un
comportament groaznic i s-a l sat i cu reclama ie. Am sunat eu de aici din birou.
Pân la urm nici o persoan nu a fost angajat i s-a l sat cu o reclama ie din partea
noastr c tre ei.” (respondent cheie - studiu de caz Timi )

110
CAPITOLUL 5
Prevenirea i combaterea discrimin rii.
Institu ii responsabile.

Ana Zamfir
Cristina Mocanu

5.1. Atitudini i m suri afirmative

În ultimii ani, m surile afirmative au reprezentat una dintre principalele


c i de ac iune pentru cre terea incluziunii sociale a grupurilor
defavorizate i promovarea drepturilor minorit ilor. De aceea, este
foarte important ca aceste m suri s fie acceptate i sus inute în spa iul
social de c tre to i membrii societ ii. De fapt, eficien a acestor m suri
depinde i de nivelul de deschidere a membrilor societ ii fa de
obiectivele urm rite. În România, printre obiectivele care întrunesc cel
mai larg consens se num r : accesibilizarea mediului înconjur tor
pentru persoanele cu dizabilit i i cre terea accesului femeilor i
tinerilor la pozi ii de conducere. La polul opus, doar 28% dintre subiec i
sus in ideea prezen ei mai multor reprezentan i ai minorit ilor etnice în
institu iile centrale i locale. Cu alte cuvinte, promovarea unei
particip rii mai echitabile a membrilor grupurilor vulnerabile la
discriminarea pe pia a muncii este larg acceptat printre responden i, pe
când asigurarea prezen ei reprezentan ilor grupurilor etnice în institu iile
publice este mai pu in sus inut . În ciuda existen ei unor m suri
legislative afirmative de promovare a ocup rii persoanelor cu
dizabilit i, doar jum tate dintre responden i sunt de acord cu acestea.
Dar, în acela i timp trebuie subliniat faptul c accesul persoanelor cu
dizabilit i în spa iile publice este sus inut în pondere semnificativ mai
mare comparativ cu sus inerea pentru accesul lor pe pia a muncii. Acest
fapt poate fi explicat prin activarea stereotipului existent fa de acest
grup social, i anume acela c persoanele cu dizabilit i nu pot presta
aceea i munc , comparativ cu persoanele f r dizabilit i. Explica ie
sus inut de rezultatele anchetei care arat c dintre responden ii care
resping m sura afirmativ de stimulare a ocup rii o pondere mare
împ rt esc credin a conform c reia „persoanele cu handicap trebuie s
fie în totalitate în grija familiei”.

111
Grafic 92. În ce m sur crede i c ar trebui s avem ... ?, (%)

mai multi reprezentanti ai minoritatilor etnice in


28,0 60,0 12,0
istitutii centrale si locale

mai multe femei rome salariate 46,6 42,1 11,3

mai multe persoane cu dizabilitati angajate 48,1 41,9 10,0

mai multe femei in varsta angajate 53,5 37,2 9,3

mai multi tineri in pozitii de decizie 62,0 31,1 6,9

mai multe femei in pozitii de conducere 63,0 29,2 7,8

spatii publice mai accesibile persoanelor cu


77,1 16,7 6,2
handicap

0% 20% 40% 60% 80% 100%

in mare si foarte mare masura in mica si foarte mica masura NS/NR

În ceea ce prive te sus inerea m suri destinate anumitor categorii de


femei, valorile ponderilor ob inute sunt mari: îmbun t irea accesului
femeilor bine preg tite la posturile de decizie, sus inerea femeilor
vârstnice în câmpul muncii, precum i cre terea accesului femeilor rome
la un loc de munc . Toate aceasta pun în eviden percep ia subiec ilor
cu privire la existen a multiplelor forme de defavorizare care afecteaz
un grup social, în cazul nostru femeile, în func ie de apartenen a lor la
diferitele categorii de vârst , de educa ie, etnie, etc.

“Legea 448 spune c angajatorii trebuie s angajeze persoane cu dizabilit i, având la


dispozi ie acest fond pe care oricum îl cheltuiesc - ori îl dau statului, ori angajeaz
persoane cu dizabilit i. i atunci unii dintre ei prefer s angajeze persoane cu
dizabilit i, care nu execut la fel de multe opera iuni ca o persoan s n toas , dar cel
pu in nu dau banii degeaba.” (respondent cheie - studiu de caz Timi )

Analizând distribu ia r spunsurilor dup nivelul de educa ie a


subiec ilor, se constat c un nivel superior de instruc ie aduce, de cele
mai multe ori, o deschidere mai mare a indivizilor fa de diferitele
obiective de politic investigate. În mod evident, indivizii înalt educa i
se dovedesc a fi mai con tien i de problematica grupurilor sociale
defavorizate, care se afl în stare de marginalizare i excluziune social ,
fiind mai sensibili la necesitatea implement rii unor m suri afirmative.
Cea mai important varia ie în raport cu nivelul de educa ie se
înregistreaz chiar pentru obiectivul care întrune te cel mai redus
consens în rândul responden ilor, respectiv acela al existen ei mai
multor reprezentan i ai minorit ilor etnice în institu iile centrale i

112
locale. Totu i, pe m sur ce cre te nivelul de educa ie scade gradul de
deschidere fa de m surile de stimulare a ocup rii în rândul unor
categorii de femei a a cum sunt femeile vârstnice i femeile rome.

Grafic 93. Ponderea persoanelor care consider c ar trebui s avem ..., pe


nivele de educa ie (%)

spatii publice mai accesibile persoanelor cu 80,1


78,0
handicap 73,2

63,2
mai multi tineri in pozitii de decizie 66,4
53,7
50,7
mai multe femei in varsta angajate 52,2
58,4

mai multi reprezentanti ai minoritatilor etnice in 39,0


25,4
istitutii centrale si locale 28,2

55,1
mai multe persoane cu dizabilitati angajate 49,1
42,6
64,7
mai multe femei in pozitii de conducere 64,3
60,7
41,9
mai multe femei rome salariate 47,4
47,7
fara studii medii studii medii
studii superioare 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Mediul de reziden nu influen eaz în mod semnificativ opinia


oamenilor cu privire la m surile afirmative. Excep ia de la aceast
regul o fac subiec ii din mediul rural care manifest o deschidere mai
mare fa de m surile ce vizeaz femeile vârstnice i minorit ile etnice.
Situa ia dificil a femeilor vârstnice care tr iesc în mediul rural,
caracterizat prin speran a de via mai mare decât cea a b rba ilor, deci
singur tate, lipsa unui cadru legal care s asigure distribu ia echitabil a
bugetului asigur rilor sociale, este bine cunoscut i a devenit o
problem social . Pentru multe femei care tr iesc în mediu rural sursele
de venit sunt limitate, iar pierderea capacit ii de munc echivaleaz cu
r mânerea f r nici o surs de venit. De cele mai multe ori femeile
vârstnice din mediu rural r mân în totalitate în grija familiei extinse i
dependente de sursele de venit existente în cadrul familiei, surse care
tim c nu se distribuie echitabil în cadrul familiei.

În ceea ce prive te sus inerea pentru reprezentan ii minorit ilor etnice,


o posibil explica ie ar fi contextul în care în localit ile rurale oamenii
au o rela ie mai strâns cu institu iile publice, ceea ce face ca ei s aib o
percep ie mai bun a activit ii reprezentan ilor minorit ilor etnice i
ale posibilelor efecte pe care o mai bun reprezentare a acestora o poate
avea.

113
Grafic 94. Ponderea persoanelor care consider c ar trebui s avem ..., pe
medii de reziden (%)
spatii publice mai accesibile persoanelor cu 76,5
handicap 77,7

mai multi tineri in pozitii de decizie 61,5


62,6

mai multe femei in varsta angajate 56,4


50,8
mai multi reprezentanti ai minoritatilor etnice in 30,2
istitutii centrale si locale 25,9

mai multe pers oane cu dizabilitati angajate 48,1


48,0

mai multe femei in pozitii de conducere 62,9


63,1

mai multe femei rome sAlariate 46,5


46,7

Urban Rural 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

A a cum era de a teptat, femeile i b rba ii valorizeaz în mod diferit


m surile afirmative adresate femeilor. Astfel, femeile sus in în pondere
mai mare decât b rba ii prelungirea vie ii active a femeilor vârstnice,
îns ele sunt mult mai ata ate de ideea cre terii accesului lor la pozi iile
de conducere. Cu alte cuvinte, de i femeile din România sunt
caracterizate de o participare important pe pia a muncii comparativ cu
alte ri, rezultatele pun în eviden gravitatea problema ob inerii unui
loc de munc pentru categoria femeilor vârstnice, precum i accesul
redus al femeilor la sferele de decizie. Diferen ele salariale care exist
între femei i b rba i determin diferen e importante la nivelul pensiilor
ceea ce face ca femeile vârstnice, mai ales cele v duve sau singure, s
fie asociate unui risc crescut de s r cie i marginalizare social . Totu i,
la nivelul percep iilor femeilor, problema cea mai important se
dovede te a fi cre terea accesului la posturile de decizie. Pe de alt
parte, se pare c responden ii de sex feminin nu se identific cu situa ia
femeilor rome, de aceea sus in obiectivul stimul rii ocup rii în rândul
femeilor rome în pondere mai mic decât b rba ii20.

În mod evident, responden ii care consider ca a fi femeie este mai


degrab un dezavantaj decât un avantaj sus in i în pondere mai mare
m surile afirmative destinate celor dou categorii investigate, respectiv
femeile rome i femeile vârstnice. Cu alte cuvinte, formele particulare
de defavorizare care afecteaz cele dou categorii de femei, cele în

20
Pe de alt parte, dac operatorii de teren au fost mai degrab femei, ca
r spunsurile b rba ilor s reprezinte de fapt un bias, sexul operatorului
inducând ca dezirabil r spunsul afirmativ în cazul responden ilor b rba i.
114
vârst i cele care apar in unor grupuri etnice, sunt accentuate de
dimensiunea de gen. În mod surprinz tor, nu exist diferen e importante
între cei care consider c a fi femeie este mai degrab un avantaj sau un
dezavantaj în privin a sus inerii obiectivului de cre tere a accesului
femeilor la posturile de conducere. Acest fapt înseamn c responden ii
care consider c ar trebui s existe mai multe femei în posturile de
decizie se gândesc, mai degrab , la efectele pozitive generate de
implicarea femeilor în conducere i nu v d în aceasta un mecanism de
asigurare a egalit ii de anse.

Grafic 95. Ponderea persoanelor care consider c ar trebui s avem ..., (%)

mai multe femei in 56,1


varsta angajate 50,5

mai multe femei in 70,7


pozitii de conducere 54,3

mai multe femei 44,6


rome salariate 48,9

0 20 40 60 80
masculin feminin

Grafic 96. Ponderea persoanelor care consider c ar trebui s avem ..., (%)

m ai m ulte femei in 66,9


pozitii de conducere 66,4

mai m ulte femei in 59,4


vars ta angajate 51,8

mai multe fem ei 50,8


rome s alariate 44,4

0 20 40 60 80
s fii femeie este mai degraba un dezavantaj
s fii femeie este mai degraba un avantaj

De fapt, accesul redus al femeilor la posturile de decizie nu este


perceput ca o situa ie discriminatorie, fapt explicat de ponderea mare a
responden ilor care consider c ar trebui s existe mai multe femei în
posturile de conducere, îns aceast credin nu variaz semnificativ în
115
raport cu percep ia dezavantaj rii femeilor. A adar, la nivelul mentalului
colectiv, exist percep ia dezavantaj rii femeilor vârstnice, precum i a
femeilor rome în privin a ob inerii unui loc de munc , îns nu exist o
percep ie puternic a discrimin rii femeilor prin lipsa lor din posturile
de decizie.

Grafic 97. Ponderea persoanelor care consider c ar trebui s avem ..., (%)

m ai m ulti 28,0
reprezentanti ai 83,3
m inoritatilor etnice in 68,8
istitutii centrale s i 64,5
locale 22,9

46,6
50
mai m ulte femei
75
rom e s alariate
55,9
45,1

0 20 40 60 80 100
roman maghiar roma alta Total

M surile afirmative adresate minorit ilor etnice se bucur de mai mult


sus inere din partea membrilor acestor grupuri minoritare. Astfel, doar
30% dintre români sunt de acord cu ideea prezen ei unor reprezentan i ai
minorit ilor în institu iile centrale i locale spre deosebire de
responden ii maghiari i roma care sus in aceast m sur în propor ie de
dou ori mai mare. Totu i, românii din jude ele cu pondere mare de
locuitori de alte etnii sunt mai deschi i fa de aceast m sur decât
restul responden ilor români ceea ce se explic prin faptul c nivelul de
toleran cre te pe fondul unui contact nemijlocit i semnificativ cu
membrii grupurilor minoritare. A adar, intoleran a existent în rândul
majoritarilor din jude ele în care ponderea altor etnii este redus
reprezint tocmai rezultatul prejudec ilor i recept rii unui discurs
extremist. Propor ia foarte mare a minoritarilor de alte etnii deschi i la
aceast ac iune se explic prin faptul c ei fac parte din grupuri etnice
pu in numeroase care au reu it doar în mic m sur s î i dezvolte
mecanisme de reprezentare i promovare a drepturilor lor. De cealalt
parte, promovarea ocup rii în rândul femeilor rome câ tig adeziunea a
trei sferturi dintre responden ii de etnie rom ceea ce reprezint un
element important având în vedere c principalii oponen i ai ac iunilor
orientate în aceast direc ie invocau chiar setul de valori specifice unei
culturi tradi ionale a a cum este cultura roma i care interzice femeilor
s mearg la coal i s aib un loc de munc . A adar, responden ii
romi doresc în propor ie de 75% s existe mai multe femei rome

116
salariate ceea ce arat o schimbare de mentalitate i o deschidere mai
mare pentru participarea femeilor pe pia a muncii.

De asemenea, deschiderea fa de m surile afirmative adresate tinerilor


i femeilor vârstnice variaz în raport cu vârsta punând în eviden
tendin a indivizilor de a- i favoriza grupul de apartenen i de a fi mai
sensibili la problemele grupului cu care se identific . Astfel, cu cât
scade vârsta responden ilor, cu atât cre te deschiderea acestora c tre
ideea existen ei mai multor tineri în pozi ii de conducere. Analog, cu cât
cre te vârsta subiec ilor cu atât cre te i interesul lor pentru promovarea
ocup rii femeilor vârstnice.

5.2. Institu ii responsabile în prevenirea i combaterea discrimin rii

Gradul de cunoa tere a existen ei unui cadru legal de sanc ionare a


formelor de discriminare este mai degrab redus în rândul popula iei.
Doar jum tate din popula ie tie c exist mecanisme legale i
institu ionale de interven ie, în timp ce cealalt jum tate se împarte în
mod egal între cei care nu tiu de existen a unui astfel de cadru legal sau
care sunt ferm convin i c a a ceva nu exist .

Grafic 98. Exist legi care s -i pedepseasc pe cei care discrimineaz ? (%)
1%

26%

49%

24%

da nu NS NR

Este mult mai important îns s tim cine sunt cei la nivelul c rora
gradul de con tientizare a existen ei unor mecanisme legale de suport
este mai redus. Astfel, mai mult de jum tate dintre femei, cca. 60%
dintre persoanele în vârst i cca. 56% dintre romi sunt în aceast
categorie a celor lipsi i de informa ii. Ace tia sunt îns i cei în rândul

117
c rora riscul inciden ei i amplorii actelor de discriminare i
discriminare multipl este mult sporit.

Grafic 99. Distribu ia r spunsurilor afirmative la întrebarea „Exist legi care s -


i pedepseasc pe cei care discrimineaz ?”, dup sex, vârst i etnie (%)
70%
58.2%
60% 55.7% 56.0% 55.0%
49.7% 49.3%
50% 43.7% 45.2% 43.8%
39.8%
40%

30%

20%

10%

0% < 25 de ani

26-40 ani

41-50 ani

> 50 ani

Total
feminin

roman

roma
maghiar
masculin

Cu cât scade nivelul de educa ie, cu atât scade i gradul de


con tientizare a mecanismelor legale de suport, atingând nivele extrem
de reduse în rândul popula iei f r coal s doar cu coal primar .
Ace tia sunt un grup extrem de vulnerabil, mai ales pe pia a muncii,
unde discriminarea la angajare poate fi foarte u or mascat în spatele
argumentului unui nivel de educa ie nesatisf c tor al candidatului.
Dezvoltarea unor campanii de con tientizare a drepturilor garantate în
situa ii de discriminare, campanii adecvate îns la specificul grupurilor
int trebuie s devin o prioritate.

Grafic 100. Distribu ia r spunsurilor afirmative la întrebarea „Exist legi care


s -i pedepseasc pe cei care discrimineaz ?”, dup nivel de educa ie (%)
80%
68.4%
70%
60% 52.2% 51.5% 49.3%
47.8%
50% 44.4%
40.0%
40%
30% 26.1%
17.6%
20%
10%
0%
NR
gimnaziu

liceu

universitare

Total
profesionala,
fara scoala

primara

scoala post-
scoala

liceala
meserii
scoala

studii
arte si

118
Mai mult decât atât 43.2% din indivizii intervieva i nu ar ti cui s se
adreseze în cazul unei experien e de discriminare. Cota r spunsurilor
„nu tiu/non r spuns” cre te îns îngrijor tor atât în rândul etnicilor
maghiari, dar mai ales în rândul romilor.

Tabel 14. Dac a i fi victima unui act de discriminare cui v-a i adresa? (%)
Total feminin maghiar roma
CNCD 25.8 23.9 29.0 14.5
ANES 9.2 10.2 9.7 3.2
Inspec ia Muncii 5.2 5.1 3.2 1.6
Avocatul Poporului 5.2 4.9 4.3 1.6
Sindicatele 2.9 2.9 3.2 0.8
ONG 2.0 1.6 1.1 1.6
Protec ia Consumatorului 10.8 11.7 3.2 6.5
Agen ia Na ional pentru Romi 2.1 2.0 1.1 9.7
ANPH 3.4 3.1 3.2 2.4
Alta 16.9 16.8 7.5 13.7
NS,NR 43.2 45.0 51.6 62.1
Total 100 100 100 100

Grafic 101. Dac a i fi victima unui act de discriminare cui v-a i adresa? (%)
50
43.2

40

30 25.8

20 16.9
10.8
9.2
10 5.2 5.2
2.9 2.0 2.1 3.4

0
ANES

ANPH
ONG
CNCD

NS,NR
Sindicatele

Nationala a

alta
Inspectia Muncii

Poporului
Avocatul

Consumatorului

Romilor
Agentia
Protectia

Atât CNCD-ul, cât i ANES-ul înregistreaz cote bune de notorietate în


rândul popula iei, 25.0% dintre responden i spunând c într-o astfel de
situa ie s-ar adresa CNCD-ului, iar 9.2% ANES-ului. În analizarea
acestor cote de r spuns i cotarea lor ca satisf c toare trebuie s se aib
119
în vedere decalajul de dezvoltare institu ionala dintre cele dou
organisme i atribu iile ce revin fiec reia. Se remarc îns rolul sc zut
perceput al Inspec iei Muncii i al Sindicatelor în combaterea
discrimin rii, mai ales dac inem cont de notorietatea acestor institu ii
în rândul popula iei. Trebuie subliniate diferen ele existente la nivelul
notoriet ii diverselor institu ii publice în func ie de gen si etnie: astfel,
ANES-ul este mult mai bine cunoscut în rândul segmentului feminin,
CNCD-ul în rândul etnicilor maghiari, iar ANR-ul în rândul popula iei
de etnie roma. (Vezi Tabelul de mai sus)

Care sunt îns institu iile care au în opinia responden ilor un rol
hot râtor în prevenirea i combaterea discrimin rii? Cota cea mai mare
o înregistreaz educa ia, fie c aceasta este realizat în cadrul
institu iilor de înv mânt, fie c este realizat în interiorul familiei, prin
cre terea copiilor în spiritul unor valori subsumate toleran ei i
respectului reciproc. De asemenea un rol foarte important revine mass-
mediei, fie c este vorba de cea scris sau vorbit . Sensibilitatea acesteia
îns la problemele asociate discrimin rii i cu atât mai mult la cele
asociate discrimin rii multiple nu este îns întotdeauna punctul forte al
institu iilor/organismelor de pres . Atragerea i sensibilizarea acestora i
mai ales cre terea con tientiz rii în rândul reprezentan ilor mass-media
a importan ei ce le revine în reproducerea unor credin e, prejudec i i
stereotipuri ce pot conduce la comportamente discriminatorii i implicit
în combaterea acestora. De asemenea, responden ii investesc biserica i
reprezentan ii acesteia cu o responsabilitate deosebit în prevenirea i
combaterea discrimin rii, i implicit în promovarea unor mesaje de
toleran i respect reciproc.

“Eu consider foarte folositor c exist un fel de via social în jurul bisericilor
neoprotestante, penticostali, i reu esc s adune oamenii i s îi înve e lucruri bune, în
felul lor. Romii sunt foarte religio i, mistici, i din acest unghi ar fi o reu it a
bisericilor dac s-ar apropia mai mult de romi, pentru c educa ia este cheia.”
(respondent cheie - studiu de caz Timi )

De asemenea, cu o cot semnificativ a importan ei se deta eaz i


autorit ile locale i centrale, care, de i sunt punctul de sprijin i pârghia
cea mai important de interven ie în comunit ile vulnerabile, expuse de
cele mai multe ori riscului excluziunii i marginaliz rii sociale,
constituie îns i segmentul de institu ii la nivelul c rora discriminarea
i tratamentul diferen iat sunt mai degrab o „rutin ”. Nu putem s
încheiem aceast problematic f r a remarca i a atrage înc o dat
aten ia asupra rolului sc zut pe care responden ii îl acord partidelor
politice i sindicatelor, m sur de altfel a invizibilit ii acestora pe
agenda public în probleme legate de discriminare i defavorizare.

120
Grafic 102. În opinia dvs. care dintre urm toarele institu ii au un rol important
în prevenirea i/sau combaterea discrimin rii (%)

60
50,8
50
44,0
40,2
40
35,0 34,2
28,5
30 25,2

18,4 18,3
20
13,1
10,9
8,9 8,5
10 6,3
4,3 4,7 4,7
0,4 1,7
0

G u v e rn u l
m e d ia ,z ia re ,re v is te
s c o lile s i fa c u lta tile

p a rin tii,fa m ilia

C a m e ra D e p u ta tilo r
a n g a ja to rii

a u to rita ti lo c a le s i

b is e ric a ,p re o tii

S e n a tu l
s in d ic a te le

m a s s -m e d ia .ra d io

p a rtid e le p o litic e

E u ro p e a n a

a lta

n ic i u n a
CNCD

N S ,N R
ONG
A NE S

U n iu n e a
c e n tra le
m as s -

TV

Revenim în finalul acestui capitol la rolul deosebit de important care


revine familiei în prevenirea i combaterea discrimin rii. Care sunt
valorile în spiritul c rora responden ii cred ca ar trebui s fie crescu i
copiii? Valoarea cea mai important în rândul preferin elor
responden ilor, i care r mâne pe prima pozi ie indiferent de grupul din
care acesta provine este „h rnicia”. Acesta este îns i o calitate
prezent în auto-stereotipul na ional al românilor. Toleran a i respectul
pentru alte persoane este puternic valorizat de responden i indiferent de
grupul din care fac parte fiind fie pe locul 2, fie pe locul 3 ca importan
acordat în cre terea i educarea copiilor.

Ce înseamn îns concret toleran i respect pentru alte persoane cu


caracteristici sociale i biologice diferite? În ce m sur p rin ii î i las
copiii în orice configura ii sau mai degrab propriile prejudec i i
stereotipuri tind s le r sfrâng asupra acestora. Remarc m astfel
ponderea ridicat a p rin ilor care ar fi mai degrab împotriv ca în
cercul de prieteni ai propriului copil s se reg seasc copiii infecta i cu
HIV/SIDA, copiii de etnie rom i copiii din familii destr mate. Aceasta
este în fapt i o alt m sur a discrimin rii multiple, construit la
intersec ia între vârst i alte caracteristici sociale i biologice. Distan a
social cea mai redus se manifest fa de copiii din familiile s race i
de copiii din familiile cu alt religie.

121
Tabel 15. Valorile cele mai importante pe care copiii trebuie s le înve e
acas /în familie (%)
Total masc. fem. roman maghiar roma
H rnicia 71.8 69.9 73.6 70.9 77.4 81.3
toleranta si respectul
pentru alte persoane 58.2 57.6 58.7 59.0 51.6 50.0
Responsabilitatea 48.6 51.4 46.3 48.9 50.5 18.8
credin a religioasa 47.8 43.0 51.9 47.9 43.0 43.8
Cump tarea 47.0 45.7 48.1 47.9 39.8 50.0
Independenta 27.9 26.6 29.0 26.7 41.9 12.5
Supunerea 29.2 29.7 28.8 29.3 21.5 62.5

R spunsurile la cele dou întreb ri nu sunt în mod necesar


contradictorii. Mai degrab trebuie l murit sensul a ce înseamn
toleran pentru spa iul nostru cultural. Suntem toleran i la diversitate
sau suntem mai degrab toleran i cu lucruri pe care le percepem negativ
i pe care trebuie s le „îndur m”?

Grafic 103. A i fi mai degrab de acord sau împotriv ca în cercul de prieteni ai


copilului dvs. s se g seasc i ... - r spunsuri ale acelor responden i care au
copii (%)
90
84,5
74,3
75 71,2

56,7 59,1
60
49,2
45 41,7

27,8 29
30
19,9
13,5 12,5
15 7,1 7,4 6,7 6,9 5 7,9
4 4,8 5,3
2,1 2,1 1,6
0
copii romi copii cu copii cu copii din familii copii din familii copii cu alta
HIV/SIDA handicap fizic sarace destramate religie
mai degraba de acord mai degraba impotriva NS NR

„Din p cate, copii romi sunt trata i diferit în coli. Se începe cu ceilal i p rin i care
înc din prima zi de coal nu doresc ca ace tia s stea în banc cu copiii lor, asta din
diferite considerente..., apoi intervine cadrul didactic care alimenteaz aceast
discriminare, i apoi urmeaz colegii. Copiii romi nu sunt invita i la onomastici i la
alte petreceri prea des.” (Elena, 52 ani - studiu de caz Bucure ti)

122
CAPITOLUL 6
Mecanisme comunitare i institu ionale de prevenire i
combatere a discrimin rii i a efectelor acesteia

Ana Zamfir
Cristina Mocanu
Speran a Pîrciog
Gabriela Predo anu

6.1. Studii de caz comunitare i institu ionale

6.1.1. Discriminare indirect i egalitate de tratament. Studiu de caz


realizat pe un e antion de angajatori i reprezentan i ai organismelor
sindicale i patronale

Tratamentul egal, a a cum este el definit în legisla ia european (vezi


Directivele privind tratamentul egal, adoptate în 2000) reprezint
absen a atât a discrimin rii directe, cât i a discrimin rii indirecte.
Discriminarea direct presupune c persoanele, indiferent de vârst ,
etnie, credin religioas , etc. într-o situa ie specific sunt tratate similar.
De exemplu, dac un angajator alege s trimit la cursuri de formare
profesional doar persoanele cu vârsta sub 35-40 de ani, atunci putem
considera c respectivul angajator discrimineaz persoanele cu vârsta
peste 40 de ani, criteriul de discriminare fiind vârsta.

Discriminarea indirect îns se identific numai cu ajutorul rezultatelor


unei anumite m suri, aparent nediscriminatorii. Altfel spus, dac o
m sur aparent neutr conduce la consecin e diferite pentru persoane cu
caracteristici sociale i/sau biologice diferite, dezavantajându-i în mod
constant pe unii în favoarea altora (cu excep ia cazului în care respectiva
m sur este legitim ), atunci avem de-a face cu discriminare indirect .
Conceptul asum tocmai faptul c aplicarea unor criterii care par neutre
la o prim vedere poate avea în fond consecin e discriminatorii. De
exemplu, a a cum studiile realizate în firme asupra practicilor de
recrutare i selec ie a for ei de munc au ar tat21, cca. 30% din firmele
din România realizeaz angaj ri exclusiv pe baza recomand rilor
cunoscu ilor/angaja ilor. De i aceast practic pare neutr , totu i astfel

21
Pîrciog i al ii, Evolu ia ocupa iilor pe pia a for ei de munc din România în
perspectiva anului 2010, Mediaprint, Bucure ti, 2006, cap.3, p.69
123
se men ine aceea i structur a for ei de munc , iar categoriile
subreprezentate pe pia a muncii vor r mâne în continuare în afara
acesteia.

Astfel practicile de recrutare, promovare, formare profesional utilizate


de firme trebuie atent cercetate în scopul identific rii posibilelor surse
de discriminare indirect . Ulterior, trebuie identificate cele mai bune
mecanisme de eliminare a acestor practici. F r doar i poate, partenerii
sociali – sindicatele i patronatele – pot deveni acei actori activi care s
identifice i s elimine aceste surse de discriminare indirect .

În acest sens, am dezvoltat acest studiu de caz, bazat pe intervievarea a


reprezentan ilor a 70 de firme din Bucure ti, Timi oara i Constan a.
Datele ob inute prin chestionarea angajatorilor vor fi completate de
interviurile realizate cu sindicate i patronate. Preciz m îns c datorit
num rului redus de cazuri nu au putut fi introduse în analiz categorii
aflate la intersec ia între mai multe dimensiuni de discriminare. Singura
excep ie o constituie b rba ii cu copii i femeile cu copii, aceasta din
urma fiind una dintre categoriile cele mai expuse la discriminare la
angajare i la locul de munc , a a cum a reie it din interviurile realizate
cu victime ale discrimin rii multiple. Mai mult decât atât inem s
preciz m c datele sunt pur exploratorii, neavând preten ii de
reprezentativitate.

Prin studiul de caz am urm rit pe de o parte s vedem care sunt


principalele modalit i de c utare i recrutare a for ei de munc , pentru
ca apoi s vedem care sunt categoriile cu risc mai ridicat de excludere de
pe pia a muncii (la intersec ia între gen i alte dimensiuni). Apoi am
urm rit s identific m disponibilitatea angajatorilor la adoptarea unor
m suri de discriminare pozitiv , menite a conduce în final la egalitate
deplin . În final am încercat s supunem aten iei practicile de recrutare,
promovare i formare a angajatorilor, identificând astfel alte câteva
surse de discriminare indirect .

Cauzele discrimin rii, la angajare i la locul de munc sunt acelea i ca i


în cazul altor tipuri de discriminare, i anume stereotipurile negative cu
privire la anumite grupuri i subgrupuri, sentimentele negative fa de
indivizi apar inând unor anumite grupuri i subgrupuri i anumite
patern-uri comportamentale. În ceea ce prive te firmele, avem în vedere
aceste cauze manifestate la nivelul patronilor i/sau al personalului de la
departamentul de resurse umane.

124
Recrutarea. 86% dintre firmele intervievate au c utat în cursul anului
precedent s angajeze personal. Nu exist diferen e notabile între cele
trei loca ii (Bucure ti, Timi oara i Constan a) în ceea ce prive te nevoia
de personal în cursul anului precedent (2007).

Grafic 104. A i c utat s angaja i personal în cursul acestui an (2007)? (%)

NR 2,3

Nu 11,6

Da 86,0

0 15 30 45 60 75 90

Care au fost îns modalit ile de c utare pe care firmele le-au utilizat?
A a cum am mai spus, caracteristicile socio-economice ale celor care
vor fi în ultim instan angaja i depind în foarte mare m sur de
modalit ile de c utare pe care firmele le utilizeaz . A a cum vedem în
graficul de mai jos 73.7% din firme au c utat s angajeze salaria i pe
baza recomand rilor cunoscu ilor i/sau ai/ale celorlal i salaria i. Dac
într-un mediu de lucru (organiza ie) divers, aceast modalitate de
recrutare – pe care o putem numi i din „gur în gur ” - este implicit o
cale de promovare a diversit ii, pe o pia segmentat a for ei de
munc , aceast modalitate devine o barier foarte important în
recrutarea unei for e de munc diverse. Astfel, în organiza iile în care
persoanele de etnie roma sunt sub-reprezentate printre salaria i, ele vor
fi în continuare sub-reprezentate i la nivelul for ei de munc recrutate
astfel.

Grafic 105. Ce modalit i de c utare a i folosit? (%)

Alte metode 15,8

Prin intermediul internetului 44,7

Agentii de plasare a fortei de munca din sectorul


10,5
privat

Ati utilizat recomandarile salariatilor/cunoscutilor 73,7

Ati dat anunturi la ziare din presa locala 52,6

Ati dat anunturi la ziare din presa centrala 31,6

Serviciiele oficiilor de munca teritoriale(AJOFM0 21,1

0 20 40 60 80

125
Pe locul trei în practicile firmelor se afl pozi ionarea anun urilor de
locuri de munc vacante pe internet. Aceasta este înc o practic ce
poate conduce la rezultate caracterizate de lipsa diversit ii for ei de
munc , tocmai pentru c utilizatorii internetului au un anumit profil
socio-economic: sunt mai degrab din mediul urban, tineri, cu studii cel
pu in medii i lipsi i de handicap psihic sau intelectual. Prin utilizarea
unei astfel de modalitate de recrutare, de i firma economise te mult din
resursa uman i material , totu i, ea î i limiteaz în aceea i m sur i
bazinul de selec ie.

În ceea ce prive te anun urile în pres , pentru a atinge obiectivele de


diversitate, sunt recomandate anun urile în presa local , aceasta având
gradul cel mai ridicat de accesibilitate pentru persoanele aflate în
c utarea unui loc de munc într-un anumit areal. Mai mult decât atât, pe
o pia a muncii caracterizat de mobilitate intern foarte redus ,
publicarea locurilor de munc vacante în presa local este un pas
deosebit de important în promovarea diversit ii for ei de munc . A a
cum se vede în graficul de mai sus, cca. jum tate (52.6%) dintre
angajatorii intervieva i utilizeaz anun urile în presa local pentru
recrutarea de for de munc .

Un alt factor deosebit de important în promovarea diversit ii prin


procesul de recrutare al for ei de munc îl constituie utilizarea serviciilor
oferite de agen iile locale ale ANOFM, tocmai datorit accesului pe care
persoane aflate din grupuri dezavantajate pe pia a muncii îl pot avea
astfel la locuri de munc vacante cât mai multe i mai diverse. Din
p cate, doar 20% dintre cei intervieva i utilizeaz serviciile furnizate de
ALOFM în recrutarea for ei de munc , i atunci doar în combina ie cu
alte modalit i de recrutare.

Mai mult decât atât, diversitatea procedurilor de recrutare este esen ial
în atingerea unui bazin de resurse umane cât mai extins i mai divers,
tocmai având în vedere faptul c anumite proceduri de recrutare sunt
mai eficiente în atingerea anumitor grupuri int . Astfel, cca. 13.2%
dintre firmele investigate utilizeaz doar o singur form de
recrutare/c utare de for de munc , 47.4% utilizeaz dou modalit i
de c utare, pentru ca cca. 39.4% s utilizeze trei i chiar mai multe
forme de c utare de for de munc . Din acest punct de vedere, putem
estima c firmele r spund necesit ii unui proces de c utare i selec ie
cât mai divers. Totu i, trebuie s men ion m c acest lucru
caracterizeaz nu în mod necesar firmele cele mai deschise la
diversitate, cât o pia a muncii aflat în deficit; totu i, o astfel de

126
abordare poate conduce la o for de munc divers i care incorporeaz
i persoane din grupuri defavorizate pe pia a muncii.

Patroni despre patroni. Procesul de angajare. În procesul de selec ie


i angajare a for ei de munc anumite caracteristici ale afacerii î i pun
f r doar i poate amprenta. Astfel, identificarea acelor practici care
conduc la rezultate diferite pentru grupuri i subgrupuri specifice este
foarte dificil de realizat, tocmai pentru c patronul poate invoca anumite
caracteristici intrinseci ale locului de munc vacant. Astfel, nu mic ne
va fi mirarea, când un angajator poate decide c pentru postul de femeie
de serviciu sunt necesare 12 clase sau cunoa terea de limbi str ine…
Astfel de „insight”-uri nu pot îns reie i decât din interviuri cu victime
ale discrimin rii, tocmai pentru c angajatorii nu vor recunoa te
existen a unor astfel de practici în condi iile unei legisla ii precise i
bine puse la punct.

Pentru a identifica îns posibilele grupuri „expuse” stereotipurilor


negative, vom încerca s vedem în ce m sur competen ele i
cuno tin ele profesionale cânt resc în recrutarea for ei de munc , i când
anume alte caracteristici devin mai importante. Premisa de la care
pornim este c un angajator, în procesul de selec ie i angajare trebuie s
aib în vedere doar competen ele i abilit ile profesionale ale posibililor
candida i, i nu alte caracteristici socio-economice ale acestora.

Înainte de analiza rezultatelor studiului exploratoriu trebuie s subliniem


gradul ridicat de dezirabilitate al variantei de r spuns „la fel de
probabil” Astfel, afl m c :
- sexul poate constitui o dimensiune socio-demografic pe care
angajatorii s-o ia în considerare la selec ie i angajare. De i cca.
56% dintre responden i spun c este la fel de probabil ca un
angajator s aleag o femeie sau un b rbat pentru acela i nivel
de educa ie i calificare; totu i de 2 ori mai mul i responden i
(30%) spun c este mai probabil ca un patron s aleag un
b rbat în defavoarea unei femei (14%);
- vârsta este un criteriu puternic, care poate conduce la rezultate
diferite în func ie de vârsta aplicantului. Astfel, cca.70% dintre
responden i spun c este mai probabil ca un patron s angajeze o
persoan cu vârsta sub 50 de ani, i doar o minoritate de 30%
spun c vârsta înaintat nu conteaz în procesul de selec ie i
angajare;
- în ceea ce prive te persoanele tinere, exist un grad ridicat de
probabilitate ca vârsta sub 25 de ani s nu conduc la rezultate
discriminatorii (în cazul a 67% dintre responden i). Totu i, este

127
mai probabil ca restul angajatorilor s opteze pentru o persoan
cu vârsta peste 25 de ani;
- handicapul/dizabilitatea, fie el fizic, fie intelectual conduce la
consecin e diferite. Doar 30% dintre responden i consider c
dizabilitatea nu constituie o dimensiune de segmentare a pie ei
muncii, pe când cca.70% sunt fermi, estimând c este mai
probabil ca un angajator s caute s selec ioneze persoane f r
dizabilit i, acestea fiind mai pu in „costisitoare”. F r doar i
poate, aici specificul activit ii poate fi invocat, persoanele cu
dizabilit i fizice nefiind f r doar i poate apte pentru activit i
fizice, iar cele cu dizabilit i mentale, pentru activit i cu
caracter intelectual;
- apartenen a la etnia rom este un criteriu puternic de stratificare
i conduce la rezultate diferite. Astfel, mai bine de jum tate
dintre angajatorii intervieva i (53.5%) consider c în selec ia i
angajarea de personal ar avea de câ tigat o persoan de etnie
român . De asemenea trebuie men ionat c dintre toate etniile,
apartenen a la etnia roma este cea care conduce în cea mai mare
m sur la rezultate diferite;
- credin a religioas nu este o dimensiune de segmentare a pie ei
muncii, iar apartenen a la o credin sau la alta este foarte pu in
probabil s conduc la dezavantajarea unui anumit grup pe pia a
muncii;
- intersec ia între gen i vârst tân r conduce la rezultate
diferen iate în procesul de selec ia, dar doar în viziunea a cca.
30% dintre responden i. Astfel, dezvoltarea economiei în
direc ia unor ramuri cu valoare ad ugat sc zut poate conduce
la sub-reprezentarea femeilor tinere pe pia a muncii;
- de asemenea, intersec ia între gen i statut parental poate
conduce la rezultate diferite, existând o oarecare preferin a
angajatorilor pentru ta i în defavoarea mamelor.

A a cum putem remarca, rezultatele studiului exploratoriu sunt


consistente în mare m sur cu datele de anchet în rândul indivizilor.
Astfel, dimensiuni precum sexul, vârsta (sub 25 de ani i peste 50 de
ani), apartenen a la etnia roma, dizabilitatea, statutul parental pot
conduce la rezultate în procesul de selec ie i angajare care s nu
reflecte în mod necesar competen ele i cuno tin ele aplican ilor. F r
doar i poate, Inspec ia Muncii, dar i sindicatele i patronatele trebuie
s dezvolte mecanisme de identificare i probare a discrimin rii la
intrarea pe pia a muncii/angajare. Aceste instrumente/mecanisme trebuie
s fie foarte rafinate, pentru a identifica discriminarea atât prin studierea

128
cerin elor de educa ie ale posturilor anun ate, cât i din prisma
rezultatelor procedeelor de recrutare i selec ie.

Tabel 16. Dac un patron/angajator din sectorul dvs. de activitate trebuie s


aleag pentru angajare dintre dou persoane cu acela i nivel de educa ie i cu
aceea i nivel de calificare, pe cine crede i c ar alege mai degrab /ar fi mai
probabil sa aleag ? (%)
A. un b rbat 30.2 o femeie 14 la fel de probabil 55.8
B. o persoan cu vârsta o persoan în vârsta
69.8 0 la fel de probabil 30.2
sub 50 de ani (peste 50 de ani)
C. o persoan f r
69.8 o persoan cu handicap 0 la fel de probabil 30.2
handicap
D. o persoan de etnie o persoan de alt
16.3 4.7 la fel de probabil 79.1
român etnie
E. o persoan de etnie o persoan de etnie
53.5 0 la fel de probabil 46.5
român roma/ igan
o persoana de alt
F. o persoan ortodox 0 0 la fel de probabil 100
religie
G. o persoan cu vârsta o persoana cu vârsta
27.9 4.7 la fel de probabil 67.4
peste 25 de ani sub 25 de ani
H. un b rbat tân r 20.9 o femeie tân r 4.7 la fel de probabil 74.4
I. un b rbat cu
18.6 o femeie cu copii/copil 2.3 la fel de probabil 79.1
copii/copil

În mod similar, în ceea ce prive te discriminarea la locul de munc , i


avem în vedere aici doar discriminarea salaria ilor de c tre superiorii lor
în promovarea acestora i/sau trimiterea salaria ilor la cursuri de formare
profesional , constat m c :
- este mai probabil ca un angajator s promoveze i/sau s trimit
la cursuri de formare profesional un b rbat în defavoarea unei
femei; totu i acest lucru caracterizeaz o minoritate, marea
majoritate considerând c decizia se va lua doar pe baza
performan elor profesionale ale angaja ilor (79%);
- ca i la selec ia i angajare, vârsta constituie un criteriu
important, cca.40% dintre responden i considerând c ar fi
preferate persoanele cu vârste sub 50 de ani, i alte 23% mizând
pentru persoanele cu vârste peste 25 de ani. Totu i trebuie
subliniat faptul c vârsta constituie un criteriu care produce
rezultate mult mai notabile în procesul de recrutare i selec ie, i
secundar la locul de munc . 56% i 72% dintre responden i
consider c vârsta, fie ea înaintat în primul caz, fie ea prea
redus în cel de al doilea caz nu constituie un criteriu de
discriminare la locul de munc ;
- apartenen a la etnia rom este înc o dat un criteriu puternic de
stratificare i conduce la rezultate diferite. Cca. 30% dintre
angajatorii intervieva i consider c la promovare i formare
profesional apartenen a etnic poate fi luat în considerare.
Totu i, trebuie avut în vedere faptul c , a a cum a rezultat atât
129
din ancheta în rândul indivizilor, cât i în analiza de mai sus,
este mult mai greu pentru o persoan de etnie roma s p trund
pe pia a muncii, unde abia apoi ar putea fi subiectul altor forme
de discriminare. Pentru etnia rom , angajarea constituie pasul
cel mai important i acolo sunt întâmpinate cele mai puternice
bariere;
- intersec ia între gen i statut parental poate conduce la rezultate
diferite, existând o oarecare preferin a angajatorilor pentru ta i
în defavoarea mamelor, dar aceasta este secundar , dup cum
reiese din interviurile cu angajatorii;
- am exclus dimensiunea credin religioas din aceast sec iune a
anchetei noastre pentru c literatura studiat , precum i
anchetele realizate anterior în România au ar tat c aceasta este
o dimensiune care conduce la rezultate mai degrab
nediscriminatorii. De asemenea am exclus persoanele cu
dizabilit i, tocmai datorit prezen ei extrem de reduse a
acestora pe pia a muncii, urmând s complet m acest grup int
cu informa ii rezultate din studiul de caz realizat în Timi oara.

Tabel 17. Dac un patron/angajator din sectorul dvs. de activitate trebuie s


aleag pentru promovare sau pentru a trimite la formare profesional dintre
dou persoane cu acela i nivel de educa ie i cu acelea i performan e
profesionale, pe cine crede i c ar alege mai degrab /ar fi mai probabil sa
aleag ? (%)
A. un b rbat 11.6 o femeie 7 la fel de probabil 79.1
B. o persoan cu vârsta 39.5 o persoan în vârst 2.3 la fel de probabil 55.8
sub 50 de ani (peste 50 de ani)
C. o persoan de etnie 7 o persoan de alt 0 la fel de probabil 90.7
român etnie
D. o persoan de etnie 30.2 o persoan de etnie 0 la fel de probabil 67.4
român roma/ igan
E. o persoan cu vârsta 23.3 o persoan cu vârsta 2.3 la fel de probabil 72.1
peste 25 de ani sub 25 de ani
F. un b rbat cu 11.6 o femeie cu copii/copil 2.3 la fel de probabil 85.7
copii/copil

Gen, salarizare i promovare. Pentru a rafina analiza noastr privind


criteriile care stau la baza stabilirii salariilor i promov rii indivizilor,
am cerut angajatorilor s ne spun cât de importante sun anumite criterii
în evaluarea pe care ace tia o realizeaz atunci când stabilesc salariile i
decid cine promoveaz . Astfel, vom vedea cum anumite practici aparent
neutru, pot conduce de fapt la consecin e discriminatorii pe criteriu de
sex.

Astfel, majoritatea angajatorilor (60%) consider c disponibilitatea la


orar prelungit constituie un criteriu în stabilirea salariilor i promovarea

130
indivizilor. Un astfel de criteriu este îns foarte probabil s
dezavantajeze femeile, fie ele so ii, fie mame, fie i mame i so ii, a
c ror disponibilitate la orar prelungit este semnificativ mai redus .,
tocmai datorit activit ilor domestice i de cre tere i îngrijire a
copiilor, care le revin cu prec dere în gospod rie.

Similar, disponibilitatea la deplas ri în interes de serviciu, destul de


puternic valorizat în rândul angajatorilor, poate conduce la salarii
diferite pentru femei i b rba i, precum i la anse mai reduse de
promovare pentru cele dintâi, tiut fiind reticen a salariatelor la
deplas ri în interes de serviciu, cauza fiind acelea i leg turi indisolubile
cu spa iul domestic - responsabilit ile gospod re ti i de cre terea i
îngrijirea copiilor.

Tabel 18. Care sunt criteriile care au influen pozitiv la promovarea i


negocierea salariilor angaja ilor din firma dvs.? (%)
La promovare La stabilirea salariilor
Criteriu
da nu nu tiu da nu nu tiu
Disponibilitatea la orar prelungit 60.5 30.2 9.3 60.5 30.2 9.3
Disponibilitatea la deplas ri în interes de
65.1 20.9 7 60.5 23.3 11.7
serviciu
Performan a în munc 93 4.7 2.3 90.7 2.3 7
Disponibilitatea de a realiza orice tip de
53.5 39.5 4.6 51.2 39.5 9.4
munc
Lipsa obliga iilor familiale/f r copii în
9.3 83.7 4.6 4.7 86 9.4
între inere
Vechimea redus în munc a salaria ilor 9.3 81.4 7 9.3 79.1 9.4
Vârsta ridicat a salaria ilor (peste 45 ani) 11.6 72.1 11.7 11.6 69.8 16.3

Disponibilitatea de a realiza orice tip de munc joac de asemenea un


rol important la stabilirea salariilor i la promovare. Aceasta este una
dintre acele caracteristici care pot contribui la reducerea decalajelor între
femei i b rba i, din punct de vedere al venitului, tocmai datorit
disponibilit ii femeilor de a realiza munci diverse, i, din p cate, uneori
chiar sub nivelul de calificare i educa ie pe care îl de in.

Totu i, criteriul pe care angajatorii îl puncteaz ca fiind cel mai


important în stabilirea salariilor i promovare îl constituie performan a
în munc , criteriu cu cel mai pronun at grad de dezirabilitate, de altfel.
Dar cum poate oare evalua un angajator performan a în munc a unei
persoane care lucreaz 7 ore, comparativ cu performan a în munc a
unei persoane care lucreaz 10 ore zilnic? Pentru c o durat mai mare a
programului de munc , de i poate nu conduce neap rat la eficien în
munc pe termen lung, poate fi similar disponibilit ii de a realiza orice
tip de munc i, de ce nu, unei performan e mai ridicate în munc ...

131
Pe de alt parte nu putem încheia analiza noastr i f r s punct m
acele criterii care pot influen a negativ decizia patronilor de promovare
i de stabilire a salariilor; aceste criterii, dup cum se vede i în tabelul
de mai sus, sunt:
- vechimea redus în munc i implicit vârsta redus a
salaria ilor;
- vârsta ridicat (peste 50 de ani) a salaria ilor, care are consecin e
mai puternice în efectul de promovare;
- statutul parental, care de asemenea poate avea un efect mai
puternic la nivelul decizii de promovare.

Scurt auditare a diversit ii în firmele investigate. Propunem în cele


ce urmeaz o auditare sumar a diversit ii în firmele investigate.
Dimensiunile luate în considerare pentru acest screening sunt: etnia,
credin a religioas , orientarea sexual , dizabilitatea, vârsta, bolile
cronice. Datele culese sunt intersectate cu genul i prezentate separat
pentru pozi ii de execu ie i pozi ii de conducere. Avem în vedere c
toate cele trei loca ii selectate sunt caracterizate de o mare diversitate,
din punct de vedere al structurii etnice, credin ei religioase, vârstei, etc.
Trebuie men ionat c exist anumite criterii pentru care este de fapt mai
probabil ca angajatorul s nu tie c salaria ii s i apar in respectivei
categorii (orientare sexual , persoane infectate cu HIV/SIDA).

Tabel 19. Printre salaria ii dvs., exist ...? (%)


Salaria i în pozi ii de Salaria i în pozi ii de
execu ie conducere/ efi de echip
DA NU DA NU
Fem. B rb. Fem. B rb.
Persoane de alt etnie decât cea DA NU DA NU
român 53.5 58.1 30.2 30.2 39.5 55.8
Persoane de alt religie decât DA NU DA NU
cea ortodox 55.8 65.1 23.3 27.9 44.2 48.8
Persoane cu alt orientare DA NU DA NU
sexual 11.6 11.6 79.1 11.6 11.6 76.7
DA NU DA NU
Persoane cu handicap
11.6 20.9 69.8 2.3 4.7 90.7
DA NU DA NU
Romi
16.3 27.9 62.8 2.3 2.3 93
Persoane infectate cu DA NU DA NU
HIV/SIDA 2.3 2.3 88.4 2.3 2.3 86.5
Persoane cu vârsta sub 25 de DA NU DA NU
ani 60.5 65.1 25.6 7 4.7 88.4
Persoane cu vârsta peste 50 de DA NU DA NU
ani 48.8 60.5 27.9 32.6 51.2 46.5

132
Constat m în primul rând c b rba ii sunt mai bine reprezenta i decât
femeile, atât în rândul salaria ilor, dar ales la nivelul structurilor de
conducere. De asemenea constat m c probabilitatea de a reg si
reprezentan i din rândul grupurilor i sub-grupurilor mai sus numite la
nivelul managementului mediu i de vârf al firmelor investigate este mai
degrab redus pentru toate dimensiunile luate în considerare. De
asemenea constat m c dizabilitatea, apartenen a la etnia rom ,
orientarea sexual i infectarea cu HIV/SIDA conduc la un grad mai
redus de participare pe pia a muncii a indivizilor cu respectivele
caracteristici. Înc o dat , datele culese prin ancheta în rândul indivizilor
i ancheta exploratorie în firme converg, conducând la acelea i concluzii
cu privire la grupurile cele mai expuse riscului excluziunii de pe pia a
muncii. De asemenea constat m c dac este mai probabil s reg sim
tinerii printre salaria i, este în acela i timp mai probabil ca ei s se
reg seasc în pozi ii de execu ie i nu de coordonare. Paralel, de i
gradul de p trundere al vârstnicilor (peste 50 de ani) pe pia a muncii
este mai redus comparativ cu al tinerilor, totu i este mai probabil ca
acolo unde sunt, s fie de fapt în pozi ii de coordonare.

M suri afirmative. Pentru a recruta for de munc i implicit idei i


talente din toate segmentele popula iei, firmele pot decide s dezvolte
m suri afirmative în scopul cre terii diversit ii, i implicit a avantajelor
competitive i de eficien ale firmelor. Trebuie subliniat faptul c o
for de munc divers înseamn pe termen lung o afacere mai
puternic , mai profitabil , mai eficient economic, cu leg turi mai
puternice în comunitate, într-un cuvânt mai competitiv . Cât de deschise
sunt îns firmele investigate la câteva m suri afirmative?

Doar 41.8% dintre angajatori consider c printre salaria i ar trebui s se


reg seasc mai multe femei rome. O ponderea comparabil de 37,2%
consider c „nu tiu” i c ceea ce ar trebui s conteze sunt
profesionalismul i performan ele în munc .

Angajatorii se dovedesc mai deschi i, cel pu in la nivel declarativ,


atunci când vine vorba de promovarea mai intens a femeilor la nivelul
pozi iilor de conducere – 60.4%. Similar, o pondere de 18.6% nu pot
aprecia dac este nevoie de mai multe femei în structurile de conducere
sau nu.

58.2% dintre angajatori con tientizeaz nevoia unei mai bune


reprezent ri a persoanelor cu dizabilit i în rândul for ei de munc ,
rezultant neîndoielnic a programelor de marketing social desf urate
în ultimii ani. O aceea i pondere de 20.9% „nu tiu” dac anumite

133
persoane trebuie s beneficieze de un „ajutor” doar pentru c au
dizabilit i, sau cuno tin ele i performan ele profesionale ar trebui s
precump neasc în recrutarea for ei de munc .

Criteriul vârst , fie c este vorba de tineri (sub 25 de ani) sau de


vârstnici (peste 50 de ani) înregistreaz ponderi de cca. 55.8% a celor
care consider c ar trebui s existe mai multe persoane cu vârste la
extremele perioadei active de munc atât în rândul salaria ilor, cât i în
rândul managementului.

Tabel 20. În ce m sur crede i c în România ar trebui s fie … (%)


în foarte în mare în mic în foarte nu
mare m sur m sur mic tiu
m sur m sur
... mai multe femei rome
salariate/angajate 2.3 39.5 16.3 4.7 37.2
... mai multe femei în pozi ii de
conducere 2.3 58.1 18.6 2.3 18.6
... mai multe persoane cu dizabilit i
angajate 7.0 51.2 11.6 9.3 20.9
... mai multe femei în vârst (peste
50 de anii) angajate 2.3 53.5 14.0 11.6 18.6
... mai mul i tineri în pozi ii de
decizie 20.9 34.9 25.6 4.7 14.0

Pentru a concluziona, putem aprecia atitudinea angajatorilor ca mai


degrab re inut atunci când vine vorba de promovarea nor m suri
active, ace tia corelând mai pu in caracterul social al m surilor cu
cre terea eficien ei economice i îmbun t irea avantajului competitiv al
firmelor.

Rolul sindicatelor i patronatelor în promovarea diversit ii. Din


p cate, atât sindicatele, dar mai ales patronatele nu acord un loc
important discrimin rii i identific rii acelor mecanisme de combatere a
efectelor acesteia în procesele de negociere colectiv . Atât sindicatele,
dar mai ales patronatele sunt centrate pe negocierea acelor probleme
„economice”, acestea fiind con tientizate ca adev rata menire a
partenerilor sociali, i nu problemele „sociale” (egalitatea de anse,
discriminarea, echitatea, diversitatea etc.).

Vreau s m în elege i. Noi ne ocup m de economie nu ne ocup m de partea social


decât în m sura în care intervin ni te reglement ri pe baza acestor principii care sunt
prinse. Dar noi nu suntem o organiza ie social , suntem organiza ie economic care ne
batem cu finan ele pentru nu tiu ce impozite, pentru stimularea exportului, etc. nu e
principala noastr preocupare. (respondent cheie patronate – studiu de caz Bucure ti)

134
De i discriminarea este identificat ca una dintre problemele cu care se
confrunt pia a muncii, totu i, atât patronatele, dar i sindicatele
plaseaz responsabilitatea pentru identificarea i solu ionarea cazurilor
de discriminare pe umerii institu iilor cu atribu ii directe în domeniu:
Inspec ia Muncii, CNCD, etc.

[Sindicatele ac ioneaz prea pu in în aceast direc ie]. Au responsabilit i, sunt


sindicate care acoper o arie foarte mare de angaja i cu drepturi evidente, i ar trebui
s fac mai mult, s se specializeze pe acest domeniu. Dar în afar de câteva seminarii
i în afar de faptul c le-am dat dreptate privind salariul minim pe economie, s-au
implicat prea pu in în asisten a victimelor discrimin rii. (respondent cheie – studiu de
caz, Bucure ti)

Dincolo de lipsa unui interes real în elaborarea acelor modalit i de


prevenire i interven ie în cazul identific rii unor cazuri de discriminare,
totu i sindicatelor le lipse te „instrumentarul”. Le lipsesc acele
modalit i de probare a discrimin rii la locul de munc . Pentru c atunci
când vine vorba de discriminare la angajare problema este i mai
complicat , sindicatele trebuind s - i asume reprezentarea intereselor
unor grupuri i sub-grupuri pozi ionate în prezent mai degrab în afara
pie ei muncii.

Aceasta se poate constitui în concluzia cea mai important a studiului


nostru de caz, i anume faptul c sindicatele, mai ales pe fondul
reducerii treptate a bazei de contribuabili ar trebui s - i asume i
reprezentarea intereselor acelor categorii vulnerabile pe pia a muncii, cu
atât mai mult cu cât aceste categorii sunt de multe ori minoritare. Dac
totu i la nivelul sindicatelor au mai fost desf urate proiecte i programe
vizând sensibilizarea la problematici de gen, totu i, dimensiuni precum
etnia, dizabilitatea, orientarea sexual , vârsta, etc. r mân înc neluate în
considerare în ansamblul preocup rilor organismelor de reprezentare
atât a salaria ilor, cât i a patronilor. Diversificarea caracteristicilor
socio-economice a grupurilor pe care le reprezint ar trebui s constituie
o prioritate pe termen scurt i mediu pentru partenerii sociali.

6.1.2. Discriminare multipl la intersec ia dintre etnie i credin


religioas . Studiu de caz asupra mecanismelor de reducere a excluziunii
sociale la nivelul unei comunit i de romi musulmani din Medgidia

Conform Recens mântului din 2002, în Medgidia minoritatea cea mai


numeroas este cea de turco-t tari, care reprezentau circa 18% din
popula ia ora ului, restul înregistrând ponderi insignifiante. Medgidia
este f r doar i poate un exemplu de bun practic , cunoscut rii

135
întregi. Dar bun practic pentru gradul i modalitatea de integrare a
comunit ii turco-t tare.

tiam înc dinainte de a pleca la drum, de pe site-ul Prim riei Medgidia,


c în componen a Consiliului Local se afl atât persoane de etnie
român , cât i persoane de etnie turco-t tar i/sau macedonean . Primul
lucru care ne atrage aten ia odat ajunse în ora este prezen a istoriei
comunit ii turco-t tare prin nume de parcuri, str zi, statui, etc. Exist
un seminar cu predare în limba turco-t tar , dar i o gr dini de copii
pre colari. Dar noi ne aflam în ora pentru a afla cum comunitatea
abordeaz i rezolv problemele romilor musulmani…

“În Medgidia, în comunitate, avem dou “categorii” de romi: romii ortodoc i, care sunt
în cea mai mare parte colariza i, iar cealalt categorie: cei musulmani. Acolo este de
fapt cea mai mare problem .[...] Ei s-au izolat i sunt foarte mul i. Fiind musulmani nu
spun c sunt romi, dar oamenii pe strad le spun « igani». [...] Pe de alt parte,
organiza iile de musulmani, avem dou în ora , spun c nu sunt musulmani de-ai lor,
spun ca sunt « igani». Aici apare problema. Ace tia spun ca sunt « igani», ei spun c
sunt turci. În 2004 când s-a schimbat Prim ria a fost prima problem pe care primarul
a identificat-o” (respondent cheie – studiu de caz Medgidia)

O prim bun practic la nivelul comunit ii din Medgidia, pentru a


cre te gradul de incluziune al grupurilor de romi, fie ei ortodoc i, dar
mai ales a celor musulmani, caracteriza i de nivele de educa ie mai
sc zute i implicit de un acces mai redus pe pia a for ei de munc ,
const în reprezentarea ambelor comunit i de romi la nivelul
grupului de ini iativ al Prim riei: un reprezentant al comunit ii de
romi ortodoc i si un reprezentant al comunit ii de romi musulmani.
De i intens disputat din punct de vedere al eficien ei, experien a
Medgidiei în ceea ce prive te institu ia consilierului pe probleme de
romi sus ine p rerile „pro”.

Rezultate sunt extraordinare în Medgidia. În doi ani de zile am încadrat în munc peste
600 de persoane numai de etnie rom . Din cei 600 încadra i în munc , cred c 300 sunt
femei. Foarte multe femei lucreaz acum. Înainte, persoanele rome din comunitatea
Medgidia erau dependente de serviciile sociale... (respondent cheie – studiu de caz
Medgidia)

“Este foarte important interesul pe care i-l dau diver ii lideri din mai multe domenii de
activitate de a accepta, de a recunoa te programele romilor i de a nu-i urî pentru
neajunsurile lor. Avem caravane ale ocup rii în localitatea noastr i în localit ile
limitrofe i din p cate nu a putea s spun c sunt foarte eficiente pentru c întotdeauna
sunt realizate în colaborare cu reprezentan ii administra iilor locale care au sau nu au
disponibilitate s colaboreze cu institu ia noastr i s solicite oamenilor s vin , s fie
informa i. Am fost la administra iile locale din localit i cu num r semnificativ de romi
chiar împreun cu consilierul pe problemele romilor de la prim ria noastr , tocmai în
ideea de a comunica, pentru c acolo nu cuno team pe nimeni. Dac în aceste localit i

136
nu exist reprezentan i ai romilor sau consilieri pe problemele romilor, nu exist nici
disponibilitate în prim rie pentru astfel de ac iuni. Orice prim rie din comune, dac nu
dore te s fac ceva, nu face i dac nu face nu- i pune exper i sau consilieri pe
probleme de romi.” (respondent cheie - studiu de caz Medgidia)

Treptat au început s fie realizate parteneriate în toate domeniile


strategice de ac iune ale Decadei Romilor, în scopul cre terii gradului de
incluziune social a etnicilor roma: educa ie, s n tate, ocupare i
locuire.

Educa ie.
5 coli din ora au programe de alfabetizare - coal gimnazial ... Mai mult, în fiecare
an colar ace ti copii care sunt identifica i din familiile cu probleme financiare sub
orice critic , indiferent de etnie sunt lua i i îmbr ca i de prim rie, li se ofer rechizite
colare, i nu numai. Când se începe anul colar mergem în coli, i verific m: pentru
cei care vedem c nu au cu ce veni la coal chem m p rin ii i oferim rechizite,
îmbr c minte, înc l minte. (respondent cheie - studiu de caz Medgidia)

Locuire
Persoanele de etnie roma au ob inut locuin e de la prim rie, apartamente. Prim ria a
acordat locuin e sociale. Exist un bloc nou f cut, unde locuiesc zece familii de romi.
Avem chiar aici în spatele Prim riei 25 de garsoniere, iar în prim var se construiesc
ale 25 de locuin e sociale - case. (respondent cheie - studiu de caz Medgidia)

S n tate
S-a redus discriminarea din spitale pentru c exist parteneriate, am f cut protocol de
colaborare cu spitale ...
Erau persoane (femei) care d deau na tere la copii, n-aveau acte de identitate i nu
puteau s declare nici copilul. Dup aceea se amplifica problema. Duceam aproape
dou luni munc cu mama s - i fac acte sau o carte provizorie pentru a putea declara
copilul. Apoi f ceam celui mic .... i astea în colaborare cu spitalul municipal.
(respondent cheie - studiu de caz Medgidia)

Ocupare
În sensul acesta romii au fost angaja i la Prim ria Municipiului Medgidia - Serviciul
Public ... Având în vedere c sunt locuri de munc pentru muncitori necalifica i la
introducerea re elei de gaze din Medgidia, c ei nu au calific ri, ca au un nivel foarte
sc zut de preg tire, înseamn deci cu siguran c au acces aici i ei vin i solicit
locuri de munc . La început a fost mai greu, dar acum deja sunt aproape 200 de locuri
pentru ei (romi). Asta înseamn c 200 de familii au un rost. Se a teapt la un salariu,
chiar dac este destul de mic, se a teapt lunar la un câ tig prin munc ceea ce e un
lucru foarte important. Acestea se deruleaz de aproape trei ani în Medgidia cu
reciprocitate între autorit ile locale i serviciul public de ocupare ... (respondent cheie
- studiu de caz Medgidia)

Cea de a doua bun practic , pe care am identificat-o prin acest studiu


de caz, o reprezint parteneriatul real i permanent dintre Prim rie
i Serviciul Local de Ocupare. Dincolo de cadrul minimal impus de
lege, reprezentan ii celor dou institu ii au g sit i alte c i de colaborare
i solu ionare a cazurilor de excluziune social . Practic Medgidia, prin

137
buna colaborare dintre autorit i i organismele descentralizate ale
serviciului public de ocupare devine un exemplu de bun practic pentru
ceea ce concret ar putea s însemne promovarea incluziunii sociale prin
îmbun t irea accesului la ocupare pentru etnicii romi.

Am avut întotdeauna o colaborare fructuoas cu administra ia local . i pentru c avem


obiective comune, întotdeauna ne-am dat mâna. Astfel, la invita ia Dlui. Primar,
particip din partea Agen iei la edin ele de audien e sus inute de dânsul. Vin cu lista de
locuri de munc , la solicitarea Dlui. Primar. (respondent cheie - studiu de caz
Medgidia)

6.1.3. Discriminare multipl la intersec ia dintre dizabilitate i etnie.


Studiu de caz asupra mecanismelor de prevenire i combatere a
discrimin rii în rândul unui grup int de persoane cu dizabilit i
intelectuale din Timi oara

Cel de al doilea studiu de caz, a fost realizat în Timi oara, ora bine
cunoscut pentru ac iunile întreprinse cu i pentru femeile rome (vezi
programele desf urate de Asocia ia Femeilor ig nci: „Pentru Copiii
No tri”), precum i pentru ac iunile desf urate cu i pentru persoanele
cu dizabilit i intelectuale prin Funda ia „Pentru Voi”. Cheia succesului
în ceea ce prive te identificarea i rezolvarea problemelor grupurilor
int o reprezint parteneriatul public-privat, sau, mai concret,
parteneriatul între autorit i locale i societatea civil .

În paginile de fa ne vom opri îns doar la mecanismele de prevenire i


combatere a discrimin rii în rândul persoanelor cu dizabilit i
intelectuale. Ceea ce trebuie subliniat înc de la început, este faptul c
Funda ia „Pentru Voi” (www.pentruvoi.ro) dezvolt servicii
personalizate pentru persoanele cu dizabilit i. Afl m înc de pe site-ul
Funda iei c serviciile comunitare sunt furnizate în parteneriat cu
Prim ria. De asemenea, unul dintre responden i, înc de la începutul
interviului, ine s precizeze c aceasta este una din cheile succesului
lor.

Prim ria ne sprijin foarte mult financiar vorbind: adic avem un parteneriat i din
bani locali se pl te te func ionarea organiza iei, inclusiv la nivel de salarii. i asta este
dintr-un anumit punct de vedere ideal, pentru c institu iile publice, prim ria în cazul de
fa , nu au mecanismele, cuno tin ele, timpul, expertiza, oamenii, s stea atât de mult
cât se st cu un beneficiar, pentru a preg ti o angajare de succes. Sau a monitoriza
dup aceea, c ci este un întreg proces de consiliere, de formare, de mediere, pentru
care chiar trebuie s ai timp i s fii preg tit pentru a a ceva, iar asta chiar nu e
meseria func ionarilor publici. Îns ca i autoritate local ei sunt responsabili de
bun starea tuturor cet enilor din comunitate, inclusiv de cea a persoanelor cu
dizabilit i, si ne “subcontracteaz ” pe noi, ca i organiza ie, s oferim serviciul acesta.

138
Este extraordinar, pentru c noi dac nu am avea banii de la consiliu local, n-am avea
tot ce vede i aici. Indirect po i spune c ei externalizeaz serviciul c tre cineva care este
competent i capabil s furnizeze un standard de calitate. (respondent cheie – studiu de
caz, Timi oara)

Care sunt premisele?


- teama i respingerea celor diferi i, în cazul de fa , persoanele
cu dizabilit i. Altfel spus, distan a social fa de persoanele cu
dizabilit i este foarte mare.
Oamenii când întâlnesc ceva diferit au diverse reac ii i una dintre ele este de team sau
de respingere, pentru c nu sunt asemenea lor. Iar persoanele cu dizabilit i, fiind
diferite, sunt foarte adesea victimele actelor de discriminare i respingere (respondent
cheie – studiu de caz, Timi oara)

- distan a social fa de persoanele cu dizabilit i intelectuale


este mai mare decât cea fa de persoanelor cu dizabilit i fizice.
... legat de discriminare, cred c este mai pregnant discriminarea fa de persoanele
cu dizabilit i intelectuale decât fa de cele cu dizabilit i motorii (respondent cheie –
studiu de caz, Timi oara)

- persoanele cu dizabilit i sunt percepute ca un cost, ca o povar ,


ca persoane neproductive, pasive, dependente, etc.
... Unii dintre angajatori, la un prim contact, când afl c este vorba de o persoan cu
dizabilit i intelectuale spun: ”nu pot s lucreze, nu pot s m în eleg cu ei, au
probleme comportamentale”... Nu exist decât imaginea aceasta negativ : ”Nu m bag!
Nu-i agresiv?”. Este o imagine cum c persoan cu dizabilit i egal nebun, egal om
care ar trebui s stea în spatele gratiilor... (respondent cheie – studiu de caz, Timi oara)

Oportunitatea
- Legea 448/2006
Ce e bine, legat de accesul pe pia a muncii e legea 448 din 2006 care zice c orice
companie cu peste 50 de angaja i este obligat fie s angajeze 4% persoane cu
handicap, fie s contracteze organiza ii, fie s pl teasc o tax c tre stat. Iar aceast
prevedere ne deschide nou o cale de discu ie i ne u ureaz oarecum munca.
(respondent cheie – studiu de caz, Timi oara)

Rezultate
- Notorietatea i rate ridicate de plasare în munc a persoanelor cu
dizabilit i
Am ajuns în faza în care s fim suna i i companiile s caute s lucreze cu persoane de
la noi, ceea ce e un lucru deosebit. Avem persoane cu dizabilit i care lucreaz de 4 ani
în acela i loc de munc i de care angajatorul este foarte mul umit. Avem persoane care
ele însele nu sunt foarte motivate i convinse c ar trebui s munceasc i atunci
degeaba le g sim noi 30 de locuri de munc pe an i deschidere la angajator pentru ai
primi dac ei nu- i dau interesul; i atunci trebuie lucrat la nivelul motiva iei lor.
(respondent cheie – studiu de caz, Timi oara)

139
Cum?
- Servicii personalizate, complexe i de calitate dezvoltate în
acord cu specificul grupului int
Lucr m practic pe ambele segmente: atât cu angajatorii, cât i cu persoanele cu
dizabilit i. Urm rim atât formarea profesional , cât i deprinderea abilit ilor sociale
necesare unui loc de munc . Acolo unde angajatorul nu vede direct ni te locuri de
munc pe care le-ar putea ocupa beneficiarii no tri cu dizabilit i intelectuale, încerc m
s identific m împreun opera iuni din procesul lor de produc ie pe care ulterior s le
externalizeze c tre noi. Avem un sistem de angajare nou aici în România care se
nume te “echipa mobil ”. Asta înseamn c un grup de persoane (de la 3 la 20) merg
la sediul companiilor (ei fiind angaja ii unit ii noastre protejate), î i desf oar munca
la sediul companiilor i sunt înso i i i supraveghea i de educatori specializa i. Munca
poate consta în cur enie i între inere, parcare i spa ii exterioare ale unei mari firme
de produc ie, ambalajele pentru produse promo ionale, asamblat rame foto, etc. Munci
manuale u or de explicat, u or de f cut i pe care le-au f cut i le fac beneficiarii no tri.
Tot timpul sunt înso i i de c tre educatorul nostru. Serviciul nostru este construit de
altfel în jurul ideii de angajare sprijinit . Angajatul cu dizabilit i clar are nevoie de un
suport mai mare decât orice alt tip de angajat. i ca s nu fie o sarcin în plus pentru
angajator, venim noi cu acest suport. Practic ei î i angajeaz persoana cu dizabilit i si
serviciul nostru i astfel reu im s avem multe persoane angajate. (respondent cheie –
studiu de caz, Timi oara)

6.2. Concluzii i recomand ri privind prevenirea i combaterea


discrimin rii în general i a discrimin rii multiple în special

6.2.1. Scurte concluzii cu privire la fenomenul discrimin rii multiple în


România

F r doar i poate ambi ios, scopul acestui proiect a vizat cre terea
gradului de cunoa tere cu privire la „discriminarea multipl ”, fiind
proiectat i întreprins în acest scop o metodologie ampl i complex ,
cuprinzând atât analiz institu ional , cercet ri cantitative dar i
calitative.

O prim component a studiului a fost dedicat clarific rilor


conceptuale cu privire la discriminarea multipl – definit fie ca
discriminare adi ional , fie ca discriminare intersec ional , dar i
demersurilor de opera ionalizare conceptual care se realizeaz la nivel
european. Cercetarea discrimin rii multiple cu o component dominant
cantitativ este un demers inedit, inovativ, atât la nivel na ional, cât i la
nivel european.

Folosind cadrul conceptual al discrimin rii percepute, autoarele acestui


studiu au urm rit s identifice grupurile/subgrupurile asupra c rora

140
exist percep ia unui risc crescut de discriminare. Urm rind s m soare
discriminarea adi ional , studiul a eviden iat grupuri de risc în raport cu
diferite arii de manifestare a discrimin rii. Atât în spa iile publice, în
rela ia cu autorit ile locale, dar i în accesul la educa ie i s n tate,
femeile rome, femeile s race i femeile cu dizabilit i se deta eaz ca
acele sub-grupuri despre care exist percep ia unei inciden e crescute a
discrimin rii. Astfel, pentru aceste grupuri, genul adânce te riscul de
discriminare. Mai mult decât atât, analiza noastr a reliefat etnia ca fiind
acea dimensiune care adânce te orice alt risc de discriminare i
contribuie la cre terea vulnerabilit ii oric rui alt grup/subgrup în orice
arie a vie ii sociale i economice.

Pe pia a muncii îns , b rba ii tineri i cei în vârst se contureaz drept


grupuri cu risc crescut de discriminare la angajare, pe când femeile
tinere i vârstnice sunt mult mai expuse riscului discrimin rii la locul de
munc . Mult mai slab con tientizat ca risc, totu i, femeile cu copii se
desprind ca un grup în rândul c rora atât inciden a discrimin rii la
angajare, cât i a accesului la promovare i formare profesional cre te
semnificativ.

16.9% din popula ia investigat a avut cel pu in o dat în ultimii 3 ani


experien e de tratament diferen iat/discriminatoriu, principalele criterii
invocate ca baz a discrimin rii fiind etnia, s r cia i vârsta. 10,9% din
cei afla i în cel pu in o situa ie de tratament diferen iat/discriminare în
ultimii 3 ani con tientizeaz chiar dou criterii ca baz a
discrimin rii/tratamentului la care au fost supu i. Domeniile în care se
manifest cu prec dere acele tratamente diferen iate sunt în rela ia cu
autorit ile, în locurile publice i la locul de munc ; constat m astfel c
acele forme de discriminare care decurg din studiul experien elor
personale coincid cu rezultatele analizei asupra percep iilor popula iei..
Mai mult decât atât, 32% dintre victimele tratamentului
diferen iat/discrimin rii evit s mai mearg în acele locuri în care sunt
pu i în situa ii de discriminare, locuri precum institu iile autorit ilor
centrale i locale, spitale i policlinicile. Acest efect îl putem denumi
efectul de descurajare al popula iei. Astfel, putem concluziona c
discriminarea i tratamentul diferen iat pot conduce treptat chiar la auto-
excluziune i auto-marginalizare.

Profilul celor care discrimineaz cel mai frecvent, rezultat pe baza


analizei experien elor directe de discriminare, are urm toarele
caracteristici: b rbat român de vârst medie în pozi ii de func ionar
public (28.9% din cazuri), ef i/sau coleg (23.8%) i personal medical
(18,4%).

141
Ceea ce este reiese a fi îngrijor tor este ponderea de 24% a persoanelor
care nu tiu c exist un cadru legal care îi pedepse te pe cei care comit
acte de discriminare; iar aceste persoane sunt mai probabil femei,
persoane cu vârsta peste 50 de ani i persoane de etnie roma, adic
tocmai categoriile cu risc crescut de discriminare.

Metodologia propus a permis identificarea percep iei asupra gradului


de discriminare a câtorva grupuri, identificate i incluse în analiz pe
baza rezultatelor unor studii precedente în domeniu. Totu i, trebuie
subliniat faptul c , pot exista forme de discriminare multipl (în sensul
discrimin rii intersec ionale, a a cum a fost ea definit în capitolul 1.)
chiar i în rândul acelor grupuri/subgrupuri la nivelul c rora analiza
noastr nu a reu it s reliefeze probabilitatea existen ei unei discrimin ri
multiple (în sensul discrimin rii adi ionale, a a cum a fost ea definit la
capitolul 1.). Astfel, consider m studiul de fa ca având un caracter de
pionierat în domeniu, fenomenul ca atare necesitând în continuare
realizarea de studii, fie cantitative, fie calitative, care s rafineze i s
completeze rezultatele analizei de fa . Mai mult decât atât sunt necesare
studii de caz, realizate la nivel comunitar în scopul în elegerii acelor
mecanisme care combat efectele i uneori chiar cauzele discrimin rii
multiple, iar aceste bune practici trebuie promovate i transferate la
nivelul altor comunit i.

6.2.2. Set de concluzii i recomand ri cu privire la prevenirea i


combaterea discrimin rii în general i a discrimin rii multiple în
special

Profilul demersului nostru tiin ific care a implicat atât cercet ri


cantitative, cât i calitative realizate la nivel central i local, precum i
rezultatele importante ob inute în urma acestui studiu au condus la
necesitatea formul rii unor recomand ri de ac iune pentru o mai bun
prevenire i combatere a fenomenului discrimin rii/discrimin rii
multiple:

1. Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru prevenirea


i combaterea discrimin rii – Mecanismele de suport pentru victimele
discrimin rii/discrimin rii multiple trebuie s se dezvolte atât la nivel
central, cât mai ales la nivel local acolo unde colaborarea institu iilor
publice i private este vital pentru dezvoltarea de ac iuni specializate i
eficiente în prevenirea i combaterea tratamentului diferen iat îndreptat
împotriva diferitelor grupuri i sub-grupuri sociale. Mai mult decât atât,

142
cunoscând problemele specifice ale grupurilor i sub-grupurilor
existente pe plan local, reprezentan ii autorit ilor locale se plaseaz
într-o pozi ie cheie pentru modelarea ac iunilor de prevenire i
combatere a discrimin rii multiple în acord cu structura popula iei i
formele specifice de discriminare din zon .

2. Sinergizarea eforturilor tuturor institu iilor publice existente


la nivel local cu rol în prevenirea i combaterea discrimin rii i a
consecin elor acesteia – Dezvoltarea unor ac iuni eficiente de prevenire
i combatere a fenomenului discrimin rii multiple nu poate avea loc în
absen a unei implic ri sinergice a tuturor institu iilor publice cu
responsabilit i în domeniul prevenirii i combaterii discrimin rii la
nivel local. Colaborare real i eficient a institu iilor cu rol în reducerea
discrimin rii pe diferitele criterii va favoriza dezvoltarea unor ac iuni
suport focalizate pe grupuri aflate la intersec ia a dou sau mai multe
dimensiuni de discriminare i reducerea inciden ei formelor lor specifice
de discriminare.
“Este foarte important interesul pe care i-l dau diver ii lideri din mai multe domenii de
activitate de a accepta, de a recunoa te programele romilor i de a nu-i urî pentru
neajunsurile lor. Avem caravane ale ocup rii în localitatea noastr i în localit ile
limitrofe i din p cate nu a putea s spun c sunt foarte eficiente pentru c întotdeauna
sunt realizate în colaborare cu reprezentan ii administra iilor locale care au sau nu au
disponibilitate s colaboreze cu institu ia noastr i s solicite oamenilor s vin , s fie
informa i. Am fost la administra iile locale din localit i cu num r semnificativ de romi
chiar împreun cu consilierul pe problemele romilor de la prim ria noastr , tocmai în
ideea de a comunica, pentru c acolo nu cuno team pe nimeni. Dac în aceste localit i
nu exist reprezentan i ai romilor sau consilieri pe problemele romilor nu exist nici
disponibilitate în prim rie pentru astfel de ac iuni. Orice prim rie din comune, dac nu
dore te s fac ceva, nu face i dac nu face nu- i pune exper i sau consilieri pe
probleme de romi.” (respondent cheie - studiu de caz Constan a)

3. Înt rirea cooper rii între ANES i CNCD în scopul


identific rii celor mai bune modalit i de opera ionalizare i
implementare a conceptului discrimin rii multiple – Dificult ile de
opera ionalizare i implementare a conceptului discrimin rii multiple
reclam o implicare sinergic a celor dou institu ii centrale cu rol în
prevenirea i combaterea discrimin rii în scopul unei mai bune
valorific ri a pa ilor care au fost f cu i pân în prezent în aceast
direc ie i a dezvolt rii institu ionale viitoare.

4. Stimularea dezvolt rii societ ii civile la nivel local - Dac


am spus c autorit ile locale ocup o pozi ie cheie pentru dezvoltarea
ac iunilor de prevenire i combatere a discrimin rii multiple, institu iile
societ ii civile la nivel local au rolul important de a facilita
implementarea unor astfel de ac iuni suport, precum i a aduce acel plus

143
de cunoa tere necesar ac iunilor specializate. De asemenea, colaborarea
acestor institu ii existente la nivel local va determina eficientizarea
mecanismelor de suport adresate victimelor discrimin rii multiple.

5. Dezvoltarea mecanismelor de reprezentare a grupurilor


defavorizate la nivelele de decizie i administrative – O mai bun
reprezentare a intereselor grupurilor defavorizate la diferitele nivele de
decizie i administrative va conduce la o mai bun fundamentare i
focalizare a politicilor i programelor proiectate, precum i la cre terea
anselor de succes a implement rii acestora. De asemenea, dezvoltarea
mecanismelor de reprezentare a diversit ii existente în interiorul
anumitor grupuri defavorizate va determina o mai bun adresare a
formelor specifice de discriminare subsumate discrimin rii multiple.
“La noi în localitate avem dou categorii de romi: romii ortodoc i, i cealalt
categorie: cei musulmani. Acolo este cea mai mare problem . Fiind musulmani, nu
recunosc c sunt romi, dar oamenii pe strad le spun « igani». Musulmanii spun c nu
sunt musulmani de-ai lor, spun c sunt igani. Aici apare problema. Ace tia spun c sunt
igani... ei spun c sunt turci. În 2004, primarul a identificat aceast problem . Aici în
prim rie, suntem doi consilieri pe problemele romilor... Unul sunt eu, iar al doilea este
colegul meu, din partea lor, deci e musulman” (respondent cheie - studiu de caz
Constan a)

6. Sensibilizarea i formarea personalului serviciilor publice i


a reprezentan ilor mass-media pentru promovarea i aplicarea
principiului egalit ii de anse pentru to i – O mai bun cunoa tere a
principiului egalit ii de anse pentru to i al turi de o mai bun
în elegere a importan ei implement rii sale în activitatea curent a
acestor serviciilor publice va reduce inciden a actelor de
discriminare/discriminare multipl . De asemenea, responsabilizarea
mass-media pentru a implementa principiul nediscrimin rii în procesul
de informare i formare de opinii va conduce la combaterea
stereotipurilor negative asociate unor grupuri i la cre terea toleran ei în
rândul popula iei din România.

7. Intensificarea campaniilor de con tientizare la nivelul


popula iei privind cauzele, inciden a i implica iile actelor de
discriminare – O mai bun con tientizare a cauzelor, formelor variate i
a efectelor pe termen scurt i lung asociate discrimin rii, respectiv
discrimin rii multiple, va capacita indivizii în a recunoa te i gestiona
mai bine situa iile de discriminare. De asemenea, astfel de campanii vor
determina reducerea distan ei sociale fa de diferitele grupuri i, chiar,
a inciden ei tratamentului diferen iat din locurile publice îndreptat
împotriva membrilor acestora. Mai mult decât atât, trebuie s fie
dezvoltate campanii de con tientizare care s se refere i la grupuri

144
defavorizate mai pu in vizibile în societate, dar fa de care distan a
social este mult mai accentuat , precum i la grupuri aflate la
intersec ia diferitelor dimensiuni de discriminare. În plus, autoarele
acestui studiu recomand ca aceste campanii s con in i componente
menite s combat tendin ele de auto-culpabilizare sau ru ine ce apar la
nivelul victimelor discrimin rii.

8. Intensificarea campaniilor de informare cu privire la cadrul


legal i institu ional de prevenire i combatere a discrimin rii – O
mai bun cunoa tere a mecanismelor institu ionale i legale de prevenire
i combatere a actelor de discriminare/discriminare multipl va capacita
indivizii victime ale acestora s î i apere drepturile pe cale formal , în
condi ii de maxim protec ie a intereselor lor.

9. Responsabilizarea partenerilor sociali, cu prec dere a


sindicatelor, pentru prevenirea i combaterea discrimin rii pe pia a
muncii – Discriminarea pe pia a muncii are rol de a marginaliza
indivizii i de a cre te gradul lor de vulnerabilitate în fa a discrimin rii
din celelalte domenii ale vie ii sociale. În aceste condi ii,
responsabilizarea partenerilor sociali pentru a ac iona în scopul
promov rii i implement rii principiului egalit ii de anse pentru to i
atât la angajare, cât i la locul de munc este vital pentru prevenirea i
combaterea discrimin rii.

10. Stimularea cercet rii tiin ifice asupra cauzelor, formelor i


implica iilor discrimin rii/discrimin rii multiple – Dezvoltarea
cercet rii cantitative i calitative în domeniu va aduce dezvoltarea unui
cadru conceptual adecvat acestei problematici atât de complexe, precum
i rafinarea abord rilor metodologice pentru surprinderea i evaluarea
celor mai variate i ascunse cauze, forme i efecte ale discrimin rii i,
mai cu seam , ale discrimin rii multiple. Mai trebuie spus c numai
rezultatele studiilor i cercet rilor pot pune în eviden evolu iile
înregistrate la nivelul cauzelor i formelor de manifestare ale
discrimin rii mai ales în contextul unei societ i caracterizate, din ce în
ce mai mult, de fenomenul globaliz rii ce aduce implica ii multiple i
complexe. Rezultatele studiilor i cercet rilor trebuie s se afle la baza
unei mai bune fundament ri i focaliz ri a politicilor i programelor de
interven ie pentru prevenirea i combaterea discrimin rii/discrimin rii
multiple.

145
MULTIPLE DISCRIMINATION IN ROMANIA

Motto:
„What is for some an issue of living together, for others is a matter of
survival...”
(Key respondent, Medgidia)

EXECUTIVE SUMMARY

English version of “Executive Summary”


Ioana Borza

The project at stake aimed mainly at raising the level of knowledge with
respect to the phenomenon of “multiple discrimination”. In order to
fulfil this ambitions goal, a complex research methodology was
designed and tested, comprising both qualitative and quantitative
approaches, as well as an institutional analysis. Another specific
objective of the project was to “clarify” the theoretical perspectives on
the concept of “multiple discrimination”. And, as the annalists are trying
to formulate, so far two conceptual developments can be found on the
issue of multiple discrimination: a) multiple discrimination as
“additional discrimination” which suffers unfortunately by the “sin” of
one-dimensional approach (single discriminatory acts are added one to
each other) and b) multiple discrimination as “intersectional
discrimination”.
The first perspective on multiple discrimination admits that people have
different characteristics and identities and based on these they can be
subject to different and unjust treatment. The second perspective places
the individual or the group of individuals in a specific social context and
the forms of discrimination are specific to the context.

I. Perceived discrimination

I.1. Perceived discrimination in public spaces, schools, in relations with


local authorities, in hospitals and health centres

The findings of the present research show that groups that are perceived
as being most subjected to different forms of discrimination in public
spaces (such as restaurants, parks and streets) are Roma women, women
with disabilities and poor women. Using a scale from 1 to 10, where 1
represents minimal incidence of discrimination and 10 maximum
146
incidence of discrimination, both Roma women and women with
disabilities were perceived at the level of 5.8, and poor women at the
level of 5.7. Comparing the values of the three levels to the value
pointed by the perceived discrimination against women in general that is
3.4, on the same scale, one can notice the difference in perceptions. The
difference can be explained that even within the perceptions of the
general population, some groups of women are treated different or
perceived as being treated different based on another identity than that
of being a woman, such as being Roma, poor or with disability.

Chart 1. Perceived discrimination in public spaces for … (average values on a


scale from 1 to 10, where 1 represents minimal incidence of discrimination and
10 maximum incidence of discrimination)

women in poverty 5.7

persons in poverty 5.6

women with disabilities 5.8

persons with disabilities 5.6

Roma women 5.8

Roma persons 5.5

women 3.4

1 2 3 4 5 6 7

The level of perceived discrimination existing in schools is slightly


higher for girls compared to boys. Using the same scale, discrimination
against girls is perceived at the level of 2.6 compared to the level of 2.1
of discrimination against boys. This difference may show the existence
of sporadic gender discrimination in public schools in Romania.
Concerning other groups of pupils perceived as being subject to
discrimination in schools, all levels go higher than 5, reaching 5.6 for
girls with disabilities, 5.4 for pupils with disabilities, and for both Roma
girls and girls coming from poor families it reaches 5.2.

With respect to perceived discrimination in relations with public


authorities, values displayed for disadvantaged categories are two fold
higher in comparison with any other Romanian person (2.7 on the above
mentioned scale). Thus, poor women are perceived as the most

147
discriminated group in relations with authorities (5.4), followed by
elders with disabilities (5.3), Roma women (5.3) and poor people (5.3).

Chart 2. Perceived discrimination in schools for … (average values on a scale


from 1 to 10, where 1 represents minimal incidence of discrimination and 10
maximum incidence of discrimination)

girls with disabilities 5.6

pupils with disabilities 5.4

girls coming from poor families 5.2

pupils coming from poor families 5.1

Roma girls 5.2

Roma pupils 5.0

girls 2.6

boys 2.1

0 1 2 3 4 5 6

Chart 3. Perceived discrimination in relations with public authorities for …


(average values on a scale from 1 to 10, where 1 represents minimal incidence
of discrimination and 10 maximum incidence of discrimination)

poor women 5.4

poor persons 5.3

elders with disabilities 5.3

persons with disabilities 4.7

Roma women 5.3

Roma persons 5.1

Romanians 2.7

0 1 2 3 4 5 6

Another area of perceived discrimination in public spaces concerns


hospitals and health centres and its level for poor people and poor
women is up to 6.1 while its level for Roma women points 5.9. The
perceived discrimination ranks high for people infected with HIV, old
women and elders with disabilities, reaching the level of 5.7.

148
Chart 4. Perceived discrimination in hospitals and health centres for …
(average values on a scale from 1 to 10, where 1 represents minimal incidence
of discrimination and 10 maximum incidence of discrimination)

children infected with HIV/AIDS 5.6

persons infected with HIV/AIDS 5.7

poor women 6.1

poor persons 6.1

elders with disabilities 5.7

persons with disabilities 5.4

old women 5.7

elders 5.4

Roma women 5.9

Roma persons 5.6

Romanians 3.3

0 1 2 3 4 5 6 7

I.2. Perceived discrimination on the labour market

Chart 5. Perceived discrimination when hiring, by characteristics of individuals


(%)

other religion 26.5 73.5

25 years and less 46.8 53.2

gender 46.9 53.1

other ethnicity 49.8 50.2

Roma ethnicity 77.7 22.3

50 years and more 79.7 20.3

disability 85.8 14.2

0% 20% 40% 60% 80% 100%


perceives discrimination perceives not discrimination

Discrimination when accessing a job represents a very important factor


conducing to marginalisation and social exclusion. For the labour
market outsiders, discrimination in accessing jobs increases
vulnerability in front of poverty and social exclusion. While looking for

149
a job, having a disability (85.8%), being old (79.7%) and being a Roma
(77%) represent the main characteristics perceived as contributing to
being subjected to discrimination. Any other characteristics that can be
associated with discriminatory behaviour at hiring were perceived by
less then 50% of investigated population as being important.
Concluding, Roma persons, elders and disabled persons are most
exposed to discriminatory acts in entering on the labour market.

Chart 6. Answers of respondents with different ethnic background to the item


“If an employer has to choose between two persons with the same level of
education and skills, which one will be most likely selected?” (%)

Total 47.8 43.1 6.3 0.7


2.0
others 50.0 37.5 12.5
6.3
Roma 31.3 37.5 25.0
1.1 1.1
Hungarian 41.9 55.9
2.1
Romanian 48.7 42.0 6.5 0.8

0% 20% 40% 60% 80% 100%


a Romanian a person belonging to other ethnic group as likely DNK NA

Chart 7. Answers of Hungarian respondents, male and female, to the item “If an
employer has to choose between two persons with the same level of education
and skills, which one will be most likely selected?” (%)

Total 41.9 1.1 55.9 1.1

female 45.8 52.1 2.1

male 37.8 2.2 60.0

0% 20% 40% 60% 80% 100%

a Romanian a person belonging to other ethnic group as likely DNK NA

If we take a look at the results when the gender of the person is crossed
with the ethnicity, the group of women coming from another ethnic
group but the Romanian are more vulnerable when trying to get a job, as
they perceive themselves as being more often subject to discrimination.

150
As we went deeper with the analysis, a significant part of the people
investigated and declared members of the Roma community answered
„do not know” to the perceived discrimination when looking for a job.
The percentage of Roma women declaring „do not know” is even
higher. A possible explanation for this high level of „do not know”
among the members of the Roma community may be due to the low
level of awareness and understanding in regards to the issue of multiple
discrimination.

The findings of the research clearly show that having a disability


represents the most important factor conducing to a discriminatory
behaviour at hiring. Moreover, the intersection between ethnicity and
disability is conducive for higher disadvantaging for persons with
disabilities, both Roma and Hungarians.

Chart 8 Answers of respondents with disability and different ethnic background


to the item “If an employer has to choose between two persons with the same
level of education and skills, which one will be most likely selected?” (%)

Roma 85.7 14.3

Hungarian 100.0

Romanian 70.6 17.6 11.8

0% 20% 40% 60% 80% 100%

a person without disability a person with disability as likely DNK

When it comes to the intersection of age and gender, the results show
that especially young men perceived themselves as being more exposed
to discriminatory behaviour when looking for a job compared to young
women. Thus 22.2% of young men with the age under 25 think that
there is a different treatment of men and women when applying to jobs
meaning that employers hire more women and men. Only 15.9% of the
young men with the age under 25 think that an employer will select a
man rather that a woman. When coming to elderly people, even if the
statistical differences between men and women are not significant, old
men tend to feel themselves disadvantaged in comparison with old
women. Thus 77.9% of men perceived themselves as being possible
subject to discrimination based on age when looking for a job compared
to 75.7% of women.

151
Chart 9 Answers of respondents aged under 25, male and female, to the item “If
an employer has to choose between two persons with the same level of
education and skills, which one will be most likely selected?” (%)

Total 32.0 8.8 56.0 2.4 0.8

female 30.6 6.5 61.3 1.6

male 33.3 11.1 50.8 3.2 1.6

0% 20% 40% 60% 80% 100%

a person aged 25 and more a person under 25 as likely DNK NA

Chart 10 Answers of respondents of 50 years and more, male and female, to the
item “If an employer has to choose between two persons with the same level of
education and skills, which one will be most likely selected?” (%)
1.9
Total 76.8 14.8 5.3 1.3

2.6
female 75.7 17.4 3.0 1.3

1.2
male 77.9 12.3 7.4 1.2

0% 20% 40% 60% 80% 100%


a person aged under 50 a person aged 50 and more as likely DNK NA

As it should be of no surprise, women that have children, single or


married, are perceived as being more vulnerable to discrimination when
applying for a job compared to men with same parental status. For men,
being a father represents an advantage on the labour market.

Table 1. If an employer has to choose between two persons with the same level
of education and skills, which one will be most likely selected? (%)
…a man 35,2 …a young men 21,2 …a man with chldren 26,9
…a woman 11,7 …a young woman 15,0 …a women with children 7,3
…as likely 47,2 …as likely 58,9 …as likely 56,5
…DNK 4,9 …DNK 4,3 …DNK 8,4
…NA 1,1 …NA 0,7 …NA 0,9

The most important criteria perceived as contributing to discrimination


in the workplace are age and being Roma, as 76.2% of people
investigated think that old persons have less opportunities for advancing
in carrier or vocational training and 70.7% think the same about Roma
people already having a job. Being young, with any other ethnic

152
background than Romanian or Roma and being a woman are considered
as conducing to discrimination in the workplace by cca. 40% of
respondents.

Having as a criteria the intersection between gender and age, young


women are more often perceived as being subject to discrimination
compared to young men as most of the times they are not the one
advanced or encouraged for further trainings and professional
development. Concluding, young men are more exposed to
discrimination when applying for a job, while young women are most
exposed to discriminatory acts in the workplace.

Chart 11. Perceived discrimination in the workplace, by characteristics of


individuals (%)

gender 37.1 62.9

other ethnicity 41.2 58.8

25 years and less 44.7 55.3

Roma ethnicity 70.7 29.3

50 years and more 76.2 23.8

0% 20% 40% 60% 80% 100%

perceives discrimination perceives not discrimination

Chart 12 Answers of respondents aged under 25, male and female, to the item
“If an employer has to choose for advancement or vocational training between
two persons with the same level of education and skills, which one will be most
likely selected?” (%)

Total 28.0 15.2 53.6 3.2

female 30.6 12.9 53.2 3.2

male 25.4 17.5 54.0 3.2

0% 20% 40% 60% 80% 100%

a person aged 25 and more a person aged under 25 as likely DNK

153
Chart 13 Answers of respondents of 50 years and more, male and female, to the
item “If an employer has to choose for advancement or vocational training
between two persons with the same level of education and skills, which one
will be most likely selected?” (%)

Total 70.5 2.7 19.0 6.5 1.3

female 72.6 3.5 19.6 3.5 0.9

male 68.4 2.0 18.4 9.4 1.6

0% 20% 40% 60% 80% 100%

a person aged under 50 a person aged 50 and more as likely DNK NA

Similarly, old women are perceived as being more exposed to


discrimination in the workplace as against old men. Thus, if young men
and old men are more vulnerable to discrimination when accessing a
job, young women and old women are more exposed to discrimination
in the workplace.

Roma women are perceived as being more discriminated or subject to


discrimination compared with Roma men. As one can be notice, Roma
women represents a group perceived as highly vulnerable to different
forms of discrimination in several areas of our lives: access to
education, to public services and on the labour market.

Chart 14 Answers of Roma respondents, male and female, to the item “If an
employer has to choose for advancement or vocational training between two
persons with the same level of education and skills, which one will be most
likely selected?” (%)

Total 68.8 12.5 18.8

female 100

male 58.3 16.7 25

0% 20% 40% 60% 80% 100%

a Romanian a Roma person as likely DNK

The intersection between gender and parental status evidences again the
disadvantaged position of women with children as compared to men
with children, when it comes to advancing in career or vocational
training.
154
Table 2. If an employer has to choose for advancement or vocational training
between two persons with the same level of education and skills, which one
will be most likely selected? (%)
… a man 29,6 … a man with children 26,6
… a woman 8,9 … a woman with children 4,7
… as likely 55,6 … as likely 60,0
… DNK 5,2 … DNK 8,0
… NA 0,7 … NA 0,8

II. Subjective discrimination

16.9% of respondents declared that at least once in the last three years
they felt being treated differently or discriminated; and the main reasons
for being treated like this were: belonging to a different ethnic group
than Romanian, having a certain age and being poor.

Chart 15. During the last 3 years, did you ever felt treated different or
discriminated?
50%
41.9%
40%
31.2%
30% 25.8%
23.3%

17.2% 17.5% 18.2%


20% 16.6% 16.9% 16.9%
15.1%
13.6%

10%

0%
Romanian

Roma
male

Hungarian

Total
female

26-40

41-50
years

years

years

years
certificate

certificate

< 25

> 50
without
with

gender disability etnicity age

Note: the rest up to 100% represents the share of „no” for each category

Among the people belonging to the Roma communities the sense of


having been subjected to discriminatory acts in the past is high, 41.9%
of Roma people declared as such. Among the Hungarians the level is not
so high, but reaches 17.5% of Hungarians interviewed. In terms of age,
31.2% of people under age 25 considered that they had been treated
differently or discriminatory in the last three years. The share of persons
with the age between 41 and 50 declaring the same follows.

155
Chart 16. In your opinion, which characteristics conduced to your
discrimination (%)
40

29.4
30
26.4
23.9

20
13.9

10 8.5
5.5
3.0
1.5
0
gender religion ethnicity disability age poverty other DNK/NA

Among the people perceiving that they had been treated differently or
discriminatory in the last three years, 10.9% were able to mention two
criteria based on which discriminatory behaviour occurred. The fact of
recognising more than one criteria of discrimination has a high
significance in terms of findings of the present research as far as
discrimination in general is not an easy recognisable phenomenon, not
to mention multiple discrimination. Out of the dimensions mentioned in
the questionnaire, „social class” formulated as „being poor” came as the
most frequent second criteria mentioned by people. In fact,
discrimination took place at the intersection between ethnicity and
poverty, as well as between age and poverty.

Chart 17. Where were you treated different, discriminated? (%)


25
21.4
20.4 19.9
20
14.9
15 12.9
10.0 10.4
9.0
10
5.0
5 2.0

0
DNK/NA
on streets, in parks

at Town Hall, Prefecture, Public

at hospital, health centre


at school

at Police, Low Court


in stores, clubs, restaurants

in applying to jobs

other places
in the workplace
Employment Services

156
The most frequent places where different treatment or discriminatory
acts occur are in relations with public authorities, in public spaces, as
well as in the workplace. Moreover, 32% of the people that perceived
themselves at least once as being treated discriminatory avoid going to
those places or having interactions with those institutions, like local and
central authorities, hospitals, health centres. Thus, one can conclude that
discrimination can lead to self-marginalization and exclusion within our
.4society. Most of the respondents pointed the workplace (21.4%) as
being the place where discrimination took place. Less frequent,
discrimination took place on streets and in parks (20.4%), in relations to
Town Hall, Prefecture and Public Employment Services (19.9%), as
well as at hospital and health centres (14.9%).

Chart 18. Did you ask for help to authorities in charge? (%)
10%

90%
yes no

Chart 19. Did you talk about that specific discriminatory act with … ? (% of
persons that felt being treated differently/discriminatory during the last 3 years)
60
49.8

40
31.8

20 13.9
10.4
6.0 5.0
0.5
0
DNK/NA
police
acquaintances,
parents

other
friends
husband, wife,

colleagues
partner

The share of people that perceived of being discriminated and that filled
a complain to the institutions or tried to made it known is very low,

157
coming to around 10% of those people. The most mentioned institutions
that people address, even if their reaching out is low, are the Police and
an attorney/lawyer. For most of the people that perceived that they had
been subjected to discrimination, this experience had never cross the
boundaries of intimate or close area, as 49.8% of people talked about the
situation with the spouse or partner, 31.85% of people talked about it to
friends and in 13.9% of the cases parents were the interlocutors. All
these figures support the idea that being subjected to discrimination is
shameful and in most of the cases the experience does not reach public
institutions by complains, and stays within the private life of the
discriminated person.

In terms of the population’s awareness on legislative provisions to


protect the victims of discrimination, 49% of people know about their
existence, 24% are convinced that in Romania there is no legislation for
combating discrimination, and 26% of the people do not know if there
are such laws.

Chart 20. Are there any laws to sanction those persons that commit
discriminatory acts? (%)
1%

26%

49%

24%

yes no DNK NA

Women, people of 50 years and more older and Roma people are the
ones with the lowest levels of awareness with respect to the existence of
laws combating discrimination in Romania. But, these are also that
groups of people that in most of the cases are victims of discrimination.

Our findings also pointed out that lower the level of education among
the respondents, lower the level of awareness on anti-discrimination
legislation existing in Romania: thus, 17.6% of people that do not know
about the anti-discrimination legal mechanisms have no education,
while 26.1% of them have only basic education. The people with no or
basic education represents an extremely vulnerable group on the labour
158
market, especially because discrimination that occur when trying to
access jobs could be easily masked with the argument that solicitors’
level of education is unsatisfactory.
Chart 21. Distribution of affirmative answers to the item “Are there any laws to
sanction those persons that commit discriminatory acts?”, by gender, age and
ethnicity (%)
70%

55.7% 56.0% 58.2%


60% 55.0%
49.7% 49.3%
50% 43.7% 45.2% 43.8%
39.8%
40%

30%

20%

10%

0%
< 25 years

26-40 years

41-50 years

> 50 years

Hungarian

Total
male

female

Romanian

Roma
Information and awareness raising campaigns on the right to equal
opportunities has to become a priority and has to be tailored on the
target groups’ specific. This recommendation comes also as a finding of
the survey as the share of people that do not know where they should
address or submit complains in case of discrimination is up to 43.2% of
respondents. More, one can complete the picture with the share of those
that answer „do not know” among the Roma and Hungarian
respondents, which pick among them.

Chart 22. Distribution of affirmative answers to the item “Are there any laws to
sanction those persons that commit discriminatory acts?”, by level of education
80% 68.4%
70%
60% 52.2% 51.5% 49.3%
47.8%
50% 44.4%
40.0%
40%
26.1%
30%
17.6%
20%
10%
0%
university

DNK
no education

vacational, arts and crafts

Total
primary school

secondary school

high school

post high school


schools

159
Chart 23. If you were the victim of discrimination, to whom would you first
address? (%)
50
43.2

40

30 25.8

20 16.9

9.2 10.8
10 5.2 5.2
2.9 2.0 2.1 3.4

DNK, NA
National Ag. for

National Ag. for

National Ag. for

other
Trade Unions

NGOs
Inspection

Ombus Man
for Combating
Discrimination

Consumer's
Opportunities
Nat. Council

Labour

Ag. for

Rights

Disabled
Persons
Roma
Equal

Some conclusions
Several categories of women, characterised by another identity
than the one of being a women, like Roma, old or being poor, are
the most exposed groups to discriminatory acts in public places, as
well as when accessing public services such as : education, health
services and in relations with local public authorities. Hospitals
and health centres are perceived to be the most discriminatory
public places.

On the labour market, many social groups and sub-groups appear


as vulnerable to discrimination. Thus, at the intersection of gender
and age, the research showed clearly that several groups are
perceived or self-perceived to be extremely vulnerable towards
discrimination: young and old men compared to women of the
same ages are more exposed to discrimination when applying for
jobs, but young and older women are vulnerable to discrimination
in the workplace, facing barriers to advancing in career and access
to trainings and professional development. Women with children
compared to men with children are more subject to discrimination
or suffer specific forms of discrimination, both in terms of access
to jobs and in the workplace. Also, women that belong to ethnic
minorities in Romania suffer specific forms of discrimination on
the labour market, and are more often subject to discrimination
both compared to men of the same minority or to Romanian
women. Being a Roma in Romania in-depth the vulnerability
towards discrimination on the most grounds, even if we talk about

160
the intersection of ethnicity with disability (associated with the
highest incidence of discrimination) or with religious believes
(associated with one of the lowest incidence of discrimination).

Almost one sixth of the respondents affirmed that at least once in


the last three years they felt being treated differently or
discriminatory. Ethnicity, age and being poor were the main
reasons given as possible causes of discrimination. Only 10% of
those people that felt they have been treated discriminatory have
taken action and fill in a complain to public authorities. The
awareness level on legislation and institutions mandated to
combat and prevent discrimination is rather low among the
population of Romania. The lowest levels of awareness on anti-
discrimination legislation and institutions are registered among
women, Roma and elderly. The level of education tends to predict
about the level of knowledge on anti-discriminations mechanisms,
as people with no education or only basic education are the most
with the least knowledge on anti-discrimination.

161
ANEX METODOLOGIC

Ana Zamfir
Cristina Mocanu
Dorel Abraham
Ionela ufaru

1. Descrierea demersului de cercetare

Proiectul de cercetare Discriminarea multipl în România realizat de


Societatea Cultural tiin ifica de Analize Feministe „AnA” în colaborare cu
Institutul Na ional de Cercetare tiin ific în domeniul Muncii i Protec iei
Sociale i cu ajutorul Centrului de Sociologie Urban i Regional CURS SRL
r spunde obiectivelor Anului European al Egalit ii de anse pentru To i prin
faptul c se adreseaz problematicii discrimin rii indivizilor de la participarea
lor deplin la diferitele sfere ale vie ii economice i sociale indiferent de sex,
origine rasial sau etnic , religie sau credin , handicap, vârst sau orientare
sexual . Activit ile realizate i metodologia utilizat au pornit de la eviden a
faptului c indivizii au identit i multiple care influen eaz modul în care sunt
ei sunt categoriza i i integra i de societate, f cându-i, în unele cazuri, victime
ale actelor de discriminare multipl .

În acest context, obiectivul general al proiectului a fost de a contribui la


cre terea gradului de con tientizare atât la nivelul popula iei, cât i a
deciden ilor cu privire la problematica discrimin rii multiple, a cauzelor i
efectelor acesteia. Activit ile proiectului au urm rit atingerea urm toarelor
obiective specifice:
1. S contribuie la fundamentarea unei metodologii de investigare a
discrimin rii multiple în România
2. S creasc gradul de în elegere cu privire la cauzele i efectele
discrimin rii multiple
3. S contribuie la identificarea unor factori de sprijin la nivel comunitar,
local sau central în vederea reducerii efectelor negative ale discrimin rii
multiple
4. S formuleze recomand ri de ac iune pentru prevenirea i combaterea
discrimin rii multiple.

Pentru îndeplinirea obiectivelor asumate, demersul tiin ific a fost structurat în


urm toarele activit i principale:
A.1. Analiza documentelor (studii i cercet ri relevante în domeniu, date de
recens mânt) în vederea formul rii de ipoteze i a identific rii principalelor
grupuri supuse riscului discrimin rii multiple;
A.2. Elaborarea metodologiilor de cercetare cantitativ i calitativ ;

162
A.3. Analiza cadrului institu ional i legal în vederea analiz rii modalit ilor în
care problematica discrimin rii multiple este abordat i opera ionalizat ,
precum i a redundan elor i lipsurilor din actualul cadru legal i
institu ional;
A.4. Realizarea investiga iilor de teren: cercetare cantitativ asupra unui
e antion reprezentativ la nivel na ional privind percep iile i atitudinile
popula iei majoritare fa de persoanele cu caracteristici biologice i
sociale diferite; cercetare exploratorie la nivelul unui e antion de
angajatori in vederea identific rii practicilor de recrutare, angajare,
motivare, promovare a for ei de munc cu risc de discriminare; interviuri
cu exper i-cheie i/sau reprezentan i ai institu iilor responsabile cu
prevenirea i combaterea discrimin rii în vederea identific rii practicilor
institu ionale, a lipsurilor i redundan elor cadrului legal i institu ional
dedicat abord rii i solu ion rii discrimin rii multiple; interviuri cu
victime ale discrimin rii multiple în vederea identific rii formelor de
discriminare, dar i a efectelor acestora.
A.5. Analiza primar i în detaliu a datelor culese;
A.6. Formularea de recomand ri de ac iune în vederea cre terii eficien ei
procesului de prevenire i combatere a discrimin rii multiple;
A.7. Elaborarea raportului de cercetare i diseminarea rezultatelor ob inute.

2. Descrierea metodologiei de investigare

Dificult ile investig rii fenomenului discrimin rii i, mai ales, discrimin rii
multiple au impus dezvoltarea unei metodologii complexe care include atât
abord ri cantitative, cât i calitative. De asemenea, pentru atingerea obiectivele
urm rite a fost necesar proiectarea unor componente de cercetarea diferite
adecvate specificului fiec rui grup int investigat. Astfel, au fost dezvoltate
patru componente de cercetare distincte, fiecare având metodologia sa specific
de investigare.

Matricea componentelor de cercetare


Grup int investigat Metod de cercetare Tehnici de
investigare
Popula ia României în Anchet na ional Chestionar
ansamblul s u
Popula ia de angajatori Cercetare exploratorie Chestionar
Victime ale discrimin rii Cercetare exploratorie Interviu
multiple
Reprezentan i ai institu iilor Studii de caz la nivel Interviu
centrale i locale cu rol în central i local
prevenirea i combaterea
discrimin rii

163
2.1. Ancheta na ional la nivelul popula iei României

2.1.1. Proiectarea i structura e antionului


Pentru realizarea anchetei na ionale a fost proiectat un e antionul aleator
stratificat. E antionul planificat a inclus 1160 de subiec i cu vârst de 18 ani i
peste, reprezentativ pentru popula ia neinstitu ionalizat a României de 18 ani
i peste. Tematica abordat i ponderea mic a popula iei de etnie roma în
popula ie (fie c este vorba de autoidentificare, fie c este vorba de hetero-
identificare) a necesitat o supradimensionare a acestei etnii în e antion. Astfel,
pe lâng num rul de subiec i de etnie roma care se reg seau în e antionul de
1160 (între 2-4%), s-a procedat la o suplimentare de 240 de subiec i de etnie
roma. Prin urmare, e antionul realizat ca fiind reprezentativ la nivel na ional a
inclus 1160 indivizi de 18 ani i peste plus 240 indivizi de etnie roma.
E antionul a fost stratificat în conformitate cu structura popula iei pe regiuni,
medii de reziden i tipul/m rimea localit ii. Eroarea maxim acceptat pentru
e antionul reprezentativ este de +/-2,9% la un nivel de încredere de 95%. În
lipsa unor date statistice recente privind distribu ia popula iei de etnie roma pe
criteriile alese pentru stratificare, s-a utilizat acela i algoritm de distribu ie ca i
pentru restul popula iei din e antion. Selec ia aleatoare a indivizilor asigur o
bun reprezentare, în marja de eroare estimat , pentru alte variabile relevante
pentru cercetare, cum ar fi: sex, vârst , educa ie etc. Cele 1160 + 240 de cazuri
ale e antionului planificat sunt distribuite în celule de stratificare (vezi tabelul
de mai jos).

2.1.2. Selec ia localit ilor


În fiecare celul s-a selectat aleator un num r de localit i astfel încât s includ
10-30 responden i în fiecare localitate, excep ie face Bucure ti unde num rul
responden ilor a fost mai mare. Pentru fiecare strat/celul , numele localit ilor
au fost listate urmând ca, pentru a ob ine num rul int de localit i, s-a folosit o
procedur de selec ie electronic aleatoare a acestora. Dac a existat o singur
localitate în celul , atunci toate cazurile au fost alocate în localitatea respectiv .
Num rul total al localit ilor a fost de peste 90.

2.1.3. Selec ia punctelor de e antionare (a sec iilor de vot)


Dup selectarea localit ilor, în fiecare localitate urban s-a selectat aleator un
num r de sec ii de vot în care s fie repartiza i circa 10 responden i. De
asemenea sec iile de vot au fost distribuite în toat localitatea cu scopul de a
cuprinde atât partea de centru a localit ii, cât i zonele m rgina e (periferice).
În cazul localit ilor rurale, de obicei o sec ie de vot corespunde unei localit i.
Cum în primul stadiu s-au selectat comunele, a fost selectat sec ia de vot care
acoperea zona comunei, inând cont de separa ia între centru de comun i sat
apar in tor. Num rul total al sec iilor de vot a fost de peste 120.

2.1.4. Selec ia aleatoare a gospod riilor


În fiecare sec ie de vot selectat , alegerea gospod riilor s-a f cut prin utilizarea
metodei Random Route. În conformitate cu instruc iunile elaborate pentru
operatorul de interviu, pentru fiecare sec ie de vot a fost selectat un punct de
plecare (adresa, strada i num rul) i s-a stabilit un pas statistic pentru selec ia
164
numerelor de strad sau de apartamente (în cazul blocurilor de locuin e). Pasul
statistic pentru selectarea gospod riilor a fost calculat prin împ r irea num rului
total de gospod rii din sec ia de vot la num rul de interviuri de realizat în
respectiva sec ie de vot.

2.1.5. Selec ia responden ilor


În fiecare gospod rie a fost intervievat o singur persoan . Respondentul a fost
selectat pe baza metodei zilei de na tere (persoana care î i aniverseaz prima
ziua de na tere în anul curent). Nu a fost permis înlocuirea respondentului
selectat cu alt persoan din gospod rie i au fost aplicate cel pu in 2 reveniri la
adresa respectiv . Înlocuirea gospod riilor s-a realizat sistematic, pe baza
instruc iunilor i acest lucru a fost înregistrat în fi ele de e antionare ale
operatorilor. Pentru subiec ii de etnie roma s-a folosit metoda “bulg relui de
z pad ”, adic s-a cerut unui subiect autoidentificat ca rom s identifice un alt
posibil respondent.

2.1.6. Proiectarea i structura chestionarului


Pentru a analiza i în elege cât mai bine atitudinile popula iei României
fa de grupurile minoritare sau cu risc de discriminare, precum i
pentru a identifica percep iile i experien ele indivizilor legate de
fenomenul discrimin rii, respectiv discrimin rii multiple, chestionarul
elaborat a urm rit s investigheze urm toarele dimensiuni/probleme:

Dimensiuni Variabile
Credin e i stereotipuri de gen
Credin e i stereotipuri legate de vârst
Credin e, stereotipuri
Credin e privind co-existen a mai multor etnii într-o societate
i atitudini privind
Atitudini etnice privitoare la infrac ionalitate
diferitele grupuri
Atitudini referitoare la persoanele cu dizabilit i
sociale
Atitudini privind libertatea practicilor religioase
Credin e i stereotipuri privind homosexualitatea
Sentimentul apartenen ei la grup: majoritar sau minoritar - dup
etnie, religie, orientare sexual i statut marital
Distan a social fa de diferitele grupuri sociale
Toleran , intoleran
Nivel de religiozitate
i apartenen la grup
Nivel de încredere în semeni
Valori transmise prin procesul de socializare
Rela ii sociale între membrii apar inând grupurilor diferite
Percep ii asupra defavoriz rii vs. favoriz rii membrilor grupurilor
Grupuri defavorizate
sociale
în societate
Opinii i percep ii privind cauzele defavoriz rii
Percep ii asupra discrimin rii membrilor grupurilor sociale în locuri
publice (parcuri, magazine, strad , cluburi, etc.)
Percep ii asupra discrimin rii membrilor grupurilor sociale în coli
Percep ii asupra discrimin rii membrilor grupurilor sociale în rela ia
cu autorit ile locale
Discriminare Percep ii asupra discrimin rii membrilor grupurilor sociale în spitale,
perceput policlinici
Percep ii asupra discrimin rii membrilor grupurilor sociale la
angajare
Percep ii asupra discrimin rii membrilor grupurilor sociale la locul
de munc : în privin a promov rii sau accesului la formare
profesional

165
Experien e personale de discriminare – criterii, sectoare i forme de
discriminare
Profilul victimelor discrimin rii
Discriminare Profilul celor care discrimineaz
subiectiv Modalit i de ac iune ale victimelor discrimin rii
Motiva ii ale modalit ilor de ac iune alese
Efecte ale actelor de discriminare
H r uire sexual
Atitudini privind m surile afirmative
Cadrul legal i Cunoa terea existen ei cadrului legal de combatere a actelor de
institu ional de discriminare
prevenire i combatere Cunoa terea institu iilor cu rol în protejarea dreptului la anse egale
a discrimin rii Cunoa terea institu iilor cu rol în prevenirea i combaterea
discrimin rii
Satisfac ie fa de via în general, s n tate, serviciu i stare
material
Estim ri privind evolu ia nivelului de trai
Caracteristici socio- Regiune, mediu de reziden , jude , localitate
demografice Sex, vârst , etnie, religie
Nivel de educa ie, statut ocupa ional
Statut marital, statut parental
Handicap

2.1.7. Investiga ia de teren


Culegerea datelor a fost realizat cu ajutorul unei institu ii specializate în
investiga ii de teren – Centrul de Sociologie Urban i Regional CURS SRL.
Înainte de ini ierea propriu-zis a cercet rii de teren, au fost aplicate cca. 15
chestionare pentru pre-testarea întreb rilor cuprinse în chestionar. Interviurile
au fost realizate atât în mediul urban cât i în rural cu diferite categorii socio-
demografice de responden i. În urma rezultatelor pretest rii, s-a procedat la
rafinarea instrumentului de cercetare i la realizarea versiunii finale a
chestionarului.

Înainte de începerea investiga iei de teren, operatorii de teren au fost instrui i


atât la sediul central cât i în sediile regionale ale institu iei de culegere a
datelor. Interviurile au fost realizate fa -în-fa la domiciliul responden ilor.
Operatorii au completat în fi a de e antionare adresa i numele respondentului.
Fi ele de e antionare au fost utilizate pentru controlul datelor.

2.1.8. Controlul datelor


Dup finalizarea investiga iei de teren, 15% din totalul interviurilor realizate au
fost controlate aleatoriu, distribuite în rândul operatorilor. Controlul a însemnat
verificarea:
• Modului de selec ie a respondentului (inclusiv utilizarea
înlocuirii).
• Interviurilor efectiv realizate.
• Verific rii a 4-5 întreb ri factuale.

166
Schema de stratificare în func ie de regiuni, mediu reziden ial, m rimea localit ii în urban / tipul localit ii în rural

URBAN RURAL TOTAL


Supliment Supliment Supliment Supliment Supliment Supliment
E antion popula ie E antion popula ie E antion popula ie E antion popula ie E antion popula ie E antion popula ie
1160 roma 1160 roma 1160 roma 1160 roma 1160 roma 1160 roma
Localitate Foarte Foarte
Regiunea /Jude ul Medii Medii Mari Mari mari Mari Centru Centru Periferie Periferie TOTAL TOTAL
Moldova Bc,Nt,Sv,Vn 22 5 26 5 0 0 38 8 38 8 125 26
Gl, Is 6 1 0 0 33 7 19 4 19 4 77 16
Bt,Vs 12 3 6 1 0 0 15 3 15 3 49 10
Ag, Db, Ph 25 5 9 2 12 3 31 6 31 6 108 22
Muntenia Bz, Br 4 1 7 1 12 2 12 2 12 2 46 10
Gr,Tr,Il,Cl,If 26 5 0 0 0 0 31 6 31 6 89 18
Dobrogea Ct,Tl 17 3 0 0 17 3 9 2 9 2 52 11
Dj, Mh, Ot 16 3 6 1 16 3 22 5 22 5 82 17
Oltenia Gj,Vl 12 2 6 1 0 0 13 3 13 3 43 9
Ab, Hd 32 7 0 0 0 0 7 2 7 2 47 10
Bv, Sb 15 3 8 2 15 3 8 2 8 2 54 11
Transilvania Cj, Ms 15 3 8 2 17 4 14 3 14 3 69 14
Cv, Hg 14 3 0 0 0 0 8 2 8 2 29 6
Bn, Sj 11 2 0 0 0 0 9 2 9 2 30 6
Cri ana Ar, Bh 8 2 9 2 11 2 14 3 14 3 57 12
Maramure MM, SM 9 2 14 3 0 0 12 2 12 2 47 10
Banat Cs, Tm 15 3 0 0 17 4 11 2 11 2 54 11
Bucure ti Buc. 0 0 0 0 103 21 0 0 0 0 103 21
TOTAL 260 54 99 20 253 52 274 57 274 57 1160 240
2.2. Cercetare exploratorie în rândul angajatorilor

2.2.1. Proiectarea i structura e antionului


Cercetarea a fost realizat asupra unui e antion de convenien ce a inclus 70
de firme. Structura e antionului a fost proiectat astfel încât firmele investigate
s fie aproximativ egal distribuite pe trei arii/zone de investigare convenite.
Astfel, structura e antionului a inclus: 22 de firme în Bucure ti, 23 în jude ul
Timi i 25 în jude ul Constan a.

2.2.2. Selec ia ariilor de investigare


Motivele pentru care au fost alese aceste jude e au vizat pe de o parte faptul c
ele se afl într-un proces de expansiune economic ce genereaz un necesar
sporit de for de munc , iar pe de alt parte faptul c ele sunt caracterizate de
un nivel superior de diversitate la nivelul popula iei, reprezentând, în acela i
timp, destina ii importante ale migra iei interne.

2.2.3 Selec ia localit ilor i firmelor


Selec ia nealeatoare a firmelor a fost realizat pe baza listei de firme furnizat
de Registrul Comer ului, inându-se seama de structura e antionului i de
necesitatea investig rii firmelor provenind din cel pu in trei localit i pentru
fiecare din ariile/jude ele convenite. Astfel, în Bucure ti au fost selectate 22 de
firme (din localit ile Bucure ti, Snagov i Otopeni), în Timi 23 de firme (din
localit ile Timi oara, Lugoj i F get), iar în Constan a 25 de firme (din
localit ile Constan a, Basarabi, Ovidiu).

2.2.4. Selec ia responden ilor


În fiecare firm , a fost identificat persoana cea mai în m sur s ofere
informa ii privitoare la activitatea de recrutare, selec ie, angajare i promovare a
resurselor umane. Responden ii au fost, de cele mai multe ori, manageri de
resurse umane sau responsabili cu activitatea de resurse umane.

2.2.5. Proiectarea i structura chestionarului


Pentru a identifica acele practici „aparent” neutre de recrutare i
promovare a resurselor umane care se asociaz cu risc crescut de
discriminare, chestionarul elaborat a urm rit s investigheze urm toarele
dimensiuni/probleme:
Dimensiuni Variabile
structura salaria ilor din pozi ii de execu ie – dup vârst , etnie,
Diversitate la religie, orientare sexual , handicap, HIV/SIDA
nivelul structura salaria ilor din pozi ii de management – dup vârst ,
personalului din etnie, religie, orientare sexual , handicap, HIV/SIDA
firme încredere în semeni
fa de m surile afirmative de ocupare
Recrutarea modalit i de c utare a resurselor umane
resurselor umane percep ii privind discriminarea la angajare
criterii de promovare i stabilire a salariilor
Promovare i
percep ii privind discriminarea la locul de munc – promovare i
stabilirea salariilor
acces la formare profesional
Caracteristici Jude , localitate / Clas de m rime / Sector de activitate / Forma de
socio-demografice proprietate
2.2.6. Investiga ia de teren
Culegerea datelor a fost realizat cu ajutorul unei institu ii specializate în
investiga ii de teren – Centrul de Sociologie Urban i Regional CURS SRL,
dar i de c tre echipa de exper i a proiectului care a realizat interviuri în rândul
firmelor din Bucure ti. Înainte de începerea investiga iei de teren, operatorii de
teren au fost instrui i atât la sediul central cât i în sediile regionale ale
institu iei de culegere a datelor. Interviurile au fost realizate fa -în-fa la
sediul firmelor. Operatorii au completat în fi a de e antionare adresa i numele
firmei. Fi ele de e antionare au fost utilizate pentru controlul datelor.

2.2.7. Controlul datelor


Dup finalizarea investiga iei de teren, un num r de 10 interviuri au fost
controlate aleator, din toate cele trei arii de cercetare. Controlul a însemnat
verificarea:
• Modului de selec ie a respondentului (inclusiv utilizarea
înlocuirii).
• Interviurilor efectiv realizate.
• Verific rii a 2-3 întreb ri factuale.

2.3. Cercetare exploratorie în rândul victimelor discrimin rii multiple

2.3.1 Selectarea subiec ilor


Alegerea subiec ilor a inut cont de obiectivul de a identifica o varietate cât mai
mare de grupuri expuse i forme de manifestare ale discrimin rii multiple. De
asemenea, s-a avut în vedere identificarea unor victime ale discrimin rii
multiple în acela i comunit i în care au fost realizate i cercetarea exploratorie
în rândul angajatorilor i studiile de caz privitoare la mecanismele institu ionale
de prevenire i combatere a fenomenului investigat. De altfel, selectarea
subiec ilor din Timi i Constan a a favorizat identificarea unor victime ale
discrimin rii la intersec ia etniei cu alte criterii de discriminare. Au fost
selecta i 10 subiec i victime ale discrimin rii multiple: 5 subiec i din Bucure ti,
3 subiec i din Constan a i 2 subiec i din Timi .

2.3.2. Proiectarea i structura ghidului de interviu


Pentru a cunoa te cât mai bine experien ele de discriminare multipl ,
precum i pentru a identifica criteriile i formele de discriminare, ghidul
de interviu elaborat a urm rit s investigheze urm toarele
dimensiuni/probleme:

Dimensiuni Variabile
criterii/motive de discriminare
Experien e de
forme de discriminare
discriminare multipl
profilul celor care discrimineaz
– discriminare
percep ii privind discriminarea multipl
subiectiv i perceput
efectele situa iei de discriminare
Ac iuni întreprinse informarea celor din jur cu privire la situa ia de discriminare
pentru combaterea informarea institu iilor cu responsabilit i în combaterea actelor de
discrimin rii discriminare

169
ac iunile institu iilor cu responsabilit i în combaterea actelor de
discriminare
motiva ii privind lipsa de ac iune
Jude , localitate
Sex, vârst , etnie, religie
Caracteristici socio-
Nivel de educa ie, statut ocupa ional
demografice
Statut marital, statut parental
Handicap

2.3.3. Investiga ia de teren


Culegerea datelor a fost realizat de echipa de exper i a proiectului. Interviurile
au fost realizate fa -în-fa la domiciliul responden ilor, fiind înregistrate cu
ajutorul unui reportofon i transcrise în format electronic.

2.4 Studii de caz la nivel central i local cu responden i cheie

2.4.1 Selec ia institu iilor i a responden ilor cheie


Selec ia institu iilor centrale i locale cu responsabilit i în prevenirea i
combaterea discrimin rii a fost realizat în cadrul acelora i trei arii de
cercetare: Bucure ti, Timi i Constan a. Dac în Bucure ti ne-am concentrat
asupra institu iilor centrale, în Timi am ales institu ii din Timi oara în calitatea
sa de re edin de jude , iar în jude ul Constan a am optat pentru investigarea
unor institu ii din Medgidia pentru a surprinde diversitatea mecanismelor de
interven ie, precum i a dificult ilor de ac iune la nivel central, local i
comunitar. Astfel, au fost selectate urm toarele 10 institu ii cu rol cheie în
prevenirea i combaterea discrimin rii:
a. institu ie central responsabil cu prevenirea i combaterea
discrimin rii: CNCD
b. institu ii ale autorit ilor locale
c. institu ii ale pie ei muncii: Agen ia Jude ean de Ocupare a For ei de
Munc , Agen ia Local de Ocupare a For ei de Munc , Organiza ii
patronale i sindicale
d. institu ie a sistemului de formare ini ial : coal general dintr-o zon
defavorizat
e. institu ii ale societ ii civile: ONG-uri
Responden ii au fost selecta i din rândul reprezentan ilor acestor institu ii, fie c
este vorba despre persoane aflate în pozi ii de conducere, consilieri pe probleme
asociate fenomenului discrimin rii sau exper i/practicieni în domeniul
investigat.

2.4.2. Proiectarea i structura ghidului de interviu


Pentru a cunoa te cât mai bine mecanismele de interven ie la nivel
central, local i comunitar, precum i pentru a identifica bune practici,
dar i obstacole/dificult i în procesul de prevenire i combatere a
discrimin rii, ghidul de interviu elaborat a urm rit s investigheze
urm toarele dimensiuni/probleme:

170
Dimensiuni Variabile
cunoa terea conceptului de discriminare multipl
Con tientizarea con tientizarea cu privire la existen a unor grupuri expuse
fenomenului discrimin rii riscului de discriminare multipl
multiple importan a problematicii egalit ii de anse în agenda
institu iei
criterii/motive de discriminare
forme de discriminare
Grupuri expuse
profilul celor care discrimineaz
discrimin rii multiple
percep ii privind discriminarea multipl
efectele situa iei de discriminare
programe de prevenire i combatere a
discrimin rii/discrimin rii multiple
Ac iuni i programe eficien a programelor i ac iunilor dezvoltate
dezvoltate pentru colabor ri cu alte institu ii pentru prevenirea i combaterea
prevenirea combaterea discrimin rii/discrimin rii multiple
discrimin rii/discrimin rii dificult i în gestionarea cazurilor de discriminare/discriminare
multiple multipl
alte mecanisme existente la nivel local/comunitar cu rol în
promovarea incluziunii sociale pentru to i
Caracteristici socio- Jude , localitate
demografice Pozi ie i institu ie

2.4.3. Investiga ia de teren


Culegerea datelor a fost realizat de echipa de exper i a proiectului. Interviurile
au fost realizate fa -în-fa la sediul institu iilor, fiind înregistrate cu ajutorul
unui reportofon i transcrise în format electronic.

171
REFERIN E BIBLIOGRAFICE

ACCEPT (2005) Bariere sociale în via a persoanelor LGBT, www.accept-romania.ro .

Bamforth, Nicholas (2004) „Conceptions of Anti-discrimination Law” Oxford Journal of Legal


Studies, 24, 4, 693-716.

Benkokraitis si Joe R. Feagin, Modern Sexism: Blatant, Subtle and Covert Discrimination,
Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall, 1986, p. 28-45

Bielefeldt, Hanne (2007) Tackling Multiple Discrimination. Practices, policies and laws, Danish
Instutute for Human Rights, European Commission, 2007

Blank, Rebecca, M. (2004) Measuring Racial Discrimination, The National Academies Press,
Washington D.C.

Centre for Combating Ethnic Discrimination i Danish Institute for Human Rights (2005)
Towards Common Measures for Discrimination: Exploring possibilities for combating
existing data for measuring ethnic discrimination,
http://ec.europa.eu/employment_social/fundamental_rights/pdf/prodet2/repcced_en.pdf .

Centrul de Resurse Juridice (2007): Mapping Excercice. ONG-urile care lucreaz în domeniul
combaterii discrimin rii - Cazul României; CRJ, Bucure ti, accesibil la
http://www.crj.ro/antidiscriminare.php

Centrul de Sociologie Urban i Regional CURS (2005) Percep ii i atitudini fa de fenomenul


de discriminare, www.cncd.org.ro .

Comisia Europeana, (2004): Equality and non-discrimination in an enlarged European Union.


Green Paper, Luxembourg, May, 2004
http://ec.europa.eu/employment_social/fundamental_rights/pdf/pubst/grpap04_en.pdf

Comisia European , (2005): Comunicat din partea Comisiei c tre Consiliu, Parlamentul
European, Comitetul Economic i Social, i Comitetul regiunilor privind Nediscriminarea
i egalitatea de anse pentru to i - un cadru strategic

Crenshaw, K. (1993): “Demarginalising the intersection of race and sex: A Black Feminist
Critique of Antidiscrimination Doctrin, Feminist Theory and Antiracist Politics” in
Weisberg, D.K (ed.) Feminist Legal Theory: Foundations, Temple University Press,
Philadelphia

Chelcea, Septimiu (1994) „Atitudini etnice ale românilor ‹distan a social ›” în Sociologie
Româneasc , nr. 2-3.

Chelcea, Septimiu (2008) „Stereotipuri, prejudec i, discriminare social ” în Psihosociologie.


Teorii, cercet ri, aplica ii, Bucure ti: Polirom.

Chelcea, Septimiu, B descu, Ilie i Abraham, Dorel (1995) Interetnic Relations in Romania, Ed.
Carpatina, Cluj-Napoca.

Colgan, Fiona et al. (2007) Lesbian, Gay and Bisexual Workers. Equality, Diversity and Inclusion
in the Workplace, http://www.workinglives.org/docs.pdf .

172
Comisia European (2006) European Handbook on Equality data,
http://ec.europa.eu/employment_social/fundamental_rights/pdf/pubst/stud/hb07_en.pdf .

Comisia European (2007) Special Eurobarometer – Discrimination in the European Union,


http://ec.europa.eu/employment_social/publications/2003/cev403001_en.pdf .

Comisia European (2007) Tackling Multiple Discrimination. Practices, policie and laws,
http://ec.europa.eu/employment_social/publications/2007/ke8207458_en.pdf .

Documente ale Agen iei Na ionale pentru Egalitate de anse între Femei i B rba i:
- Strategia Na ional pentru Implementarea Anului European al Egalit ii de anse pentru To i -
2007
- Raport de Activitate al Agen iei Na ionale pentru Egalitate de anse între Femei i B rba i în
perioada 2005 -2007

Documente ale Consiliului Na ional pentru Combaterea Discrimin rii:


- Culegere de Jurispruden a Colegiului Director, lucrare coordonat i îngrijit de Corina
Nicoleta Macoveanu i Asztalos Csaba Ferenc, membri ai Colegiului Director; Bucure ti, 2005
- Combaterea Discrimin rii în România: un pas spre egalitate i diversitate, CNCD, Bucure ti,
2006
- Lupta împotriva discrimin rii în România. Cadrul legal. Hot râri ale Consiliului Director al
Consiliului Na ional pentru Combaterea Discrimin rii, Bucure ti, CNCD, 2006
- Raport de Activitate 2006, accesibil la http://www.cncd.org.ro

Doyle, Oran (2007) „Direct Discrimination, Indirect Discrimination and Autonomy” Oxford
Journal of Legal Studies, 1-17.

European Network of Legal Experts in Non-Discrimination Field (2006): Developing Anti-


discrimination Law in Europe. The 25 EU Member States Compared, Brussels, Belgium

European Roma Rights Centre (2007) The glass box: Exclusion of Roma from Employment,
http://www.romadecade.org/portal/downloads/Employment%20Resources/pdf .

European Union Agency for Fundamental Rights (2007) Trends and Developments 1997-2005 –
Combating Ethnic and Racial Discrimination and Promoting Equality in the European
Union, http://fra.europa.eu/fra/material/pub/Trends/Trends_en.pdf .

Fredman, Sandra (2001) „Equality: A New Generation?” in Industrial Law Journal, 30, 2, 145-
168.

Fredman, Sandra (2005): “Double trouble: multiple discrimination and EU law” in European
Anti-Discrimination Law Review Nr.2, octombrie, pp. 13- 18

Gijzen, Marianne (2006): Selected Issues in Equal Treatment Law: A multi-layered comparison of
European, English and Dutch law, Metro Intersentia, Antwerpen

Hannet, Sarah (2003) „Equality at the Intersections: The Legislative and Judicial Failure to Tackle
Multiple Discrimination” Oxford Journal of Legal Studies, 23, 1, 65-86.

Holzleithner, Elisabeth (2005): “Mainstreaming Equality: Dis/Entangling Grounds of


Discrimination” in Transnational Law & Contemporary Problems, vol14, nr.XXX, pp.
927-957

Liga Pro Europa (2005): Combaterea discrimin rii prin intermediul sanc iunilor aplicate de
Consiliul Na ional pentru Combaterea Discrimin rii, România, 2005

Makkonen, Timo (2006) Measuring Discrimination. Data Collection and EU Equality Law,
http://www.migpolgroup.com/multiattachments/3644/DocumentName/Measuringen.pdf.

Moraru, Adrian et al. (2003) Intoleran discriminare extremism România 2003, www.ipp.ro .

173
Oliver, Hazel (2004) „Sexual Orientation Discrimination: Perceptions, Definitions and Genuine
Occupational Requirenments” in Industrial Law Society, 33, 1, 1-21.

Reuter, Niklas et al. (2004) Study on Data Collection to measure the extent and impact of
discrimination in Europe,
http://ec.europa.eu/employment_social/fundamental_rights/pdf.

Simon, Patrick (2004) Comparative study on the data collection of data to measure the extent and
impact of discrimination within the United States, Canada, Australia, Great-Britain and
the Netherlands, http://www.stop-discrimination.info/fileadmin/pdfs/Reports .

Steinbugler, C.Amy, Julie E. Press si Janice Johnson Dias, (2006): “Gender, race, and
Affirmative Action. Operationalizing Interesctionality in Survey Research” in Gender &
Society, vol.20, nr.6, decembrie

Surdu, Laura i Surdu, Mihai (2006) Broadening the Agenda. The status of Romani Women in
Romania, Open Society Institute, New York.

The European Advisory Committee on Statistical Information in the Economic AND Social
Spheres (2007) Statisctics on Discrimination. Ethnic and recial discrimination on the
labour market: mjeasurement, statistics and indicators,
http://europa.eu.int/comm/eurostat.

United Nations Development Programme (2005) Employing the Roma. Insights from Business,
UNDP: Bratislava.
Yaidi, Asghar i Yolyomi, Eszter (2007) Intergernerational Transmission of Disadvanteges,
http://www.euro.centre.org/data/1183630844_53549.pdf.

Verloo, Mieke (2006): “Multiple Inequalities, Intersectionality and the European Union” in
European Journal of Women’s Studies, vol 13, nr.3, pp.211-228

Surse internet:
http://www.antidiscriminare.ro/
http://accept-romania.ro/
http://www.crj.ro/antidiscriminare.php
http://www.cncd.org.ro/
http://www.anes.ro/2007/
http://ec.europa.eu/employment_social/index_en.html

174

S-ar putea să vă placă și