PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Școala Gimnazială Nr. 7 Colegiul Național Predagogic Mircea Scarlat
DATA: 08.10.2020 Director: Botez Silvia
CLASA: a IV-a A Profesor coordonator: Gurlui Ileana
DURATA: 40 de minute Profesor metodist: Sin Ion
EFECTIV: 30 de elevi Învățătoare: Iatan Tatiana
ARIA CURRICULARǍ: Matematicǎ şi Ştiinţe ale naturii Propunătoare: Bușega Ana Maria Georgiana
DISCIPLINA: Ştiinţe ale naturii Clasa: a XII-a A
SUBIECTUL LECŢIEI: Pǎdurea
TIPUL LECŢIEI: predare

OBIECTIVE FUNDAMENTALE:
 Cunoaşterea ştiinţificǎ a mediului, bazându-se pe experienţe de viaţǎ ale copiilor
 Conştientizarea rolului omului în cunoaşterea şi pǎstrarea mediului, adoptarea unui comportament ecologic
 Dezvoltarea spiritului de observaţie, a atenţiei

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili  :
sǎ grupeze corespunzǎtor vieţuitoarele în funcţie de mediul lor de viaţǎ ;
să defineascǎ corespunzǎtor pǎdurea ;
sǎ descrie cele trei tipuri de pǎduri ;
sǎ prezinte plante şi vieţuitoare din zona de munte şi de câmpie ;
sǎ caracterizeze copacii specifici pǎdurilor de conifere, respectiv de foioase ;
sǎ alcǎtuiascǎ lanţuri trofice ;
sǎ exemplifice importanţa pǎdurii
STRATEGII DIDACTICE
♦resurse procedurale :conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca independentă, observaţia dirijatǎ, conversaţia euristicǎ, jocul diodactic.
♦resurse materiale : planşă – animale sǎlbatice, jetoane, fişe de lucru, ghicitori, planşǎ-joc „Potriveşte eticheta“.
♦forme de organizare : frontală, individuală
Modalităţi de evaluare : continuă (formativă) ;
Locul de desfăşurare : sala de clasă

2
 Eşalonarea Obiective Unitǎţi de conţinut Strategii Conexiunea inversǎ
situaţiilor de operaţionale pedagogice
instruire
1.Moment Sǎ dovedeascǎ *Se vor pregăti toate materialele didactice Conversaţia Fiecare elev se pregǎteşte
organizatori interes pentru lecţie necesare şi rechizitele şcolare. pentru lecţie.
c *Se va stabili de asemenea climatul de ordine
şi disciplină necesar desfăşurării lecţiei în
condiţii optime.

Sǎ formuleze *Se verificǎ lecţia „Grǎdina“.

2.Verificarea rǎspunsuri corecte, -Ce aţi avut de pregǎtit pentru astǎzi? Conversaţia „... lecţia Grǎdina“.
cunoştinţelo complete -Care sunt mediile de viatǎ în care trǎiesc „... terestru, acvatic”.
r dobândite plantele şi animalele?
anterior -Daţi exemple de medii de viaţǎ terestre! „... grǎdina, pǎdurea”.
-Daţi exemple de medii de viaţǎ acvatice! „... balta, lacul, marea“.
-Ce este grǎdina? ‚... un mediu de viaţǎ
amenajat de om“.
-Ce se cultivǎ în grǎdinǎ? „... legume, zarzavaturi“.
-Cum pot fi clasificate plantele care cresc în „... plante spontane şi
grǎdinǎ? cultivate“.

Sǎ grupeze plantele *Se capteazǎ atenţia cu ajutorul unor jocuri

3.Captarea dupǎ tipul lor didactice. Elevii grupeazǎ plantele
atenţiei *Joc didactic – „Gǎseşte eticheta potrivitǎ!“ Jocul didactic conform cerinţei.
Cerinţǎ : Selecteazǎ din lista de cuvinte pe Explicaţia
cele care denumesc plante spontane şi Conversaţia
cultivate. Observaţia
-Le cer sǎ numeascǎ alte tipuri de plante „... plante spontane:ştirul,
spontane şi cultivate. pǎpǎdia, pirul etc.;plante
-Care este diferenţǎ dintre cele douǎ tipuri de cultivate: ţelinǎ, ardei,
plante? varzǎ“

3
 -Ce lucrǎri de îngrijire desfǎşoarǎ omul „... afânarea solului,
pentru a obţine recolte bogate? irigarea, plivirea etc.“
Sǎ grupeze *Joc didactic – „Selectaţi vieţiutoarele din Jocul didactic
vieţuitoarele dupǎ grǎdinǎ“ Explicaţia
mediul lor de viaţǎ. Cerinţǎ: Pe jetoane sunt scrise denumirile Conversaţia
mai multor animale, din diferite medii de euristicǎ
viaţǎ. Elevii trebuie sǎ aleagǎ jetoanle pe care Observaţia
sunt scrise cuvinte ce denumesc animalele
din grǎdinǎ.

-Ce relaţii existǎ între plante şi animale? „... relaţii de hrǎnire“.

Sǎ alcǎtuiascǎ *În continuare se vor realiza relaţii de Jocul didactic Elevii realizeazǎ lanţuri
lanţuri trofice hrǎnire. Pe jetoane sunt scrise diferite lanţuri trofice.
trofice pe care elevii trebuie sǎ le grupeze
corespunzǎtor.

Se cere elevilor sǎ citeascǎ denumirea Conversaţia

animalelor rǎmase atunci când au fost
selectate vieţuitoarele din grǎdinǎ.
Denumirile rǎmase sunt: vulpe, lup, urs.
-Ce fel de animale sunt acestea? Unde „... sunt animale sǎlbatice
trǎiesc? care cresc în pǎdure“.

4.Anunţarea * Se anunţǎ titlul noii lecţii – „Pǎdurea“

lecţiei noi *Se noteazǎ titlul la tablǎ şi în caiete.
Sǎ formuleze „... natural, terestru“.
5. Dirijarea rǎspunsuri corecte, -Ce fel de mediu este pǎdurea? „... copaci precum
învǎţǎrii complete -Ce cuprinde pǎdurea? stejarul, fagul etc.“.
„... la câmpie, la deal şi la
-În ce zone cresc pǎdurile? munte“.
„Spre deosebire de grǎdina, care este un

4
 mediu de viaţǎ modificat de om, pǎdurea este
un mediu natural pentru cǎ plantele şi
animalele cresc şi se dezvoltǎ normal fǎrǎ
intervenţia omului“. Noteazǎ în caiete.
*Se noteazǎ la tablǎ şi în caiete: Pǎdurea –
mediu de viaţǎ natural şi terestru.
Sǎ descrie pǎdurea Observaţia „... zona de câmpie“.
prezentatǎ în -În ce zonǎ ne aflǎm noi? dirijatǎ „... stejar, fag, tei“.
imagine -Ce arbori cresc în pǎdurea din aceastǎ zonǎ?
*Se prezintǎ o imagine cu astfel de pǎdure şi
se poartǎ urmǎtoarea discuţie: „... stejar, fag“.
-Ce arbori observaţi în imagine?

„Pǎdurile în care cresc astfel de copaci se

numesc pǎduri de foioase pentru cǎ îşi pierd
frunzele toamna. Astfel de pǎduri cresc în
zonele de deal şi câmpie“
*Se aratǎ o imagine cu pǎdurea de conifere.
Se poartǎ urmǎtoarea discuţie: „... brazi“.
- Ce arbori observaţi în imagine? „... conuri“.
-Cum se numesc florile bradului?
„Pǎdurile în care cresc arbori precum brazi,
stejari, molizi, pini se numesc pǎduri de
conifere. Acestea se întâlnesc în zona de
munte“.
Sǎ descrie bradul şi Observaţia
stejarul *Se aratǎ imaginea unui brad şi a unui stejar dirijatǎ
şi se poartǎ urmǎtoarea discuţie: Conversaţia „... brad, stejar“.
-Ce copaci sunt? euristicǎ
-Ce diferenţǎ existǎ între aceşti copaci? „... brad – pǎdure de
-În ce pǎduri cresc ei? conifere; stajar – pǎdure

5
 de foioase“.
„Existǎ pǎduri în care cresc copaci din
ambele tipuri de pǎduri. Ele se numesc „... de foioase, de
pǎduri mixte. conifere, mixte“.
-Cum pot fi clasificate pǎdurile?
Elevii noteazǎ în caiete
*Se completeazǎ shema lecţiei: schema lecţiei.
Clasificare:
-pǎduri de foioase – pierd frunzele toamna;
-pǎduri de conifere – florile sunt conuri;
-pǎduri mixte – de foioase şi de conifere.
*Se discutǎ despre padurile de foioase.
„Pǎdurile de foioase pot fi formate din stejar
sau din mai multe specii, precum fagul, teiul,
arţarul, frasin, carpen, mesteacǎn, alun, corn
etc. Ele sunt mult mai luminoase decât
pǎdurile de conifere. Conversaţia
Cel mai rǎspândit arbore din pǎdurile de euristicǎ „... ghindǎ“.
Sǎ dea exemple de foioase din zona de deal este stejarul“. „... insecte, pǎsǎri, reptile,
vieţuitoare întâlnite -Cum se numeşte fructul stejarului? mamifere“.
în pǎdurile de -Ce vieţuitoare întâlnim în pǎdurile de
foioase. foioase?

*Se completeazǎ schema lecţiei.

Pǎdurile de foioase – zona de deal şi de
câmpie
Arbori: stejar, mesteacǎn, fag, frasin, tei,
arţar, alun,etc.
Vieţuitoare: insecte(fluturi, albine, gândaci);
reptile (şerpi, şopârle); pǎsǎri
(privighetoarea, ciocârlia, cucl, bufniţa);

6
 mamifere (iepuri, cerbul, lupul, cǎprioara,
vulpea). Conversaţia „... la munte“.
Sǎ dea exemple de *Se discutǎ despre pǎdurile de conifere. euristicǎ „... brazi, molizi, pini“.
plante şi de -În ce zonǎ se întâlnesc?
vieţuitoare din zona -Ce arbori cresc? Cum se numesc frunzele „... cerb, urs, râs“.
de munte. lor? „... ferigǎ, ciuperci“.
-Ce animale întâlnim?
-Ce plante cresc în zona de munte?
„Pǎdurea fiind deasǎ este foarte întunecoasǎ,
lumina este foarte slabǎ, vântul bate mai
puternic, iar temperatuta este mai scǎzutǎ.
Din acest motiv (ca o adaptare la mediu),
frunzele coniferelor sunt sub formǎ de ace.
În luminişuri cresc arbuşti precum afinul,
zmeurul, merişorul, coacǎzul de munte.
Plantele la sol (ciupercile, muşchii, ferigile)
sunt puţine datoritǎ condiţiilor de mediu,
lumina şi cǎldura sunt insuficiente.
În pǎdurile de munte, la înǎlţimi mari, pe
stânci, îşi fac cuibul vulturii. Tot aici trǎiesc
caprele negre care sunt ocrotite de lege şi pot
fi vǎzute în Munţii Fǎgǎraş, Retezat etc.“ Noteazǎ în caiete.
Se completeazǎ schema lecţiei:
Pǎdurile de conifere – zona de munte.
Arbori: brad, molid, pin.
Plante: feriga, ciupercile, muşchii, arbuşti
(coacǎzul, afinul).
Vieţuitoare: cocoşul de munte, jderul,
ariciul, şerpii, veveriţǎ.
*Se recunosc animalele prezentate. Elevii
dau alte exemple.

7
 „Între plante şi animale existǎ o strânsǎ
legǎturǎ. Cele mai multe animale se hrǎnesc „... aniamle erbivore“.
Sǎ alcǎtuiascǎ cu plante“. ‚... aniamle carnivore“.
lanţuri trofice. -Cum se numesc? Daţi exemple!
-Cum se numesc animalele care se hrǎnesc „... animale omnivore“.
cu carne? Daţi exemple!
-Cum se numesc animalele care se hrǎnesc „Dacǎ n-ar fi plante nu ar
cu carne, dar şi cu iarbǎ? Daţi exemple! exista animalele erbivore,
-De ce existǎ o strânsǎ legǎturǎ între plante şi neexistând acestea n-ar
animale? exista nici animalele
*Se cere exemplificǎri de lanţuri trofice. carnivore.“
Sǎ exemplifice
importanţa pǎdurii
*Se vorbeşte despre importanţa pǎdurii „... defrişǎri masive,
pentru om. incendii, poluare, uciderea
-Ce influenţǎ negativǎ poate avea omul animalelor“.
asupra pǎdurii?
„Intervenţia nechibzuitǎ a omului poate duce
la dispariţia sau ameninţarea unor specii de
plante şi animale.”
-Care credeţi voi cǎ este rolul pǎdurii?
*Se citeşte o poezie şi se extrage mesajul „... sǎ nu rupem crengi, sǎ
acesteia (ANEXA 1). nu aruncǎm hârtii“.
-Cum trebuie sǎ îngrijiţi pǎdurea? De ce?
*Se completeazǎ schema lecţiei:
Importanţa pǎdurii:
-împrospǎteazǎ aerul;
Sǎ relaţioneze -oferǎ loc de agrement; Elevii grupeazǎ
6. Fixarea tipurile de pǎdure -lemnul este important. corespunzǎtor.
cunoştinţelo cu caracteristicile *Pentru fixarea cunoştinţelor se propune
r lor. urmǎtorul joc: Pe o planşǎ sunt imagini

8
 corespunzǎtoare pǎdurii de conifere şi de
foioase. Elevii trebuie sǎ potriveascǎ
caracteristicile fiecǎrui tip de pǎdure.
(ANEXA 2)
*Se citesc elevilor câteva lucruri importante
despre pǎdure, intitulate „Ştiaţi cǎ...?“
(ANEXA 3).
7. Tema Fişǎ cu ghicitori. Noteazǎ tema.
pentru acasǎ De învǎţat lecţia.
Se fac aprecieri asupra modului în care elevii
au participat la lecţie.

ANEXA 1

În excursie, în drumeţii, ai ascultat „glasul pǎdurii“? Ai protejat-o?

„Glasul pǎdurii-i vrǎjitor;

N-ai sǎ-l auzi de nu-l iubeşti;
De treci prin ea rǎuvoitor
Şi n-o înţelegi şi n-o-ngrijeşti.

Cu brazii mici, fii cumpǎtat,

Nu face în pǎdure foc,
Copacul dacǎ l-ai tǎiat,
Sǎdeşte iute altu-n loc“.

(Passionaria Stoicescu – „Glasul pǎdurii“)

9
10
ANEXA 2

FIŞǍ DE LUCRU

1. Potriveşte caracteristicile fiecǎrei pǎduri:

_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_____________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________

2. Iatǎ un lanţ trofic din pǎdure: tulpina de arbore tǎnǎr iepure lup.
Deseneazǎ traseul!

11
ANEXA 3

ŞTIAŢI CǍ?

1. Prima lucrare de împǎdurire din ţara noastrǎ s-a fǎcut în anul 1497 de cǎtre
Ştefan cel Mare la Codrii Vlǎsiei.
2. O perdea forestierǎ latǎ de numai 30 de m, reduce cu 8-11% intensitatea
zgomotului.
3. Pentru fabricarea hârtiei pe glob se consumǎ anual aproximativ 54 milioane m
cubi de lemn.
4. Într-o orǎ un stejar în vârstǎ de 100 de ani dǎ în atmosferǎ 1,7 kg oxigen pur,
ceea ce reprezintǎ raţia zilnicǎ de oxigen pentru 3 persoane. Pentru înlocuirea
sa trebuie replantaţi cca 2500 puieţi.
5. Plantele asigurǎ toate procesele vieţii pe suprafaţa Terrei.
6. Fǎrǎ aer omul n-ar putea trǎi nici 5 minute, iar în timpul unei vieţi omul
„aspirǎ“ cca 15 kg de aer.
7. O pǎdure cu suprafaţa de 1 km² poate produce zilnic 9 tone de oxigen,
aproape de 10 ori mai mult decât aceeaşi suprafaţǎ de teren agricol.

ANEXA 4

Ghicitori

1. Cetate verde, umbroasǎ 2. Netedǎ e coaja lui

Vara-i tare rǎcoroasǎ. Şi e tatǎl „jirului“.

3. Un copac cu trunchiul gros 4. Un copac verde şi falnic,

Pentru mulţi e de folos. Fǎrǎ roade, totuşi darnic
Ghinda, care-i fructul lui, Intrǎ-n casǎ de Crǎciun,
E hrana mistreţului. Încǎrcat cu cei mai bun.

5. Sub acest copac a stat 6. Mândru de coroana lui,

Poetul prea talentat, Împǎrat al codrului,
Inspirând mireasma toatǎ De departe îl zǎreşti
Din coroana-i parfumatǎ. Purtând coarnele regeşti.

7. Umblǎ dânsa prin grǎdini 8. Prin pǎdure, prin zǎvoaie,

Cǎutând mereu gǎini. Dânsul oile jupoaie.

9. Umblǎ singur prin pǎdure 10. Coloratǎ şi moţatǎ,

Cǎutând miere şi mure. De Nicǎ din tei furatǎ.

12
ANEXA 5

SCHEMA LECŢIEI

Pǎdurea – mediu de viaţǎ natural.

Pǎdurile pot fi: - de foioase – arborii îşi pierd frunzele toamna
- de conifere – florile sunt conuri
- mixte – de foioase şi de conifere

a. Pǎdurile de foioase – zona de deal şi de câmpie

Arbori: stejar, mesteacǎn, fag, frasin, tei, arţar, alun,etc.
Vieţuitoare: - insecte(fluturi, albine, gândaci);
- reptile (şerpi, şopârle);
- pǎsǎri (privighetoarea, ciocârlia, cucl, bufniţa);
- mamifere (iepuri, cerbul, lupul, cǎprioara, vulpea).

b. Pǎdurile de conifere – zona de munte.

Arbori: brad, molid, pin.
Plante: feriga, ciupercile, muşchii, arbuşti (coacǎzul, afinul).
Vieţuitoare: cocoşul de munte, jderul, ariciul, şerpii, veveriţǎ.

Importanţa pǎdurii:
-împrospǎteazǎ aerul;
-oferǎ loc de agrement;
-lemnul este important.

13